CUPRINS

ARGUMENT………………………………………………………………….....2
CAPITOLUL I.ASAMLARI NEDEMONABILE PRIN NITURI………....4
1.1. Caracterizare generala………………………………………….….4
1.2. Nituri. Materiale din care se executa niturile…………………..4
1.3. Clasificarea niturilor si a nituirilor.....................................6
CAPITOLUL II.CALCULUL ASAMBLARILOR PRIN NITUIRE........12
2.1. Solicitarile aparute la nituire………………………………………….12
2.2. Dimensionarea asamblarilor nituite…………………………….13
2.3. Verificarea nitului…………………………………………………...14
CAPITOLUL III. TEHNOLOGIA NITUIRII………………………………15

3.1. Scule si dispozitive folosite la nituire............................................15

3.2. Alegerea dimensiunilor niturilor...........................................16

3.3. Tehnologia operatiei de nituire.............................................17

3.4. Nituirea mecanica……………………………………………………..19

3.5. Controlul asamblarilor nituite..........................................23

MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII...............................24

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................26

1
 ARGUMENT

Asamblarea mecanica reprezinta rezultatul operatiilor tehnologice de

realizare a unei legaturi rigide sau a unei blocari intre doua sau mai multe
piese separate.Prin asamblare se obtine un nou element rigid ,adica un
organ de masina complex cu rol functional bine determinat. Dupa
asamblare elementele componente nu mai au posibilitatea deplasarii
relative intre ele.Asamblarile pot fi directe si indirecte. In cazul asamblarilor
directe legatura este asigurata, nemijlocit intre elementele componente ,de
exemplu prin sudare ,presiune ,faltuire, refulare ,stremuire, de indoire,
crestare,strangere elastica,etc.

Asamblarea indirecta presupune utilizarea unor elemente sau substante

intermediare de lagatura cum sunt: niturile,cordoanele de sudura, lipiturile
metalice sau nemetalice,etc. Nituirea este imbinarea a doua sau mai multe
piese,ce se realizeaza prin folosirea organelor de asamblare numite nituri.

Asamblarile nituite se executa manual sau mecanic.Nituirea propriu-zisa se

executa dupa operatiile de curatire,indreptare si gaurire a pieselor.Utilajele
pentru nituire se compun din:

-instalatii pentru incalzirea niturilor: forje,cuptoare,aparate electrictrice

pentru incalzire;

-dispozitive de formare a capului: capuitoare si contracapuitoare cu

anexe(suporti de sustinere a contracapuitoarelor);

-dispozitive de lovire si presare: ciocanul de mana(barosul), ciocane

pneumatice, prese.Operatia de nituire se realizeaza prin suprapunerea
tablelor cu unul,doua sau trei randuri de nituri,cap la cap sau cu eclise.

Nituirea este procedeul tehnologic de îmbinare nedemontabilă a două

sau mai multe piese cu ajutorul niturilor.

Îmbinărite nituite sunt folosite la:

- asamblări supuse la sarcini vibratorii;

- asamblarea metalelor greu sudabite;
- asamblări de profile pentru construcţi metalice;
2
- asamblări de piese confecţionate din materiale diferite.
Asamblarea pieselor prin nituri şi operaţia tehnologică prin care se
realizează această legatura se numeşte nituire. Asamblările nituite se
clasifică după mai multe criterii, şi anume:

a)după modul de execuţie a nituirii - nituire manuală şi nituire mecanică;

b)după temperatura la care se execută nituirea - nituire la cald şi nituire la

rece;

c)dupa modul de aşezare a tablelor asamblate prin nituire - nituire prin

suprapunere şi nituire cap la cap cu eclise;

d)după numărul de rânduri- nituire pe un rând, nituire pe două rânduri în

linie, nituire pe două rânduri în zig-zag;

e)după destinaţia nituirii- nituire de rezistenţă, nituire de etanşare şi nituire

de rezistenţă-etanşare.

