Sunteți pe pagina 1din 22

LICEUL TEHNOLOGIC "IORDACHE GOLESCU" – GĂEȘTI

PROIECT

PENTRU CERTIFICAREA COMPETENȚELOR PROFESIONALE

SPECIALIZAREA: Tehnician instalator pentru construcţii

NIVEL IV

2017

1
INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU
APA POTABILA

2
Cuprins

ARGUMENT…………………………………………………………..4

1. RACORDAREA INSTALATIILOR INTERIOARE LA RETELELE


EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA………………………6

2. CLASIFICAREA INSTALATIILOR INTERIOARE DE ALIMENTARE CU


APA…………………………………………………………………….8

3 .INSTALATIA INTERIOARA DE ALIMENTARE CU APA RECE SI CALDA


PENTRU CONSUM MENAJER………………………………………9

4. INSTALATIA INTERIOARA PENTRU DISTRIBUTIA APEI CALDE DE


CONSUM………………………………………………………………11

5. INSTALATIA PENTRU CIRCULATIA APEI CALDE DE


CONSUM………………………………………………………………12

6. INSTALATII DE PREPARAREA APEI CALDE DE


CONSUM………………………………………………………….……13

7. INSTALATIA DE HIDROFOR…………………………………….14

8. Norme de S.S.M. ……………………………………………………..16

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………...23

Argument
3
În procesul de formare şi concentrare a aşezărilor omeneşti, dar şi în locurile cu
aglomerări pentru diverse alte activităţi, se impune aproape în exclusivitate ca
obligatorie prezenţa apei, aceasta fiind o componentă vitală a existenţei.
Cu cât procesul de organizare şi dezvoltare a acestor aşezări este mai evoluat cu cu
atât sistemele care asigură alimentarea cu apă sunt mai complexe şi mai diversificate.
Alimentarea cu apă a localităţilor se realizează pentru fiecare centru populat
ţinând seama de caracteristicile şi condiţiile de relief, mediu, poziţia şi natura sursei
de apă, structura consumurior de apă . Din acest punct de vedere se pot distinge ca
principiu de alcătuire: scheme de alimentare cu apă de izvor a unei localităţi de
munte, cu alimentare prin cădere liberă (fără instalaţii de pompare), sisteme cu apă
captată dintr-un strat subteran pentru alimetarea unui oraş de şes (fiind necesară
introducerea unui sistem de pompare), scheme cu apă captată dintr-o sursă de
suprafaţă (o localitate de deal), scheme de alimentare cu apă a unui grup de localităţi,
din mai multe surse-pentru siguranţă în funcţionare.
Situaţia concretă cu particularităţile ei, a fiecărei aşezări, conduce la adoptarea
unei scheme de alimentare sau alta. Pentru acesta însă trebuie cunoscute funcţiile şi
modul de realizare a lor, în raport cu fiecare componentă a sistemului de alimentare
cu apa.
Alimentarea cu apă a centrelor populate şi a industriilor trebuie să fie astfel
încât să poată acoperi necesarul de apă , care să satisfacă toate nevoile de apă.
Nevoile de apă ale centrelor populate se pot grupa în următoarele categorii:
- nevoi gospodăreşti (apa de băut, pentru preparat hrană, igienă, evacuarea deşeurilor,
stropit grădina);
- nevoi publice (apa distribuită clădirilor publice-şcoli, cămine, spitale, cantine,
restaurante, spălătorii, săli de spectacole);
- nevoi ale unităţilor de industrie locală (panificaţie, produse din carne, lapte, fructe,
întreţinerea vehiculelor şi utilajelor);
4
- nevoi de combatere a incendiilor;
- nevoi tehnologice de apă ale sistemului de alimentare cu apă (pregătirea soluţiilor
de reactivi, spălările de instalaţii, curăţirea periodică a rezervoarelor).
Nevoile de apă ale industriilor se pot grupa în următoarele categorii:
- nevoi de producţie cu caracter tehnologic (inclusă în produsul fabricat, producerea
aburului, spălarea materiei prime, transport hidraulic) ;
- nevoi igienico-sanitare ale muncitorilor ;
- nevoi social-gospodăreşti ale intreprinderii (curăţenia la locul de muncă, ) ;
- nevoi de combatere a incendiilor ;
- nevoi tehnologice ale sistemului de alimentare cu apă.
Nevoile de apă ale unităţilor agrozootehnice cuprind aceleaşi categorii ca şi la
întreprinderile industriale, cu deosebirea că prin nevoi de producţie cu caracter
tehnologic se înţeleg consumurile de apă pentru : grajduri, îngrăşătorii.
Instalatiile de alimentare cu apa si de canalizare aferente cladirilor sunt: retele
exterioare de distributie a apei, instalatii interioare de alimentare cu apa , instalatii
interioare de canalizare si retele exterioare de canalizare .

