Sunteți pe pagina 1din 13

Argument

Asamblarea mecanica este reprezentata de legatura realizata dintre doua sau mai multe
piese in scopul realizarii unui ansamblu sau al unie blocari.
In cazul asamblarilor nedemondabile piesele nu mai au posibilitatea miscarii relative
unele in raport cu altele.
Asamblari nedemontabile pot fi asamblari -directe
-indirecte
Asamblarile directe realizeaza direct legatura intre piesele componente. Aceste
asamblari pot fi realizate prin sudare, poansonare,stemuire, indoire, crestare, strangere.
Asamblarile indirecte realizeaza legatura intre elementele componente prin intermediul
unor piese sau substante. Printer acestea enumeram: asamblari prin sudare, prin nituire,
asamblari prin lipire.
Pana cand sudarea a inceput sa fie folosita, nituirea reprezenta singura modalitate de
asamblare folosita la constructia de poduri, cazane, vapoare si constructii metalice.
Desi aria sa de utilizare s-a restrans considerabil, sunt inca multe domenii in care
aceasta metoda de asamblare ramane inca una in care prezinta avantaje certe din punct
de vedere tehnologic sau economic, de exemplu in cazul materialelor greu sudabile
sau in cazul in cre nu este permisa inclzirea materialului.
CAPITOLUL.I.GENERALITATI CU PRIVIRE LA ASAMBLARI2
1.1. Tipuri de asamblari.2
1.2. Asamblarea nedemontabila prin nituire2
1.2.1 Caracterizare generala.....................2
1.2.2. Nituri. Materiale din care se executa niturile........3
1.3. Clasificarea niturilor si a nituirilor.....................4
1.3.1. Tipuri de nituri.........................4
1.3.2. Clasificarea nituirilor7
CAPITOLUL II. SOLICITARILE APARUTE LA NITUIRE..9
CAPITOLUL III. CALCULUL ASAMBLARILOR PRIN NITUIRE..10
3.1. imensionarea asamblarilor nituite . !3!g"#$ ..1%
3.2. &erificarea nitului.11
CAPITOLUL IV. TEHNOLOGIA NITUIRII.12
4.1. 'cule si dispoziti(e folosite la nituire..12
4.2. Alegerea dimensiunilor niturilor13
4.3. Te)nologia operatiei de nituire.14
4.4. Controlul asamblarilor nituite1"
CAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII.17
ibliografie
1.1Tipuri de !"#$ri
Asambalrea mecanica este reprezentata de legatura realizata intre doua sau mai
multe piese in scopul realizarii unui subansamblu sau a unei blocari.
In cazul asamblarilor nedemontabile piesele nu mai au posibilitatea miscarii relative
unele in raport cu altele.
Asamblarile nedemontabile pot fi:
-asamblari directe
-asamblari indirecte
Asamblarile directe- realizeaza direct legatura intre elementele componente.
Aceste asamblari pot fi realizate prin sudare, poansare, stemuire, indoire, crestare,
strangere.
Asamblarile indirecte- realizeaza legatura intre elementele componente prin
intermediul unor piese sau substante printer acestea enumeram:
-asamblari prin sudare
-asamblari prin nituire
-asamblari prin lipire
1.2 A!"#$re %ede"&%'#i$ pri% %i'uire
1.2.1 Cr('eri)re *e%er$
Pana cand sudarea a inceput sa fie folosita, nituirea reprezenta singura
modalitate de asamblare folosita la constructia de poduri, cazane, vapoare si constructii
metalice.
Desi aria ei de utilizare s-a restrans considerabil, sunt inca multe domenii in care
aceasta metoda de asamblare ramane inca una care prezinta avantaje
certe din punct de vedere tenologic sau economic, de e!emplu in cazul materialelor greu
sudabile, sau in cazul in care nu este permisa incalzirea materialului.
1.2.2. Ni'uri. M'eri$e di% (re !e e+e(u' %i'uri$e
Nitul este organul de masina folosit la asamblarea nedemontabila a doua sau mai
multe piese, table, profile sau piese de forma plata.
Pentru desfacerea legaturii realizate se procedeaza la distrugerea nitului cu dalta,
folosind flacara o!iacetilenica etc.
"itul #fig. 1$ este format din:
. tija cilindrica%
. capul format din fabricatie%
. capul format in timpul nituirii
Pentru a putea fi realizata nituirea, tija nitului este construita mai lunga decat grosimea
totala a tablelor ce urmeaza a fi asamblate, pentru a e!ista suficient material astfel ca prin
batere sa se realizeze al doilea cap al nitului.
"iturile se realizeaza din materiale diverse, functie de materialele pieselor ce trebuie
asamblate si de fortele la care va fi solicitat asamblul. Pentru confectionarea niturilor poate
fi folosit otelul carbon obisnuit OL 34, OL 37, alama Am 63; cupru Cu 5; aluminiul Al
99,5 etc.
&aracteristicile principale pe care trebuie sa le indeplineasca materialele pentru
confectionarea niturilor sunt: rezistenta suficient de mare la rupere si o plasticitate buna.
In industria cimica, in aviatie sau in mecanica fina se folosesc pentru nituire o serie de aliaje
usoare avand caracteristici speciale, cum sunt: anticorodal, avional, aluman, ergol.
1., CLASI-ICAREA NITURILOR SI A NITUIRILOR
1.,.1. Tipuri de %i'uri
&lasificarea niturilor se face dupa materialul din care sunt confectionate, dupa
forma si destinatia nitului.
Din punctul de vedere al materialului din care sunt confectionate, e!ista:
. nituri de otel%
. nituri de cupru%
. nituri de aluminiu%
. nituri din aliaje usoare #anticorodal, avional,
aluman, ergol$.
Dupa rolul functional, niturile pot fi:
. nituri de rezistenta%
. nituri de etansare%
. nituri de rezistenta-etansare.
Din punctul de vedere al formei, niturile se caracterizeaza atat prin forma capetelor
provenite dinfabricatie cat si prin diametrul tijei. Atat forma cat si dimensiunile sunt
standardizate.
Din punctul de vedere al solicitarii si al conditiilor de rezistenta, dimensiunile
capatului nitului sunt conditionate de marimea diametrului tijei si, de aceea, prin
standard dimensiunile sunt stabilite in functie de diametrul tijei.
1. "it cu cap semirotund, formatul capului mare #fig. 2$.
"iturile de acest tip sunt nituri de rezistenta si etansare% dimensiunile standardizate sunt
date de relatiile:

R - raza sferei calotei
2. "it cu cap semirotund, formatul capului
mic #fig. '$.
(unt nituri de rezistenta% dimensiunile date de standard sunt:
! 1,5d, " ! #A$ #,5d, r ) #,#5d%
'. "it cu cap semiinecat #fig. *$.
(unt nituri de rezistenta si etansare% dimensiunile standard sunt:
*. "it cu cap semiinecat pentru tinicigerie#fig. +$. (unt nituri de rezistenta,
+. "it cu cap tronconic #fig. ,$.
(unt nituri de rezistenta si etansare, folosite in special in constructii de rezervoare pentru
fluide. Dimensiunile standardizate sunt:
!&,7d,
&
!&,&d, "!#,7d, r!#,& d%

,. "it cu cap tronconic si semiinecat #fig. !"#unt nituri de rezistenta si etansare$
calcululdimensiunilor se face cu relatiile:
D =1,7d, D1=1,1d, h=0,7d, r=0,1 d.
7. "it cu cap inecat #fig. -$.
(unt nituri de rezistenta si de rezistenta-etansare, folosite in constructii metalice la care
se cere o suprafata cat mai neteda, cu dimensiunile:
!l,5d, " ! #,4d%
-. "it cu cap plat - astfel de nituri sunt folositeca nituri de rezistenta #fig. .$
.. "ituri speciale - nituri tubulare #fig.1/$.(e confectioneaza dintr-un metal
moale siservesc ca nituri de prindere sau fi!are , dar nu pot rezista la solicitari mari. (e
intalnesc in constructii de mecanica fina. "ituirea lor se face cu ajutorul unui dispozitiv
special.
1/. "ituri cu cap e!traplat #fig.11$.Pentru a mari rezistenta de forfecare a
nitului,tabla se indoaie ca in figura, astfel ca efortul e preluat de aceste suprafete de sprijin.
11. "itul ciuperca #fig. 12$.
(erveste la imbinarea tablelor in colturi acolo unde nu se pot folosi niturile obisnuite,
neavand fata plana de sprijin. (e intalnesc in aviatie si in constructii navale.
12. "itul paar #fig. 1'$.
0ste un nit folosit in cazul in care operatia de nituire poate fi e!ecutata numai pe o parte.
&u ajutorul unui dispozitiv de nituire special, se mareste diametrul interior al nitului,
largindu-se partea inferioara a paarului astfel ca preseaza tablele si realizeaza asamblarea
lor.
1'. "it cu e!plozibil #fig. 1*$.
0ste un nit folosit in cazul cand operatia de nituire poate fi e!ecutata numai pe o parte. 1ija
nitului are un rezervor care contine e!plozibil. 1ija nitului se incalzeste si materialul
e!plodeaza umflandu-se, se rabate si preseaza astfel cele doua table. (e foloseste in
constructii navale.
1.,.2 C$!i.i(re %i'uiri$&r
1.Dupa forma asezarii niturilor-nituire prin suprapunere 2nituire simpla
-nituire dubla
-nituire multipla
-nituire prin eclise-nituire cu o singura eclisa
-nituire cu 2 eclise
2. Dupa scopul nituirii-nituri de rezistenta
-nituirea de etansare
-nituirea de rezistenta si etansare
'. Dupa modul de e!ecutie-la cald
-la rece
*. Dupa forta necesara nituirii-manuala
-mecanizata
CAPITOLUL II. SOLICITARI APARUTE LA NITUIRE
3 asamblare nituita este supusa simultan la solicitari, dupa cum se vede in fig. -.14.
5ig. 14. (olicitari aparute la nituire
- sectiunea I -forfecare$
- sectiunea II - intindere %se poate rupe tabla pe linia niturilor la solicitarea de
intindere "
- sectiunea III -forfecarea tablei de catre nituri prin smulgerea lor$
- sectiunea I& - #olicitarile care apar in sectiune sunt:
strivirea sectiunii de contact dintre tabla si nit$
- sectiunea & -forfecarea dupa o sectiune cilindrica %solicitarea are loc in capul de nit,
