Sunteți pe pagina 1din 34

EXAMEN DE ABSOLVRE COALA DE MATR NVEL III AVANSAT

Calificarea: MASTRU NSTALATOR N CONSTRUC

Tema proiect: INSTALATIA DE RACORD PENTRU ALIMENTARE CU APA RECE LA O LOCUINTA UNIFAMILIALA

ndrumtor: prof. Capraru Steluta

Candidat: Barbu D. Viorel

AN ABSOLVIRE 2011

CUPRINS
1. 2.

Argument

.3

Istalatia de racord pentru alimentare cu apa rece la o locuinta unifamiliala..6 Racordarea ....6 Tehnologia de executie..8 Tuburi si piese de legatura din polietilena de inalta densitate..12 Devizul lucrarii...16 Masuri de Securitate si Sanatate in Munca , Protectia Mediului si Prevenirea si Stingerea incendiilor...17 Bibliografie...22 Anexe :...24

2.1 2.2 2.3

2.4 2.5

3. 4.

4.1. Aparat automat de sudura prin electrofuziune...25 4.2 Aparat automat de sudura cap la cap....26 4.3 Colier cu robinet...28 4.4 Masina de perforat....29 4.5 Fitinguri si armaturi folosite la bransamentele de apa..30 4.6 Fitinguri electrosudabile din polietilena ...31 4.7 Contoare multijet cu mecanism umed...33 4.8 Plan de situatie..34 4.9 Detaliu camin....35
2

1. ARGUMENT
Prezentul proiect trateaza din punct de vedere tehnic , bransarea imobilului din strada Pinului nr 8 la reteaua de distributie a apei potabile . Prin sistem de alimentare cu apa se intelege totalitatea constructiilor si instalatiilor necesare pentru satisfacerea nevoilor de apa in scopuri menajere, industriale sau pentru combaterea incendiilor. Sistemul de alimentare cu apa cuprinde instalatiile din exteriorul cladirilor, numite instalatii exterioare de alimentare cu apa si instalatiile din interiorul cladirilor, numite instalatii interioare de alimentare cu apa. Schema generala a unui sistem de alimentare cu apa cuprinde reprezentarea in plan orizontal sau vertical a elementelor principale care servesc pentru captarea, tratarea, transportul, inmagazinarea, pomparea si distributia apei prin retelele exterioare pana la racordurile (bransamentele) instalatiilor interioare ale consumatorilor din cladirile de locuit, socialculturale, industriale sau agrozootehnice. Aceasta schema depinde de : natura sursei de alimentare relieful terenului calitatile cerute apei in functie de scopul utilizarii ei ( ca apa potabila sau apa industriala ) debitele si presiunile necesare la punctele de consum regimurile de functionare ( continue sau cu intreruperi ) ale sursei si respectiv ale consumatorilor

Apa necesara pentru centrele populate sau pentru industrie poate proveni din urmatoarele surse naturale : ape de suprafata : rauri, fluvii, lacuri, mari, oceane ape subterane : strate acvifere si izvoare

In alimentarea cu apa se tine seama de urmatoarele caracteristici ale apelor de suprafata : debitul, respectiv cantitatea de apa care poate fi furnizata de sursa in unitatea de timp (zi, ora, secunda) nivelurile minime si maxime ale apei calitatea apei la diferite niveluri

Nivelul si debitul apelor de suprafata sunt variabile in functie de anotimp ; debitele minime se realizeaza iarna si vara, iar cele maxime primavara si toamna. Pentru a fi folosite ca surse de alimentare cu apa potabila sau industriala, este necesar ca debitul minim al apelor de suprafata sa fie cel putin egal cu intregul debit necesar de apa din zona, cu conditia ca debitele mai mici decat debitul minim sa apara o data la 20 de ani, ceea ce reprezinta un grad de asigurare in alimentare cu apa de 95%. Apele subterane provin in special din infiltrarea precipitatiilor atmosferice si circula in interiorul scoartei terestre prin porii nisipurilor si pietrisurilor formand strate acvifere. Stratele acvifere sunt puse in evidenta cu ajutorul unei sectiuni transversale prin scoarta terestra numita profil hidrogeologic si se disting prin: strate acvifere cu nivel liber sau traffic, cand la executarea unui foraj ( put ) apa ramane la nivelul la care a fost intalnita. strate acvifere sub presiune, cand la executarea unui foraj apa se ridica la un nivel superior celui la care a fost intalnita.