Nituirea de rezistenţă este aplicată acolo unde construcţia este folosită

pentru transmiterea de forţe. Nituirea de etanşare este folosită pentru
con¬strucţii supuse la presiuni normale, cum ar fi bazinele sau
rezervoarele. Nituirea de rezistenţa-etanşare este folosită acolo unde
ansamblurile rezultate sunt supuse la presiuni mari, ceea ce face ca şi
solicitările să fie mari (de exemplu cazanele de abur).

Pentru a evita apariţia coroziunii electrochimice se recomandă ca

materialele tablelor şi ale niturilor să fie aceleaşi sau apropiate. Fazele
operaţiei de nituire sunt următoarele: pregătirea nituirii, trăsarea găurilor,
găurirea tablelor,montarea pieselor şi centrarea, nituirea propriu-zisă,
debavurarea capetelor niturilor, ştemuirea marginilor tablei.

Pregatirea nituirii este operatia ce consta in pregatirea sculelor si

dispozitivelor, precum si a pieselor ce urmeaza a fi nituite.. Operaţia de
trasarea a centrelor găurilor de nit necesită precizie mare pentru a se evita
dezaxarea găurilor de nituri, ceea ce ar duce la ruperea lor. Gaurirea
tablelor se face prin poansonare, stantare, scule speciale sau pe masini
unelte.

3
 CAPITOLUL I

ASAMLARI NEDEMONABILE PRIN NITURI

1.1. Caracterizare generala
Pana cand sudarea a inceput sa fie folosita, nituirea reprezenta
singura modalitate de asamblare folosita la constructia de poduri, cazane,
vapoare si constructii metalice.

Desi aria ei de utilizare s-a restrans considerabil, sunt inca multe domenii
in care aceasta metoda de asamblare ramane inca una care prezinta
avantaje

certe din punct de vedere tehnologic sau economic, de exemplu in cazul

materialelor greu sudabile, sau in cazul in care nu este permisa incalzirea
materialului.
Nituirea este imbinarea a doua sau mai multe piese,ce se realizeaza
prin folosirea organelor de asamblare numite nituri.
Asamblarile nituite se executa manual sau mecanic.Nituirea propriu-
zisa se executa dupa operatiile de curatire,indreptare si gaurire a
pieselor.Utilajele pentru nituire se compun din:
-instalatii pentru incalzirea niturilor: forje,cuptoare,aparate electrictrice
pentru incalzire;
-dispozitive de formare a capului: capuitoare si contracapuitoare cu
anexe(suporti de sustinere a contracapuitoarelor);
-dispozitive de lovire si presare: ciocanul de mana(barosul), ciocane
pneumatice, prese.Operatia de nituire se realizeaza prin suprapunerea
tablelor cu unul,doua sau trei randuri de nituri,cap la cap sau cu eclise.
Niturile sint organe de masini care servesc la imbinarea diferitelor
subansambluri.

1.2. Nituri. Materiale din care se executa niturile

Nitul este organul de masina folosit la asamblarea nedemontabila a

doua sau mai multe piese, table, profile sau piese de forma plata.
Pentru desfacerea legaturii realizate se procedeaza la distrugerea
nitului cu dalta, folosind flacara oxiacetilenica etc.

4
Nitul (fig. 1) este format din:

. tija cilindrica;

. capul format din fabricatie;

. capul format in timpul nituirii

Fig. 1.Nitul

Pentru a putea fi realizata nituirea, tija nitului este construita mai lunga
decat grosimea totala a tablelor ce urmeaza a fi asamblate, pentru a
exista suficient material astfel ca prin batere sa se realizeze al doilea cap
al nitului.

Niturile se realizeaza din materiale diverse, functie de materialele

pieselor ce trebuie asamblate si de fortele la care va fi solicitat asamblul.
Pentru confectionarea niturilor poate fi folosit otelul carbon obisnuit OL 34,
OL 37, alama Am 63; cupru Cu 5; aluminiul Al 99,5 etc.

Caracteristicile principale pe care trebuie sa le indeplineasca materialele

pentru confectionarea niturilor sunt: rezistenta suficient de mare la
rupere si o plasticitate buna.
In industria chimica, in aviatie sau in mecanica fina se folosesc pentru
nituire o serie de aliaje usoare avand caracteristici speciale, cum sunt:
anticorodal, avional, aluman, ergol.

