Succesul si insuccesul scolar:

forme de manifestare si cauze

Definirea succesului si insuccesului scolar

Def. Succesul colar vizeaza pe de o parte insusirea de

catre elevi a cunostiintelor, deprinderilor, capacitatilor

ghidate de programele colare, iar pe de alta parte vizeaza
componenta relationala elev-scoala.

Succesul colar presupune ca elevul s reueasc s-i formeze

un repertoriu de competene ntr-un anumit interval de timp

(semestru, an colar, nivel de colaritate) la nivelul
standardelor de evaluare colar.
Def. Insuccesul este incapacitatea elevilor de a face fata

cerintelor scolii, de a-si insusi continutul programelor

scolare, de a corespunde probelor de evaluare.

Ipostazele succesului scolar

Criteriul

Tipul

Intervalul temporal

- Succesul de durata mica;

- Succesul de durata mare.

Numarul de domenii de activitate

implicate

- Succesul secvential;
- Succesul multiplu;
- Succesul global.

Procesualitatea instruirii

- Succesul potential;
- Succesul realizat.

Specificul activitatiii in care se

materializeaza

- Succesul familial si extrafamilial

- Succesul social

Numarul persoanelor

- Succesul personal
- Succesul de grup

Termenii corelativi ai succesului/insuccesului

scolar
Def. Randamentul este capacitatea de a finaliza o

activitate pe masura efortului antrenat. A nu avea

randament inseamna a nu avea spor, sau a nu obtine
productivitatea scontata.
Def. Performanta reprezinta un rezultat pur si simplu
prin atingerea unor obiective cu ajutorul uneui evantai de
posibilitati valorice sub forma unor performante
superioare, medii sau mici(suficiente).
Def. Calitatea realizarea activitatii didactice la anumite
standarde de performanta.

Termenii corelativi ai succesului/insuccesului scolar

Def. Dezvoltarea este un proces marcat de

transformari, de schimbari succesive, derulate pe

directia ascendenta, progresiva, sau de la inferior
la superior, de la simplu la complex.
Def. Evolutia este trecerea succesiva printr-un
ansamblu de transformari, prin faze progresive,
sau spre o faza superioara.
Def. Progresul este tendinta de ameliorare a
performantelor globale ale functionarii societatii,
invocat cu predilectie la nivel macrostructural;
Def. Optimul este alegerea si aplicarea celei mai
bune variante dintre mai multe alternative
existente la un moment dat.

Formele esecului scolar

Def.Esecul scolar este ansamblul situatiilor dificile

intampinate de catre elevi pe parcursul traseului scolar sub

forma unor manifestari episodice(esec temporar) sau
persistente(esec persistent).
Din perspectiva naturii achizitilor inregistrate de catre

elevi, esecul poate fi cognitiv (limitat sau generalizat) si

necognitiv.

Formele esecului cognitiv

Note mici/calificative inferioare
Carente in asimilarea continuturilor,
Ritmurile inadecvate in realizarea unor sarcini;
Imposibilitatea depasirii anumitelor praguri ale

invatarii
Corigenta, nepromovarea examenelor
Repetentia;
Mediocritatea

Esecul scolar necognitiv(social)

Def. Se refera la inadaptarea elevului la exigentele

ambiantei scolare.
Vizeaza, mai precis, inadaptarea la rigorile vietii de
elev, la exigente de tip normativ pe care le presupune
functionarea corespunzatoare a fiecarei scoli sau a
oricarei colectivitati scolare.
Elevul inadaptat recurge la abandonul scolar, la
parasirea precoce a scolii, in favoarea unui mediu mai
putin coercitiv (de regula cel al strazii sau al
grupurilor de tineri necontrolati).

Succesul colar
A. Factori social-obiectivi
1. Mediul social-cultural - creeaz oportuniti ale realizrii
umane prin coal
2. Mediul familial - pregtete i intreine spiritul de respect
pentru coal, pregateste i ntretine efortul de invare.
3. Grupul extrafamilial, de prieteni, cu aspiraii prosociale,
procolare - influeneaz aspiratiile colare i profesionale.
B. Factori interni
1. Starea general de sanatate - condiioneaz biologic reuita
n invare
2. Capacitile intelectuale (perceptive, de memorie, gndire i
imaginaie) i abilitatile (deprinderi, aptitudini) - determin in
cea mai mare msur nalta performan colar.

Factori social-obiectivi ce influenteaza

insuccesul scolar :
1.

Mediul social-cultural deteriorat - cauzele generate de organizarea

colar, programe ncrcate, orare incorect intocmite, lipsa de pregtire i
experien a profesorilor, lipsa lor de tact, rutina, dezinteresul, defectele
caracteriale i temperamentale, erorile de evaluare. Deruteaz n
activitatea de nvare neinelegerile dintre profesori, conducerea
incompetent a clasei i a colii // deficienele activitii de predare //
erorile de evaluare(nedreptirea frecvent prin notare i excesele de
severitate).

