Campanie anti bullying „Fii BUN, gândește BINE, dăruiește BUNĂTATE”

Argument
Bulliying-ul în şcoli reprezintă o problemă relaţionată cu vârsta copiilor şi, până nu demult,
adulţii (părinţi şi profesori) priveau această problemă cu o atitudine relaxată de tipul „aşa sunt copiii” sau
„copiii sunt copii”. Tachinarea, poreclirea sunt comportamente circumscrise fenomenului de bullying care,
de cele mai multe ori, trec neobservate, considerându-se că fac parte dintr-un aşa-numit obişnuit
pedagogic de fiecare zi. În realitate, aceste forme uşoare reprezintă stadiile incipiente ale unor forme mult
mai grave.
În școli, violența și bullying-ul sunt ceva obișnuit. Bullying-ul este o formă de violență cu nivel scăzut, însă
cea mai răspândită  formă de violenţă şcolară în zilele noastre. Unii specialişti (Olweus,1991) consideră
bullying-ul comportamentul sau atitudinea de „intimidare” în mod repetat şi intenţionat, ca modalitate de a
câştiga putere asupra altei persoane.
Dacă în trecut experienţele de bullying erau văzute  ca fiind forme disfuncţionale de joc între
copii, astăzi bullying-ul se identifică cu precizie prin următoarele  trei criterii cheie:             
  1) prezența intenţionalității de a face rău            
   2) repetitivitatea acțiunii în timp             
  3) existența unui dezechilibru între puterea reală și cea percepută         

      Programele de intervenţie în prevenirea bullyingului se pot baza pe patru principii-cheie. Aceste
principii implică crearea, la nivelul şcolii, a unui mediu caracterizat prin:
(1) căldură, interes pozitiv şi implicarea adulţilor,
(2) stabilirea de limite ferme cu privire la comportamentul inacceptabil,
(3) aplicarea consecventă a unor sancţiuni non-punitive, non-fizice, pentru comportament inacceptabil sau
de încălcare a regulilor,
(4) oferirea, de către adulţii investiţi cu autoritate, a unor modele pozitive de comportament.
Astfel, se impune în atenția unităților școlare includerea unor activități și programe variate care să îi
ajute pe elevi să facă faţă provocărilor personale şi sociale ca o competență cheie și o condiție obligatorie
pentru o viață împlinită ca adult. Implicarea sistematică și orientată pe copii, responsabilizarea elevilor,
cadrelor didactice, dar şi a părinţilor se poate dovedi eficientă  împotriva bullying-ului.
O abordare pozitivă a prevenirii violenţei în şcoală este în contrast cu intervenţiile clasice. Abordarea
pozitivă constă în creşterea siguranţei în şcoli, în dezvoltarea aspectelor emoţionale şi sociale (empatia şi
respectul pentru ceilalţi, stima de sine, stabilirea unei conexiuni între elevi şi colegi, şcoală şi comunitate,
comunicarea nonviolentă) care sunt incompatibile cu comportamentele antisociale. Dacă abordarea
tradiţională era centrată pe problemă, pe găsirea vinovaţilor, cea pozitivă este preventivă, sistemică
(presupune analiza tuturor factorilor care au generat comportamentele indezirabile), bazată pe soluţii şi pe
asumarea responsabilităţii.
 
Scopul general al campaniei este de a reduce incidența și prevalența bullying-ului în rândul copiilor
și tinerilor, inclusiv al copiilor cu dizabilități și al celor din medii defavorizate, prin activități de
conștientizare a efectelor bullying-ului și prin strategii de intervenție la nivel individual și de
grup/clasă/școală/familie, prin promovarea relaţiilor sociale pozitive între elevi.
Pentru cine este această campanie?
Activitățile acestei campanii reprezintă o resursă cheie pentru toți profesioniștii care lucrează cu
copiii și tinerii, în mediul școlar: consilieri școlari, profesori, manageri ai instituțiilor de învățământ, care
au rolul să gestioneze situațiile de bullying și de agresiune între copii și să asigure un mediu optim pentru
dezvoltarea acestora.
 