5
1.3. Clasificarea niturilor si a nituirilor
1.3.1. Tipuri de nituri
Clasificarea niturilor se face dupa materialul din care sunt
confectionate, dupa forma si destinatia nitului.
Din punctul de vedere al materialului din care sunt
confectionate, exista:

. nituri de otel;

. nituri de cupru;

. nituri de aluminiu;

. nituri din aliaje usoare (anticorodal, avional,

aluman, ergol).

Dupa rolul functional, niturile pot fi:

. nituri de rezistenta;

. nituri de etansare;

. nituri de rezistenta-etansare.

Din punctul de vedere al formei, niturile se caracterizeaza atat prin

forma capetelor provenite din fabricatie cat si prin diametrul tijei. Atat forma
cat si dimensiunile sunt standardizate.
Din punctul de vedere al solicitarii si al conditiilor de rezistenta,
dimensiunile capatului nitului sunt conditionate de marimea diametrului
tijei si, de aceea, prin standard dimensiunile sunt stabilite in functie de
diametrul tijei.

Tipuri de nituri

1. Nit cu cap semirotund, formatul capului mare (fig. 2).

Niturile de acest tip sunt nituri de rezistenta si etansare; dimensiunile

standardizate sunt date de relatiile:

R - raza sferei calotei

6
2. Nit cu cap semirotund, formatul capului

mic (fig. 3).

Sunt nituri de rezistenta; dimensiunile date de standard sunt:

D = 1,5d, h = 0A- 0,5d, r = 0,05d.

3. Nit cu cap semiinecat (fig. 4).

Sunt nituri de rezistenta si etansare; dimensiunile standard sunt:

4. Nit cu cap semiinecat pentru tinichigerie(fig. 5). Sunt nituri de

rezistenta,

5. Nit cu cap tronconic (fig. 6).

Sunt nituri de rezistenta si etansare, folosite in special in constructii de

rezervoare pentru fluide. Dimensiunile standardizate sunt:

D =1,7d, D1=1,1d, h=0,7d, r=0,1 d.

6. Nit cu cap tronconic si semiinecat (fig. 7)Sunt nituri de rezistenta si

etansare; calcululdimensiunilor se face cu relatiile:

D =1,7d, D1=1,1d, h=0,7d, r=0,1 d.

7. Nit cu cap inecat (fig. 8).

Sunt nituri de rezistenta si de rezistenta-etansare, folosite in

constructii metalice la care se cere o suprafata cat mai neteda, cu
dimensiunile:

D=l,5d, h = 0,4d.

8. Nit cu cap plat - astfel de nituri sunt folositeca nituri de rezistenta (fig. 9)

9. Nituri speciale - nituri tubulare (fig.10).Se confectioneaza dintr-un

metal moale siservesc ca nituri de prindere sau fixare , dar nu pot rezista
la solicitari mari. Se intalnesc in constructii de mecanica fina. Nituirea lor
se face cu ajutorul unui dispozitiv special.

7
10. Nituri cu cap extraplat (fig.11).Pentru a mari rezistenta de forfecare
a nitului,tabla se indoaie ca in figura, astfel ca efortul e preluat de aceste
suprafete de sprijin.

11. Nitul ciuperca (fig. 12).

Serveste la imbinarea tablelor in colturi acolo unde nu se pot folosi

niturile obisnuite, neavand fata plana de sprijin. Se intalnesc in aviatie si
in constructii navale.

12. Nitul pahar (fig. 13).

Este un nit folosit in cazul in care operatia de nituire poate fi executata

numai pe o parte. Cu ajutorul unui dispozitiv de nituire special, se
mareste diametrul interior al nitului, largindu-se partea inferioara a
paharului astfel ca preseaza tablele si realizeaza asamblarea lor.

13. Nit cu explozibil (fig. 14).

Este un nit folosit in cazul cand operatia de nituire poate fi executata

numai pe o parte. Tija nitului are un rezervor care contine explozibil. Tija
nitului se incalzeste si materialul explodeaza umflandu-se, se rabate si
preseaza astfel cele doua table. Se foloseste in constructii navale.