2. Mediul familial
- condiiile precare de via
-

- atitudinea indiferent, neglijent sau ostil a prinilor fa de coal

- atmosfera incordat de neinelegeri i conflict
- poziia defavorabil ntre frai .
- evenimentele stresante in viata de familie (boal, divor, conflicte)

3. Grupul extrafamilial - mediul prietenilor ostili colii influeneaz

negativ atitudinile fa de obligaiile colare.

Factori interni
Starea general de sanatate
- bolile acute i, cronice, perioadele de convalescen,

intrerup ritmul invrii (lacunele instalate mpiedica

recuperarea retardului).
- deficienele intelectuale, aptitudinale, influenteaza
insuccesul si esecul scolar.

In fenomenul complex al insuccesului colar cauzele devin

efecte si efectele devin cauze. Tulburrile de comportament

i personalitate sunt cauz i efecte a inacceptrii realitii
colare, a inacceptrii obligatiilor colare. Terapia preventiv
i curativ au ca punct de plecare depistarea cauzelor,
eliminarea sau diminuarea aciunii lor.

Modaliti de previre i nlturare a esecului scolar

- organizarea procesului de invmnt pe criterii tiinifice, psihologice i
pedagogice.
- distribuirea corect a elevilor pe clase
- asigurarea cu manuale i rechizite
-climatul stenic, stimulativ din clas - prin aciunea plina de tact a profesorilor, a
dirigintelui, prin aciunea lor unitara.
- diferenierea i individualizarea invrii, asigurandu-se anse de reuit (succes)
tuturor elevilor
- evaluarea rezultatelor invrii trebuie se fac sistematic, cu maximum de
obiectivitate
- solicitrile colare s fie echilibrate (sa se previn suprasolicitarea i subsolicitarea)
-colaborarea sistematic i cu tact cu familia prin convorbiri i lectorate pentru prini
previne atitudinile de rezisten faa de obligaiile colare
- supravegherea strii de sntate i a modului cum se implinete maturizarea la
varstele pubertii i adolescenei previn instalarea inapetenei pentru invare.
- sa se stabileasca planuri de consiliere individuala sau de grup
- s se corecteze deficienele procesului de invmnt

Modaliti de previre i nlturare a esecului scolar

- sa se intervina in familie, familia sa devina o aliata a colii pentru corectarea handicapului

scolar
- recurgerea la practica meditatiilor i a consultatiilor
- incurajarea elevului prin antrenarea in activiti, care-l intereseaza si prin care se poate
valorifica
- diferenierea invatarii prin programe cu grade treptate de dificultate i prin procedee didactice
adecvate
- folosirea fiselor de munc independenta
- munca in echipe favorizeaz colaborarea si utilizarea de sine a fiecarui membru dupa
capacitatile lui.
- activitatea psihopedagogica de orientare colara i profesionala pentru examinarea corecta a
optiunilor
- individualizarea presupune doua tendinte complementare:
- asigurarea unei independente mai mari a elevului in activitatea de invatare
- elaborarea si administrarea unor sarcini diferentiate, in functie de ritmul si posibilitatile de
asimilare ale celui care invata
- datorita variatiilor mari de ritm intelectual si de stil de lucru, de rezistenta la efortul de durata,
de abilitati comunicationale si nevoi cognitive care exista intre elevi e nevoie de actiuni de
organizare diferentiata a procesului de predare-invatare, pe grupuri de elevi, in care sa primeze
insa sarcinile individuale de invatare (de lucru).

Situatii de false eecuri colare

Esecul scolar este in mare masura un fenomen subiectiv.
De exemplu: timizii, indecisii, resemnatii - apreciaza, de obicei, in mod

exagerat dificultatea sarcinilor scolare de moment, considerandu-le chiar de

netrecut, deoarece nu au incredere in propriile posibilitati de actiune. Cel mai
mic esec inregistrat ii determina pe acesti elevi sa se devalorizeze si mai mult
si sa dezvolte o teama de esec, pe care-l vor privi ca pe o fatalitate .

Acelasi rezultat obtinut de doi elevi poate fi considerat de catre unul

din acestia ca un succes, iar de celalalt ca un esec - acest lucru depinde

de nivelul de aspiratii al fiecaruia: astfel, pentru un elev mai putin
ambitios si care este constient de faptul ca dispune de capacitati
intelectuale mai modeste, nota 7 este apreciata ca fiind foarte buna, in
timp ce pentru un elev orgolios, supramotivat, aceasta nota reprezinta un
regres (o deceptie).

Succes/Insucces scolar