Model Memoriu Tehnic

S.C. SEGA PROIECT 2008 S.R.L.
- Piteşti – Argeş -
DOCUMENTAŢIE TEHNICĂ
pentru obţinerea Avizului de la Mediu
privind obiectivul de investiţie:
„ÎNFIINȚARE SISTEM PUBLIC DE ALIMENTARE

CU APĂ ȘI ÎNFIINȚARE REȚEA PUBLICĂ DE APĂ
UZATĂ ȘI STAȚIE EPURARE ÎN COMUNA
TĂTĂRĂŞTII DE SUS, JUDEŢUL TELEORMAN”
BENEFICIAR: COMUNA TĂTĂRĂŞTII DE SUS,

JUDEŢUL TELEORMAN
S.C. SEGA PROIECT 2008 S.R.L
- Piteşti – Argeş -
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru obţinerea avizului de mediu
I. Denumirea proiectului: „Înființare sistem public de alimentare cu apă și înființare

rețea publică de apă uzată și stație de epurare în comuna
Tătărăștii de Sus, județul Teleorman”
II. Titular:
- numele: comuna Tătărăstii de Sus
- adresa postală: comuna Tătărăștii de Sus, judeţul Teleorman
- nr. telefon : 0247/337868, fax:0247/0248/337713
email:primariatatarastiidesus@yahoo.com
- numele persoanelor de contact: Dumitrescu Bogdan - primar
III. Descrierea proiectului:

- un rezumat al proiectului
În prezentul proiect s-au prevăzut realizarea următoarelor lucrări:
 sistem centralizat de alimentare cu apă;
 sistem centralizat de colectare și epurare a apelor uzate menajere.
Sistemul centralizat de alimentare cu apă cuprinde realizarea următoarelor obiecte:

- front de captare – captare subterană;
- rezervor de înmagazinare a apei;
- stație de clorinare și de pompare;
- rețele de aducțiune și distribuție;
- branşamente apă.
Sistemul centralizat de colectare și epurare a apelor uzate menajere cuprinde
realizarea următoarelor obiecte:
- reţea de canale colectoare;
- staţie de epurare mecano – biologică;
- staţii de pompare ape uzate;
- racorduri canalizare.
 Sistemul centralizat de alimentare cu apă
► Front de captare – captare subterană

Sursa de alimentare cu apă o constituie “Complexul acvifer al stratelor de Fratești
și Cândeşti”.
Pentru asigurarea debitului necesar de 9,70 l/s, se vor executa trei forje cu
adâncimea de 60 m fiecare, amplasate conform planului de situație, distanța între foraje
fiind de 150m.
Fiecare foraj se va echipa cu o electropompă submersibilă cu Q = 11,70 mc/h şi
Hp = 60 m.
Debitul maxim şi optim de exploatare, denivelările corespunzătoare, raza de
influenţă, dimensionarea şi poziţionarea filtrelor şi caracteristicile pompelor (Qp, Hp), se
vor stabili după execuţia forajelor, efectuarea carotajului electric şi a pompărilor
experimentale.
La execuţia forajelor se vor utiliza instalaţii de foraj hidraulic cu circulaţie inversă,
pentru a se păstra parametrii hidraulici ai stratelor acvifere.
Construcţia forajului este compusă din:
1. coloană de protecţie cu diametrul de 750 mm tubată şi cimentată în spate
până la adâncimea de 20 m, pentru a optura orizontul freatic poluat sau
poluarea accidentală de la suprafaţă prin activităţi antropice;
2. coloană definitivă + piesă de fund (decantor);
3. coloană filtrantă care să asigure o suprafaţă specifică de acces a apei;
4. coroană de pietriş mărgăritar cu granule de 3-5 mm grosime care să asigure
condiţii optime de acces a apei în puţ şi cu impurităţi sub 1%, construită pe
toată lungimea coloanei definitive şi filtrante;
5. dop de ciment între coloana de protecţie şi coloana definitive, pentru
prevenirea poluării accidentale cu produse petroliere, lubrefianţi sau alţi
agenţi chimici deversaţi accidental în cabina forajului.
Cabina puţului forat este o contrucţie cu dimensiunile de 2,18 x 2,28 x 2,39 m
realizată din beton armat. Accesul în interiorul cabinei se face printr-un coş de acces
prevăzut cu capac metalic. Betonul folosit va fi BC15; C12/15. În vederea evitării
infiltraţiilor se va realiza izolaţie hidrofugă din materiale moderne. Planşeul este prevăzut
la exterior cu o tencuială impermeabilă în grosime de 5 cm. La străpungere se va
prevedea continuarea hidroizolaţiei pe elemente de străpungere în funcţie de diametrul
conductelor şi de tipul hidroizolaţiei.
La ieşirea din puţ, pe conducta de refulare, se vor monta armături care constau din:
clapet de reţinere cu valvă contra refulării, robinet (vană) acţionat manual, manometru,
robinet 1/2 pentru prelevarea probelor de apă, instalaţia de dezaerisire, contor Dn 50
mm.
În jurul sursei de apă (foraje), al înmagazinării de apă (rezervor), al staţiei de
pompare şi clorinare, se instituie zone de protecţie sanitară, în scopul prevenirii
pericolului de alterare a calităţii apelor, conform H.G. nr. 930/2005.
► Rezervor de înmagazinare a apei