Fig. 2 Nit cu cap Fig. 3 Nit cu cap Fig. 4 Nit cu cap Fig. 5 Nit
cu cap mare

semirotund mic semirotund semiinecat semiinecat pt

tinichigerie

8
Fig. 6 Nit cu cap Fig. 7 Nit cu cap Fig. 8 Nit cu cap Fig. 9 Nit cu
cap
tronconic tronconic si inecat plat
semiinecat

Fig. 10 Nit tubular Fig. 11 Nit cu cap extraplat Fig. 12 Nit cu cap
ciuperca

Fig. 13 Nit pahar Fig. 14 Nit cu explozibil

1.3.2. Clasificarea nituirilor

Clasificarea nituirilor se face dupa mai multe criterii, si anume:

Dupa forma asezarii niturilor:

a) nituire prin suprapunere - care poate fi (fig. 15):

. nituire simpla (a);

. nituire dubla (b);

9
. nituire multipla.

in aceasta situatie, nituirea este clasificata dupa numarul de randuri in

care este realizata

Fig. 15. Nituiri prin suprapunere

b) nituirea prin eclise

(fig. 16 a, b):

. nituire cu o singura
eclisa (a);

. nituire cu doua eclise

(b).

Aceste nituiri pot fi

cu doua sau mai multe
randuri.
Fig. 16. Nituiri cu eclise

Dupa scopul nituirii:

. nituiri de rezistenta - pentru eforturi mari;

10
. nituiri de etansare - pentru a impiedica lichidele sa treaca prin legatura
realizata. Nituirea de etan-sare poate fi imbunatatita prin operatii de
stemuire, chituire etc

. nituire de rezistenta si etansare - realizata la cazane si rezervoare

care lucreaza sub presiune. Metoda este utilizata foarte rar astazi.

Dupa modul executiei - nituirea se poateexecuta la rece sau la cald.

Nituirea la rece se realizeaza in cazul niturilor cu diametrul de pana la

8-10 mm;

Nituirea la cald se realizeaza pentru nituri cu un diametru ce

depaseste 10 mm.

Pentru nituirea la cald se foloseste o forja sau incalzirea electrica pana la

temperatura de cea 1100 °C, incalzirea la rosu.

4. Din punctul de vedere al fortei necesare nituirii, aceasta

poate fi nituire manuala si nituire mecanizata.

Pentru nituirea mecanizata se folosesc masini pneumatice, hidraulice

sau masini speciale de nituit.

11
 CAPITOLUL II.
CALCULUL ASAMBLARILOR PRIN NITUIRE
2.1. Solicitarile aparute la nituire
O asamblare nituita este supusa simultan la solicitari, dupa cum se vede in
fig.17.

Fig. 17. Solicitari aparute la nituire

Solicitarile care apar in sectiune sunt:

· sectiunea I -forfecare;

· sectiunea II - intindere (se poate rupe tabla pe linia niturilor la

solicitarea de intindere )

· sectiunea III -forfecarea tablei de catre nituri prin smulgerea lor;

· sectiunea IV - strivirea sectiunii de contact dintre tabla si nit;

12
· sectiunea V -forfecarea dupa o sectiune cilindrica (solicitarea are
loc in capul de nit, ceea ce duce la ruperea nitului datorita tensiunii
care apare o data cu racirea nitului si contractia lui);

· sectiunea VI - strivire intre suprafata tablei si suprafata de asezare a

capului de nit

La dimensionarea asamblarilor nituite se tine seama de tipul de

solicitari aparute in fiecare sectiune, stabilindu-se totodata sectiunea cea
mai periculoasa.
Asamblarea nituita nu permite alunecarea tablelor una fata de
cealalta si acest lucru se realizeaza prin strangerea nitului.
Tija nitului este solicitata la intindere de catre forta F, iar forta de
frecare care ia nastere intre table impiedica deplasarea tablelor una fata
de cealalta.
In momentul in care se stabileste echilibrul, forta ce solicita nituirea
este egala cu forta de frecare ce ia nastere intre tablele supuse nituirii.