1. RACORDAREA INSTALATIILOR INTERIOARE LA RETELELE


EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA

Instalaţiile interioare reprezintă un ansamblu de conducte şi accesorii care


preiau apa din conducta publică sau o sursa individuala şi o transportă până la
punctele de consum. Orice clădire este legată la conducta publică prin conducta de
branşament.

5
Racordarea unei clădiri la conducta publică de apă rece:
1 – instalaţia interioară
2 – bloc apometru
3 – conducta de branşament
4 – conducta publică
5 - cladire
6 – conducta principala de distributie
7 – coloane de alimentare a punctelor de consum .
Un bransament poate alimenta o cladire sau mai multe ( un ansamblu de cladiri)
Pe conducta de bransament se monteaza :
- robinet – vana de concesie – pt. intreruperea alimentarii cu apa in caz de
nevoie;
- blocul apometrului – apometru , vane - pt, inregistrarea consumului de apa .
Apometrul este un contor care măsoară debitul de apă - poate fi montat în subsol sau
într-un cămin special de apometru care se poate situa atât în interiorul clădirii, cât şi
în exterior.

6
1. conducta publica, 2. bransament , 3. vana de concesie, 4. caminul vanei de
concesie, 5. Apometru, 6. robinet de inchidere, 7. robinet de inchidere si golire ,
8.conducta de ocolire, 9. camin apometru, 10. conducta principala de distributie,
11. coloane , 12. canal tehnic , 13. canal nevizitabil , 14. cladire , 15. limita de

proprietate .

Bransamentele se executa din :


- teava de plumb pt. presiune , cositorite sau sulfatate la interior ( D = 20-30 mm)
- teava de otel zincat ,
- tevi PVC rigid tip G,
- tuburi de azbociment ,
- tuburi de fonta de presiune ( D = 50-100mm ).
Ele se monteaza ingropat sub adancimea de inghet (0,8 -1,5 m)
Imbinarea tuburilor si altor elemente componente ale instalatiei se poate face in doua
moduri:
a) Imbinare demontabila: mufe, flanse, insurubare,
b) Imbinare nedemontabila; sudare, lipire, polifuziune.

7
2. CLASIFICAREA INSTALATIILOR INTERIOARE DE ALIMENTARE
CU APA

Instalatiile interioar sunt alcatuite din urmatoarele componente: conducte , armaturi ,


aparate, utilaje , pentru transportul distributia apei de la bransament , conducta
publica , sursa proprie de apa , pana la ultimul punct de consum.
Dupa presiunea de serviciu , disponibila apei in punctul de racord :
-instalatii interioare racordate direct la conducta publica , sursa proprie cand
presiunea din conducta publica asigura presiunea necesara functionarii tuturor
punctelor de consum din cladire .
- instalatii interioare racordate indirect la conducta publica , sursa proprie de apa ,
prin intermediul unor instalatii de ridicare a presiunii in cazul in care presiunea din
reteaua publica este mai mica decat presiunea necesara instalatiior interioare.
Dupa scopul folosirii apei:
-instalatii interioare de alimentare a.r. si a.c. pentru consum menajer,
-instalatie interioara de a.r. pentru incendii,
-instalatie interioara de alimentare cu apa industriala .
Dupa numarul retelelor de distributie:
-cu o retea pentru toate consumurile,
-retele separate pentru fiecare categorie de consum,
-retele comune pentru anumite consumuri (menajer si incendiu).
Dupa pozitia de montaj a conductei principale de distributie:
-cu distributie superioara,
-cu distributie inferioara ,
-cu distributie mixta .
Dupa forma retelei de distributie :
-retea ramificata,
-retea inelara
-retea mixta.

