Reprezentarea şi cotarea arborilor şi axelor

1. Reprezentarea şi cotarea arborilor

Arborii şi osiile sunt organe de maşini care au funcţie comună de susţinere a organelor
aflate în mişcare.
Arborii se rotesc în jurul axei lor geometrice şi transmit mişcarea şi puterea între
organele pe care le susţin.
Clasificarea arborilor:
*după secţiune:
- arbori cu secţiune constantă;
- arbori cu secţiune variabilă (în trepte) - cel mai des utilizaţi
*după forma constructiva, arborii pot fi:
- arbori drepţi (rectilinii)
- arbori cotiţi
- arbori cu excentric

Reprezentarea şi cotarea arborilor

Reprezentarea şi cotarea arborilor se face respectând normele generale de reprezentare şi cotare
în desenul tehnic conform STAS 105:1987 şi SR ISO 129:1994, în general într-o singură
proiecţie.
Reprezentarea arborilor se realizează:
- într-o proiecţie principală în VEDERE;
- proiecţia principală va fi afectată de rupturi pentru prezentarea diferitelor prelucrări
interioare (găuri de centrare, canale de pană, racordări de trepte);
- secţiuni decalate (totale sau parţiale) pentru treptele cu canale de pană.
Cotarea arborilor ţine cont de rolul funcţional în ansamblul din care fac parte

Părţile componente ale unui arbore (fig. 1):

- fusurile de capăt - zonele sau treptele care susţin şi ghidează arborele prin
lagăre;
- zonele de calare - treptele prevăzute cu canale de pană;
- zonele de corp - zonele libere care fac legătura dintre treptele arborelui

Fig. 1 – Arbore drept

Capetele de arbore sunt părţi de rezemare (fusuri sau pivoţi) standardizate, cu rolul de
a susţine arborii în lagăre şi pot fi: cilindrice cu degajare (fig. 2.a) sau cu racordare (fig. 2.b),
conice cu filet exterior (fig. 3.a) sau conice cu filet interior (fig. 3.b).
 Fig. 2 - Capete de arbore cilindrice

Fig. 3 - Capete de arbore conice

Zonele de calare au prelucrate diferite tipuri de canale de pană necesare montării penei.
Pana (fig. 4) este organul de maşină care:
- preia mişcarea de la arbore şi o transmite la o roată (dinţată, de curea etc.)
- sau în sens invers, transmite mişcarea de la o roată la arborele condus.

Fig. 4 - Pană paralelă (cu secţiune constantă)

Observaţie: Arborii (fig. 5), fiind piese pline, nu se secţionează longitudinal, eventuale
goluri interioare (canale de pană, găuri de centrare etc.) scoțându-se în evidenţă prin efectuarea
de rupturi în arbore. Dimensiunile transversale ale canalelor de pană se evidenţiază prin
secţiunile propriu-zise sau prin secţiunile deplasate efectuate în arbore.
Fig. 5 Desen de execuţie - Arbore drept