La imbinarea cu un singur nit:

Daca notam cu R fortele de rezistenta pentru un singur nit obtinem:

Pentru intregul ansamblu format din n nituri, forta de frecare este

Pentru verificare trebuie sa fie indeplinita conditia:

13
2.3. Verificarea nitului

Verificarea nitului se face tinand seama ca acesta este solicitat la

forfecare in sectiunea I. in acest caz, relatiile folosite sunt

Pentru sectiunea II se face o verificare a tablei la rupere. Se considera

ca fiecare nit preia o parte din solicitarea corespunzatoare unui pas si este
posibil ca, atunci cand este solicitata la intindere, tabla sa se rupa.

In aceasta situatie, relatiile vor fi:

t - pasul nituirii; s - grosimea tablei.

14
 CAPITOLUL III.
TEHNOLOGIA NITUIRII

3.1. Scule si dispozitive folosite la nituire

Ciocanul de lacatuserie este un ciocan obisnuit avand greutati de

50 250 grame.
Clestele de lacatuserie este un cleste utilizat la manipularea niturilor
in cazul asamblarii nituite la cald.

Ciocanul percutant pneumatic sau mecanic.

Contracapuitorul este o scula de forma cilindrica sau prismatica

folosita la sprijinirea capului initial al nitului; el are o adancitura identica cu
forma acestui cap al nitului si are rolul de nicovala.
Capuitorul (fig. 18.a) are aceeasi forma ca si contracapuitorul si
serveste la formarea capului de inchidere al nitului.
Tragatorul (fig. 18.b) este o scula cu care se trage tija nitului, pentru ca
piesele ce urmeaza a fi asamblate sa se apropie cat mai mult una fata de
cealalta, pentru a elimina jocul intre piese.

Clestele de nituit este o scula speciala utilizata la asamblarea cu

nituri cu tija tubulara.

Fig. 18. Scule folosite la nituire

15
3.2. Alegerea dimensiunilor niturilor
Pentru ca asamblarea nituita sa fie rezistenta si de calitate trebuie
sa existe o corelatie intre dimensiunile nitului si cele ale elementelor ce
urmeaza a fi asamblate (de exemplu, a tablelor) (fig.19.).

Fig. 19. Alegerea dimensiunilor de nituire

Toate dimensiunile nitului se aleg in functie de grosimea tablelor "S' -

care este suma grosimilor tuturor tablelor ce se asambleaza:

S = s1 + s2 +. + sn [mm];

Diametrul tijei nitului "d' se alege in functie de grosimea tablelor, cu

relatia:

d = 2 . S [mm];

Lungimea tijei nitului "1', se alege in functie de grosimea tablelor si

dimetrului tijei, cu relatia:

I = s +1,4d [mm];
"t' este distanta dintre centrele niturilor, si se alege in raport
cu diametrul tijei, astfel:

= (3.5).d [mm].

16
 In functie de "L'care este lungimea totala a tablelor, se poate
determina numarul de nituri "n' cu expresia:

n=L/t

Se recomanda ca distanta de la margine la axa nitului "n' sa fie mai mica

decat:

e = 1,5d [mm].

3.3. Tehnologia operatiei de nituire

Imbinarile nituite se executa manual sau mecanic. Nituirea manuala se

face la rece sau la cald si se realizeaza respectind o serie de reguli si o
anume succesiune a operatiilor.

Daca diametrul nitului este sub 10 mm, nituirea se face la rece, iar in
cazul diametrelor mai mari de 10 mm, nituirea se executa la cald.
Incalzirea niturilor se face total in cuptoare sau in instalatii cu curenti de
inalta frecventa atunci cand se incalzeste numai tija nitului. Dupa incalzire,
niturile se prind cu clesti si se introduc in gaurile elementelor care se
asambleaza.
Pentru a realiza o asamblare nituita se incepe cu operatia de curatire
a tablelor, urmata de indreptare. Curatirea se face pentru indepartarea
zgurii, a petelor de rugina sau a altor materiale depuse pe suprafata, cu
ajutorul periilor de sarma si a hartiei abrazive.

