INSTALATII DE RIDICARE A PRESIUNII APEI

Clasificare, scheme, aparataj folosit

Reteaua oraseneasca de alimentare cu apa asigura in general presiunea necesara in

instalatia interioara pentru majoritatea cladirilor sau pentru inaltimea medie de
constructieobisnuit P+4. Ramin totusi numeroase cladiri sau ansambluri de cladiri, la care
presiunea asigurata de reteaua orasului este mai mica decat cea necesara; este cazul cladirilor
cu multe niveluri,al cartierelor aflate in zone mai ridicate de teren sau la departare de sursa de
presiune. In toate aceste cazuri trebuie ridicata presinea apei pana la valoarea necesara.Lipsa
de presiune din reteaua orasului poate fi permanenta sau cu intermitenta in perioadele de
consum maxim. De acea in numeroase cazuri, instalatia de ridicare a presiunii este legata
functional de conditiile de asigurare a debitului.
Asigurarea locala a presiunii necesare se poate face cu ajutorul unei instalatii de hidrofor, a
unei statii de pompare sau prin montarea uni rezervor de inaltime.
Instalatia de hidroforcea mai frecvent folosita asigura presiunea necesara in conditiile
variatiei consumului de apa, printr-o functionare intermitenta a pompelor, folosind recipient
pneumatic sub presiune. In schema din figura 2.34, pompa 1 alimenteaza recipientul 2 si pri
intermediul acestuia conducta de distributie 11, care face legatura la consumatori. Recipientul 2
are la partea superoara aer sub presiune, iar la cea interioara, apa. Nivelul maxim al apei este b,
iar minim a, corespunzand presiunilor maxime si minime din instalatia de hidrofor.
Cand debitul pompei este mai mare decat consumul de apa, diferenta de apa este
acumulata in recipient si se ridica nivelul apei.
Fuctionarea instalatiei este automatizata prin intermediul presostatului 10, astfel incat
presiunea apei atingand valoarea maxima si nivelul maxim al apei b functionarea pompei
este intrerupta. Alimentarea retelei se face in continuare din recipientul de hidrofor unde este
acumulata cantitatea de apa dintre nivelurile a si b volumul util al recipientului. Presiunea
necesara este asigurata de aerul comprimat din recipient. Pe masura ce nivelul apei scade,
volumul aerului creste si presiunea sa scade. Destinderea aerului se face pana la atingerea
presiunii minime corespunzatoare nivelului minim al apei in recipient a, cand presostatul
actioneaza din nou, punand pompa in functiune.

Fig. 2.34. Schema instalatiei de hidrofor:

1 pompa; 2 recipient de hidrofor; 3 compresor; 4 rezervor tampon; 5 conducta de
alimentare(exterior, reteaua din incinta); 6 conducta de alimentare directa (scurtcircuitare) ;

7 robinet cu plutitor; 8 aerisire; 9 intrerupator compresor; 10 presostat; 11

conducta distributie apa sub presiune.

