Sunteți pe pagina 1din 7

METODE ACTIV-PARTICIPATIVE CENTRATE PE ELEV ÎN PROCESUL DE

PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

Orice metodă interactivă folosită trebuie să devină un exerciţiu de interacţiune dintre


minţile copiilor, să ofere feed-back, iar progresul realizat de elevi reprezintă eficienţa acestor
metode. Aplicarea metodelor solicită timp, diversitate de idei, angajare în acţiune, descoperirea de
noi valori, responsabilitate didactică, încredere în capacitatea personală de a le aplica creator,
pentru eficientizarea procesului instructiv-educativ.
Situaţiile de învăţare rezolvate prin metodele interactive dezvoltă elevilor gândirea, iar
atunci când se analizează situaţiile critice, un personaj, o întâmplare, un comportament, ei îşi
dezvoltă gândirea democratică, precum şi pe cea critică. Foarte importantă este şi formarea unor
relaţii de grup prin folosirea metodelor interactive. Reuşita folosirii metodelor interactive este dată
de însăşi comportamentul educabililor dacă aceştia dovedesc deschidere faţă de actul de învăţare,
dacă se obţin performanţe pe care elevii le percep şi-i fac responsabili. Elevii înţeleg şi observă că
implicarea lor este diferită, dar dacă sunt încurajaţi îşi vor cultiva dorinţa de ase implica în
rezolvarea sarcinilor de grup. Grupul înţelege, prin diversitatea metodelor folosite, să nu-şi
marginalizeze partenerii de activitate, să aibă răbdare şi să manifeste toleranţă în abordarea unor
probleme ce pot surveni ca urmare a unor incompatibilităţi.
Metodele interactive sunt importante pentru că ele antrenează gândirea divergentă,
dezvoltă atitudinea creativă la copii, condiţie esenţială pentru desfăşurarea unui program complex
de instruire şi integrare într-o societate tot mai solicitantă .Punerea în practică a metodelor
interactive de grup duce la schimbări în planul gândirii cu referire la idei, opinii, limbaj, activizează
copiii, îi motivează reducând încorsetarea pe care, deopotrivă, atât elevii cât şi cadrele didactice,
o resimt într-o activitate tradiţională.
Cubul
Această metodă activ-participativă urmăreşte un algoritm ce presupune descrierea,
asocierea, comparaţia, analizarea, aplicarea, argumentarea atunci când există intenţia de a aborda
o temă nouă sau cunoscută, pentru a putea fi îmbogăţită cu noi cunoştinţe.
„Cubul” oferă posibilitatea elevilor de a –şi dezvolta competenţele necesare unei abordări
complexe.
Etapele metodei:
1. Pentru început se realizează un cub pe ale cărui feţe se scriu cuvintele: descrie,
compară, analizează, asociază,, aplică, argumentează (câte o sarcină pe fiecare faţă
a cubului).
2. Se anunţă tema de abordat.
3. Se împarte colectivul de elevi în şase grupe, fiecare grupă rezolvând una dintre
cerinţele înscrise pe una dintre feţele cubului .
 Descrie
 Compară
 Analizează
 Asociază
 Aplică
 Argumentează: pro sau contra
4. Atribuirea sarcinii de lucru pentru fiecare echipă se face prin rostogolirea cubului.
5. Produsele finale se prezintă întregului grup.
6. Lucrările în formele finale se afişează la tablă sau pe un panou.

Participarea întregii clase la realizarea temelor de lucru, munca individuală sau în grup
reprezintă o chemare la o competiţie în a demonstra asimilarea corectă şi completă a cunoştinţelor.
Cerinţele, sarcinile trecute pe feţele cubului nu trebuie să se refere doar la conţinuturi, se
poate cere elevilor să-şi exprime sentimente, atitudini, să argumenteze pro şi contra o problemă
etc. Modul de utilizare a metodei poate stimula creativitatea şi originalitatea organizării unei lecţii
de către dascăl ce-şi propune să atingă competenţe şi să formeze atitudini, valori, sentimente.
Avantaje:

 Elevii participă conştient, fiind implicaţi permanent în rezolvarea sarcinilor,


 Sarcinile de lucru pot fi diferenţiate:
 Formează deprinderi de muncă intelectuală.
 Se dezvoltă abilităţile de comunicare şi cooperare.
 Metoda stimulează gândirea logică a elevilor;
 Creşte responsabilitatea elevului faţă de propria învăţare, dar şi faţă de grup;
 Elevii învaţă unii de la alţii, eficienţa învăţării fiind sporită;
Dezavantaje:
 Sarcinile de lucru sunt rezolvate într-un timp destul de îndelungat;
 În clasă se creează destul de mult zgomot;
 Nu există un control precis în ceea ce priveşte calitatea şi cantitatea
cunoştinţelor însuşite de fiecare elev.