Indreptarea se face prin batere cu ciocanul, asa cum s-a studiat la

operatia de indreptare.In functie de dimensiunile constructive se executa
trasarea axelor centrelor gaurilor, cu punctatorul, respectand dimensiu-
nile obtinute Urmeaza operatia de gaurire a tablelor pe masini de gaurit.
Pentru reusita asamblarii, se recomanda ca tablele sa se gaureasca
simultan, obtinandu-se o coincidenta perfecta a gaurilor din calcul.
Diametrul gaurilor trebuie sa fie mai mare decat diametrul tijei nitului,
conform tabelului 1.

17
 Tab.1

Pentru nituri cu Diametrul gaurii

diametrul tijei "d' este mai mare cu

intre 1-5 mm 0,2 mm

intre 5 si 10 mm 0,5 mm
peste 10 mm 1 mm

Se introduce nitul in gaura si cu ajutorul tragatorului se apropie cele

doua table, pentru a nu ramane spatiu intre ele. Nitul se sprijina cu capul
fabricat pe contracapuitor (fig. 20.).

Fig. 20. Fazele nituirii manuale

De obicei, la nituirea manuala, contracapuitorul se prinde in

menghina. Cu ciocanul se aplica lovituri verticale la inceput, apoi
lovituri radiale asupra tijei nitului, obtinandu-se forma "bombata' a capului
de inchidere.

La sfarsit se aseaza capuitorul pe capul de inchidere aproape format si

se loveste cu ciocanul, rotindul dupa fiecare lovitura, pentru a se obtine
forma identica cu capul initial al nitului.

18
 La lovirea cu ciocanul se are in vedere ca acesta sa nu atinga
suprafata pieselor de nituit, pentru a nu se produce deformarea lor.

Nituirea prin presare cu nituri semitubulare sau tubulare Fig.21

Fig.21 -contracapuitor, 2-capuitor, 3-piese

3.4. Nituirea mecanica

Ca si in alte operatii tehnologice din domeniul constructiilor de masini,

tehnologia nituirii si utilajele folosite sunt conditionate de tipul productiei.
Astfel la productia individuala si in atelierele de intretinere reparatii, se
aplica nituirea manuala pentru realizarea unor imbinari care nu se pot
efectua prin sudura din diferite motive. Nituirea se realizeaza manual sau
mecanic la cald sau la rece.

Nituirea mecanica se executa la masinile de nituit obtinandu-se

marirea productivitatii si imbunatatirea calitatii nituirii. Forta de nituire
realizata cu astfel de masini este de 2000 – 8000 daN.

Masini de nituit

In functie de modul de lucru pot fi portabile sau fixe. Masinile de nituit

portabile se mai numesc si ciocane de nituit

1. Clasificarea masinilor de nituit

A. Dupa procedeul de formare a capului de nituit, in:

masini de nituit prin ciocanire (ciocane de nituit), care pot fi fixe si
transportabile

19
 masini de nituit prin presare (prese de nituit), care pot fi in potcoava
(fixe si amovibile) sau in cleste (fixe si amovibile)
masini de nituit prin rulare

B. Dupa posibilitatea de deplasare, in:

masini de nituit fixe
masini de nituit transportabile, care pot fi portative, carosabile sau
suspendate

C. Dupa modul de actionare, in:

masini de nituit hidraulice
masini de nituit pneumatice
masini de nituit hidropneumatice
masini de nituit electromecanice
masini de nituit electrohidraulice

2. Descrierea masinilor de nituit

Masina de nituit prin ciocanire.

Masinile de nituit portabile se mai numesc si ciocane de nituit

Se folosesc la nituri cu diametrul pana la 4 mm. Aceste masini pot

fi actionate cu aer comprimat sau prin transmisii mecanice.

