Educaie de calitate printr-o buna comunicare coala -familie

Motto:
Prezena printilor poate transforma cultura colii.
(S. L. Lightfoot)

Gradinita P.P..Sf.Ana,,Craiova
Prof inv. prescolar Constantinescu Iordana
Prof inv. prescolar Mitrache Doina

Pentru noi, prinii sau adulii care trim alturi de un copil sau l nsoim de-a lungul vieii,
provocarea const n a-i permite s realizeze actul cel mai dureros pentru fiecare, acela de a
crete si de a se diferenia de noi. l autorizm astfel s ne prseasc, s se despart de noi, s
se ndeprteze, pentru a ntmpina riscurile si minunile vieii.
(Jacques Salome)

n aceast lume n permanent schimbare, aflat sub presiunea competiiilor de orice fel,
prinii, educatorii, oamenii de afaceri, comunitile locale, statele si guvernele naionale se
strduiesc mpreun s ncurajeze sistemele de mbunttire a educatiei, pentru a-i ajuta pe copii
s se dezvolte. Unul dintre mijloacele de ndeplinire a acestui scop, implicarea familiei n
educaie, a existat de generaii.
Familiile trebuie s fie implicate n mbuntirea nvrii acas, precum si n coal, dac
avem copii care vor s devin persoane instruite. Familiile pot ntri nvarea acas, prin
implicarea n colile n care studiaz copiii lor, ncurajndu-i pe acestia s participe la lecii si
susinndu-le interesul pentru discipline incitante si lrgindu-si propriile abiliti parentale.
Toate acestea sunt utile, pentru c familiile n societatea modern se confrunt cu solicitri
ridicate, cu o competitie crescut pentru obinerea atentiei din partea copiilor lor, precum si cu
poveri economice, care foreaz tot mai muli printi s lucreze n afara cminului si limiteaz
serios timpul pe care acestia l petrec cu copiii lor. Se tie c nu de puine ori se nregistreaz o
lips de comunicare ntre coal si familii si c adesea practicile colare eueaz n a veni n
ntmpinarea nevoilor multor familii de elevi.
colile pot, si chiar joac un rol important n ntrirea acestor interdependene. Prinii se
ntorc ctre coal pentru a fi ndrumai. Cnd cadrele didactice si conducerea colii sunt dornici
s-i atrag pe prini, atunci rezultatele copiilor se mbuntesc.
Familiile trimit copiii la coal, acolo unde sper ca ei s-si dobndeasc instrumentele necesare
pentru a reui n via.
colile preiau copiii si-i trimit napoi n familiile lor, acolo unde presupun c le va fi furnizat
sprijinul de care acetia au nevoie pentru a crete si a nvta. Cercul acesta n care casa i coala
i mpart aciunea asupra capacitii copiilor, este unul ce a fost considerat centrul dezvoltrii, al
dezbaterilor si al obinerii informaiilor de orice natur.
Majoritatea instituiilor educaionale au un grup formal de legtur coal-familie, fie c este
comitetul de prini, consiliul colii sau camera prinilor
Relaiile sunt denumite diferit: implicare parental, parteneriat, relaie coal-familie, dar
toate reprezint convingerea c dac adulii n cadrul celor dou instituii-comunic si
colaboreaz, atunci cei care vor avea de ctigat sunt numai si numai copiii.
Termenul de parteneriat coal-familie este folosit pentru a sublinia faptul c colile, familiile
si comunitile mpart responsabilitile care vizeaz copiii, prin suprapunerea sferelor de
influn.
Ele pot fi separate, n cazul n care instituiile respective si aloc foarte puin n ceea ce priveste
resursele, scopurile sau responsabilitile sau se pot suprapune crend un spaiu pentru
activitile de parteneriat.
Realitatea de zi cu zi a familiei este diferit azi de cea a generaiilor anterioare. Prinii si copiii
si petrec mult mai putin timp mpreun si aproape toi adultii se confrunt cu o permanent
dorin de a echilibra cererile vietii de familie, cu cele ale slujbei.
ntr-o vreme n care prinii se afl sub presiuni fantastice, care-i fac mai putin capabili s
participe la viaa copiilor lor, exist o nevoie si mai mare de a se implica, mai ales n educaie.
colile trebuie s rspund nevoilor prinilor si s le ofere acestora sprijinul necesar pentru
ca ei s se poat implica n procesul de nvare al copilului.
n acelasi timp, prinii trebuie s ncetineasc ritmul vieii cotidiene, acordnd mai mult
importan deinerii de ctre urmaii lor a unei educaii. E util ca ei s serveasc drept model
pentru copiii lor.
Cercetrile arat c, indiferent de mediul economic sau cultural al familiei, cnd prinii sunt
parteneri n educatia copiilor lor, rezultatele determin performaa elevilor, o mai bun
frecventare a colii, reducerea ratei de abandon colar si scderea fenomenului delicvenei.
Iat si cteva aciuni concrete pe care prinii, scoala si comunitile le pot ntreprinde pentru a-i
ajuta pe copii s nvee:
- S elaboreze un program zilnic pentru teme.
S existe un loc linistit de studiu, fr TV sau radio. S se descurajeze convorbirile telefonice
din timpul lucrului. Prinii s ncurajeze eforturile copilului si s fie disponibili s le rspund la
ntrebri, precum si s discute cu ei ceea ce i-au nsuit;
- S citeasc mpreun cu copilul.