Izvoarele sunt ape subterane care ies la suprafata terenului cand presiunea apei din stratul acvifer este mai mare decat presiunea atmosferica. Principalele caracteristici ale surselor subterane de apa sunt urmatoarele : debitul de apa subterana calitatea apei Sursele de alimentare cu apa sunt protejate contra influentei factorilor exteriori care ar putea produce contaminarea apei sau reducerea debitului acestora, instituindu-se zone de restrictie si cu regim sever.

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE LUCRARII


Instalatia se va executa din PEID ( polietilena de inalta densitate ) 100 cu De 32 mm, montata ingropat la adancimea de circa 1.5 m, conducta pe traseul acreia se va amplasa caminul de apometru avand sectiunea circulara/ rectangulara, amplasat cu respectarea Normativelor in vigoare. Conducta se va poza pe strat suport din nisip peste care se va aplica stratul superior de nisip cu grosimea de circa 10cm fata de generatoarea conductei, dupa care se vor aplica succesiv straturi de umplutura de balast cu grosimea de circa 15cm, urmate de compactare. Ultimul strat, denumit si strat de fundatie, va fi realizat din balast stabilizat sau beton.

2. INSTALATIA DE RACORD PENTRU ALIMENTARE CU APA RECE LA O LOCUINTA UNIFAMILIALA

2.1 RACORDAREA INSTALATIILOR INTERIOARE LA RETELELE EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA


Alcatuirea si functionarea conductelor de racord
Bransamentul este conducta de racord dintre instalatia interioara si reteaua exterioara ( conducta publica sau de serviciu ) sau sursele proprii consumatorului respectiv. Bransamentele pot fi de doua feluri : provizorii : folosite numai in perioada de executie a constructiei definitive : folosite si ca bransamente provizorii in perioada de constructie In functie de importanta consumatorului, bransamentele pot fi simple sau multiple. In cazul in care consumatorul necesita o alimentare cu apa continua, fara nici o intrerupere, de exemplu, industriile cu procese tehnologice la care intreruperea alimentarii cu apa poate determina degradarea produselor sau deteriorarea aparatajelor utilizate, se iau masuri speciale de siguranta in alimentarea cu apa, prevazandu-se : doua racorduri de la aceeasi conducta de serviciu doua racorduri de la doua retele de apa de pe strazi diferite un racord la conducta de serviciu si unul la o sursa proprie

realizarea unei rezerve intangibile, de avarie.

Bransamentul se amplaseaza in zona cu consum maxim de apa, in vederea obtinerii unei solutii cat mai economice pentru reteaua de distributie a apei si se executa perpendicular pe frontul cladirii, astfel incat sa aiba o lungime cat mai mica, iar strapungerea fundatiilor la intrarea in cladire sa se faca cat mai usor. Un bransament poate alimenta cu apa o singura cladire sau un ansamblu ( grup ) de cladiri daca in general se incadreaza in acceasi categorie ca in cazul ansamblurilor de cladiri de locuit. Pe conducta de bransament dupa punctul de racord, se monteaza un robinet de concesie de la care se poate inchide alimentarea cu apa a intregii instalatii interioare in caz de nevoie. De asemenea, pe conducta de bransament se monteaza instalatia pentru masurarea si inregistrarea consumului de apa ( apometru si armaturi anexe ).

2.2 TEHNOLOGIA EXECUTIEI SI MONTARII CONDUCTELOR DE BRANSAMENTE

Pentru diametre de 20-30 mm, bransamentele se executau din teava de plumb pentru presiune, cositorita sau suflata in interior, cu ajutorul prizei cu sau fara colier ; in ziua de azi pentru aceste dimensiuni si nu numai bransamentele de executa din polietilena de inalta densitate (PEID). Pentru diametre de 50 mm si 100 mm, bransamentele se executau din tuburi din fonta de presiune, tevi din otel zincat sau tevi din PVC rigid tip G, astazi folosindu-se in special PEID. Intrucat conducta publica ( exterioara ) si bransamentul se monteaza ingropata, acestea trebuiesc pozate sub adancimea de inghet care este de la 0,8 m 1,5 m, pana in punctul de intrare in cladire.