8
3 .INSTALATIA INTERIOARA DE ALIMENTARE CU APA RECE SI
CALDA PENTRU CONSUM MENAJER

Instalatia interioara de alimentare cu apa rece pentru consum menajer.


La alegerea tipului de conducte pentru alimentarea cu apă trebuie luate în
considerare următoarele criterii:
- Costul iniţial,
- Costul si uşurinţain montaj,
- Durata de viaţă estimată,
- Greutatea,
- Rezistenţa chimică,
- Rezistenta la coroziune ,
- Rezistenţa la rupere/încovoiere/turtire.

Materiale din care sunt confecţionate conductele


Ţevi din oţel laminate sau sudate.
1. Ţevile din oţel au o rigiditate foarte bună, rezistenţă mare la compresiune şi
rezistenţă structurală ridicată.
2. Ţevile din oţel se îmbină de obicei cu fitinguri filetate, dar şi prin sudură sau
folosind flanşe.
3. Durata de viaţă este doar de aproximativ 12…15 ani, în funcţie de debitul
vehiculat, de
caracteristicile fluidului şi de calitatea acoperirii cu zinc.
Ţevi din fontă
Fonta ductilă este o fontă specială în compoziţia căreia s-a introdus magneziu,
rezultând un material cu o rezistenţă excepţională.
1. Prezintă o rezistenţă foarte bună la coroziune, ceea ce o recomandă pentru
montarea subterană;
2. Fonta gri este un tip special de fontă care conţine şi siliciu. De obicei,
conductele din fontă gri sunt emailate sau cimentate pe interior;
3. Tuburile din fontă se îmbină uzual cu mufe şi garnituri de cauciuc;
4. Fonta este utilizată şi în instalaţiile de canalizare (fontă de scurgere);
5. Avantaje: rezistă la sarcini exterioare moderate, are o bună rezistenţă la foc,
coeficienţi de
rezistenţă hidraulică reduşi;
6. Durata de viaţă este mare, s-a constatat că ţevile din fontă funcţionează fără
probleme şi după 100 de ani;

Ţevi din cupru


Cuprul a fost folosit de egipteni încă din anii 2500 î.e.n, iar romanii l-au utilizat
pentru construcţia instalaţiilor de alimentare cu apă şi a rezervoarelor.

9
Ţevile din cupru sunt utilizate pe scară largă în instalaţii de alimentare cu apă
deoarece:
1. Se poate modela şi îmbina uşor, nu ocupă spaţiu mult, are un aspect plăcut;
2. Nu permite formarea crustelor pe interior, iar pierderile de presiune sunt
reduse (suprafaţă netedă);
3. Greutatea este mică, transportul şi montajul se fac uşor, durata de viaţă este
mare.
4. Se îmbină cu fitinguri, prin sudură.
Reguli pentru proiectare:
- Ţevile din cupru nu sunt recomandate dacă apa are un pH mai mic de 6.5;
- Preluarea dilatărilor termice se face la fel ca şi pentru conductele din
material plastic;
- Într-o instalaţie în care se montează atât ţevi din oţel, cât şi ţevi din cupru,
cuprul trebuie montat întotdeauna după oţel în direcţia curgerii, pentru a
evita pericolul de coroziune.

Ţevi din material plastic


Conductele din plastic sunt confecţionate dintr-un material care conţine ca
ingredient esenţial una sau mai
multe substanţe organice polimerice. Dacă este supus la temperaturi ridicate şi la
presiune, materialul plastic
curge şi poate fi uşor prelucrat sub formă de ţevi.
1. Avantaje: cost iniţial redus, greutate redusă, flexibilitate ridicată;
2. Rezistenţă ridicată la coroziune;
3. Ţevile pot avea lungimi mari.