Ciclul se repeta, pompa alimentand reteaua, in timp ce o parte din cantitatea de apa se
acumuleaza in recipient, radicand nivelul apei. Aerul micsorandu-si volumul se comprima pana
la atingerea presiunii maxime, cand din nou se intrerupe functionarea pompei.
Presiunea minima si nivelul minim al apei sunt alese incat chiar in situatia limita sa se
asigure presiunea necesara in instalatiile consumatorilor.
Intrucat in timp o parte di aer se dizolva in apa, aerul este completat cu ajutorul
compresorului 3. Durata de functionare a acestuia este foarte redusa cateva minute pe zi sau
cateva zile. Pentru a se obtine o solutie economica in care volumul util sa ocupe o parte cat mai
mare din volumul total al recipientului, nivelul a fiind cat mai jos, este necesar ca la prima
punere in functiune a instalatiei, inainte de a introduce apa in recipienti, aerul sa aiba o
presiune initiala apropiata de cea minima de functionare.
Alimentarea cu apa se face din reteaua oraseneasca prin intermediul unui rezervor
tampon. Rolul acestuia este de impiedica aspiratia pompeidirect din retea, in care caz, la
punctual de debransare, s-ar produce o depresiune, cea c ear afecta alimentarea
consumatorilor invecinati. Rezervorul are de asemenea rolul de a impiedica transmiterea catre
retea a socurilor dinamice provocate de pompa.
Rezervorul poate fi deschis ca in figura 2.34 sau inchis. Rezervorul deschis este in
contact cu atmosfera, astfel incat presiunea existent in reteaua de alimentare este pierduta, iar
pompa aspira apa aflata la presiunea atmosferica. Rezervorul inchis are o patura de aer sub
presiune, apa aflandu-se la presiunea retelei. In acest caz, pompa aspirand apa la o presiune
mai apropiata de cea necesara, consuma o energie de pompare mai redusa. Solutia este
economica in cazul cand valoarea presiunii din retea este mai ridicata in general peste 20 m
H2O. In caz contrar se prefera folosirea rezervorului tampon deschis, care are o exploatare mai
simpla.
In cazul cand se foloseste un rezervor de acumulare in exterior acesta serveste si ca
rezervor tampon.
In mod obisnuit, in instalatiile de hidrofor se prevad minimum doua recipient; capacitatile
standardizate sunt de 150, 300, 500, 750, 1000, 1500, 2000, 3000, 4000 si 5000 l. In privinta
pompelor, numarul acestora depinde de capacitatea instalatiei, incepand cu o pompa la
instalatiilemici, dar nedepasind trei pompe active; in orice caz se prevede o pompa de rezerva,
a carei alimentare cu energie electrica trebuie sa fie asigurata continuu.
In instalatiile de hidrofor care alimenteaza instalatii de incendiu cu un grad deosebit de
siguranta, in cazul in care nu se poate asigura a doua sursa electrica independent, una din
pompe este actionata de un motor termic, iar restul electric.

Amplasarea echipamentului (fig. 2.35)se face astfel incat reteaua de conducte sa se

desfasoare de-a lungul peretilor, iar accesul la aparataj sa fie usor. Trebuie asigurata
posibilitatea evacuarii la canalizare a apei provenite fie din deschiderea ventilului de siguiranta,
fie din golirea recipientelor.

Fig. 2.35. Amplasarea echipamentului intr-o statie de hidrofor:

1 conducta de distributie; 2 distribuitor; 3, 4 recipiente; 5 conducta aer comprimat;
6 conducta golire; 7 compresor aer; 8 rezervor tampon; 9 pompe cu motor termic;
10, 11 electropompe; 12 presostat; 13 ventil de siguranta.
In cazul utilizarii mai multor pompe, acestea se racordeaza in paralel. Pentru recipiente de
hidrofor, legarea lor la conducta de distributie a apei se poate face in paralel (fig. 2.36 a) sau in
serie (fig. 2.36 b).
Automatizarea functionarii se face cu ajutorul presostatatelor. Acestea sunt reglate astfel
ancat la presiunea dorita, o membrana poate actiona indirect asupra circuitului electric de
alimentare al pompelor, punandu-le sau ascotandu-le din functiune. Daca se prevad mai multe
pompe active, acestea vor intra pe rand in functiune, o data cu cresterea consumului. De
exemplu, daca statia de hidrofor are trei pompe active, reglajul se face astfel incat sa fie puse
pe rand in functiune, ultima la presiunea minima, iar celelalte cu cate 1 mH 2O mai mult. De
asemenea, scoaterea din functiune se va face la presiunea maxima pentru prima pompa, iar
celelalte cu cate 1 mH2O mai putin.

Fig. 2.36. Legarea recipiantelor de hidrofor la conducta de distributie a apei:

a in paralel; b in serie.
Functionarea instalatiei se poate urmari pe diagrama din fig. 2.37.
Curba OS reprezinta caracteristica de consum a instalatiei, in care crescand debitul, creste si
presiunea necesara. Curba 1 reprezinta caracteristica de functionare a primei pompe, in care la
cresterea debitului scade presiunea disponibila. Curbele 1+2 si 1+2+3 reprezinta caracteristicile
de functionare a doua, respectiv trei pompe legate in paralel; debitele lor se insumeaza pentru
aceleasi presiuni.
In acest fel, la consumul minim functioneaza prima pompa intre presiunile p p1 si p01.
Crescand cinsumul, acesta nu va putea fi asiguratde debitul pompei, astfel incat in recipient
presiunea scade sub presiunea de pornire a primei pompe (p p1) insa la o diferenta de 1 m H2O