2.2.1 FAZELE EXECUTARII BRANSAMENTELOR CU PRIZA SI CU COLIER EXECUTAREA BRANSAMENTELOR CU PRIZA


Racordarea cu priza fara colier se face la partea superioara a conductei si necesita golierea apei din conducta de distributie. Conducta de bransament se executa din teava de plumb pentru presiune. Operatiile de bransare se desfasoara dupa cum urmeaza : - se gaureste conducta publica, vertical, cu ajutorul unui dispozitiv de gaurit numit boraci cu burghiu, avand diametrul bransamentului. - boraciul de compune dintr-un ax la mijlocul caruia se monteaza roata dintata ai carei dinti intra in clichetul prins in dispozitivul de fixare, legat de 8

manerul de actionare. La capatul de sus al boraciului se gaseste piulita inalta care in timpul gauririi se sprijina cu capul de suport. Burghiul se monteaza in mandrina si se aseaza vertical cu varful in centrul locului in care trebuie executata gaura. Se roteste manerul boraciului cu un sfert sau o jumatate de rotatie in sensul acelor de ceasornic. Pe masura adancirii gaurii burghiului, se deplaseaza axial prin desurubarea piulitei. - se taie filet in gaura data cu un tarod. Tarodul este o tija cilindrica din otel cu filet exterior, avand varful putin conic pentru a putea patrunde mai bine in piesa de filetat ( peretele conductei ) si capul patrat pentru a putea fi rotit cu ajutorul unui port-tarod. Se verifica cu echerul ca tarodul sa fie perpendicular pe peretele conductei in axa gaurii si se roteste port-tarodul apasandu-l usor, executand dupa o rotatie completa o jumatate sau un sfert de rotatie in sens contrar. In timpul filetarii, tarodul se unge cu petrol lampant sau seu pentru conducte din fonta sau cu ulei din in fiert pentru conducte din otel. - se insurubeaza apoi piesa de racord, care poate fi un racord olandez din alama cu racord de lipit. - se lipeste teava de plumb la racordul de lipit. - se insurubeaza piulita olandeza, etansarea realizandu-se cu garnitura de canepa impregnata in miniu de plumb preparat cu ulei de in fiert.

EXECUTAREA BRANSAMENTELOR CU COLIER CU ROBINET


Racodarea cu priza cu colier se face atit la partea superioara cit si pe partea laterala a conductei si nu necesita golirea apei din conducta de distributie . Conducta de bransament se executa din polietilene de inalta densitate (PEID) . Operatiile de bransare se desfasoara dupa cum urmeaza : se pozitioneaza colierul cu robinet pe conducta de distributie se demonteaza capul de manevra al robinetului si se desurubeaza busonul se monteaza obturatorul si se verifica daca bila ajunge in lacasul de obturare se monteaza masina de perforat echipata cu adaptor robinetul de purjare trebuie sa fie in pozitia deschis se perforeaza conducta prin rotirea cheii cu clichet se curata cu jet de apa spanul 10

se demonteaza masina de perforat se pozitioneaza burghiul deasupra lacasului de obturarte se actioneaza asupra tijei de obturare si a purjei pentru a realiza obturarea simultana se demonteaza masina de perforat echipata cu adaptor se insurubeaza busonul pina opune rezistenta si se monteaza capacul de manevra se blocheaza capacul cu surubul .

Operatiile de montare a bransamentului : se pozitioneaza conducta de PEID pe lungimea santului de la colierul cu robinet pina in punctul de distributie se introduce tubul protector pe exteriorul conductei de bransament se sanfreneaza conducta la ambele capete se faca legatura la rocordul robinetului prin stringere se deschide robinetul colierului se efectueaza spalarea conductei de bransament se introduce conducta in caminul de bransament se monteaza racordul la celalalt capat al conductei se introduce garnitura in lacasul racordului se monteaza robinetul se inchide robinetul si se verifica etanseitatea se face purjarea bransamentului se inchide robinetul in camin se realizeaza etansarea peretelui caminului cu spuma poliuretanica sau mortar de ciment .