PROIECT DIDACTIC
CLASA: a VI-a
PROPUNĂTOR :prof.
ARIA CURRICULARĂ: Om și societate
OBIECTUL: Geografie
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: România- caracteristici naturale
SUBIECTUL: Relieful
TIPUL LECȚIEI: predare-învățare

SCOPURILE LECȚIEI:
- însuşirea cunoştinţelor referitoare la formele şi treptele de relief din România;
- dezvoltarea deprinderii de lucru cu harta;
- dezvoltarea gândirii și a limbajului științific.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

O1- să enumere formele de relief întâlnite în România;


O2- să definescă principalele forme de relief de pe teritoriul României;
O3- să caracterizeze fiecare formă de relief de pe teritoriul României;
O4- să localizeze pe hartă formele de relief, în funcție de culoarea convențională;
O5- să reprezinte grafic fiecare treaptă de relief, utilizând culorile convenţionale;
O6- să asocieze unitățile de relief cu punctele cardinale corespunzătoare poziției lor pe hartă.

STRATEGII DIDACTICE:

Metode și procedee: conversaţia euristică, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, metoda cubului.


Mijloace de învățământ: fişă cu rebus, harta fizică a României, planşă cu harta României, fişe
individuale de lucru, manual, flipchart.
Forme de organizare: frontal, individual, pe echipe, în perechi.
PROIECT DIDACTIC

ETAPELE Ob. CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII STRATEGII DIDACTICE EVALUARE


LECȚIEI Op.
METODE ȘI MIJLOACE DE FORME DE
PROCEDEE ÎNVĂȚĂMÂNT ORGANIZARE

1. Moment Se asigură condiţiile necesare unei desfăşurări frontal


organizatoric optime a lecţiei.
2.Verificarea conversația Rebus frontal Observare
cunoștințelor Verificarea cunoștințelor însușite anterior de Flipchart sistematică
anterior elevi se realizează print-un rebus. Aprecieri
însușite verbale
3.Captarea Captarea atenției se face prin intermediul conversația Rebus frontal Observare
atenției rebusului, pe verticala căruia obținem cuvântul Ghicitori sistematică
„Relieful”, și prin intermediul a trei ghicitori.
4.Anunțarea Se anunță titlul și obiectivele lecției . conversația frontal Observare
temei și a sistematică
obiectivelor
5.Dirijarea Elevii primesc câte o fișă pe care este scris un Conversația Fișă cu text Frontal Observare
învățării O1 text: euristică Individual sistematică
Se adresează elevilor câteva întrebări, pe baza Aprecieri
textului citit. verbale
O2 Se prezintă elevilor noile noțiuni despre marile
O3 forme de relief întâlnite pe teritoriul României și
se realizează schema lecției la tablă, iar elevii o
vor nota în caiete.
O4 Se solicită elevilor să localizeze pe hartă, cu
ajutorul doamnei învățătoare, marile unități de Frontal
relief ale României și să observe culorile cu care Harta fizică a
O6 acestea sunt reprezentate. De asemenea, se României
precizează poziția fiecărei unități de relief în
O5 raport cu punctele cardinale.
Elevii primesc la fiecare bancă o hartă, pe
care trebuie să coloreze treptele de relief, folosind Fișe de lucru
culorile convenţionale, şi să scrie denumirea Explicația
Demonstrația În perechi
fiecăreia, în dreptul cifrei corespunzătoare.

6.Asigurarea Elevii vor fi grupați în 6 echipe. Pe fiecare Metoda cub Pe echipe Observare
feed-back- dintre cele 6 fețe ale unui cub vor fi scrise cerințe cubului sistematică
ului diferite. Sarcina elevilor este să își aleagă un Aprecieri
reprezentant care să arunce cubul și să rezolve verbale
împreună cu echipa câte o cerință:
O3 Comparați următoarele forme de relief:
podișul și câmpia.
O6 Asociați următoarele unități de relief : Podișul
Moldovei, Câmpia Română, Carpații Occidentali,
Delta Dunării, cu punctele cardinale
corespunzătoare poziției lor pe hartă.
O2 Aplicați cunoștințele geografice pe care le
aveți, pentru a explica ce înseamnă relief așezat în
trepte.
Argumentați de ce relieful variat este un
avantaj pentru țara noastră.
Descrieți relieful țării noastre.
Analizați enunțul: „ România este un spațiu
carpato-dunărean.”

7.Obținerea Elevii primesc o fișă de lucru Aceștia vor avea exercițiul Fișe de lucru individual Munca
performaței O1 de rezovat diferite sarcini. independentă
O2 Probă scrisă
O3
8.Asigurarea O1 Se propune elevilor următorul joc de rol: Conversația frontal Observare
retenției și a „Imaginează-ți că însoțești un turist străin într-o Joc de rol sistematică
transferului călătorie prin țară. Prezintă-i formele de relief Aprecieri
întâlnite dacă parcurgeți un traseu de la nord la verbale
sud. Dar dacă ați parcurge traseul de la vest la
est?”
9.Încheierea Se fac aprecieri asupra modului în care elevii Conversația frontal Aprecieri
activității au participat la lecție. verbale,
globale și
individuale