Elemente componente :
-1. conducte principale de distributie, alimentare directa din bransament sau din
instalatii de ridicarea presiunii ( instalatii de hidrofor),
-2. coloane verticale care sunt alimentate din conducta principala de distributie,
-3. conducte de legatura la punctele de utilizare a apei de unde apa ajunge la bateriile
amestecatoare de a.r. si a.c. menajera montate la punctele de consum (cada ,
chiuveta , spalator , )
-4. robinet de inchidere , golire , montate in diferite puncte ale instalatiei la baza
coloanelor ( 4 ) pe conductele de legatura (5)
-conductele de alimentare rezervor wc, cu robinet cu plutitor( 6 ),
-racordarea bateriilor obiectelor sanitare ( 7 ) .
-compensatoare de dilatatie (lire de dilatatie) din 2 in 2 etaje , pentru preluarea
dilatarilor determinate de variatiile de temperatura .
Conductele se executa din tevi de otel zincat, PVC tip G, pp-r.
Pentru fiecare robinet si baterie montata la punctele de consum se determina un debit
specific .

10
Instalatia interioara pentru
distributia apei reci in scopuri
menajere
1. conducta principala de
distributie
2. coloana
3. conducta de legatura la
punctele de consum ale apei
4. robinet de inchidere si golire
5. robinet cu ventil drept
6. robinet cu plutitor pentru
alimentarea cu apa a
rezervorului de spalare a
closetului
7. racord la bateria
amestecatoare

4. INSTALATIA INTERIOARA PENTRU DISTRIBUTIA APEI CALDE


DE CONSUM

Conductele de distribuție a apei calde de consum au trasee paralele cu


conductele de a. r. Se executa din tevi de otel zincat sau pp-r.
Pe traseele orizontale conductele de a.c . se monteaza deasupra conductelor de a. r.
Pe traseele verticale conductele de a. r. si a. c. sunt paralele si la distante minimum 3
cm , prntru a evita transferul de caldura de la o conducta la alta .
Pentru compensarea dilatarilor se prevad compensatoare de dilatare ( lire de dilatatie)
.
La baza coloanelor se monteaza robineti de inchidere , golire .
Temperatura apei calde de consum + 60 …..+ 65 ºC .

Instalatie pentru circulatia


apei calde de consum
1. aparat in contracurentpentru prepararea apei calde de consum
2. conducta de intrare a agentului termic primar
3. conducta de iesire a agentului termic primar
4. conducta de intrare a apei reci
5. conducta pentru distributia apei calde de consum
6. conducta pentru circulatia apei calde
7. pompa pentru circulatia apei calde de consum
8. clapeta de retinere
9. robinet de inchidere

11
Instalatii pentru distributia
apei calde de consum
1. conducta principala de
distributie
2. coloana
3. conducta de legatura
4. lavoar
5. cada de baie
6. spalator simplu de bucatarie
7. baterie amestecatoare
8. robinet de inchidere
robinet de inchidere cu descarcare
(golire)

5. INSTALATIA PENTRU CIRCULATIA APEI CALDE DE CONSUM

Are rolul de a asigura intoarcerea debitului de apa calde neconsumat in


aparatele de preparat apa ( schimbatoare de caldura ) .
Conductele acestei instalatii au trasee comune cu conductele instalatiilor de a .c .si a.
r. – se executa din otel zincat .
Conductele pt. circulatia apei cale de consum se prevad pt. instalatii mari ,la care apa
calda se distribuie dupa un anumit program , cu intreruperi .

12
6. INSTALATII DE PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM

Instalațiile pentru prepararea apei calde de consum sunt constituite din :