Apa captată va fi stocată într-un rezervor circular, suprateran, executat din tablă
galvanizată cu capacitatea de 300mc. Rezervorul va asigura volumul de compensare a
variațiilor orare de consum, volumul de apă pentru rezerva intangibilă de incendiu și
volumul rezervei necesare în caz de avarie în cadrul viitoarei gospodării de apă.
Această variantă s-a bazat pe următoarele considerente de ordin general privind
funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească instalaţia de stocare/ înmagazinare a apei,
respectiv:
 distribuirea într-o anumită perioadă de timp a unui debit superior celui
furnizat de sursa/ sursele de captare a apei;
 asigurarea unei rezerve pentru cazuri de avarii la captări, aducţiuni sau la
producerea unor eventuale incendii;
 reglarea presiunilor pe conductele de distribuţie a apei.
Pentru alegerea amplasamentului rezervorului s-a ţinut seama de următoarele
elemente semnificative:
 cota instalaţiei de înmagazinare a apei nu trebuie să conducă la creşterea presiunii
de apă în reţeaua de distribuţie cu mai mult de 60 m coloană de apă (valoarea
calculată a presiunii statice);
 să se asigure accesibilitate uşoară şi o protecţie corespunzătoare, din punct de
vedere sanitar, a întregii instalaţii de înmagazinare a apei;
 rezervorul să se situeze la distanţe mai mari de:
- 20 m faţă de locuinţe şi drumuri;
- 50 m faţă de clădiri şi instalaţii industriale, de reţele de canalizare, grupuri
sanitare, grajduri, etc;
- 200 m faţă de cimitire, puţuri absorbante, depozite de deşeuri, staţii de
epurare.
Rezervorul este prevăzut cu instalaţii hidraulice: conductă de alimentare, conductă
de distribuţie, conducte de preaplin, de golire, racorduri de incendiu şi armăturile
aferente.
Carcasa rezervor:
- Plăci din oțel galvanizat special tip S 350 Z 350 cf NF EN 10147 cu o acoperire
galvanică de ≥600g/m².
- Dimensiuni plăci de 2550 x 1250 mm.
- Construcție multistrat
- Îmbinare plăci cu șuruburi tip GEOMET classic 8.8 640 N/ mm² M12.
- Grosimea panoului variază în funcție de calculul de rezistență al producătorului
specific capacității, încărcării la zăpadă, la vânt și conform zonei seismice specificate
(2,3,4,5,6 mm)
- Rezervorul este întărit în lateral cu sisteme de ranforsare din oțel galvanizat
(corniere) la cald în cazul în care vor fi diferite nivele de umplere pentru a asigura carcasa
exterioară în caz de intemperii (vânt puternic, zăpada).
- Gradul de rigidizare a rezervorului este calculat în funcţie de regiunea de
amplasare
- Rezervorul este fixat cu corniere curbate prinse de fundaţia betonata prin ancora
tip conexpand
Acoperiș:
- Acoperișul este o structură rigidă din panouri din oțel sandwich, riflate, așezate
pe structura de traverse confecționate din profile galvanizate oțel S 350 GD.
Traversele sunt montate pe axele rezervorului, obținându-se o pantă de 1-2%.
Sistemul de îmbinare etanș a panourilor acoperișului elimină infestarea cu apa rezultată
din precipitații. Muchia rezervorului este protejată printr-o mască confecționată în unghi
drept.
Hidroizolația:
- Hidroizolația este asigurată printr-o geomembrană.
- Geomembrana este realizată în fabrică, în concordanță cu dimensiunile exacte ale
rezervorului, pentru a asigura o hidroizolație perfectă.
- În funcţie de lichidul stocat, se folosesc mai multe tipuri de geomembrane.
- Membrana este fixată pe circumferința rezervorului prin șuruburi pe inele din oțel
pentru armare. Toate garniturile la străpungeri sunt confecționate din cauciuc
NEOPRENE EPDM.
- Între membrana și fundația betonată este așezat un strat de geotextil grad TS 600
200 g/m² pentru protecția acesteia.
Izolație termică:
- Pereții rezervorului sunt izolați cu panouri polistiren cu grosime de 50 mm tip
FS-15, între panourile din oțel și membrană. Modul de fixare a membranei de marginea
rezervorului, precum și acoperișul etanș nu permit contactul cu apa a izolației termice.
- Rezervorul este dotat cu un încălzitor electric de 3 kw, cu termostat inclus, care
pornește când temperatura apei scade sub +5 deg. C. Încălzitorul este montat pe peretele
rezervorului în partea superioară în zona scării de acces și a vanei cu flotor.
►Stație de clorinare și de pompare

Realizarea unei instalaţii adecvate de tratare/dezinfecţie a apei captate înaintea
distribuirii ei la utilizatori asigură dezinfecţia apei brute captate înainte de a fi introdusă
în reţeaua de distribuţie în regim continuu, fapt care atrage după sine eliminarea riscurilor
care ar putea să afecteze viaţa şi sănătatea colectivităţii umane deservite, cât şi a altor
categorii de utilizatori, întregul sistem de alimentare cu apă respectând astfel prescripţiile
igenico-sanitare impuse de lege.
Realizarea unei instalaţii adecvate de pompare a apei în reţelele publice de
distribuţie poate asigura distribuţia apei tratate prin viitoarea reţea publică de distribuţie a
apei în regim continuu, la presiuni şi debite corespunzătoare satisfacerii necesarului de
consum pentru toţi utilizatorii de apă (inclusiv în zonele terminale ale conductelor de
distribuţie), garantând că la nivelul întregului aliniament al reţelelor de distribuţie a apei
se vor putea asigura atât presiunile necesare, cât şi debitele de apă în regim continuu până
la nivelul zonelor terminale ale reţelei de distribuţie.
Pe fluxul tehnologic, înainte de accesul în rezervorul de înmagazinare, apa este
clorinată.
Staţia de pompare s-a impus datorită configuraţiei relativ plane a terenului, fiind
necesară pentru punerea sub presiune a apei în reţeaua de distribuţie.
Staţia de pompare şi clorinare este containerizată cu patru compartimente, astfel:
compartiment pentru stația de clorinare, compartiment pentru stația de pompare,
compartiment pentru birou administrativ, grup sanitar.
Containerul va avea dimensiunile 10,0 x 2,45 x 3,00 m, având structura din pereți
tip sandwich și amplasate pe o placă din beton armat.
Containerul are structura din profile din oţel zincate şi vopsite în câmp electrostatic
RAL 9002.
Pereţii din panouri sandwich au tabla zincată de 0,4, umpluţi cu spumă
poliuretanică. Rama superioară are jgheaburi pluviale, scurgerea apei pluviale realizându-
se prin jgheaburi.
Structura de bază
Structura este realizată din profile din oţel zincate, predispusă pentru instalarea
panourilor, legate între ele prin intermediul traverselor tubulare.
Acoperişul
Acoperişul este realizat din profile din oţel zincate, cu susţinere pentru instalarea
panourilor aferente pereţilor şi folosite ca şi canale pentru streaşină. Acoperişul este legat
de structura de bază prin intermediul unor stâlpi robuşti de tablă zincată.
Pardoseala
Compoziţie:
- structura: realizată din profile legate transversal prin profile metalice formate în
„omega”
- pardoseala este bazată pe o structură din tablă cutată, acoperită cu placă melaminată
rezistentă la trafic şi umezeală.
Pereţii
Pereţii laterali sunt izolaţi termic (panouri cu grosime 40mm).
Tavanul este izolat termic cu panouri sandwich de 40 mm grosime.
Instalaţia de clorinare cu hipoclorit este alcătuită din:
- pompă dozatoare având Q = 0,28 l/h, presiunea = 6 bar, conexiune la furtun de
plastic 4/6;
- placă de bază pentru dozarea pompei pe rezervorul de plastic;
- rezervor de plastic pentru stocarea soluţiei de hipoclorit de sodiu având V = 100 l,
diametrul 470 mm, înălţimea 490 mm, greutatea 7 kg;
- suporţi pentru fixarea rezervorului de o platformă;
- conductă de aspiraţie cu regulator de nivel;
- vană multifuncţională tip Pentabloc;
- dispozitiv electric de aerisire Gax Ex;
- injector de soluţie de hipoclorit de sodiu;
- furtun 10 m;
- ansamblu de valve;
- microprocessor Topax;
- staţie prelevare apă.
Staţia de pompare se echipează astfel:

1. un grup de pompare cu 2 + 1 pompe cu ax vertical cu Q = 30,15 mc/h,
Hp = 60m;
2. o pompă pentru incendiu cu ax vertical cu Q = 18,0 mc/h, Hp = 60 m;
3. un hidrofor cu capacitatea de 1000 l.
► Reţele de aducțiune și distribuţie