(pp2) porneste a doua pompa. Cele doua pompe asigura consumul, si restul de apa se
acumuleaza in recipient, marind presiunea pana la 1H2O sub presiunea maxima (p02),cand a
doua pompa se opreste. Imediat presiunea si nivelul apei scade, pentru ca o singura pompa nu
face fata consumului, astfel incat prima pompa nu atinge presiunea necesara pentru a se opri.
Se obtine astfel o functionare continua a primei pompe si alternativa a celei de-a doua. Similar
se intampla si cu a treia pompa, finctionand intre presiunile pp3 si p03 in cazul cand cresterea
consumului nu este asigurat de primele doua pompe, care vor functiona continuu.
La scaderea consumului, cand pompa a treia se opreste (p 03), debitul celorlalte doua
pompe, depasind consumul, nivelul apei si presiunea cresc in recipient, provocand oprirea si
celei de-a doua pompe (p02). Daca o pompa nu este suficienta, nivelul apei scade si provoaca
intrarea in functionare a celei de-a doua pompe (p02), dar acum debitul fiind suficient,
presiunea nu mai scade pentru a intra in functiune si pompa a treia.

Fig. 2.37. Diagrama de functionare a unei statii de hidrofor cu trei pompe legate in paralel.

Pentru ansambluri in care se folosesc doua zone de presiuni, in cazul cand nu se poate
asigura direct din retea nici una din ele, se foloseste o statie de hidrofor cu doua linii de
presiune. Pana la rezervorul tampon, instalatia este comuna, dar mai departe pompele si
recipientele de hidrofor se monteaza pe circuite independente. Compresorul poate fi comun,
asigurand presiunea pentru linia de inalta presiune.
Statiile de pompare functioneaza fara recipiente pneumatice sub presiune. Ele pot asigura
variatii de consum numai in trepte, prin scoaterea sau introducerea in functiune a unei pompe.
De aceia se folosesc pentru consumatori cu debit costant in industrie. Pentru cladiri civile se
folosesc statii de pompare, numai la ansamblurile foarte mari (15 00020 000 apartamente), la
care variatiile de consum se aplatiseaza mult.
Rezervoarele de inaltime asigura in cazul unor ansambluri mici de obicei o cladire. Ele se
monteaza in partea superioara a cladirii, asigurand presiunea prin diferenta de nivel fata de
punctele de consum. Se disting doua situatii de alimentare a rezervoarelor de inaltime: prin
intermediul unei statii de pompare sau direct din retea.
Alimentarea rezervorului de inaltime di retea prin intermediul unei statii de pompare (fig.
2.38) se face atunci cand reteaua oraseneasca nu are presiunea necesara continuu sau in
anumite perioade. Rezervorul de inaltime 1 este alimentat de pompa 2, racordarea la retea
facandu-se prin intermediul unui rezervor tampon 3. Pentru cazul cand in anumite perioade de
timp reteaua asigura presiunea necesara s-a prevazut conducta 4, care alimenteaza instalatia
interioara si rezervorul.

Datorita variatiei de consum, in perioada de functionare a pompei se produce si o

acumulare de apa in rezervor. La atingerea nivelului maxim, funcionarea pompei este intrerupta
automat sau manual. In acelasi fel, pompa se repune in functiune atunci cand in rezervor s-a
atins un nivel minim.
In afara de variatia consumului, necesitatea acumulrii poate fi provocata si de variatia
debitului din reteaua exterioara. Intrucat in acest caz, acumularea in rezervorul de inaltime ar
conduce la o greutate sporita pe care trebuie sa o suporte structura de rezistenta a cladirii,se
prefera sa se foloseasca separat un rezervor de acumulare, amplasat la subsol sau exterior
subteran. Acesta indeplineste si functia de rezervor tampon.

Fig. 2.38. Schema unei instalatii cu rezervor de inaltime, statie de pompare si distributie
inferioara:
1 rezervor de inaltime; 2 pompa; 3 rezervor tampon; 4 conducta de ocolire; 5
racord la instalatia interioara; 6 coloana principala de alimentare; 7 ramura de distributie;
8 coloana; 9 armatura de retinere; 10 armatura de inchidere; 11 armatura de
inchidere si golire.