ceea ce duce la ruperea nitului datorita tensiunii care apare o data cu racirea nitului si
contractia lui"$
- sectiunea &I - strivire intre suprafata tablei si suprafata de asezare a capului de nit
CA*+T,-.- +++. CA-C.-.- A'AM/-A0+-,0 N+T.+T1
3.1 imensionarea asamblarilor nituite
6n figura 2.. sunt prezentate toate solicitarile care apar 7n8pe corpul si 7n8pe capul
nitului. &um capul este supradimensionat si necunosc9nd str9ngerea " se face numai
calculul
tijei la strivire si la forfecare, astfel:
unde 51 este forta care revine unui nit.
pentru materialul cel mai putin rezistent #nit sau tabla$.
(-a admis ipoteza suplimentara ca tensiunea de strivire este distribuita uniform pe aria
laterala a semicilindrului de 7naltime smin si de diametru d1.
,.2 Veri.i(re %i'u$ui
&erificarea nitului se face tinand seama ca acesta este solicitat la forfecare in
sectiunea I. in acest caz, relatiile folosite sunt
Pentru sectiunea II se face o verificare a tablei la rupere% (e considera ca fiecare nit
preia o parte din solicitarea corespunzatoare unui pas si este posibil ca, atunci cand este
solicitata la intindere, tabla sa se rupa.
In aceasta situatie, relatiile vor fi:
t $ pasul nituirii% s - grosimea tablei.
CAPITOLUL IV. TEHONOLOGIA NITUIRII
'ituirea manuala este o operatie care necesita un volum mare de munca ,avand
o productivitate mica,deci costisitoare,fact pentru care se executa numai la productia
individuala si in atelierele de intretinere si reparatii.
Dupa ce sa produc nitul in gaura,se asaza cu capul initial pe contracapuitor si cu
ajutorul tragatorului se apropie cele doua piese de tabla casa nu ramana spatii intre ele.
Prin lovituri de ciocan axiale si radiale se refuleaza capatul tijei si se formeaza
capul de inchidere de o forma bombata.Apoi se asaza capuitorul pe capul de inchidere
si se loveste cu ciocanul,rotindu-l dupa fiecare lovitura,pana cand se obtine o forma
fasonata,identical cu capul initial.Aceasta este metoda directa de nituire.
(ai rar se foloseste metoda de nituire indirecta,cand lovitura de ciocan se aplica
capuitorului asezat pe capul initial,dar capul de inchidere se formeaza in locasul
contracapuitorului.
)a formarea capului de inchidere se va avea in vedere ca ciocanul sa nu atinga
suprafata pieselor de nituit,pentru a se evita ondularea si deformarea tablelor.
#temuirea: Imbinarile nituite, cu precadere cele de etansare,se supun operatiei
de stemuire.#temuirea consta in presarea marginilor tablelor,in vederea obtinerii unei
etansari mai bune si se executa cu ajutorul stemuitoarelor,care au forma daltilor,dar au
muchia de taiere tesita.
/.1 SCULE -OLOSITE LA NITUIRE
:a nituirea manual; se utilizeaz; urm;toarele scule:
<n ciocan de l;c;tu=;rie, un contrac;puitor pentru a proteja capul ini>ial, un
tr;g;tor pentru ap;sarea pieselor de nituit una asupra celeilalte =i un c;puitor #buterol;$,
care este o unealt; e!ecutat; dintr-o bar; scurt; din o>el pentru scule, cu o scobitur; de
forma unei calote sferice la unul dintre capete =i care serve=te la formarea capului de
7ncidere al nitului .
&ontrac;puitorul, denumit =i contrabuterol;, serve=te drept nicoval; pentru
sprijinit capul ini>ial, c7nd se formeaz; capul de 7ncidere al nitului.

