Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia

Facultatea de Drept și Științe Sociale

PORTOFOLIU
Strategii psiho-educationale
antibullying

NUME: Stăvar Roxana- Elena

Management educațional
Anul II, sem. II

2022
 STRATEGIE ALGORITMICĂ DE INTERVENȚIE LA NIVELUL
UNITĂȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT PENTRU GESTIONAREA CAZURILOR
DE BULLYING

Instituția de învățământ funcționează în baza unui Regulament de organizare și

funcționare a instituțiilor de învățământ, act care trebuie să includă prevederi privind
inadmisibilitatea violenței și discriminării în relațiile dintre toți participanții la procesul
educațional, drepturile și responsabilitățile lor, precum și dispozițiile privind asigurarea
protecției elevilor față de orice formă de violență și acțiunile inacceptabile în raport cu copiii.
Includerea în Regulament a prevederilor referitoare la prevenirea și intervenția în situațiile de
bullying va contribui la responsabilizare și la o înțelegere mai bună a rolurilor și obligațiunilor
tuturor membrilor comunității școlare.

Viziunea școlii:

Fenomenul bullying este întâlnit cel mai frecvent în mediul școlar. De regulă, când
vorbimde violenţă şcolară ne raportăm la actele de violenţă fizică ce se petrec în incinta
unităţii deînvăţământ. De multe ori, însă, tratamentul discriminatoriu la care este supus un
minor, jignirile zilnice venite din partea unor colegi, au efecte mult mai grave pe termen lung
în ceea ce priveşte dezvoltarea copilului. Elevii au nevoie să trăiască într -un mediu în care se
simt în siguranță și să învețe să rezolve situațiile dificile într -un mod corect.

Școala, necesitând a fi un mediu sigur, nu aprobă și nu tolerează astfel de situații.

Bullyingul poate determina scăderea rezultatelor școlare, putându-se ajunge chiar și la
abserteism și abandon școlar, alături de consiliere psihologică.

Etapele de parcurs:

1) Colectarea datelor: Înainte de a dezvolta planuri sau activități specifice, este important
să aflați cât mai multe cu privire la acțiunile/ comportamentul de bullying ce există în
prezent în instituție. Se pot folosi sondaje, chestionare, observații.
2) Implicarea părinților: Bullying-ul poate continua atunci când elevii părăsesc teritoriul
școlii, se poate întâmpla în toate mediile. Este important să implicați părinții și să le
oferiți resurse pentru a le ajuta la recunoașterea și prevenirea comportamentului de
bullying și la promovarea relațiilor sănătoase.
3) Implicarea elevilor: Deși elevii nu ar trebui niciodată lăsați să-și rezolve propriile
probleme legate de bullying, totuși este important să participe activ la contracararea
bullying-ului în școli.
4) Formularea unei declarații școlare / un angajament pentru relații sănătoase și
prevenirea bullying-ului: O astfel de declarație creează o înțelegere comună între
personal, părinți/îngrijitori și elevi și comunică o viziune și un angajament unic față de
un mediu de învățare primitor, respectuos și sigur.
5) Elaborarea unui plan de răspuns / intervenție la comportamentul de bullying
 6) Monitorizarea implementării: Elaborarea unui plan de acțiune nu este suficientă,
progresul trebuie evaluat pentru a vedea dacă obiectivele au fost atinse și pentru a
orienta deciziile viitoare de management.

Persoane responsabile:

Directorii instituțiilor de învățământ sunt obligați să desemneze o persoană din rândul

membrilor administrației instituției în calitate de Coordonator al activităților de prevenire,
identificare, raportare, referire și asistență în cazurile de abuz față de copii, în ale cărei
atribuții ii intră soluționarea în cadrul instituției a cazurilor de violență fizică, psihologică
între copii, convocarea unui grup de specialiști din cadrul instituției pentru examinarea
cazurilor și elaborarea unui plan de intervenție, în funcție de forma de violență, informarea
părinților/persoanelor, în a căror grijă se află copilul, despre cazul/cazurile de violență în care
este implicat copilul și despre planul de intervenție elaborat.

Timp alocat: timpul variază de la școală la școală, luându-se în calcul situațiile întâlnite,
amplificare acestora, durata lor.

Modalități de monitorizare/ control și feedback: discuții în timpul orelor de Dezvoltare

personală, paarteneriat cu un psiholog specializat

Program de intervenție asupra bullyingului:

Intervenții la nivel de școală

• Desfășurarea unui sondaj în rândul elevilor pentru a determina natura și amploarea

problemelor de bullying în școală.

• Crearea unui Comitet de coordonare pentru prevenirea bullying-ului în școală care este
implicat în planificarea și monitorizarea activităților implementate în școală și care va analiza
constatările sondajului, pentru a discuta problema bullying-ului în școală și a planifica
activitățile de prevenire a bullying-ului din școală.