- aparate ,
- conducte ,
- armaturi ,
- accesorii.
Aparatele de preparat a. c. se mai numesc si schimbatoare de caldura si sunt
de mai multe tipuri:
a. Schimbatoare de caldura de suprafata , recuperative – formate din tronsoane
tip , formate din :
- manta cilindrica ,
- tevi din alama ,
- placi tubulare ,
- racorduri pentru intrarea / iesirea : apei calde de consum si a agentului termic
incalzitor folosit ( apa fierbinte, apa calda , abur ).
Schimbătoarele de căldura sunt prevazute cu instalatie de automatizare care
mentin constanta temperatura apei calde de consum .
Sunt aparate in contracurent , incalzirea apei de consum se face prin transfer termic ,
intre agentul termic si apa de consum , prin peretele tevilor .
b .Schimbătoare de căldura cu acumulare de apa ,boilere , compuse din:
- rezervoare cilindrice orizontale sau verticale,
- serpentina prin care circula agentul termic ( apa calda , abur , abur fierbinte ),
racord la partea inferioara pentru intrarea apei reci,
- racord la partea superioara pentru apa calda de consum.
c. Cazane – incalzirea apei prin arderea unui combustibil , solid , lichid , gazos.
d. Incalzitoare electrice – boilere electrice – cu rezistenta electrica , transmite direct
caldura apei .
Pentru prepararea apei calde se folosesc următoarele tipuri de energie:
- energie electrica,
- gaze naturale,
- energie solara.

13
7. INSTALATIA DE HIDROFOR

Instalația de hidrofor este o instalatie de pompare la care pe conducta de


refulare a pompei se monteaza rezervor inchis hidropneumatic numit si rezervor de
hidrofor .
Se utilizeaza cand presiunea din conducta publica nu asigura presiunea necesara din
instalatia interioara, iar consumul este neuniform in timp.
13. –conducta de ocolire –pentru alimentarea directa a instalației interioare , când
presiunea din rețeaua publica are presiunea necesară instalației interioare .
- pompele aspira apa din rezervor tampon si o refulează in rezervor hidroforului la
presiunea necesară punctelor de consum ,de unde apa la pres. neces. ajunge la
consumatori .
-in recipientul de hidrofor se acumuleaza apa ,care ajunge la un nivel si o presiune.
Presiunea este determinata de presiunea pernei de aer din recipientul de hidrofor –
care este asigurata de un compresor.
Cand apa ajunge la nivelul maxim, aerul comprimat ajunge la presiunea
maximă , care determina oprirea pompelor , prin intermediul unui presostat cu
contacte electrice .
Presostatul comanda oprirea si pornirea pompelor in funcție de presiunea
pernei de aer .
Pe măsură ce consumul de apa creste , nivelul apei scade, perna de aer se destinde ,
presiunea aerului scade , pana ajunge la presiunea de pornire a pompelor . Presiunea
de pornire / oprire a pompelor este controlată si sesizată de presostat cu contactul
electrice .
Pompele pornesc cand apa ajunge la nivel minim si se opresc cand apa ajunge
la nivel maxim in recipientul de hidrofor . Pornirea / oprirea este comandata de un
presostat , care sesizează presiunea pernei de aer . Perna de aer este asigurata de un
compresor .
Concluzii: - pompa asigura presiunea apei
- perna de aer mentine apa acumulata in rezervor la presiunea creată de pompă.
Conductele –elemente închise pentru circulatia fluidelor .

14
Schema instalatiei de hidrofor
Parti componente :
1. conducta publica
2. bransament
3. apometru
4. conducta de ocolire
5. robinet
6. robinet de inchidere cu descarcare(golire)
7. rezervor - tampon deschis
8. distribuitor
9. robinet cu plutitor
10. conducta de aerisire
11. pompe
12. clapete de retinere
13. conducta de ocolire
14. recipient (rezervor) de hidrofor
15. compresor de aer
16. motor electric pentru antrenarea compresorului
17. filtru pentru aer
18. clapeta (ventil) de retinere pentru aer
19. ventil de siguranta
20. presostat
21. automat pentru actionarea motorului electic al pompei
22. conducta principala de distributie a apei
23. coloana
24. conducta de legatura de la obiectul sanitar la coloana
25. punct de consum al apei (obiect sanitar)
26. hidrant interior pentru incendiu
27. robinet de inchidere cu descarcare
28. sticla de nivel