11

2.3 TUBURI SI PIESE DE LEGATURA DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE


2.3.1 Fitinguri electrosudabile/ electrofuziune
Sistem de racorduri electrosudabile si piese speciale din polietilena de inalta densitate ( PE 100 ) PN 16 pentru realizarea retelelor pentru apa sub presiune. Produse conform normativei UNI despre racordurile din PEID. Proprietatile fitingurilor rezistente la coroziune rezistente la lovire rezistente la agenti chimici rezistente la abraziune rezistente la microorganisme durabilitate in timp 50 ani netoxice

Sunt utilizabile in retele de distributie a apei potabile si la realizarea de instalatii : epurare, irigatie centralizata, retele antiincendiu. 12

In interiorul racordurilor sunt incorporate rezistente electrice cuplate la conectorii externi. Trecerea curentului electric prin rezistente genereaza caldura necesara pentru fuziunea polietilenei. Energia este transmisa in maniera directa limitata la suprafata de contact al racordului cu tubul, determinand astfel termofuziunea. Caracteristica principala a racordurilor este calitatea inalta si siguranta sudurii. Dupa racirea sudurii se obtine o legatura omogena, solida si sigura.

2.3.2 NOTIUNI DE BAZA PENTRU UTILIZAREA CONDUCTELOR DIN PEID


Conductele din PEID sunt considerate o alternativa de succes la materialele clasice utilizate in instalatii intrucat prezinta urmatoarele avantaje : rezistenta sporita la coroziune 13

greutate specifica redusa exploatare avantajoasa ( rata specifica a defectiunilor redusa ) elasticitate deosebita durata de serviciu ridicata ( functie de temperature si solicitare ) o rugozitate a peretilor redusa si constanta in timp tehnici de imbinare multiple tehnologie relativ simpla de montaj productivitate mare de montaj, cu consum redus de forta de munca

Ca dezavantaj putem aminti pretul relativ ridicat, fara a se tine cont de cheltuielile suplimentare generale de transport, punere in manopera si comportare in timp. In unele situatii, in conditii defavorabile de punere in opera, sol slab, apa freatica, accesibilitate limitata, etc. Conducta din PEID este singura alternativa. In comparatie cu conductele realizate din materiale clasice, la care dimensiunea caracteristica este diametrul nominal interior, in cazul conductelor din PEID dimensiunile caracteristice sunt diametrul nominal exterior Dn si grosimea nominala de perete En Dn diametrul exterior specific al conductei En valoarea numerica a grosimii de perete a unei conducte

2.3.3 EXECUTAREA IMBINARILOR


Imbinarea conductelor din polietilena se realizeaza prin sudura ( fuziune ) sau cu fitinguri mecanice demontabile ( etansare prin presare pe peretii tevilor ). Imbinarea conductelor si fitingurilor din polietilena in functie de dimensiuni se realizeaza prin urmatoarele procedee:

14

imbinarea prin sudura cap la cap se realizeaza intre conducte sau intre conducte si fitinguri pentru sudura cap la cap, cu diametru de cel putin 75 mm.

imbinarea prin electrofuziune se realizeaza intre conducte obisnuite si electrofitinguri din polietilena, avand diametrele de peste 32 mm ( diametre pentru care exista electrofitinguri ) si sint imbinari nedemontabile .

imbinare cu fitinguri mecanice fitingurile mecanice sunt demontabile fiind formate din corp, inel interior si garnituri de etansare.

15

2.4 DEVIZUL LUCRARII

16

ADRESA LUCRARII

Str,Pinului nr,8

NR. CRT.

DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI LEI

TOTAL EURO 3 1.760,37 1.760,37 1.760,37 422,49 2.182,86

DIN CARE SUPUSA PROCEDURII DE ACHIZITIE LEI EURO 4 5

0 1 1.1. 1.2. 1.3. 2 3 3.1. 3.2. 3.3. 3.3.1 3.4. 3.5. 3.6. 4 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5. 5 5.1. 5.1.1. 5.1.2. 5.2. 5.3. 6 6.1. 6.2.

1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului Obtinerea terenului Amenajarea terenului Amenajari pentru protectia mediului Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica Studii de teren Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii Proiectare si engineering Valoare aviz racordare la reteaua de apa sau de canalizare Organizarea procedurilor de achizitie publica Consultanta Asistenta tehnica 0%x (C+M) Cheltuieli pentru investitia de baza (C+M) 1.2 , 1.3 , 2 , 3.1 , 5.1) Constructii si instalatii Montaj utilaj tehnologic Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj Utilaje fara montaj si echipamente de transport Dotari Alte cheltuieli Organizare de santier 0%x (C+M) Lucrari de constructii Cheltuieli conexe organizarii de santier Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finantare Cheltuieli diverse si neprevazute 0%x(C+M) Cheltuieli pentru darea in exploatare Pregatirea personalului de exploatare Probe tehnologice TOTAL Din care C+M TVA (24%) TOTAL GENERAL (cu TVA) (cap.:

17

2.5 MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA , PROTECTIA MEDIULUI SI PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
2.5.1 INSTRUCTAJUL DE PROTECTIE A MUNCII
Intreprinderea care executa sau exploateaza retelele exterioare de alimentare cu apa are obligatia ca atat la angajare cat si periodic sa efectueze instructaje de protectie a muncii cu personalul sau. Aceste instructaje au la baza normele republicane de protectie a muncii, normele departamentale specifice intreprinderii respective si intructiunile locale reiesite din experienta proprie la locul de munca. Instructajul de protectie a muncii se compune din : Instructajul introductive general, care are o durata de 8 ore. Acest instructaj se efectueaza la intreprindere, de cadre tehnice de inalta calificare, cu noii angajati. Instructajul are rolul de a familiariza muncitorul cu specificul santierului, cu problemele complexe de munca si de protectie a muncii. Persoanele carora li sa facut instructajul introductiv general sunt supuse unei verificari a cunostintelor de protectie a muncii, rezultatul fiind consemnat in fisa de instructaj. Instructajul la locul de munca, care se refera la problemele specifice muncii pe care muncitorul o va depune, pericolele posibile si masurile pe care trebuie sa le ia in vederea protejarii persoanei sale cat si a colegilor de munca. Instructajul este efectuat de ingineri, tehnicieni sau maistri bine pregatiti si este verificat de seful ierarhic superior dupa care persoana respectiva este admisa la lucru.

18

Instructjul periodic, efectuat la fiecare 30 de zile de catre maistrul de instalatii la locul de munca timp de 30 de minute. Acest instructaj reimprospateaza cunostintele obtinute la instructajele anterioare si este completat cu exemplificari privind activitatea zilnica.

2.5.2 ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE SI DE LUCRU


Muncitorii, sefii de echipe si maistrii, care participa direct la executarea retelelor exterioare de alimentare cu apa, sunt dotati cu urmatorul echipament de protectie : casca de protectie cizme de protectie din cuciuc, pentru lucrul in medii umede scurta impermeabila cu gluga pentru lucrul in conditii de intemperii capison, pentru lucrul pe timp friguros ochelari si masca de protectie pentru sudori centuri de siguranta

Echipamentul de lucru se compune din salopeta din doc pentru lucrul in anotimp calduros si vesta vatuita sau costum vatuit pentru timp friguros.

2.5.3 MASURI SPECIFICE DE TEHNICA A SECURITATII SI DE PROTECTIE A MUNCII


La executarea retelelor exterioare de alimentare cu apa ingropate in pamant se vor respecta urmatoarele masuri : in timpul executarii santurilor, daca sunt depistate instalatii subterane, se va opri lucrul, se va stabili precis natura instalatiilor subterane si felul cum sunt amplasate si se vor lua masuri pentru evitarea avarierii acestor instalatii si pentru eliminarea pericolelor de orice fel. 19

daca la executarea sapaturilor se detecteaza gaze sau alte substante periculoase va fi instiintat imediat conducatorul tehnic al lucrarii care, pentru continuarea lucrului va lua masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care ar putea duce la accidente de munca.

santurile in apropierea carora se circula, vor fi imprejmuite si marcate pentru timp de noapte cu inscriptii luminoase sau felinare avertizoare, in scopul prevenirii caderii persoanelor sau mijloacelor de transport.

pentru adancimi mai mari de 1m se executa sprijiniri cu dulapi si traverse, astel incat operatiile de sapaturi si montaj pot continuafara pericol de surpare a peretilor santului. In cazul in care santul se executa paralel cu un sant mai vechi, astupat, se executa sprijinirea malurilor, oricare ar fi adancimea acestuia, deoarece pamantul nefiind tasat uniform pot aparea surpari partiale, care pot provoca accidente.

pamantul rezultat din sapatura se arunca pe o singura parte a santului, la o distanta minima de 0,7m. Pe partea cealalta a santului se depoziteaza tevile si materialele de montaj tot la distanta de 0,7m de margine, pentru a nu se rostogoli in sant, accidentand muncitorii.

coborarea conductelor in sant se realizeaza prin lansarea cu trepiede si cabluri. Nu este permisa aruncarea lor in sant si nici asezarea provizorie pe traversele sprijinirilor. In timpul coborarii conductelor este interzis ca muncitorii sa stationeze in lungul santului, chiar daca lansarea nu afecteaza portiunea respectiva.