5ig.1*.'.1.(cule utilizate
/.2. A$e*ere di"e%!iu%i$&r %i'uri$&r
Pentru ca asamblarea nituita sa fie rezistenta si de calitate trebuie sa e!iste o
corelatie intre dimensiunile nitului si cele ale elementelor ce urmeaza a fi asamblate #de
e!emplu, a tablelor$ #fig.1..$.

5ig. 1.. Alegerea dimensiunilor de nituire
1oate dimensiunile nitului se aleg in functie de grosimea tablelor ?(@ - care este
suma grosimilor tuturor tablelor ce se asambleaza:

( ) s
1
A s
2
A. A s
n
BmmC%
Diametrul tijei nitului ?d@ se alege in functie de grosimea tablelor, cu relatia:
d ) 2 . ( BmmC%
:ungimea tijei nitului ?1@, se alege in functie de grosimea tablelor si dimetrului tijei, cu
relatia:
I ) s A1,*d BmmC%
?t@ este distanta dintre centrele niturilor, si se alege in raport cu diametrul tijei, astfel:
) #'.+$.d BmmC.
In functie de ?:@care este lungimea totala a tablelor, se poate determina numarul de
nituri ?n@ cue!presia:
n):8t
(e recomanda ca distanta de la margine la a!a nitului ?n@ sa fie mai mica decat:
e ) 1,+d BmmC.
*API+,)-) &. (.+.#.(. )A 'I+-I./
'orme +ehnice de #ecuritatea (uncii %'+#(" la nituirea manual0
1e2ele ciocanelor 3i ale c0puitoarelor nu trebuie s0 aib0 strivituri 3i cr0p0turi$
*iocanele trebuie s0 fie bine fixate 4n coad0
Pentru evitarea accidentelor in timpul nituirii trebuie respectate urmatoarele reguli :
uneltele de mana trebuie folosite in buna stare de lucru
presiunea aeruluiu la lucru cu ciocane pneumatice sa fie corespunzatoare sculei.
Inainte de intrebuintare se va ferifica cursa sculei, iar capuitorul va avea obligatoriu
dispozitiv de protectie contra iesirii.
daca nituirea se executa la cald, trebuie folosit echipamentul de protectie iar
introducerea nituirilor in gauri sa se faca numai cu ajutorul clestilor.
'II+-I./A (A'-A)A
In lucrarile de nituire se folosesc urmatoarele scule :
-un ciocan de lacatusarie
-un contracapuitor %pentru a proteja capul initial"
- un tragator %pentru apasarea pieselor"

'I+-I./A (/*A'I*A
#e executa cu ajutorul masinilor de nituit care realizeaza formarea capului de inchidere
al nitului prin ciocnire, prin presare sau pril rulare.
Din acest punct de vedere ele pot fi numite 5 masini de nituit 5 portabile %ciocane de
nituit" - fixe
-prese de nituire si masini de nituit prin
rulare
'I+-I.I #P/*IA)/
'ituirii speciale se executa fara folosirea contracapuitorului pentru sa se execute dintr-o
singura parte a pieselor ce se asambleaza.
Aceste nituirii se intrebuinteaza pe scatra larga in asamblarea pieselor metalice sau
nemetalice utilizate la constructia caroseriilor si ansamblului din tabla subtire, a
aeronavelor, a aparaturii electronice si electrice.
'ituirea cu capuri explozive se executa in urmatorul mod : in gaura pregatita se
introduce nitul. *u ajutorul unui ciocan electric se incalzeste si la cca 678 grade *,
incarcatura expliziva din nit explodeaza si umfla capul tijei, form,and un cap de
inchidere care strange piesele de asamblat .
'ituirea cu nituri cu tija dubla a capatat o raspandire mult mai mare decat aceea cu nituri
explozive. 'itul se introduce in gaura pregatita si cu ajutorul unui cleste special, care
apuca tija interioara.