Din foraje, apa va fi pompată în rezervorul de înmagazinare apă prin conducte de
aducţiune din polietilenă de înaltă densitate în lungime totală de 420 m şi diametre de 75
- 110 mm.
Distribuţia apei la consumatori se realizează prin stația de pompare, printr-o reţea
de distribuţie de tip ramificat, L=22.792m, executată din conductă de polietilenă de înaltă
densitate PEHD.
Rețeaua de distribuție este de tip ramificată, iar schema în plan a reţelei a rezultat
în funcţie de sistematizarea teritoriului şi poziţionarea consumatorilor. Ea urmăreşte, în
general, traseul drumului judeţean DJ 504 și al drumurilor sătești.
Reţeaua de distribuţie se va realiza din conductă de polietilenă de înaltă densitate
în lungime de 22.792 m, cu diametre cuprinse între 63 – 180 mm şi presiunea nominală
de 6 bar, montată pe un strat de nisip de 10 cm grosime.
Toate conductele se vor monta în sistem îngropat, la adâncimi medii de 1,30 m faţă
de cota naturală a terenului, iar lăţimea săpăturii va fi de 0,90m.
Pe traseul reţelei de distribuţie a apei se prevăd:21 hidranţi pentru stingerea
incendiilor, 29 cămine de vane de linie şi de ramificaţii, 27 instalaţii de golire şi 21
instalații de aerisire - dezaerisire.
Îmbinarea conductelor se face prin sudură, iar pentru ramificaţii se utilizează teuri,
reducţii, mufe din acelaşi material.
După montarea armăturilor şi accesoriilor pe reţeaua de distribuţie, se adaugă un
strat de nisip de 15cm grosime peste generatoarea superioară a conductei, iar îmbinările
se vor lăsa libere până la efectuarea probei de presiune.
Reţelele edilitare existente (electrice, telefonice, etc) din zona lucrărilor propuse
vor fi identificate în baza avizelor deţinătorilor de reţele şi protejate conform standardelor
şi normativelor în vigoare.
Pentru identificarea conductei, după montarea acesteia, pe toată lungimea ei se va
monta bandă PVC cu inserţie metalică detectabilă.
Executarea reţelelor de distribuţie a apei care deservesc zonele de intravilan ale
comunei Tătărăștii de Sus a fost concepută conform prevederilor din SR 4163-2:2006
pentru asigurarea debitului orar maxim şi presiunilor de serviciu minime pentru toate
folosinţele consumatoare de apă prevăzute a fi deservite, respectiv consumul potabil.
Conductele pentru transportul sub presiune al apei în zonele de consum au ca
referinţă standardele SR 4163-3/95 – „Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Principii
de execuţie şi exploatare” şi SR EN 805 – „Alimentări cu apă. Condiţii pentru sistemele
şi componentele exterioare clădirilor; ASRO 2000”. Amplasarea acestora se va face
conform STAS SR 8591/1997 – “Reţele subterane. Condiţii de amplasare”.
► Branșamente apă
Pe reţeaua nou proiectată se vor realiza branşamente pentru racordarea
gospodăriilor la sistemul de alimentare cu apă potabilă.
Branşamentele se vor realiza din conductă PEID – PE 100, SDR 17, PN6 bar, cu
De 25 mm, fiind pozată sub adâncimea de îngheţ. Pentru contorizarea consumului de apă
rece s-a prevăzut apometru DN 20 mm, montat în caminul de branşament.
Căminul pentru apometru se va realiza din polietilena cu Ø 500 mm pentru
apometrele cu Dn 20 mm, amplasat pe un pat de nisip. Căminul se va amplasa la limita
proprietăţi, în domeniul public.
Realizarea de branşamente prezintă următoarele avantaje:
 toate branşamentele individuale urmează a fi dotate cu armături de secţionare, cât
şi cu sisteme individuale de măsurare şi înregistrare a debitelor/volumelor de apă
preluate, fapt ce va avea consecinţe favorabile pentru procesul de întreţinere,
exploatare şi dezvoltare a sistemului de alimentare cu apă;
 monitorizarea consumurilor de apă la nivelul fiecărei gospodării individuale,
respectiv al folosinţelor consumatoare de apă va determina formarea unei
conştiinţe pozitive pentru utilizarea raţională a apei, eliminându-se posibilităţile de
risipă a apei sau consumurile de apă cu caracter mai puţin justificat;
 posibilitatea colectării corecte şi la timp a contravalorii volumelor de apă
distribuite la consumatori asigură condiţii favorabile de autofinanţare pentru
executarea operaţiuniilor de întreţinere, exploatare şi dezvoltare în regim continuu
a sistemului de alimentare cu apă;
 funcţionarea în regim permanent a sistemului public de distribuţie a apei atrage
după sine dezvoltarea funcţiilor edilitare şi rezidenţiale pentru comuna Tătărăștii
de Sus, evitându-se apariţia unor eventuale elemente disfuncţionale în viaţa acestei
aşezări.
 Sistemul centralizat de colectare și epurare a apelor uzate menajere
► Reţeaua de canale colectoare

Sistemul de canalizare propus a se realiza a fost proiectat astfel încât să poate
prelua întreaga cantitate de apă menajeră prin intermediul racordurilor de la fiecare
locuinţă, instituţie publică, societate comercială, şi dirijată spre staţia de epurare.
Reţeaua de canale colectoare, dimensionată pentru Qu orar max = 10,85 l/s, are o
lungime totală de 22.660 m, diametru de 250 mm şi va fi executată din ţeavă de PVC,
SN4.
Reţeaua de canalizare se pozează de-a lungul drumurilor județene DJ504 și a
drumurilor sătești.
Pozarea conductelor va fi la minim 0,90 m adâncime, sub limita de îngheţ, cu o
pantă care să asigure viteza de autocurăţare optimă (minim 0,7 m/s) pe întreaga reţea. De
asemenea, se va evita atingerea vitezei maxime de 3m/s a apei uzate, pentru a elimina
eroziunea canalelor din cauza frecării nisipurilor sau a altor substanţe cu duritate ridicată
antrenate de apa uzată.
Pozarea conductelor în săpătură se va face obligatoriu pe un strat de nisip de 20 cm
grosime. De asemenea, se prevede nisip atât lateral, cât şi peste conductă (20 cm).
Pentru asigurarea în exploatare a unei funcţionări optime, pe traseul reţelei de
canalizare s-au prevăzut cămine de vizitare în aliniament, la distanţă de maxim 60 m unul
de altul, precum şi la intersecţia cu alte canale laterale şi la orice schimbare de direcţie în
plan. Se prevede înscrierea reţelei în secţiunea transversală a străzilor, cu respectarea
distanţelor prescrise în SR 8591-91.
Reţeaua de canalizare menajeră va fi pozată la minim 3m de conducta de apă
potabilă atunci când au trasee paralele sau la o adâncime de minim 0.4m între ele pe
verticală.
► Staţia de epurare mecano-biologică a apelor uzate

Stația de epurare mecano-biologică este proiectată pentru epurarea tuturor tipurilor
de ape uzate, iar principiul biologic are la bază epurarea cu biomasă în suspensie, aerată
cu bule fine. Stația de epurare este echipată și cu sistem pentru precipitarea fosforului.
Date tehnice:
- Capacitate: Q u zi med = 288,40 m3/zi, Q u zi max = 374,92 m3/zi
- Sursa de energie electrică: 400 V
- Funcţionare: automată
- Parametrii de evacuare: conform NTPA 001/2005
- Materiale: bazin din beton + echipamente inox
Caracteristicile influentului în stația de epurare:
Încărcare organică: CBO5 = 300 mg/l
CCO-Cr = 500 mg/l
Suspensii = 350 mg/l
Parametrii de intrare a apei uzate în stația de epurare: conf. NTPA 002.
Tehnolgia de epurare. Etapele de epurare sunt:

- Echipamente stație de pompare influent, inclusiv grătar rar
- Epurare mecanică fină realizată cu echipament integrat de sitare+deznisipare
- Denitrificare
- Oxidare-nitrificare
- Reducerea fosforului
- Decantare finală
- Îngroșare nămol
- Depozitare nămol
- Control aerare cu sondă oxigen
- Control evacuare nămol în exces cu o sondă de suspensii
- Deshidratare nămol
- Debitmetru inductiv
- Dezinfecție efluent cu hipoclorit
- Automatizare ce include monitorizarea și vizualizarea datelor cu transmitere avarii via
SMS.
Reactorul biologic din beton constă într-o unitate de denitrificare și o zonă cu
nămol activat cu decantare inclusă. Parte a stației de epurare este și bazinul pentru
îngroșarea nămolului și stocarea acestuia.
Reactorul biologic este proiectat pentru o capacitate maximă de 374,92 m3/zi și
poate lucra între 30 – 120% din capacitatea proiectată, în cazul în care concentrația de
biomasă (nămol) din sistem se încadrează în intervalul 40%-60%.
Schema tehnologică a stației de epurare:

Apa uzată este adusă gravitațional în grătarul rar al stației de pompare, unde are loc
o pre-epurare macanică grosieră. De aici, apele sunt pompate în echipamentul integrat
pentru reținerea impurităților mecanice fine și a nisipului (sitare + deznisipare). Nisipul
reținut ajunge într-un container ce are rolul de a îndepărta apa de nisip, iar impuritățile
mecanice fine ajung într-un alt container. Pe conducta de refulare din stația de pompare
se va monta și un debitmetru inductiv ce va realiza monitorizarea debitului influent în
stația de epurare. Reținerile din treapta de pre-epurare mecanică sunt depozitate într-un
container, iar în caz de depozitare pe o perioadă mai mare de timp acestea trebuie
dezinfectate cu clorură de var.
Apa pre-epurată mecanic ajunge în zona de denitrificare, care este conectată prin
orificii cu bazinul cu nămol activat. În zona de denitrificare, apa este menținută în
mișcare de un mixer submersibil fixat pe un dispozitiv de ghidaj, echipat cu mecanism de
ridicare. Eliminarea azotului din apa uzată se realizează în zona de denitrificare,
principiul procesului fiind acela că, în condiții anoxice, populația de bacterii din nămolul
activat folosește oxigenul fixat din nitrați, în procesele de respirație. Nitrații sunt reduși la
azot molecular gazos, care este eliberat în atmosferă.
Poluarea organică este eliminată biologic din apa uzată în zona cu nămol activat,
aerată cu un sistem de aerare cu bule fine. Compușii organici sunt oxidați și reduși la
dioxid de carbon și apă; carbonul organic este parțial folosit pentru creșterea biomasei din
nămolul activat. Tot în zona aerată cu nămol activat, ionii de azot amoniacal NH 4+ sunt
oxidați și ei și reduși la nitrați. O condiție a bunei desfășurări a acestor procese este
asigurarea condițiilor optime de viață a biomasei, combinată cu stabilizarea aerobă a
nămolului.
Apa uzată epurată este separată de nămolul activ în decantorul secundar, iar apa
rezultată din decantare este descărcată prin conducta de evacuare în sistemul de
dezinfecție cu hipoclorit și, ulterior, în receptor. De pe fundul decantorului secundar,
nămolul activ este pompat în zona de denitrificare ca și nămol de recirculare. Spuma de la
suprafața decantorului secundar și grăsimile de la suprafața cilindrului de liniștire sunt
îndepărtate în mod automat.
Combinația dintre denitrificare în zona anoxică și nitrificare realizată în zona
aerată conduce la eliminarea eficientă a azotului din apa uzată. Capacitatea mărită a zonei
de decantare permite sistemului să funcționeze în condiții variabile de flux hidraulic.
Din bazinele cu nămol activat, periodic, trebuie îndepărtat nămolul în exces, prin
pomparea acestuia în îngroșatorul (concentratorul) de nămol și ulterior în bazinul de
stocare nămol. Nămolul în exces reprezintă o fracție din nămolul de recirculare, care este
pompat cu o pompă hidro-pneumatica în bazinul de denitrificare. Din concentratorul de
nămol, nămolul este pompat în depozitul de nămol cu o pompă submersibilă, controlată
cu o sondă de suspensii. Bazinul de stocare nămol este aerat cu un sistem de aerare cu
bule medii, ce contribuie la o mai bună omogenizare și stabilizare a nămolului și previne
fermentarea acestuia. Sursa de aer pentru depozitul de nămol este asigurată de o a treia
suflantă FPZ tip 20 DH. Controlul suflantei se realizează din tabloul de comandă printr-
un dispozitiv cu timer. Nămolul din depozitul de nămol va fi deshidratat cu un
echipament de deshidratare a nămolului în saci, echipament ce reduce volumul
nămolulului de aprox. 20 de ori (într-un ciclu de 24 de ore de deshidratare, din depozitul
de nămol sunt pompați în unitatea de deshidratare aprox. 3-4.5 m3 de nămol, iar rezultatul
este aprox. 150 kg de nămol deshidratat în 3 saci).
Sistemul de aerare funcționează în mod automat conform informațiilor primite de
la sonda de oxigen. Sonda de oxigen dictează pornirea/oprirea suflantelor în funcție de
concentrația de oxigen dizolvat măsurată în bazinul de oxidare-nitrificare astfel încât
această concentrație să fie menținută la valori cuprinse între 1.5-2.5 mgO2/l, concentrație
optimă pentru desfășurarea proceselor biologice din reactor.
Sursa de aer pentru zona de oxidare-nitrificare este poziționată deasupra bazinului
de denitrificare și constă din 1+2 suflante ce alimentează cu aer stația de epurare printr-un
sistem de conducte.
Reactorul biologic este proiectat ca o unitate compactă divizată în volume
funcționale, în care sunt poziționate componentele stației de epurare. Toate componetele
submersate sunt din oțel-inox 1.4301, iar pasarelele și mainile curente sunt realizate din
oțel-galvanizat 1.0036. Decantorul secundar conic este poziționat în bazinul cu nămol
activat și este confecționat din oțel-inox 1.4301.
Realizarea bazinului de beton al stației de epurare revine în sarcina beneficiarului
și va fi realizat conform indicațiilor furnizorului. Stația de epurare este total acoperită.
Stația de epurare funcționează asigurând condițiile optime pentru dezvoltarea
biomasei și stabilizarea aerobă a nămolului. Vârsta nămolului poate atinge, în condiții
reale, peste 30 de zile. Cunoscând faptul că pentru stabilizarea aerobă a nămolului nu se
folosesc substanțe dăunătoare, acesta se poate folosi ca îngrășământ în agricultură.
Stația de epurare este echipată cu o instalație pentru îndepărtarea chimică a
fosforului, pe bază de coagulanți care sunt dozați în apa uzată.
Elemente de măsură și control

