Bullying-ul: ce este și cum îl putem preveni?

Iulia Radu, consilier școlar

Bullying-ul a ajuns să fie un termen foarte popular și vehiculat în societatea de astăzi.

Însă este foarte important să avem informații cât mai clare despre acest fenomen, pentru a-l
stopa și gestiona astfel încât să scadă rata incidentelor. În prezent, statistica și cercetările ne
spun că unul din cinci copii suferă de bullying în școală, existând bineînțeles efecte pe termen
lung.

Un aspect foarte important este acela că bullying-ul poate avea loc între copii de aceeași
vârstă, cu vârste diferite sau între adulți și copii sau adulți cu adulți. De regulă, termenul ne
duce cu gândul la copii și școală, însă există numeroase cazuri de hărțuire și abuz între adulți
la locul de muncă sau în alte medii sociale.

Unul dintre factorii pentru care persoanele ajung să fie implicate în bullying, fie ca agresor fie
ca victimă a hărțuirii, este că au un istoric care le predispune la astfel de situații. În cele mai
multe cazuri, tinerii care devin agresori au fost agresați la rândul lor în școală sau provin din
familii unde există violență și agresivitate. În cazul tinerilor victimă, de asemenea există un
istoric în care au existat abuzuri: fizice, emoționale sau verbale.

Diferența între victimă și agresor este modalitatea de reacție la situație. Pentru anumite
persoane, abuzul ca și experiență traumatică a condus la mecanismul de apărare de tip luptă,
ajungând să agreseze persoane vulnerabile pentru a se asigura că nu vor mai fi rănite și
pentru a recăpăta controlul.

Pentru alte persoane, experiența traumatică a condus la înghețul reacției, neputând răspunde
agresiunii altei persoane, ajung în situație de a încasa ce vine din exterior, simțind că nu au
putere să se apere. Mecanismul de apărare fiind de îngheț.

Așadar ambele persoane implicate au o bază emoțională fragilă și au nevoie de ajutorul celor
din jur pentru a se schimba situația.

În 2014, Centers for Disease Control and Department of Education, a lansat prima definiție
legală a bullying-ului. Aceasta include trei elemente esențiale pentru a identifica acest
fenomen:

1. Comportament agresiv nedorit

2. Dezechilibru de putere între persoane

3. Probabilitate mare de repetare a comportamentelor de intimidare

Este important de știut că acest fenomen are loc între mai multe persoane și are un efect
negativ asupra tuturor celor implicați. Atât asupra celui care este hărțuit (victima) cât și
asupra celui care hărțuiește (agresor) și asupra celor care asistă (observatori).
Tipuri de bullying:

1. Bullying fizic - este cel mai ușor de observat și i se dă cea mai mare atenție în școală.
Are loc atunci când copiii vor să obțină putere și control asupra altei persoane folosind
forța fizică. Exemple pentru acesta sunt: loviturile, bătăile, împinsul, plesnitul, pus
piedică și orice alt comportament de atac fizic.

2. Bullying verbal - Autorii agresiunii verbale folosesc cuvinte, afirmații și porecle pentru a
câștiga putere și control asupra unei ținte. De obicei, agresorii verbali vor folosi insulte
neîncetate pentru a micșora, a înjosi și a răni o altă persoană. Își aleg țintele în funcție
de modul în care arată, acționează sau se comportă. De asemenea, este obișnuit ca
agresorii verbali să vizeze copiii cu nevoi speciale.

Hărțuirea verbală este adesea foarte dificil de identificat, deoarece atacurile apar
aproape întotdeauna când adulții nu sunt în jur. Drept urmare,avem deseori parte de
situația în care cuvântul unei persoane este împotriva cuvântului celeilalte persoane. În
plus, mulți adulți consideră că lucrurile pe care le spun copiii nu afectează în mod
semnificativ pe ceilalți. Drept urmare, ei spun de obicei victimei agresiunii să „o ignore”.
Dar agresiunea verbală ar trebui luată în serios.

3. Bullying relațional - acest tip de hărțuire trece de regulă neobservată de părinți și

profesori. Denumită uneori agresiune emoțională, acest tip de hărțuire este o
manipulare socială în care tinerii și adolescenții încearcă să își rănească colegii sau să
le saboteze poziția socială. Acest efect are loc prin răspândirea zvonurilor,
manipularea situațiilor și transmiterea de informații intime despre persoana hărțuită.
Scopul unui agresor relațional este să își stabilească o poziție socială agresând altă
persoană. În general, fetele tind să folosească acest tip de bullying mai mult decât
băieții, în special în perioada de gimnaziu.

4. Cyberbullying - este atunci când un copil sau un adolescent folosește tehnologia

pentru a hărțui, amenința, jena o altă persoană. Printre exemple de hărțuire cibernetică
sunt: postare de imagini dăunătoare, mesaje amenințătoare, promovarea unor
informații personale, jigniri realizate în mediul online. În prezent, acest tip de hărțuire
este în creștere, motivul fiind folosirea pentru un timp îndelungat a device-urilor și
riscul mai mic de a exista consecințe. Agresorul spune sau face lucruri pe care nu avea
curaj să le facă față în față, în schimb tehnologia îl face să se simtă acoperit, anonim și
mai în siguranță.

5. Hărțuirea sexuală - constă în acțiune repetată, dăunătoare și umilitoare care vizează o

persoană din punct de vedere sexual. Exemplele includ: apeluri sexuale, comentarii
grosolane, gesturi vulgare, atingeri neinvitate, propuneri sexuale și materiale
pornografice.

Ce putem face pentru a preveni bullying-ul?

● În primul rând, este necesar suportul oferit tuturor tinerilor implicați (agresor, victimă
și observatori).
 ● Informarea despre acest fenomen pentru a acorda atenția necesară situației

● Colaborarea întregii comunității în vederea realizării unui plan de acțiune (școală,

părinți, elevi)

● Discutarea în cadrul orelor de la școală despre acest fenomen

● Implicarea părinților înainte ca o situație să degenereze

● Stabilirea unor consecințe menite să susțină elevii (consiliere psihologică, discuții,

manifestarea empatiei, încurajarea grupului la atitudini de acceptare, susținere și
respect)

● Stabilirea unor reguli și limite clare valabile pentru toate persoanele implicate în
școală

● Implicarea activă a elevilor în combaterea bullying-ului

În urma unor cercetări, elevii au raportat că cele mai utile lucruri pe care le pot face profesorii
sunt: „ascultați-l pe elev, verificați ulterior pentru a vedea dacă agresiunea s-a oprit și oferiți
empatie și suport elevului”.

Studenții au raportat că cele mai dăunătoare lucruri pe care le pot face profesorii sunt: „
spuneți elevului să rezolve singuri problema, spuneți elevului că agresiunea nu s-ar întâmpla
dacă ar acționa diferit, ar ignora ce se întâmplă sau spuneți-i să înceteze bătaia”.

În finalul acestui articol, încurajarea este ca indiferent de vârstă și rol, să fim atenți la propria
persoană și la cei din jur și să nu rămânem spectatori atunci când noi sau altcineva este parte
dintr-un abuz. Evitarea și menținerea hărțuiriii are efecte puternice asupra întregii noastre
vieții.

**** #PsihologieinEducație este un proiect de sprijin pentru părinți, elevi și profesori care oferă
resurse pentru a gestiona situații și perioade mai puțin confortabile.

Ilustrație: https://drive.google.com/file/d/1WywXth-KZTXP6m6FQ4fI8oi045mJcnfJ/view?
usp=sharing