lucrarile de imbinare a conductelor in sant se efectueaza intotdeauna de catre grupuri de doi trei muncitori la fiecare punct de lucru. In sant lucreaza la imbinarea conductei unu sau doi muncitori echipati corespunzator ( cu ochelari, cizme si imbracaminte de protectie ). Se recomanda ca acestia sa fie legati cu centuri de siguranta. Cablul centurii este scos din sant de un coleg care supravegheaza operatiile

20

de montaj si poate interveni la ivirea unor eventuale emanatii sau accidentari. la imbinarea tuburilor din fonta de presiune, turnarea plumbului pentru stemuire se va face cu o lingura speciala cu maner izolant, fara posibilitati de rasturnare. La montarea aeriana a retelelor exterioare de alimentare cu apa se vor respecta urmatoarele reguli : folosirea obligatorie a centurilor de siguranta pentru lucrul la inaltime si ca castii de protectie in scopul prevenirii accidentale se interzice prelucrearea tevilor pe schelele destinate montajului conductelor.

2.5.4 MASURI SPECIFICE DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR


La executarea retelelor exterioare de alimentare cu apa, incendiile pot aparea la efectuarea lucrarilor de sudura oxiacetilenica sau la aprinderea scaparilor de gaze combustibile. Pentru evitarea incendiilor se recomanda : manevrarea robinetelor si a tuburilor de oxigen fara urme de grasimi pe maini. Becul ( suflasul ) de sudat trebuie manevrat numai in zona de sudura ; la intreruperea sudarii, becul se stinge. Atarnarea becului arzand cu flacara pe schele, sprijinirea pe lemn sau chiar pe conductele instalatiei pot duce la arsuri grave sau incendii provocate fie direct de flacara, fie de perforarea furtunurilor pentru alimentarea cu oxigen sau acetilena. incarcarea cu carbid si manevrarea generatorului de acetilena nu se vor face in prezenta flacarilor sau tigarilor aprinse.

21

2.5.5 PROTECTIA MEDIULUI


n general orice activitate desfurat de om produce deeuri i implicit duce la poluarea mediului nconjurator . Aceasta poate fi de mai multe feluri i anume : 1. producerea de deeuri de materiale de construcii , rezultate din spturi , acestea snt depozitate la rampe ecologice ; 2. poluarea aerului cu praf , pulberi i gaze arse rezultate din tierea asfaltului i betonului de suprafaa sistemului rutier , funcinarea buldoexcavatoarelor , camioanelor , motodebitatoare , precum i cu praf rezultat din sptur ; 3. poluare fonica rezultata din funcionarea motoarelor utilajelor i mainilor folosite pe antier ; 4. poluarea cu uleiuri i carburani ; acestea pot fi accidentale i este de preferat evitarea lor , iar n eventualitatea producerii acestora se asigura pe antier o cantitate suficienta de subsante absorbante . Pentru limitarea pe ct posibil a poluarii mediului nconjurator se urmarete limitarea timpului de funcionare n gol a utilajelor i o buna gestionare a materialelor necesare .

3. BIBLIOGRAFIE
22

1. Dumbrava D. si colectiv Economia si organizarea productiei in constructii montaj, manual pentru licee industriale sis coli profesionale Editura Didactica si Pedagogica R A Bucuresti 1994 2. Prudeanu D. Desen ethnic de constructii, manual pentru licee sis coli profesionale cu profil de constructii, Editura Didactica si Pedagogica, 1994. 3.Florea V. Desen tehnic de instalatii, manual pentru licee si scoli profesionale cu profil de constructii, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1995. 4. Vintila St. Materiale de instalatii, manual pentru licee si scoli profesionale cu profil de constructii, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1995. 5. Vintila St. Instalatii tehnico-sanitare si de gaze, manual, pentru licee si scoli profesionale cu profil de constructii, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1995. 6.******** - Normativ C56 INCERC, pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente reactualizat. 7.******** - Normative Generale si Specifice de : Protectia Muncii, Prevenirea si Stingerea 23

Incendiilor si de Protectia Mediului. 8.******** - Colectie de cataloage, reviste, pliante si proiecte de profil si colectie de STAS-uri in vogoare. 9.******** - Documente elaborate in Programul PHARE-TVET-STANDARD DE PREGATIRE PROFESIONALA ( Invatamant postliceal Nivel 3 avansat Scoala de maistrii : Maistru instalator in constructii ). 10.Vintila St.- colectiv 11.******** 12. INTERNET - Manual de instalatii, editura ANTECNO Bucuresti 2002 AIIR. - Regulament ISCIR.