15
8. Norme de S.S.M.
Activitatea de producţie, de bunuri sau servicii, ca activitate de bază trebuie
desfăşurată în condiţii de siguranţă, astfel încât să se evite, sau reducă la minim riscul
de producere a unor accidente sau îmbolnăviri.
În acest sens în activitatea din domeniul construcţiilor şi-n particular instalaţii
interioare şi exterioare de canalizare trebuie avut în vedere un set de norme tehnice,
care să asigure securitatea şi sănătatea în muncă.
Actele normative care fac reglementări în domeniu sunt : Legea securităţii şi
sănătăţii în muncă, nr. 319 din 14.07.2006, Hotărârea Guvernului nr. 1048 din
2006, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către
lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă, Hotărârea
Guvernului nr. 1146 din 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, Hotărârea
Guvernului nr. 1091 din 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru locul de muncă.
Instruirea pentru evitarea producerii accidentelor sau îmbolnăvirilor se
consemnează în fişa individuală şi se face în timpul programului de lucru prin :
- instructajul general de protecţie a muncii;
- instructajul la locul de muncă;
- instructajul periodic.

Norme de S.S.M. cu privire la activitatea în şantierele de construcţii


Lăţimea căilor de circulaţie exterioare, din clădiri, hale, depozite sau alte
încăperi de lucru, se va stabili în funcţie de felul circulaţiei, gabaritele mijloacelor de
transport şi dimensiunile materialellor sau pieselor care se transportă. Aceste căi vor
fi marcate pentru a fi uşor de recunoscut, vor avea legături cât mai directe spre căile
de evacuare şi vor fi menţinute permanent libere şi curate.

16
Gropile, şanţurile, rigolele, golurile din planşee sau ziduri precum şi orice
denivelări situate în zonele de circulaţie vor fi după caz acoperite cu capace rezistente
şi asigurate contra deplasării, îngrădite cu balustrade şi marcate cu table indicatoare
de securitate.
Locurile de muncă de pe platforme situate la înălţime vor fi prevăzute cu
balustrade corespunzătoare, pentru evitarea pericolului de cădere în gol.
Scările vor fi astfel construite, încât să fie prevenite pericolele de cădere în gol
sau alunecarea şi să nu solicite eforturi din partea persoanelor care circulă pe ele.
Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii-montaj în condiţii
care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
În timpul execuţiei lucrărilor de construcţii-montaj, se va urmări realizarea
tuturor măsurilor de siguranţă şi securitate a muncii asigurând desfăşurarea muncii în
condiţii lipsite de pericolul accidentării sau îmbolnăvirilor profesionale.
Elementelor de comandă manuală (pârghii, manete, pedale, butoane, etc.) vor
fi amplasate astfel încât să excludă posibilitatea manevrării accidentale.
Utilajele şi instalaţiile de la care rezultă în timpul lucrului aşchii sau alte
particule solide sau lichide vor fi prevăzute cu ecrane, paravane de protecţie.
Locurile periculoase vor fi semnalizate prin indicatoare de securitate.
Instalaţiile şi conductele cu temperatură ridicată vor fi izolate termic pentru a
preveni pericolul de accidentare prin arsuri a personalului cât şi pentru a proteja
materialele combustibile aflate în apropiere.
Operaţiile de încărcare, descărcare, transport, manipulare şi depozitare se vor
executa numai de muncitori instruiţi special în acest scop şi sub supravegherea unui
conducător al formaţiei de lucru, care veghează şi îndrumă la respectarea normelor
referitoare la aceste operaţii.
Se interzice folosirea tinerilor sub vârsta de 16 ani la efectuarea operaţiilor
manuale de încărcare, descărcare şi transport, iar tinerilor sub 18 ani la asemenea
operaţii cu materiale şi produse periculoase.
Podeţele orizontale sau înclinate destinate circulaţiei şi operaţiilor de transport
vor fi rezistente şi nelunecoase prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare sigure.
17
La depozitarea materialelor se va avea în vedere excluderea pericolului de
accidente, incendiu, explozie, etc.
Se interzice amplasarea de stive de materiale la o distanţă mai mică de
marginea unei săpături, decât cea egală cu adâncimea acesteia.
Depozitarea materialelor se face în aşa fel încât să se evite căderea lor.
La scoaterea materialelor din stivă se va evita prăbuşirea stivei.
Personalul care manipulează produse periculoase (toxice, corozive, etc.)
trebuie să cunoască proprietăţile acestora, acţiunea lor asupra organismului precum şi
măsurile de prim ajutor în caz de accident.