Controlul pompelor din stația de pompare influent se realizează automat cu ajutorul
unui sistem flotor.
Controlul echipamentului integrat de sitare-deznisipare se realizează complet
automat.
Controlul aerarii stației de epurare se realizează automat cu ajutorul unei sonde de
oxigen ce reglează ciclurile pornit/oprit ale suflantelor în funcție de concentrația
oxigenului din reacatorul biologic.
Debitul de apa uzată menajeră influent în stația de epurare va fi monitorizat cu
ajutorul unui debitmetru inductiv.
Eliminarea nămolului în exces din îngroșatorul de nămol se va face în mod
automat, cu ajutorul unei sonde de suspensii.
Spuma de la suprafața decantorului secundar și grăsimile de la suprafața cilindrului
de liniștire se elimină în mod automat.
Efluentul va fi dezinfectat cu sistem cu hipoclorit.
Monitorizare, control si vizualizare date cu transmitere avarii via SMS.
Caracteristicile efluentului la ieșirea din stația de epurare
Calitatea apei uzate atinsă după epurare permite acesteia să fie deversată într-un
emisar natural, conform normativelor în vigoare. Eficiența acestei stații de epurare este
proiectată să atingă valori de 90-98%, datorită tehnologiei cu biomasă în suspensie,
recirculare și stabilizare a nămolului. Dacă valorile încărcărilor (hidraulice și organice)
ale apei uzate se încadrează în valorile proiectate (valorile parametrilor caractersitici
apelor uzate menajere din NTPA 002), parametrii apei epurate sunt:
CBO5 = 25 mg/l
CCOCr = 125 mg/l
Suspensii= 60 mg/l
Parametrii la ieșirea din stația de epurare: conf. NTPA 001
Construcţia staţiei de epurare

Echipamentele tehnologice sunt montate în bazin de beton, înălțimea coloanei de
apă fiind de 3.000 mm. Grosimile pereților și radierului bazinului de beton vor fi stabilite
în funcție de condițiile hidro-geologice ale solului din zona realizării bazinului.
Sistemul este alcătuit din următoarele componente:
- Stație de pompare echipată cu grătar rar acționat manual
- Pre-epurarea mecanică fină realizată cu echipament integrat de sitare-deznisipare
- Zonă anoxică pentru denitrificare
- Compartiment de aerare
- Sistem de aerare cu bule fine în bazinul de oxidare-nitrificare
- Sistem de aerare cu bule medii în depozitul de nămol
- Echipament pentru reducerea fosforului
- Decantor secundar
- Echipament pentru îndepărtarea spumei de la suprafața decantorului secundar și a
grăsimilor de la suprafața cilindrului de liniștire
- Sistem recirculare nămol
- Îngroșator de nămol
- Suflante de aer
- Sonda de oxigen
- Sonda de suspensii
- Automatizare
- Monitorizare, control și vizualizare date cu transmitere avarii via SMS
- Pasarela + balustrada internă stației de epurare
- Echipamente depozit de nămol
- Instalație pentru deshidratarea nămolului
- Debitmetru inductiv
- Dezinfecție efluent cu hipoclorit
Receptorul apelor evacuate

Evacuarea apelor epurate se va face în râul Teleorman în dreptul staţiei de epurare,
printr-o conductă PVC (L = 65 m, Dn = 250 mm).
La evacuare, conducta va fi încastrată în masiv de beton armat.
► Staţii de pompare ape uzate
Având în vedere structura reliefului din zona rețelei de canalizare, s-a stabilit
necesitatea a 6 stații de pompare a apelor menajere care pompează apele uzate în
colectorul cel mai apropiat, de unde curgerea apelor uzate este gravitațională. Sunt
construcții subterane.
Staţiile de pompare prevăzute vor fi complet echipate, carosabile, de tip prefabricat
sau din materiale prefabricate şi vor fi executate sub forma unui cheson circular din
material plastic (PAFSIN, PVC, PEID) sau din beton armat, compatibile pentru instalarea
în soluri cu pânză freatică aproape de suprafaţă.
Statiile de pompare vor fi complet echipate potrivit destinațiilor sale, fiind dotate
cu:
- 2 electropompe pentru apa uzată (o pompă activă și una de rezervă);
- vane, clapeți, țevi refulare, sistem de ventilație, senzori de nivel, sistem iluminare
interior;
- capac de acoperire carosabil;
- panou electric și de automatizare.
Electropompele din stațiile de pompare canalizare vor fi dimensionate la debitul
orar maxim pe care trebuie să îl vehiculeze, iar bazinul de stocare al stației va fi
dimensionat astfel încât să fie asigurat un volum util pentru 15 minute. Pompele vor avea
următoarea construcție: carcasa pompei, rotorul pompei și carcasa motorului din fontă;
arborele pompei din oțel inox. Pompele vor fi rezistente la abraziune. Etanșarea va fi
alcătuită din două etanșări mecanice (nu se acceptă lubrifierea etanșării cu lichidul
pompat).
SPau1 – Staţia de pompare SPau1 se va amplasa pe drumul sătesc DS 340, la