Obiective specifice
Conștientizarea amplorii fenomenului de bullying în mediul școlar, precum și a urmărilor negative pe care
acesta le are asupra dezvoltării psihoemoționale a elevilor
Îmbunătățirea capacității de răspuns al școlilor, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Vaslui, prin
utilizarea unor strategii de prevenire și intervenție în diminuarea fenomenului de bullying, adaptate
specificului fiecărei școli
Sensibilizarea tuturor actorilor educaționali cu privire la rolurile fiecăruia în prevenirea și stoparea
fenomenului de bullying
Identificarea și aplicarea strategiilor noi și eficiente pentru intervenție antibullying
   
Acțiuni principale ale campaniei
 
Acțiunea 1 – Săptămâna faptelor bune, sau a curajului de a ne implica
Acțiunea 2 – Săptămâna mesajelor pozitive, sau a emoțiilor
Acțiunea 3 – Săptămâna prieteniei
Acțiunea 4 – Săptămâna respectului, sau a recunoștinței, sau a empatiei, sau a toleranței

PENTRU PĂRINȚI
"Bullying-ul" este un termen imprumutat din limba engleza, care se refera la hartuirea, intimidarea, umilirea sau
violenta verbala sau fizica asupra unei persoane. Bullying-ul apare in randul copiilor, in principal la scoala, are la
baza o intentie (agresorul isi umileste intentionat victima), se repeta si implica un raport inegal de forte: agresorul
este perceput ca fiind mai puternic decat victima. De multe ori, copilul agresat nu stie sau nu se poate apara de
agresor.

Cum poti vorbi copilului tau sau elevilor tai despre acest subiect?
Spune-le in cuvinte simple ce inseamna bullying-ul: atunci cand un copil este in mod repetat si intentionat umilit,
agresat, ironizat sau respins de alti copii.
Cautati impreuna exemple de actiuni care intra in sfera acestui fenomen. Poti folosi fisa printabila de mai sus ca
inspiratie sau ca material informativ pentru copii.
Explica elevilor sau copilului tau ca bullying-ul nu este distractiv, nu este „cool” si nu este, niciodata, o
modalitate prin care un copil isi poate exprima superioritatea fata de un altul. Dimpotriva, de multe ori, agresorii
isi manifesta prin bullying propriile probleme emotionale sau lipsa unor abilitati sociale si de comunicare.
Vorbeste copiilor despre efectele devastatoare pe care le are bullying-ul asupra victimelor sale si indeamna-i sa nu
participe niciodata la umilirea unui alt copil si sa ia apararea celor care sunt victime ale bullying-ului. Bullying-ul in
copilarie are efecte negative asupra copilului care este victima pe termen scurt (ii sunt afectate increderea in sine,
stima de sine, rezultatele scolare, dispozitia emotionala), mediu (creste riscul de suicid) si lung (copiii care au fost
victime ale bullying-ului risca la maturitate sa dezvolte probleme de sanatate mintala care sa necesite tratament
psihiatric). Nici copiii agresori nu sunt scutiti de efectele negative ale acestui fenomen. Copiii agresori, care nu sunt
ajutati sa renunte la acest comportament in copilarie, tind sa aiba comportamente antisociale si de relationare si la
maturitate.
Explica-le copiilor ca oamenii cu adevarat puternici ii ajuta pe ceilalti sa se ridice, nu ii doboara si nu ii lovesc
atunci cand acestia se afla la pamant.
Incurajand in familie, dar si la scoala, comportamentele de cooperare, ajutor reciproc, acceptare a diferentelor
dintre copii (fizice, dar si psihologice), putem creste sansele ca propriii copii sau elevi sa nu devina victime sau
agresori. 
Nu in ultimul rand, este bine sa retii ca atat parintii, cat si cadrele didactice reprezinta modele pentru copii, asa ca
gestionarea furiei si a frustrarii este esentiala pentru adultii care interactioneaza cu cei mici.  Evita etichetarile,
violenta verbala si intimidarea in relatia cu copiii. Invata sa comunici nonviolent, pentru a oferi copilului sau
elevilor tai un model de comunicare eficienta.
Tu ai vorbit copiilor sau elevilor tai despre bullying?
Bullying-ul poate incepe ca un joc sau poate fi privit ca “o gluma nevinovata” intre copii, dar poate ajunge in scurta
vreme o sursa de suferinta pentru cei implicati. Asadar, este important sa il pregatesti pe copil si sa treci dincolo de
miturile legate de acest fenomen

A fi agresat face parte din maturizare.