Norme de S.S.M. la lucrări de săpături


Săpăturile vor fi astfel executate astfel încât să fie prevenită prăbuşirea
pereţilor, iar consolidarea acestora, acolo unde este cazul se va efectua potrivit naturii
rocilor şi procedeului de tăiere aplicat.
Executantul va începe lucrările de săpare pe baza unei schiţe de plan conţinând
toate datele cu privire la lucrările ce pot fi întâlnite sau în apropierea cărora se va
treace, pentru asigurarea tuturor măsurilor de siguranţă.
Dacă sunt depistate instalaţii subterane în apropierea locului unde se execută
săpături, se va opri lucrul se va stabili precis natura instalaţiilor subterane şi felul cum
sunt amplasate şi se vor prevedea măsuri pentru evitarea avarierii acestor instalaţii şi
pentru eliminarea pericolelor.
Dacă la executarea săpăturilor se detectează gaze sau alte substanţe
periculoase, conducătorul procesului de muncă va evacua personalul înştiinţând
conducătorul tehnic al lucrării, care va lua măsurile necesare de eliminare a cauzelor
ce ar putea duce la accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale.
Săpăturile în apropierea cărora se circulă vor fi marcate vizibil şi amenajate cu
mijloace adecvate, pentru prevenirea căderii mijloacelor de transport sau a
persoanelor. În timpul nopţii vor fi marcate cu inscripţii luminoase sau felinare
avertizoare.

18
Dacă adâncimea săpăturilor este mai mare de 1 m, acestea vor fi împrejmuite şi
vor fi prevăzute cu numărul necesar de scări, care să permită evacuarea rapidă a
executanţilor în caz de pericol.

Norme de S.S.M. cu privire la scule şi unelte de mână.


La executarea oricăror categorii de lucrări sunt admise numai scule şi
dispozitive în perfectă stare, fiind intezisă utilizarea celor defecte sau improvizate,
sculele folosite corespunzând caracterului lucrărilor care se execută.
Fiecare muncitor este obligat să sesizeze imediat defecţiunile observate la
sculele pe care le foloseşte, fiind interzisă continuarea lucrului cu unelte defecte.
Uneltele de mână acţionate electric sau pneumatic vor fi prevăzute cu
dispozitive sigure pentru fixarea sculei, precum şi cu dispozitive care să împiedice
funcţionarea necomandată.
Dacă uneltele de mână cu acţionare electrică sau pneumatică sunt dotate cu
scule ce prezintă pericol de accidentare, ca pietre de polizor, pânze de ferăstrău, etc.
acestea vor fi protejate împotriva atingerii.
Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare uneltele de mână acţionate
electric trebuie să fie verificate periodic de către personal de specialitate.
Cozile şi mânerele uneltelor de mână vor fi netede, bine fixate şi vor avea
dimensiuni care să permită prinderea lor sigură şi comodă.
În cazul folosirii cozilor şi mânerelor din lemn se alege lemn de esenţă tare, cu
fibrele axiale drepte fără noduri, crăpături şi aşchii desprinse.
Folosirea uneltelor de mână cu suprafeţe de percuţie deformate, înflorite sau
ştirbite, precum şi a uneltelor de mână improvizate este interzisă.
Uneltele de mână folosite în mediu de gaze şi vapori explozivi vor fi
confecţionate din materiale care nu produc scântei prin lovire sau frecare, sau care în
contact cu atmosfera respectivă nu produc compuşi care ar putea iniţia explozii
(acetilură de cupru şi altele).
Uneltele de mână vor fi păstrate, după caz în dulapuri, lăzi, rastele sau pe
suporturi speciale, în apropierea locurilor de muncă şi vor fi astfel aşezate încât să
19
aibă orientată spre exterior partea de prindere, pentru a exclude contactul cu părţile
ascuţite sau tăietoare.
La executarea lucrărilor la înălţime uneltele de mână vor fi păstrate în genţi
rezistente şi vor fi fixate în mod corespunzător, pentru a fi asigurate împotriva
căderii.
Este interzisă efectuarea lucrărilor cu scule şi unelte mecanizate pe scări
rezemate.
În timpul transportului părţile periculoase ale uneltelor de mână, ca tăişuri,
vârfuri, etc. vor fi protejate cu teci sau apărători adecvate.
În timpul lucrului cu uneltele de mână la operaţii în care se pot produce
scântei, aşchii metalice, etc. utilizatorii vor purta ochelari de protecţie, iar zona de
muncă va fi protejată pentru a împiedica accidentarea persoanelor din apropiere.
Sculele şi uneltele care lucrează cu aer comprimat sau cu percuţie vor fi astfel
construite, încât piesele care sunt în funcţiune să nu sară în timpul lucrului din
mandrine (manşoane).
Uneltele de mînă cu acţionare electrică sau pneumatică, care prezintă pericol
de accidentare (pietre de polizor, disc abraziv, ferăstrău, etc.)vor fi prevăzute cu
apărători împotriva atingerilor accidentale.
Este interzisă apucarea uneltelor electrice de partea sa activă (burghiu, etc.) sau
de cablul de alimentare cu energie electrică în timpul lucrului cu scule şi unelte
electrice portative.
Toate uneltele de mână vor fi verificate cu atenţie la începutul lucrului.
Periodic în funcţie de frecvenţa de utilizare, uneltele de mână vor fi controlate
sistematic. Uneltele de mână care nu corespund condiţiilor normale de lucru vor fi
înlocuite imediat cu altele corespunzătoare.