aproximativ 440 m de intersecția cu drumul județean DJ504, şi va fi echipată cu 2 pompe
submersibile 1A + 1R cu următoarele caracteristici:
Qp = 19,48 mc/h; Hp = 15 mCA; P = 2,31 kW/400V/50 Hz
Conductă refulare PEHD 80 Pn 6 Dn 90 mm, L = 442 m.
Spau2 – Staţia de pompare Spau2 se va amplasa la intersecția dintre drumurile
sătești DS 1904 și DS1243 şi va fi echipată cu 2 pompe submersibile 1A + 1R cu
următoarele caracteristici:
Conductă refulare PEHD 80 Pn 6 Dn 90 mm, L = 509 m
Spau3 – Staţia de pompare Spau3 se va amplasa pe drumul sătesc DS 1763, la
aproximativ 260 m de intersecția cu drumul sătesc DS 1904, şi va fi echipată cu 2 pompe
aproximativ 200 m de intersecția cu drumul sătesc DS 1904, şi va fi echipată cu 2 pompe
Qp = 19,48 mc/h; Hp =12 mCA; P = 2,12 kW/400V/50 Hz
aproximativ 20 m de intersecția cu drumurile sătești DS 1904 și DS 910, şi va fi echipată
cu 2 pompe submersibile 1A + 1R cu următoarele caracteristici:
Spau6 – Staţia de pompare Spau6 se va amplasa pe partea stângă a drumului
județean DJ504, la km 105+600, şi va fi echipată cu 2 pompe submersibile 1A + 1R cu
următoarele caracteristici:
Conductă refulare PEHD 80 Pn 6 Dn 90 mm, L = 450 m
► Racorduri canalizare
Racordurile se vor executa până la căminul de racord, inclusiv căminul. Căminul
se va amplasa la limita proprietății, în domeniul public, la o distanță de minim 0,5 m de
limita proprietății.
Racordurile de canalizare se vor realiza din tuburi de PVC, SN4 pentru canalizare
Dn 160mm și sunt preluate în canalizarea stradală prin piese de racord speciale sau prin
căminele de vizitare. Piesele de racord speciale vor fi cu articulație sferică, astfel încât să
permită o deviație de maxim 11º în toate direcțiile, pentru a prelua mișcările ulterioare
pozării lor provenite din posibilele tasari din zona de îmbinare. De asemenea, îmbinarea
trebuie să fie etanșă, stabilă și rezistentă în timp. Racordul se poate monta pe întrega
jumătate superioară a circumferinței țevii colectorului cu pereți subțiri. Etanșarea între
racord și colector se realizează la fața interioară a peretelui colectorului, racordul montat
fiind practic încastrat în peretele colectorului. Pentru carotarea colectorului se vor utiliza
freze specifice, în funcție de materialul peretelui colectorului. Montarea racordului se
face în exclusivitate din exterior, mecanic, fără a fi nevoie de a se scoate colectorul din
funcțiune. Montarea va fi posibilă inclusiv la temperaturi scăzute. După montarea
racordului, se poate trece direct la compactarea tranșeii. De asemenea, după încheierea
lucrărilor de montaj, racordul este disponibil spre a fi pus în funcțiune (poate curge apa
uzată prin el).
Racordurile către consumatori care nu pot fi preluate în cămine de racord trebuie
executate doar cu fitinguri sau cu alte piese omologate pentru acest scop. Nu este permisă
execuția racordului direct prin înțepare în conducta stradală de colectare.
Racordurile pentru case vor avea o adâncime a radierului de 1,20 m la limita de
demarcație a proprietății. Acestea vor avea o pantă de 5‰.
Căminele de racord ce se amplasează în zone necarosabile vor fi de formă
circulară, prefabricate din material plastic (PP, PEID, PVC) și vor avea diametrul de 400
mm. Aceste cămine se vor compune din:
 corp cămin;
 garnitură inelară de etanșare din cauciuc;
 element de ridicare la cotă;
 ansamblu ramă-capac din material compozit, clasa B125.
Etanșeizarea între țeavă și corpul căminului se va realiza cu o garnitură de cauciuc.
În situația în care căminul de racord se află în carosabil, căminul se va realiza de
formă circulară din beton armat prefabricat cu Di=800mm, va fi prevăzut cu placă de
beton și ansamblu ramă-capac din material compozit cu deschiderea de 600 mm, clasa D
400, iar capacul va fi prevăzut cu sistem antifurt.
Poziția exactă a căminului de racord se va stabili de beneficiar și constructor la
execuția lucrării.
- justificarea necesitatii proiectului
- respectarea normelor naţionale şi europene în privinţa deversării apelor uzate;

- asigurarea locuitorilor cu servicii de colectare, transport şi epurare a apelor uzate;
- diminuarea impactului negativ produs de deversarea apelor uzate asupra calităţii apei
râului Teleorman;
- reducerea fenomenului de migraţie a populaţiei din mediul rural spre mediul urban;
- realizarea premiselor de creştere a atractivităţii investiţionale a comunei;
- dezvoltarea potenţialului turistic al zonei analizate şi al împrejurimilor;
- creşterea calităţii vieţii în zona rurală din comuna.
Investiţia va contribui la implementarea aquisului comunitar privind apele uzate
menajere şi a Politicii Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului, transpus în
legislaţia românească prin HG 188/2002 pentru aprobarea normelor privind condiţiile de
descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, completată şi modificată prin HG nr.
352/2005, prin aplicarea sistemelor durabile privind gospodărirea apelor uzate, protejării
mediului împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate urbane şi respectarea
principiilor de „mediu curat”, în vederea îndeplinirii prevederilor Tratatului de Aderare a
Romaniei la UE şi conformării cu Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate
urbane.
- descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia

investitiei
Lucrările de alimentare cu apă și de canalizare se pozează de-a lungul drumului
judetean judeţean DJ 504 și al drumurilor sătești, fiind pozitionata intre limita de
proprietate si santul drumurilor. Dupa executarea lucrarilor terenul va fi adus la
parametric de calitate initiali.
Specificul acestui proiect nu presupune realizarea unor lucrari de organizare de santier de
mare amploare; cu toate acestea constructorul va obtine aprobarile necesare pentru
ocuparea amplasamentului in vederea organizarii de santier; va limita la maxim
suprafetele de teren destinate acestui obiectiv; va asigura masurile de refacere si redare in
folosinta, la aceeasi parametri, a terenului folosit pentru organizarea de santier.
- cai noi de access au schimbari ale celor exeitente

Nu sunt necesare noi cai de acces; executia si functionarea acestui proiect nu impun noi
cai de acces in afara celor existente.
- resursele natural folosite in constructie si functionare

In executia lucrarilor se folosesc ca resurse natural: nisip, ciment, apa.
- metode folosite in constructie

Pentru realizarea acestui proiect vor fi folosite metodele clasice de construcţie, acestea
presupunand:
o Excavatii pentru realizarea fundatiilor si pentru pozarea retelelor de apa/apă
uzată;
o Cofrari, turnari de betoane;
o Montarea echipamentelor in statiile de pompare ape uzate si statiile de
epurare, montarea retelelor de conducte si canale;
o Verificarea lucrarilor, probe de presiune și de etanseitate;
o Umplerea transeei cu pamant, compactarea acestei umpluturi;
o Montaj piese, echipamente tehnologice, retele electrice, pompe;
o Punere in functiune.
- planul de executie, cuprinzand faza de constructive, punerea in functiune,

exploatare, refacere si folosire ulterioara
Planul de executie va fi stabilit de catre constructor in colaborare cu operatorul retelei
(OR) si cu beneficiarul acestui proiect (Comuna);
Exploatarea proiectului va fi asigurata de catre OR – acesta avand licenta, experienta
pentru exploatarea unor astfel de lucrari;
Intretinerea si monitorizarea fiunctionarii proiectului revin tot OR
- relatia cu alte proiecte existente sau planificate

- cele doua componente – apa potabila si apa uzata – se dezvolta corelat, ca debite si
trasee;
- proiectul este corelat cu datele statistice de evolutie a populatiei;
- proiectul tine seama de planul de actiune pentru protectia mediului dezvoltat la
nivel local;
- proiectul ia in considerare cerintele ce decurg din Tratatul de Aderare a Romaniei
la UE, respectiv imbunatatirea performantelor de mediu;
- proiectul se dezvolta in concordanta cu planul de urbanism al localitatii, luand
astfel in considerare evolutia viitoare a acesteia.
- detalii privind alternativele care au fost luate in considerare