Avantajul acestor ciocane de nutuit consta in faptul ca nituirea se

poate face in orice pozitie (a-orizontal, b-vertical) Fig.22

Fig.22

20
Ciocanul de nituit pneumatic

Este actionat cu aer comprimat, care transmite o miscare rectilinie

alternativa pistonului percutor fig.23

In functie de masa lor ciocanele pneumatice pot fi ciocane:

usoare, cu masa pana la 9 Kg
mijlocii, cu masa de 9–12 Kg
semigrele, cu masa de 13–25 Kg
grele, cu masa peste 25 Kg

Fig.23

Ciocanul de nituit electromecanic

Are in componenta un motor electric care transmite miscarea de rotatie

unui mecamism biela-manivela, astfel incat miscarea devine rectilinie
alternativa cu frecventa dorita (reglabila prin reglarea turatiei motorului)
fig.24

21
 Fig.24

Masina de nituit prin presare

Formeaza capul nitului dintr-o singura miscare a capuitorului iar presiunea

asupra nitului creste in mod treptat. Nituirea cu astfel de masini face ca
refularea sa fie foarte puternica, ceea ce elimina operatia de stemuire.

Masina se apropie de piesele ce trebuie sa fie nituite, pana cand capul de

asezare al nitului vine in contact cu contracapuitorul fix. Apoi se aplica
presiunea asupra capuitorului si se formeaza capul de inchidere al
nitului.Fig.25

Fig.25

22
3.5. Controlul asamblarilor nituite

Controlul unei asamblari nituite consta in evaluarea cu atentie a

intregii asamblari avandu-se in vedere urmatoarele:

- distanta dintre table trebuie sa fie foarte mica, aceasta controlandu-

se cu calibre de interstitiu;

- se masoara diametrul capului de inchidere a nitului;

- se loveste usor cu ciocanul asamblarea, pentru incercarea niturilor;

- capul de inchidere trebuie sa depaseasca gaura din piese si sa fie

centrat pe mijlocul acestuia.

Fig. 26. Defecte ce apar la nituire

Niturile cu defecte sunt considerate rebut si trebuie ca ele sa fie

inlocuite cu altele noi. in figura 26 s-au reprezentat urmatoarele defecte
care pot aparea la nituire: a - cap de inchidere inclinat; b - cap de
inchidere prea mic din cauza tijei scurte; c - nit stramb; d - table
deformate la nituire.

23
 MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

La nituirea manuala, se vor respecta urmatoarele MTSM:

- se interzice utilizarea de scule uzate, cu cozi nepotrivite si cu urme de

lovituri; ciocanele trebuie safie bine fixate in cozi; contracapuitorul nu
trebuie strans in mana ci numai apasat usor pe nit (refularea

capului nitului depinde de greutatea contracapuitorului si nu de apasarea

asupra lui).

- la executarea gaurilor se vor respecta normele specifice studiate la

operatia de gaurire privindsculele si piesele supuse gauririi.

Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot

provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie
de masuri, sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si
lucratorilor.

Acestea sunt:

- asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;

- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;

- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate

electric;

- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de

protectie a muncii;

- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a

incendiilor;

- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor

mai mari de 20 kg;

- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile

incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat;

24
- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a
dispozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare;

- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori

de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice;

- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize,

masinile vor fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si
piesele vor fi stivuite in locuri indicate;

- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge

pe maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mai
nilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi
imediat apa si sapun;

- ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau
crapaturi; este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri,
sparturi sau deformari in forma de floare;

- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi

iar dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale;

- daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati
ochelari de protectie;

- in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele

de polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe
ma
sina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.

25
 BIBLIOGRAFIE

1. BADESCU, Gheorghe, STURZU, A, MILITARI,C., POPESCU,1.,

Tolerante si masuratori tehnice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1982

2. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Asamblarea,

Intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor. Editura All
Educational,Bucuresti, 2002

3. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Organe de

masini si mecanisme. Editura All Educational,Bucuresti, 2002

4. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM, Neculai,

RANTZ, Gabriel, Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii si
montajului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1990

5. TANASESCU, Mariana, GHEORGHIU, Tatiana, GHETU, Camelia,

CEPISCA, Cornelia, Masurari tehnice, Editura Aramis, Bucuresti, 2005

6. ZGURA, Gh.,ARIESANU,E., PEPTEA,Gh., Utilajul si tehnologia

meseriei-lacatuserie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991

7. http://www.scritub.com/tehnica-mecanica

8. http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica

26