S-l duc pe acesta la bibliotec si s-l ajute s-si gseasc crile potrivite. Studiile arat c
atunci cnd prinii le citesc copiilor sau i ascult cum citesc, n mod frecvent, performantele
acestora se mbunttesc.
- S foloseasc televizorul cu ntelepciune.
S stabileasc anumite ore pentru privit la TV i s-l ajute pe copil s-si aleag programele
potrivite.
S selecteze programele, pe care s le urmreasc i s discute mpreun subiectele respective;
- S pstreze legtura cu coala. Nu trebuie s lase coala s fie cea care-i anun cum se
descurc copilul.
S tie ce nva copilul, care-i sunt temele si cum i le rezolv;
- S-i laude pe copii, s le aprecieze efortul.
S-i ncurajeze s persevereze.
S cultive acas o atmosfer cald i suportiv, dar n acelasi timp s stabileasc si standarde
referitoare la modul de elaborare a temelor;
- S le vorbeasc adolescenilor.
S le cunoasc prietenii si locurile n care si petrec timpul liber.
S-i sprijine n activitile extracurriculare.
S-i implice n activitile familiei.
Copiii si prinii pot nvta multe unii de la alii doar printr-o simpl aciune de comunicare.
Adulii ar trebui s le prezinte deschis acestora valorile lor. Discutnd despre importana unora,
precum: onestitatea, ncrederea de sine, responsabilitatea, prinii si ajut copiii s decid
singuri si s adopte cele mai bune solutii.
colile ar trebui:
- S ncutajeze familiile si profesorii s stabileasc acorduri de nvare. Acestea ar trebui s
defineasc scopurile, responsabilitile mprtite ale colilor si prinilor, ca parteneri egali la
succesul elevilor;
- S instruiasc pe cei din conducerea colii. colile bune valorizeaz implicarea parental i i
caut pe prini.
Cel mai adesea, colile i contacteaz pe acestia doar cnd sunt probleme.
n dezvoltarea unui parteneriat va fi necesar instruirea directorilor, cadrelor didactice si a altor
membri din conducerea colii, precum si a priilor, n scopul de a-i ajuta pe toti colaboratorii s
obin abilitile necesare;
- S ofere teme, care s-i atrag pe prini. Cele pe termen lung i-ar implica pe acestia n
procesul de nvare, astfel nct i-ar putea ajuta, de pild, s-si construiasc arborele genealogic,
reconstruindu-i istoria familiei;
- S existe programul de lucru din coal. Rmnnd deschise dup-amiaz, seara si la sfritul
sptmnii, colile, permit elevilor si familiilor s se angajeze n activiti de nvare si
recreative si ofer programe de educatie a adultilor si de instruire a printilor;
- S acorde printilor dreptul de a decide. Ar putea s se implice n hotrri care privesc
colarizarea copiilor. colile pot prezena opiuni, pentru ca prini s se angajeze individual sau
colectiv n luarea de decizii referitoare la scopurile si standardele copiilor si cele ale instituiei de
nvmnt;
- S creeze un centru de resurse pentru printi. S desemneze o zon n coal unde s invite
prinii s mprteasc experientele celorlalti si s lucreze cu profesorii si conducerea colii n
activittile specifice instituiei respective de nvmnt.
Iat si cteva principii fundamentale ale colaborrii familie-scoal:
- Copiii s se implice ca participani activi n interaciunile familie-scoal, centrate pe nvare;
- S ofere tuturor prinilor oportuniti de a participa activ la experienele educaionale ale
copiilor, chiar dac vin sau nu la coal;
- Colaborarea familie-scoal s fie folositoare pentru rezolvarea problemelor dificile si drept
cadru de srbtorire a realizrilor, a performantelor deosebite;
- Relaia dintre cele dou instituii att de importante s constituie fundamentul restructurrii
educationale si a rennoirii comunitii;
Eficienta profesional a cadrelor didactice, a administratorilor si a ntregului personal al colii s
fie maximizat prin dezvoltatea unor abiliti concrete, eseniale conexiunii cu prinii si
comunitatea.
mbuntirea relatiei scoal-familie-comunitate este un obiectiv prioritar la nivelul
nvtmntului romnesc. n conditiile n care coala reprezint pionul principal al educaiei
tinerei generaii, dar nu suficient, educaia de tip familial devine necesar cu att mai mult cu ct
bazele formrii personalitii se pun n mediul familial. Familia se poate constitui ntr-un factor
de risc sau n unul de protecie n funcie de abilitile pe care le dezolt, climatul educaional si
afectiv existent la nivel familial.
Acordul familiei cu coala nseamn gsirea n comun a unei soluii care s corespund att
intereselor copilului si familiei ct si colii si societii. De asemenea modul n care sunt
prezentate, comentate, argumentate informatiile de ctre prini, influeneaz opiniile si
atitudinile copiilor."

BIBLIOGRAFIE:
- Ecaterina Adina Vrasmas,Consilierea si educatia parintilor,Bucuresti,
Editura Aramis,2002;
- Ecaterina Adina Vrasmas,Educatia copilului prescolar,Bucuresti,Editura Pro
Humanitate,1999;
- Gheorghe Bunescu,Democratizarea educatiei si educatia parintilor,www.1educat.ro;
- Stern,H.H.,Educatia parintilor in lume,Bucuresti,Editura Didactica si Pedagogica,1972.