Sunteți pe pagina 1din 4

METODE ACTIV-PARTICIPATIVE CENTRATE PE ELEV ÎN ORA DE

CONSILIERE ȘI ORIENTARE

Metodele activ -participative reprezintă modul de organizare a activităţii didactice pe grupuri


mici, astfel încât lucrând împreună copiii îşi maximizează atât propria învăţare, cât şi pe a celorlalţi
copii, este calea folosită de către educatoare pentru a-i sprijini pe copii să descopere viaţa, natura,
lumea, lucrurile, ştiinţa.
Pedagogii au evidenţiat faptul că folosindu-se metode diferite se obţin diferenţe esenţiale
în pregătirea elevilor, că însuşirea unor noi cunoştinţe sau comportamente se poate realiza mai
uşor sau mai greu, în funcţie de metodele utilizate
Antrenarea permanentă a elevilor la un efort intelectual susţinut şi înarmarea acestora cu capacităţi
necesare unei activităţi de învăţare productivă reprezintă modalitatea cea mai eficientă de educare
a elevilor în spiritul unei atitudini conştiente şi active.
Strategia învăţării interactive solicită mecanismele gândirii, ale inteligenţei, ale
imaginaţiei şi creativităţii, se bazează pe cooperarea dintre copii în timpul unei activităţi; ei
trebuie să relaţioneze unii cu alţii, astfel încât responsabilitatea individuală să devină presupoziţia
majoră a succesului. Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează
interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o învăţare mai
activă si cu rezultate evidente.
Interactivitatea presupune o învăţare prin comunicare, prin colaborare, produce o
confruntare de idei, opinii şi argumente, creează situaţii de învăţare centrate pe disponibilitatea şi
dorinţa de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă şi activă, pe influenţa reciprocă din
interiorul microgrupurilor şi interacţiunea socială a membrilor unui grup.
Elevii trebuie învăţaţi să gândească critic,creativ,constructiv,eficient. A gândi critic
înseamnă a emite judecăţi proprii,a accepta părerile altora,a fi în stare să priveşti cu simţul
răspunderii greşelile tale şi să le poţi corecta, a primi ajutorul altora şi a-l oferi celor care au nevoie
de el. Capacitatea de a gândi critic se dobândeşte în timp, permiţând elevilor să se manifeste
spontan, fără îngrădire, ori de câte ori se crează o situaţie de învăţare.
De asemenea, am exemplificat două metodeactiv-participative ce pot fi folosite cu succes
în procesul de învăţământ.
Brainstormingul este una din cele mai răspândite metode în formarea elevilor în educaţie, în
stimularea creativităţii. Brainstorming-ul (sau asaltul de idei) reprezintă formularea a cât mai
multor idei – oricât de fanteziste ar putea părea acestea – ca răspuns la o situaţie enunţată, după
principiul cantitatea generează calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile
şi inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare.

Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple. Dintre acestea:


- obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvatoare;
- aplicabilitate largă, aproape în toate domeniile;
- stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor;
-dezvoltă creativitatea,spontaneitatea,încrederea în sine prin procesul evaluării amânate;
- dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă.
Limitele brainstorming-ului:
- nu suplineşte cercetarea de durată, clasică;
- oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă;
- uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi.
Eseul de 5 minute

Eseul este o modalitate eficientă de a încheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi să-şi adune ideile
legate de tema lecţiei şi pentru a-i da profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a întâmplat, în
plan intelectual, în acea oră.
Acest eseu le cere elevilor două lucruri: să scrie un lucru pe care l-au învăţat din lecţia
respectivă şi să formuleze o întrebare pe care o mai au în legatură cu aceasta.
Profesorul strânge eseurile de îndată ce elevii le-au terminat de scris şi le foloseşte pentru a-şi
planifica la aceeaşi clasă lecţia următoare.

PROIECT DIDACTIC

Propunător : profesor VEDEAN CRISTIAN OLIVIU


Liceul Teoretic Ana Ipătescu Gherla
Clasa: a VIII a
Disciplina : Consiliere și orientare
Titlul activității: Responsabilitatea în cadrul grupului
Obiective operaționale:
1. să-şi asume rolurile şi responsabilităţile care îi revin în clasă;
2. să elaboreze un sistem de valori morale şi socio –culturale,în raport cu cele general
acceptat;
3. să identifice motivaţia respectării regulilor într-un grup;
Strategii de realizare:
Forme de organizare: frontal, individual;
Metode și procedee: conversaţia, dezbaterea, studiul de caz, exerciţiul joc; „spargerea gheţii”,
brainstorming,eseul de 5 minute,aprecierea verbală.
Mijloace didactice: flipchart, coli, fişe cu studii de caz, regulamentul şcolar şi cel de ordine
interioară,markere, hârtie colorată, postit-uri.