4.ANEXE

24

4.1 APARAT AUTOMAT DE SUDURA PRIN ELECTROFUZIUNE

A. Parti componente:
a. Centru de control si comanda (computer) b. Cititor de cod de bare c. Cutie pentru transport d. Adaptoare pentru alte tipuri de fitinguri

25

4.2 APARAT AUTOMAT DE SUDURA CAP LA CAP

A. Parti componente: a. Centru de control si comanda (computer) b. c. Placa incalzitoare cu ridicare automata Sasiu usor cu cleme rapide de fixare a tevii si cadru de

protectie d. e. Freza ergonomica cu cutite curbate Suport unic pentru placa incalzitoare si freza

B. Caracteristici tehnice: a. 30% b. Control permanent al sudurii, nepermitand realizarea unei Clemele cu prindere rapida a tevii asigura pe langa

aliniere, fixare si rerotunjirea tevilor, o productivitate crescuta cu

suduri de slaba calitate 26

c. d.

Permite alegerea standardului de sudare Cadru de protectie din otel inoxidabil cu greutate redusa si

detasabil pentru lucrul direct in sant e. Freza cu actionare cu lant si cutite curbate asigura o

durata de utilizare crescuta f. Placa incalzitoare este prevazuta cu ridicare automata iar

sasiul are in constructie o clema "Z" prezenta doar la aparatele FUSION, prin aceasta realizandu-se un timp de ridicare a placii sub doua secunde g. La constructia aparatului au fost utilizate materiale

rezistente la coroziune care sa asigure cresterea duratei de utilizare a aparatului h. Posibilitatea transferarii sudurilor din memoria aparatului

pe un PC cu ajutorul softului FUSION DATA TRANSFER, pentru o analiza completa a sudurilor efectuate i. Memorie 600 suduri

C. Bancuri fixare teava: 180x63mm, 180x75mm, 180x90mm, 180x110mm, 180x125mm, 180x140mm,180x160mm,250x180mm,250x200mm,250x225mm, 315x250mm,315x280mm

27

4.3 COLIER CU ROBINET

28

4.4 MASINA DE PERFORAT

29

4.5 FITINGURI SI ARMATURI FOLOSITE LA BRANSAMENTELE DE APA

30

31

4.6 FITINGURI ELECTROSUDABILE / ELECTROFUZIUNE

Sistem de racorduri electrosudabile si piese speciale din polietilena de inalta densitate (PE 100) PN 16 - S5 pentru realizarea retelelor pentru apa sub presiune. Produse conform normativei UNI despre racordurile din PEID. Proprietatie fitingurilor

rezistente la coroziune rezistente la lovire rezistente la agenti chimici rezistente la abraziune rezistente la microrganisme durabilitate in timp 50 ani netoxice

Sunt utilizabile in retele de distributie a apei potabile si si la realizarea de instalatii: epurare, irigatie centralizata, retele antincendiu. 32

In interiorul racordurilor sunt incorporate rezistente electrice cuplate al conectorii externi. Trecerea curentului electric prin rezistente genereaza caldura necesara pentru fuziunea polietilenei. Energia este trasmisa in maniera directa limitata la suprafata de contact al racordului cu tubul, determinand astfel termofuziunea. Caracteristica principala a racordurilor este calitatea inalta si siguranta sudurii. Dupa racirea sudurii se obtine o legatura omogena, solida si sigura.

4.7 Contoare multijet cu mecanism umed


33

Contoare multijet cu mecanism umed i transmitere mecanic direct a micrii de la axul rotorului la mecanismul integrator-indicator. Contorul este insensibil la influene de natur magnetic i prezint performane hidraulice excelente. Caracteristici constructive i avantaje: Soluia ideal pentru cmine de branament individuale posibil inundabile. Sensibilitate foarte bun (debit de pornire redus) Precizie metrologic constant n timp Sensibilitate redus la impuritile antrenate de ap Contoarele tip se difereniaz prin robusteea componentelor hidraulice i fiabilitatea pe termen lung, indiferent de condiiile de msurare. Materiale autorizate pentru ap potabil.

34