In instalaţii se utilizează din ce în ce mai mult ţevile multistrat:


1. Combină avantajele ţevilor din plastic cu avantajele ţevilor metalice;
2. Suprafaţa interioară a tubului (material plastic) prelungeşte durata de viaţă a
conductei, fiind netedă din
punct de vedere hidraulic;

20
3. Stratul de metal intermediar asigură rigiditatea necesară împotriva
suprapresiunilor, uniformitatea profilului,
elimină dilatările termice importante pe care le prezintă materialul plastic;
4. Stratul de plastic exterior are o funcţie de protecţie;
5. Îmbinările se realizează cu fitinguri din alamă cu suprafaţa nichelată, care au
o durată de viaţă lungă;
6. Ţeava multistrat are parametri tehnici excepţionali şi se îmbină cu uşurinţă;
7. Îmbunătăţeşte parametrii acustici ai instalaţiei (stratul exterior din material
plastic are proprietăţi
absorbante).
Problemele care apar în legătură cu conductele din plastic îşi au originea în:
1. Combinarea şi amestecarea produselor de la mai mulţi producători diferiţi,
sau cu specificaţii
tehnice diferite
2. Combinarea plasticului (ţevi, fitinguri, etc.) cu alte materiale care au o
durată de viaţă mai mică (de exemplu sistemul de distribuţie al apei se execută
din plastic, iar distribuitorul din oţel);
3. Nu se respectă prescripţiile de montaj stipulate de către producător (de
exemplu distanţa dintre
elementele de susţinere) şi nu se permite deplasarea conductei (compensatori
“U”);
4. Utilizarea conductelor din plastic pentru instalaţiile de combatere a
incendiilor, fără ca acestea să
fie protejate la foc;
5. Legături/îmbinări între plastic şi metal.
Trebuie ţinut cont de faptul că producătorii ţevilor din material plastic îşi ajustează
produsele în
funcţie de cererea pieţei. În viitor se prevede că vor apărea noi materiale plastice, iar
cele clasice vor avea parametrii radical modificaţi.

21
Bibliografie

1.Vintila St: instalatii tehnico-sanitare si de gaze, manual pentru licee sis coli
profesionale cu profil de constructii, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1995
2.Vintila St : normative C56 INCERC, pentu verificarea calitatii si receptis lucrarilor
de constructii si instalatii aferente reactualizarii
3.Vintila St : colectia de cataloage, reviste pliante si proiecte de profil
4.Vintila St : manual de instalatii, editura ARTECNO Bucuresti 2002
5.Vintila St: Normele Generale si Specifice de Protectia Muncii, Prevenirea si
Stingerea incendiilor si de Protectia Muncii

22