Planul local de Acţiune pentru Mediu – PLAM este un document strategic ce reprezintă
opinia comunităţii în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu, precum şi acţiunile
identificate ca fiind prioritare pentru soluţionarea problemelor.
Ca urmare, scopul principal al acestui document constă în evaluarea problemelor şi
aspectelor de mediu din judeţ, stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai adecvate
strategii pentru rezolvarea problemelor şi aspectelor principale de mediu şi
implementarea acţiunilor care să conducă la o identificare reală a problemelor mediului şi
sănătăţii publice.
La elaborarea Planului local de Acţiune pentru Mediu au participat reprezentanţi ai
autorităţilor şi instituţiilor relevante pentru activitatea judeţului, administrarea sa,
reprezentanţi ai unităţilor economice, şi ai ONG-urilor.
Ierarhizarea problemelor de mediu identificate la nivelul judeţului s-a făcut pe baza unei
analize multicriteriale:
 Calitatea necorespunzătoare şi cantitatea insuficientă a apei potabile
 Poluarea apei de suprafaţă şi a apei subterane: râuri, lacuri, ape subterane, alimentarea
cu apă potabilă, ape uzate menajere şi industriale
 Poluarea atmosferei
 Poluarea fonică
 Poluarea solului
 Poluarea radioactivă
 Degradarea mediului natural şi construit: păduri, habitate naturale, floră şi faună
sălbatică, situri arheologice, monumente naturale şi construite, etc.
 Problematica ariilor protejate;
 Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice (poluări accidentale);
 Problematica stării de sănătate a populaţiei în relaţie cu poluarea mediului;
Raportul privind Evaluarea Problemelor de Mediu din judetul Argeș conţine definirea şi
evaluarea detaliată a fiecărei probleme de mediu, pe categorii şi pe probleme individuale,
în raport cu criteriile analizei comparative a riscului, luându-se în considerare prevederile
legislaţiei naţionale, reglementărilor şi standardelor privind protecţia mediului.
În lista de mai sus s-a prezentat ierarhizarea problemelor de mediu în judeţul Argeș, pe
baza rezultatelor chestionarelor primite din municipii şi comune şi a datelor furnizate de
specialişti din instituţiile judeţene care gestionează aceste probleme. Din analiza acestei
liste se constată că poluarea apelor şi apa potabilă reprezintă problemele de mediu
prioritare, situate pe locurile unu – doi, pentru acest judeţ.
- alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului

Nu este cazul
Localizarea proiectului
Comuna Tătărăştii de Sus este o unitate teritorial-administrativă din România,
Regiunea Sud-Muntenia, situată în partea de nord a judeţului Teleorman, la graniţa cu
judeţul Argeş, pe malul stâng al râului Teleorman.
Comuna este situată pe drumul ce face legătura între Piteşti și Alexandria, la o
distanţă de 56 km faţă de municipiul Alexandria şi la 63 km de municipiul Piteşti.
Este mărginită în NORD de judeţul Argeş, în SUD-EST de comuna Tătărăştii de
Jos, iar în VEST de comunele Siliştea Gumeşti şi Ciolăneşti.
Din punct de vedere administrativ, comuna Tătărăştii de Sus este divizată în trei
componente administrativ-teritoriale:
- Tătărăştii de Sus, sat reşedinţă de comună

- Udupu, sat aparţinător
- Dobreni, sat aparţinător
Toate satele comunei Tătărăştii de Sus sunt aşezate de o parte şi de alta a
drumului judeţean 504, cu precădere în partea de vest, către văile create de apele care
traversează teritoriul administrativ al comunei.
Teritoriul comunei este străbătut de următoarele căi rutiere:
 DJ 504 : Limita judeţului Argeș - Alexandria;
 DJ 679E : Tătărăștii de Sus (DN 504) – Siliștea Gumești (DJ 703).
Amplasarea comunei Tătăraştii de Sus, judeţul Teleorman
Structura comunei:
 Populaţie: 3197 locuitori;
 O şcoala mixtă;
 O biserică întreţinută de comună şi de locuitori, servită de un preot şi un
cântăreţ;
 O biserica întreţinută de proprietar şi servită de un preot şi doi cântăreţi. Aceasta
are deosebită importanţă istorică. Este clădită în felul mănăstirilor, înconjurată
pe toate părţile de ziduri groase, cu turnuleţe în dreapta şi în stânga, fiind un
adevărat bastion. A fost zidită de strămoşii actualului proprietar şi în urma
cutremurului cel mare de la 1802, s-a dărâmat şi s-a construit lângă dânsa
biserica actuală. Clădirile dimprejur ar data de mai bine de două secole. În
interiorul bisericii se află mormântul boierului Anghelache Amira, îngropat
acolo la 1798.
Satul Tătărăştii de Sus există încă din secolul al XVII–lea, deoarece sub domnia lui
C. Mavrocordat, la 1741, se vede trecut în lista satelor, ca sat mare şi populat.
Obiective turistice:
Siteul arheologic "Curtea întărită a Bălăcenilor" - este situat în centrul localităţii,
pe un vechi drum comercial ce făcea legătura între Dunăre şi munţi.
IV. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia

poluanţilor în mediu.
1. Protecţia calităţii apelor

Sistemul de canalizare se va executa în acelaşi timp cu sistemul de alimentare cu apă.
Consumatorii se vor racorda la sistemul de canalizare, eliminându-se astfel pericolul de
poluare a apelor de suprafaţă şi adâncime.
Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare, trebuie să
respecte NTPA – 002/2002 sunt:
209 mg/l - Materii în suspensie
329 mg/l - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5).
615 mg/l - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu
(CCOCr)
3,5 mg/l - Detergenţi
13,17 mg/l - Substanţe extractabile cu solvenţi organici
7,18 - Unităţi pH
Condiţii de evacuare în emisar

pentru efluentul epurat, indicatorii de calitate conform prevederilor normativului
NTPA 001 – 2002 sunt:
60 mg/l - Materii în suspensie (MS).
25 mg/l - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5).
15 mg/l - Azot total
2,0 mg/l - Fosfor total (P)
125 mg/l - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu
(CCOCr)
0,5 mg/l - Detergent total
20 mg/l - Substanţe extractabile cu solvenţi organici
6,5-8,5 - Unităţi pH
Gradul de epurare necesar