Adevarul: Nu este nimic normal in a fi agresat, umilit si speriat de colegii de scoala. Daca esti parinte si esti convins
ca acest lucru se rezolva de la sine sau ca toti copiii trec prin aceasta faza, ia in considerare ca daca nu actionezi,
lucrurile nu se vor schimba. Bullying-ul nu este un simplu joc intre copii, ci o experienta traumatizanta pentru toti
copiii implicati, indiferent de rolul jucat: victima, agresor sau martor.
Doar copiii agresati devin agresori.

Adevarul: Exista multe motive pentru care copiii aleg sa fie violenti. Intr-adevar, copiii agresati risca sa devina ei
insisi violenti, insa la baza comportamentului copiilor agresori pot sta multe motive: dorinta de a impresiona liderul
grupului, teama de a nu deveni ei insisi victime, dorinta de a castiga putere si atentie sau lipsa de incredere in
abilitatile lor de a se impune in fata celorlalti altfel decat prin forta.

Imediat ce un copil te-a agresat verbal sau te-a amenintat, este bine sa apelezi la un adult.

Adevarul: Daca prima reactie a copilului este sa apeleze la altcineva pentru a rezolva problema, aceasta va fi
interpretata ca semn de slabiciune (atat de catre agresor, cat si de catre copilul victima). De aceea, primele reactii la
hartuire este bine sa imbine umor, relaxare, stapanire de sine si incredere in sine. Insa, daca agresorul continua
hartuirea si apeleaza la violenta fizica, este momentul ca un adult sa intervina, asa ca recomanda-i copilului ca atunci
cand umorul si detasarea de situatie nu functioneaza, sa apeleze cu incredere la un adult.

Pentru a-l opri pe un agresor este bine sa te bati cu el sau sa te razbuni.

Adevarul: Razbunarea sau violenta fizica nu face decat sa intensifice conflictul si poate duce la vatamarea serioasa a
copiilor. Invata-l pe copil sa evite sa se razbune sau sa raspunda hartuirii cu violenta. In locul violentei, invata-l sa
apeleze la umor si sa raspunda agresorului printr-o replica prin care sa reduca tensiunea.

Daca ii ignori, agresorii te vor lasa in pace.

Adevarul: Este posibil ca unii dintre ei sa reactioneze invers si sa il provoace pe copil tocmai pentru a obtine un
raspuns de la el. Singura forma in care este bine sa ii ignore pe agresori este aceea de a nu se lasa afectat emotional
de ceea ce acestia spun: sa nu creada si sa nu ia in serios insultele sau injuriile lor.

Este bine sa te aperi de zvonurile neadevarate.

Adevarul: O forma de hartuire printre copii este raspandirea de zvonuri neadevarate. Recomanda-i copilului sa
priveasca situatia detasat: nu poate controla ce cred sau spun alti oameni despre el. Incercarea de a stabili adevarul il
va incuraja pe agresor sa continue hartuirea. In schimb, o replica precum „Fiecare e liber sa creada sau sa spuna ce
vrea.” Va dezamorsa conflictul si ii va scadea motivatia agresorilor de a continua.

Cum il ajuti pe copil pentru a nu fi afectat de bullying

Vorbeste-i despre ce poate si ce nu poate controla

Consolideaza-i increderea in el insusi.
Incurajeaza-i originalitatea si exprimarea propriilor pareri, convingeri si valori. Il vei ajuta astfel sa isi creeze o
imagine de sine corecta si puternica, greu de zdruncinat de vorbele rautacioase ale celorlalti.
Ajuta-l si permite-i sa isi faca prieteni. Daca la scoala nu gaseste copii cu care sa se inteleaga, orienteaza-l catre alte
grupuri in care se poate integra, inscriindu-l la cursuri extrascolare, ateliere pentru copii si permitandu-i sa participe
la evenimente in cadrul carora poate cunoaste alti copii.
Nu ignora problemele copilului tau si nu le diminua importanta. De asemenea, este important sa nu adopti tu
insuti/insati atitudinea de victima. Actioneaza pentru a-l apara pe copilul tau, indiferent de statutul social pe care il ai
sau de atitudinea celor din jur. Violenta la scoala nu poate fi tolerata sau minimalizata.

Oricare ar fi ipostaza in care copilul tau este implicat in violenta de la scoala (agresor, victima sau spectator), este
important sa vorbesti cu el despre acest fenomen, despre cum ii poate face fata si despre cum il poti ajuta tu sau
cadrele didactice. Copilul tau stie cum sa faca fata bullying-ului?