Pentru cazul cand perioadele de scadere a presiunii in reteaua de alimentare sunt mici, se
poate folosi un rezervor de inaltime fara pompe (fig. 2.39).
In perioadele respective alimentarea cu apa se va face din rezervor, unde s-a acumulat apa
in perioadele de presiune suficienta in reteaua exterioara, cand s-a alimentat atat instalatia
interioara, cat si rezervorul.
In mod obisnuit, in acest caz instalatia interioara are o distributie superioara.

Fig. 2.39. Schema unei instalatii cu rezervor de inaltime si distributie superioara:

1 rezervor de inaltime; 2 coloana principala de alimentare; 3 ramura de distributie; 4
coloana; 5 armatura de retinere; 6 armatura de inchidere; 7 armatura de inchidere
golire.

Rezervorul de inaltime (fig. 2.40) se alimenteaza printr-o coloana principala, care obisnuit
nu are legate obiecte sanitare la ea. Legarea rezervorului la coloana se face la partea superioara
pentru intrarea apei si la partea inferioara pentru iesire. Intrarea apei este comandata de un
robinet cu flotor. Iesirea apei se face printr-un sorb si o armatura de retinere, care impiedica
intrarea apei la partea inferioara. In acest fel apa este obligata sa circule prin tot rezervorul,
fiind impiedicata stagnarea. Rezervotul mai are o legatura de preaplin, de aerisire, de golire si
uneori de semnalizare.
Rezervorul se executa din metal si se izoleaza cu rumegus intr-o cutie de lemn. Se iau
masuri pentru scurgerea apei, in cazul cand se produce spargerea rezervorului.

Fig. 2.40. Rezervor de inaltime:

1 coloana principala de alimentare; 2 ventil de retinere; 3 sorb; 4 conducta de
alimentare a rezervorului; 5 robinet cu flotor; 6 conducta de preaplin; 7 conducta de
golire; 8 armatura de oprire; 9 flotor indicator de nivel.

Dimensionarea instalatiei de hidrofor

Elementele principale ale instalatiei de hidrofor se dimensioneaza plecand de la
presiunea si debitul instalatiei consumatoare de apa. In calcul se are in vedere ca instalatia de
hidrofor, in mod obisnuit, alimenteaza atat reteaua de apa rece cat si pe cea de apa calda,
ultima prin intermediul statiei de preparare a apei calde.
Presiunea necesara se determina cu relatiile:
hnec=hp+hgh, mH2O;
hp=hpi=hpe+hSH+hAC, mH2O,
unde:
hp este pierdera totala de presiune in instalatie;
hpi si hpe pierderea de presiune in instalatia interioara, respectiv exterioara(reteaua din
incinta), incluzand pierderile prin frecare si rezistente locale;
hSH pierdera de presiune in statia de hidrofor; obisnuit se considera hSH=2 mH2O;

hAC pierderea de presiune in statia de preparare a apei calde; obisnuit, se considera hAC=2
mH2O in cazul prepararii apei calde cu acumulare (boilere,rezervoare) si h AC=46 mH2O in cazul
preparariicu aparat contracurent;
hg diferenta de nivel intre punctual de consum considerat ca cel mai dezavantajos si axa
pompei;
hu presiunea de utilizare a consumatorului considerat ca cel mai dezavantajos;
h presiunea din reteaua oraseneasca de alimentare, cand se foloseste un rezervor
tampon inchis; pentru rezervor tampon deschis h=0.
Presiunea necesara se calculeaza in diferite variante reteaua de apa calda sau reteaua de
apa rece cu ultimul consummator fie un obiect sanitary, fie un hidrant de incendiu. In fiecare
varianta se fac diferite ipoteze in ceea ce priveste consumatorul cel mai avantajos. Pentru calcul
se retine situatia care da valoarea maxima a presiunii necesare.
Presiunile de functionare ale instalatiei de hidrofor se aleg in functie de presiunea necesara:
Hp=hnec, mH2O;
H0=Hp+H, mH2O,
unde:
Hp si H0 sunt presiunile de pornire si oprire ale pompelor;