SCENARIUL LECŢIEI

1. Moment organizatoric:
prezenţa elevilor;
realizarea unei ambianţe specifice lecţiei;
rezolvarea problemelor curente ale clasei;
2. Captarea atenției:
Se prezintă elevilor o caricatură(elevi nemulţumiţi care cer drepturi)
Sarcină de lucru:
 Comentaţi caricatura, pornind de la următoarele întrebări:
 Ce credeţi că reprezintă această caricatură?
 Ce solicită elevii?
 Voi ce drepturi aţi solicita?
 Dar responsabilităţile sunt cerute?De ce?
Se prezintă pe o coală de flipchart o poezie care va fi discutată apoi cu elevii.
3.Anunțarea temei și a obiectivelor propuse:
Se anunță titlul activităţii şi sunt precizate obiectivele operaţionale.
4.Desfășurarea activității:
BRAINSTORMING
Sarcină de lucru:
Se cere elevilor să găsească mai multe sensuri pentru noţiunile „grup”, „responsabilitate”

Pentru a veni în ajutorul elevilor se afişează pe o coală de flipchart 4 enunţuri:


 Elevul trebuie să înveţe.(îndatorire)
 Ionel are de scris 3 exerciţii.(sarcină)
 Gicu a primit nota 7 la purtare pentru încălcarea regulamentului şcolar.(respectarea
unor reguli)
 Elevul care a spart tabla trebuie să plătească.(asumarea responsabilităţii)

Împărţirea clasei în 4 grupe (fiecare elev alege o bulina colorata, fiind 4 culori)
Activitatea nr. 1
Exerciţiu joc( activitate pe grupe)
Sarcină de lucru:
Realizaţi un poster în care să reprezentaţi grafic cum ar arăta şcoala voastră dacă timp de 3 zile
s-ar suspenda orice regulă.
Raportare:
Fiecare echipă îşi prezintă posterul; realizarea unei discuţii care conduce spre concluzia că
regulile sunt necesare şi foarte important este să-ţi asumi răspunderea.
La vârsta de 7 ani , copilul devine elev. Elevul are drepturi, dar şi responsabilităţi.
 Unde sunt prevăzute acestea? (regulamentul şcolar)
Sunt prezentate elevilor Regulamentul şcolar şi regulamentul de ordine interioară.
Activitatea nr. 2
 Grupele 1 şi 2: realizaţi o schemă cu drepturile elevilor/ responsabilităţile elevului.
 Grupele 3 şi 4: studiu de caz (vezi anexa 2)
Discuţii generale.
Activitatea nr. 3
Sarcină de lucru:
Fiecare grupă să identifice cât mai multe responsabilităţi pentru:
 Elevul de serviciu;
 Şeful clasei;
 Elevul de serviciu pe şcoală;
 Elevul responsabil cu disciplina;
Raportare:
Fiecare grupă îşi prezintă lista cu responsabilităţi;

5.Asigurarea feedback-ului:
În final se realizează un regulament al clasei. Fiecare elev primeşte 2 postit-uri pe care va scrie o
responsabilitate şi un drept urmărind domeniile:
o Disciplină ---- grupa nr. 1
o Învăţătură----- grupa nr. 2
o Politeţe--------- grupa nr. 3
o Igienă----------- grupa nr. 4
6.Evaluarea activităţii
Eseul de 5 minute
Individual, fiecare elev va răspunde pe un postit la întrebările:
 Care este responsabilitatea şcolară care te stresează cel mai mult?
 Ce drepturi noi ţi-ar plăcea să dobândeşti?
 Ce drepturi ale elevului sunt cel mai des încălcate?
Postit-urile sunt lipite pe tablă. Următoarea activitate va porni de la analiza lor.
7.Concluzii și aprecieri
Profesorul face aprecieri individuale şi generale.
Fiecare elev va răspunde la întrebarea(fişă de lucru):
 Cum te-ai simţit în această activitate?

  