Fenomenul de bullying în şcoli

Ioana Constantin, institutor, Școala Pro Ingenio, Bragadiru

Andreea Vasile, psiholog, Asociaţia E.L.E. (Environment of learning and education)- creează şi
educă

Asociaţia SPRING derulează în perioada 1 octombrie 2014 – 31 martie 2015, în

Bucureşti, proiectul Aleg să mă implic. STOP Bullying! în parteneriat cu Asociaţia STAGE
ONE PRODUCTION şi Asociaţia DIRECT. Iniţiativa îşi propune să contribuie la prevenirea
şi combaterea fenomenului bullying prin activităţi educative nonformale adresate elevilor,
profesorilor, consilierilor şcolari şi poliţiştilor.
Violenţa în școală este o certitudine, de la incinentele abia perceptibile, unele fiind de
natură emoţională, mascată (ameninţări, şicanări, jigniri, umiliri etc.), până la evenimentele
extreme (loviri, bătăi etc.). Toate acestea se înscriu sub umbrela complexă a ceea este denumit de
specialişti fenomenul bullying, considerat ca
fiind o formă de violenţă.
Ce este bullying-ul?
Bullying-ul este un comportament
agresiv, de hărţuire constantă şi de durată a
unui elev sau grup de elevi, de către un alt elev
sau grup de elevi.
În literatura de specialitate sunt
prezentate trei caracteristici ce definesc
fenomenul şi ne ajută să îl identificăm mai uşor în jurul nostru, diferenţiindu-l de un
comportament agresiv reactiv (însoţit de furie ca răspuns la o provocare sau frustrare): este un
comportament agresiv şi abuziv adoptat în mod intenţionat, se repetă în timp şi există un
dezechilibru de putere între părţile implicate. Aşadar, bullying-ul apare atunci când o
persoană/copil agresează fizic, verbal şi/sau psihologic, în mod intenţionat şi repetitiv, o altă
persoană cu capacitate redusă sau nulă de a se apăra.
Formele de bullying care pot fi identificate în mediul şcolar sunt: folosirea de porecle,
înjurăturile, insultele, intimidările, ameninţările (bullying verbal); loviturile/bătăile,
îmbrâncelile, înghiontelile, scuipăturile (bullying fizic); răspândirea de zvonuri, bârfe, minciuni,
 manipulările, denigrările, glumele şi ironiile
realizate cu intenţia de batjocori şi umili, excluderea
unui copil dintr-un grup (bullying social).
Bullyingul în şcoli reprezintă o problemă
relaţionată cu vârsta copiilor şi până nu demult
adulţii (părinţi şi profesori) priveau acestă problemă
cu o atitudine relaxază de tipul „aşa sunt copiii” sau
„copiii sunt copii”. Formele mascate, precum
tachinarea, poreclirea trec neobservate, considerându-se că fac parte dintr-un climat normal de
şcoală. În realitate, aceste forme uşoare reprezintă stadiile incipiente ale formelor mai grave, cu
care elevii şi, uneori, profesorii şi părinţii, ajung să se obişnuiască şi să le accepte ca făcând parte
din viaţa de şcoală.
Cadrele

didactice au un rol important în prevenirea şi ameliorarea situaţiilor de agresivitate/violenţă în

şcoală prin organizarea unor activităţi educative cu scopul de a oferi un mediu sigur de învăţare
pentru elevii lor.
Câţiva paşi care pot fi urmaţi de către cadrele didactice pentru a diminua fenomenul de
bullying în şcoli:
 1. Cunoaştere, observare şi intervenţie promptă. Cunoaşterea caracteristicilor victimei şi
a agresorului, pentru a identifica cu mai multă uşurinţă copiii implicaţi. Observarea
colectivului clasei, în timpul orei, dar şi în pause și intervinția promptă în orice situaţie
pentru gestionarea ei, evitând confruntarea directă dintre victimă şi agresor.
2. Crearea unui mediu sigur de învăţare. Stabilirea unor limite ferme cu privire la
comportamentul inacceptabil, aplicarea consecventă a unor sancţiuni non-punitive, non-
fizice, pentru comportamentul inacceptabil sau pentru încălcarea de reguli. Un
management inovativ al clasei va favoriza învăţarea comportamentelor neagresive.
3. Implicarea copiilor şi a părinţilor în găsirea de soluţii. Dezvoltarea unor programe de
informare a elevilor privind modalităţile adecvate de gestionare a unor situaţii concrete de
violenţă (negocierea conflictelor, comunicarea asertivă, etc.); încurajarea exprimării
opiniei elevilor în cadrul dezbaterilor curente; valorificarea în timpul orelor de dirigenţie
a temelor relevante pentru problematica violenţei (drepturile şi îndatoririle individului,
libertate şi normă/ regulă de comportament, decizie şi consecinţele deciziilor, abilităţi
sociale etc.); programe şi activităţi extra-curriculare (săptămâna împotriva violenţei;
concursuri/expoziţii tematice la care să participe, pe lângă elevi şi cadre didactice şi
părinţii). Organizarea de întâlniri cu părinţii ai căror copii manifestă comportamente
agresive repetate, în cadrul cărora părinţii se pot asculta unii pe alţii şi pot identifica
soluţii posibile, limitele care există în situaţiile cu care se confruntă, ceea ce este
acceptabil, caracteristic vârstei şi ceea ce nu este.
Profesorii, elevii, părinţii si personalul auxiliar ar fi bine să colaboreze pentru a face din
spaţiul şcolar o zonă sigură.
Proiectul ”Aleg să mă implic. STOP Bullying!” este implementat cu sprijinul financiar al
Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and
Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea
Societaţii Civile.
Pentru mai multe informaţii despre proiect şi despre fenomenul de bullying, vă invităm să
accesaţi website-ul Asociaţiei Spring www.asociatiaspring.ro şi pagina de socializare
Facebook Aleg să mă implic. STOP Bullying.

Ilustrații de Alina Pelmuș