• Organizarea unui eveniment de lansare a Programului de prevenire a bullyingului și a altor

forme de violență în instituție.

• Supravegherea sporită a zonelor care sunt „puncte fierbinți” pentru bullying și violență în
școală.

• Elaborarea de reguli la nivel școlar și consecințele pentru acțiunile de bullying.

• Dezvoltarea activităților de consolidare a comportamentului prosocial și implicarea

părinților în activitățile școlare

Activități în clasă

• Organizarea în mod regulat a orelor, în timpul cărora elevii și profesorii se angajează în

activități, discuții, jocuri de rol și activități artistice, legate de prevenirea și contracararea
bullying-ului și a altor forme de violență în rândul elevilor
Intervenții individuale

• Intervenția imediată a personalului școlii în toate cazurile de bullying.

• Implicarea părinților ai căror copii manifestă comportament de bullying și a celor supuși

bullying-ului, în funcţie de situație, atunci când este necesar.

• Implicarea psihologilor școlari sau a altor profesioniști, în funcţie de caz.

Activități sociale / implicarea comunității locale

• Promovarea Programului de prevenire a bullying-ului și a altor forme de violență în școală

în comunitatea locală

• Implicarea membrilor comunității în activitățile anti-bullying ale școlii

PLAN DE PREVENIRE A BULLYING-ULUI

”O ȘCOALĂ FĂRĂ BULLYING ”

TIMP ALOCAT: oră de Dezvoltare personală

SCOP: prevenţia şi combaterea violenţei în mediul şcolar, respectiv a comportamentelor de

bullying

OBIECTIVE :
 Creşterea nivelului de conştientizare a existenţei fenomenului bullying în rândul
elevilor.
 Dezvoltarea competenţelor de cooperare şi relaţionare interpersonală în rândul
elevilor.

ARII DE CUPRINDERE A ACTIVITĂŢILOR

 Activitate de informare a elevilor cu privire la factorii declanşatori / menţinere a
comportamentelor violente, respectiv a actelor de intimidare
 Comunicarea asertivă şi relaţionarea interpersonală – activitate directă cu elevii
participanţi în proiect

STRATEGII: jocuri de rol şi exerciţii practice de modelare comportamentală, dezbateri.

RESURSE PROCEDURALE
Metode: conversaţia euristică, expunerea, modelarea, explicaţia, problematizarea,
feed-back-ul, algoritmizarea, generalizarea
Forme de organizare: frontal.

EVALUARE: discuţii

LOCUL DE DESFĂŞURARE: sală de clasă

ACTIVITATE.
CUVINTE CARE RĂNESC

OBIECTIVE:
• Să experimenteze puterea cuvintelor.
• Să identifice comportamentul de bullying.
• Să înțeleagă rolul pe care-l poate avea intr-o situatie de bullying.

MATERIALE NECESARE
Frânghie sau bandă adezivă, bilețele, pixuri

PAS CU PAS
• Dau foi care se lipesc și un pix fiecărui elev.
• Cer fiecăruia să scrie comentariile abuzive și nepoliticoase sau poreclele ofensatoare pe care
le-au auzit despre alți elevi pe foile care se lipesc (fără a indica nume).
• Pun banda adezivă pe podea în clasă, marcând următoarea grilă-scară:
Tachinare/glume ușoare
Glumă umilitoare
Insultă dureroasă
Insultă foarte dureroasă
• Cer elevilor să lipească foile lor pe scară, luând în considerare cel mai adecvat loc după
părerea lor. Cereți-le să nu vorbească unul cu altul și să nu comenteze foile în timp ce fac
acest lucru.
• Las pe toți să se uite mai bine la scară. De obicei sunt cuvinte care se repetă, de obicei
plasate în poziții diferite pe scară de diferiți elevi.

DE REFLECTAT!
Atunci când toți elevii s-au așezat la loc, întreb ce au observat la scară, în timp ce ghidez
analiza lor și discuția cu următoarele întrebări:
1. Ați văzut anumite cuvinte în mai multe locuri pe scară?
2. De ce credeți că unii dintre voi au decis că un anumit cuvânt este mai puțin/nu este
ofensator,
în timp ce alții îl consideră dureros sau umilitor?
3. Contează modul în care cuvântul a fost utilizat sau de către cine?
4. De ce folosesc oamenii astfel de cuvinte?
5. A provoca durere altora folosind astfel de cuvinte este o formă de bullying sau nu? De ce?
6. În care grup sau temă se află cele mai ofensatoare cuvinte?

Bibliografie:

Petrică Sorina, Terzei-Barbaroșie Daniela, Antibullying: prevenire și intervenție, Ghid pentru

profesioniști, Ed. Print Caro, 2004

Tatiana Dănilescu, Școală fără bullying, Ed. Print Caro, 2021

Tzvetina Arsova Netzelmann, Elfriede Steffan, Marina Angelova, Strategii pentru o clasă
fără bullying, Svoboda Tzekova/ format.bg, 2016