Liceul Tehnologic Petrol Moreni Data:

ADS – Anul I Profesor: Manu Ioana Daniela

Nume și prenume elev:

Lecția nr. 6 – Acordarea feedbackului pozitiv

Unitatea de învățare:
2. Dezvoltare socio-emoţională
Competenţe specifice:
2.1. Recunoaşterea unei varietăţi de emoţii trăite în raport cu sine şi cu ceilalţi
2.2. Acordarea feedbackului pozitiv în relaționarea cu ceilalți
Sugestii metodologice:
- exerciţii de identificare a emoțiilor utilizând suporturi diverse: imagini, fotografii, povești, piese
de teatru, secvențe de film
- asocierea între o activitate preferată, precum: lectura, dansul, șahul, mersul cu rolele și emoția
pe care un copil o trăiește realizând această activitate, utilizând suporturi vizuale cu denumirea
emoțiilor
- identificarea regulilor de oferire a feedbackului în secvențe de text/film și discutarea acestora
- exerciţii de completare de fraze: „Mi-a plăcut de tine atunci când...”, „Am învățat de la tine ...”

Feedback-ul reprezintă totalitatea informațiilor care sunt oferite elevului, părintelui sau
profesorului cu privire la performanțele elevului, în raport cu obiectivele de învățare sau cu
rezultatele învățării 1.
Cu alte cuvinte, feedback-ul este orice informație oferită de un agent, fie el profesor, coleg,
carte, părinte, propria persoană, experiența, cu privire la aspectele legate de nivelul de performanță
sau de înțelegere al unei persoane.
Cele trei întrebări ale feedback-ului sunt:
1. Spre ce mă îndrept?
2. Cum voi ajunge acolo?
3. Ce urmează?
Cele patru niveluri la care funcționează feedbackul:
1. Sarcina de lucru
2. Metodele utilizate
3. Autoreglarea
4. Sinele
În ceea ce privește sinele, feedback-ul este eficient dacă este utilizată lauda ca o componentă
necesară recepționării mesajului transmis 1.
Feedbackul ar trebui să se acorde cu o anumită regularitate în cadrul unei formațiuni de lucru,
pentru a fi un instrument util în dezvoltarea tuturor membrilor grupului de lucru. Prin intermediul
acestui instrument se realizează:
• Motivarea echipei și îmbunătățirea performanței acesteia
Feedbackul constructiv oferit prompt îi face pe cursanți să se simtă apreciați prin simplul fapt
că munca lor nu trece neobservată.
• Monitorizarea evoluției unui proiect
Oferind feedback în mod periodic, în anumite cadre dinainte stabilite, feedbackul nu este
resimțit ca un factor de stres, ci devine un instrument firesc și util.
• Evaluarea dezvoltării profesionale a fiecărui cursant
Prin discuții programate în mod regulat, fiecare cursant sau coleg are ocazia de a se autoevalua
și a-și identifica punctele forte, dar și acele competențe la care mai trebuie să lucreze.
• Comunicarea reală și ascultarea activă dintre toți membrii formațiuni de lucru
În momentul schimbului de informații din cadrul unei sesiuni de feedback, fie că aceasta are
loc între patru ochi sau în grup, membrii echipei au ocazia de a comunica despre munca lor într-
un alt context decât pe fugă, în pauze scurte. Participanții la o astfel de sesiune de feedback trebuie
să fie sinceri și să se asculte cu adevărat unul pe altul.
• Schimbul de experiență și învățarea continuă
Comunicând în mod constant cu privire la evoluția proiectelor unității școlare, primind și
oferind recomandări în acest sens, învățarea se realizează în mod continuu.
În absența feedbackului și a acestor etape vitale pentru dezvoltarea oricărei unității școlare,
performanțele scad, comunicarea din cadrul formațiunii de lucru are de suferit, iar motivația
cursanților se pierde treptat, dar sigur.
Tipurile de feedback ce se pot să folosi sunt:
1. Feedback negativ. Acest tip de feedback este de fapt doar exprimarea unei păreri negative
despre acțiunile cuiva, fără a include recomandări utile pentru redresarea efectelor acelor
acțiuni. Feedbackul de acest tip nu duce nicăieri, dar produce discuții aprinse sau frustrări
mocnite, mai ales din partea celui vizat direct de acele remarci.
1. Feedback constructiv. Acesta se oferă având în vedere binele comun al unei formațiuni
de lucru sau al unui proiect, iar în timpul acestor întâlniri se oferă indicii și recomandări
pentru obținerea unor rezultate mai bune. Acest tip de feedback ar trebui urmat de o nouă
întâlnire pentru reevaluarea situației, pentru a-i oferi aprecierea cuvenită celui care a aplicat
cu succes acele recomandări sau pentru a încerca noi variante care să aibă un efect pozitiv.
1. Feedback pozitiv/apreciativ. Acesta este în egală măsură important precum este și cel
constructiv. Chiar dacă totul merge strună, managerul sau colegii ar trebui să acorde timpul
necesar pentru a oferi și feedback pozitiv, arătându-și aprecierea față de acțiunile benefice
ale unui alt coleg.
Un feedback eficient ar trebui să includă atât latura constructivă, cât și cea pozitivă a
feedbackului, pentru a-l motiva pe cel care îl primește, arătându-i apreciere în același timp.

Referințe:
1. Teste educaționale, Teste Vocaționale, Adviser (brio.ro)
2. Feedback-ul în clasa de elevi – Sucitorul de minti
3. De ce și cum să oferi un feedback autentic, care motivează, în loc să demoralizeze - TheBreak