Pentru atingerea valorilor impuse de NTPA 001–2002 este necesată realizarea în
cadrul procesului de epurare a următoarelor grade de epurare:
71% - Materii în suspensie (MS)
93% - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5).
93% - Azot amoniacal (NH4+)
80% - Fosfor total (P)
80% - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu
(CCOCr)
86% - Detergenţi
13% - Substanţe extractabile cu solvenţi organici
Valorile rezultate impun o tehnologie de epurare a apelor uzate menajere care să
cuprindă: treapta mecanică, treapta biologică şi treapta chimică.
Practicile actuale de evacuare a apelor uzate constituie surse considerabile de poluare. Ca
urmare, autoritatea competentă pentru protecţia mediului sugerează că impactul
asupra apelor de suprafaţă şi a celor subterane poate fi semnificativ.
Perioada de construcţie
Perturbarea reţelelor de drenaj şi a patului albiilor se va putea produce prin construcţia
facilităţilor de descărcare a apelor uzate tratate şi a apelor meteorice drenate.
Impactul asupra apelor subterane prin exfiltratii din retelele de canalizare;
Degradarea calităţii apei prin descărcarea apelor uzate netratate datorită activităţilor de
construcţii.
Antrenarea pamantului din excavatii de catre apele din precipitatii.
Degradarea calităţii apelor datorită practicilor de lucru nesigure pentru mediu, spre
exemplu întreţinerea maşinilor de construcţii, depozitarea materialelor şi a altor substanţe
folosite, respectiv vopsele etc.
Perturbarea ecosistemelor acvatice din zonă prin construcţia facilităţilor de descărcare.
Descărcarea apelor cu conţinut ridicat în suspensii solide generate de activităţile de
construcţii.
Perioada de funcţionare.
Degradarea apelor subterane datorită avariilor reţelelor de canalizare;
Degradarea calităţii apelor de suprafaţă datorită eşecurilor în procesul de epurare, fie ca
urmare a unor accidente, fie datorită conţinutului ridicat în substanţe periculoase
provenite din apele uzate industriale (neconforme cu prevederile NTPA 002/2002).
Măsuri de protecţie
Protecţia apelor subterane împotriva apelor uzate netratate exfiltrate din sistemul de
canalizare reprezintă unul din obiectiveleproiectelor propuse, care includ reabilitarea,
înlocuirea, extinderea sistemului de canalizare.
Prin monitorizarea frecventă a substanţelor periculoase (ca de exemplu, ape uzate
industriale) care interferează cu procesele biologice se va asigura derularea neperturbată a
acestui proces.
Se vor adopta practici de bun management de către toate categoriile de constructori în
perioada de realizare a proiectului. Pentru reabilitarea sistemului de canalizare, în special
în vecinătatea corpurilor de apă mici, nu va fi permisă descărcarea apelor brute în nici
unul din aceste corpuri de apă, inclusiv în canalele de drenaj. Apa uzată din reţelele de
canalizare va fi deviată în perioada de construcţie, respectiv pompată în alte canale
menţinute în funcţiune.
2. Protecţia aerului
Principalele surse de poluare în perioada de construcţie sunt emisiile de gaze şi praf
datorate utilajelor şi echipamentelor de construcţie iar în timpul funcţionării, poluarea
este datorată în principal emisiilor de mirosuri.
Perturbarea datorată mirosurilor este limitată la nivelul colectării şi tratării apelor uzate.
Dacă sistemul de canalizare nu va fi corect întreţinut, condiţiile anaerobe pot determina
emisii puternice de mirosuri. Mirosurile neplăcute sunt adesea asociate condiţiilor
anaerobe sau anoxice din sistemul de colectare sau din staţia de epurare.
Pe perioada implementării proiectelor, un impact pe termen scurt asupra aerului este
posibil şi inevitabil. Vehiculele de transport şi alte echipamente utilizate, cum ar fi
gredere, excavatoare, screpere, tractoare, generatoare şi alte echipamente asociate
acestora, vor emite CO, NO2, SO2 şi PM10.
Emisiile fugitive de praf reprezintă particulele generate şi introduse în atmosferă care nu
vor fi depuse repede pe sol, ca urmare a dimensiunilor lor. Deşi acest fenomen se va
produce temporar doar pe timpul realizării anumitor construcţii particulele de praf din aer
pot avea un impact măsurabil asupra calităţii aerului din vecinătatea zonei de construcţii.
Emisiile fugitive vor varia dependent de programul de construcţie, activităţile
desfăşurate, şi de localizarea construcţiilor în raport cu drumurile de acces pavate sau
nepavate. Caracteristicile solului şi condiţiile meteorologice, ploile şi vântul, vor
influenţa de asemenea formarea şi dispersia emisiilor fugitive.
Activităţile de construcţii specifice acestui plan ar putea genera emisii datorate
autovehiculelor, care vor avea impact negativ asupra receptorilor sensibili, cum ar fi zone
rezidenţiale, şcoli, spitale şi parcuri. Emisiile de particule fugitive şi ai precursorilor
ozonului ar putea contribui la depăşirea limitelor admisile pentru ozon şi PM10. Totuşi,
având în vedere ca aceste emisii sunt temporare, impactul asupra calităţi aerului este
apreciat ca nesemnificativ.
Emisiile de praf, care apar in timpul executiei constructiei, sunt asociate lucrarilor de
excavare, de vehiculare si punere in opera a pamantului si a materialelor de constructie,
de nivelare, precum si altor lucrari specifice.
Degajarea de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de
nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.
Constructiile implica o serie de operatii diferite, fiecare avand propriile durate si potential
de generare a prafului. Cu alte cuvinte, in cazul realizarii unei constructii, emisiile au o
perioada bine definita de existenta (perioada de executie), dar pot varia substantial ca
intensitate, natura si localizare de la o faza la alta a procesului de constructie.
Perioada de funcţionare
Generarea de mirosuri asociate condiţiilor anaerobe.
Emisii de gaze din procesele specifice epurarii apelor uzate. Unele din aceste gaze sunt
favorizante ale fenomenelor schimbarilor climatice. Totuşi, având în vedere ca aceste
emisii sunt locale şi nu sunt cumulate cu alte emisii in zonă, impactul asupra calităţi
aerului este apreciat ca nesemnificativ.
Statiile de pompare ape uzate va emite mirosuri datorită prezenţei algelor,
microorganismelor şi gazelor dizolvate. Mirosurile vor fi emise la diverse niveluri
dependent de ritmul de funcţionare al staţiei, temperatura şi condiţiile climatice, în
special vântul. Nu sunt de aşteptat emisii care să ducă la creşterea nivelului de ozon şi
PM10 la niveluri care să fie semnificative şi care să aibă impact asupra calităţii aerului.
În timpul perioadei de construcţie a lucrărilor propuse în proiect, perturbarea datorată
emisiilor de praf şi noxe produse de utilajele şi echipamentele de construcţie vor putea fi
limitate prin măsuri de bune practici, cum a fi de exemplu cele precizate în Legea
10/1995 privind calitatea în construcţii, cu amendamentele sale şi prin întreţinerea
utilajelor conform prescripţiilor producătorilor, astfel încât să se conformeze
reglementărilor în domeniu.
Principalele măsuri pentru reducerea impactului asupra calităţii aerului (CO, NO2, SO2,
şi PM10) în perioada de construcţie constau în:
-Utilajele de gabarit mare vor fi întreţinute conform normelor specificate de
constructor pentru a asigura emisii în limitele normale de funcţionare. Operatorul de apă
va cere constructorului să implementeze aceste măsuri în conformitate cu criteriile
practice de aplicare.
-Pentru limitarea antrenării prafului din amplasamentul de execuţie al lucrărilor sau
de pe drumurile de acces (nepavate) se va aplica udarea cu apă sau stabilizarea cu
substanţe chimice adecvate.
-Stropirea cu apă sau aditivi chimici pe bază de apă va fi aplicată în toate zonele cu
trafic intens şi cu potenţial ridicat de antrenare a prafului.
-Vehiculele care transportă materiale pulverulente vor fi acoperite cu prelate sau
alte mijloace similare.
-Standardele de proiectare vor include măsuri pentru reducerea mirosurilor, în
special pentru acele zone unde sunt prognozate emisii de mirosuri semnificative
-În timpul perioadei de funcţionare a componentelor referitoare la sistemul de
canalizare mirosurile emise sunt asociate în principal condiţiilor anaerobe. Pentru
evitarea acestora sistemul de canalizare va trebui întreţinut şi exploatat în condiţii optime;
vor fi îndepărtate orice blocaje în curgerea apelor.
3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Principalele surse de impact asupra mediului datorat zgomotului pot fi separate conform
perioadei de producere în timpul ciclului de viaţă al proiectului propus.
Mai întâi, sunt de semnalat zgomotele şi vibraţiile produse în timpul construcţiilor
generate de utilajele şi echipamentele de construcţii ca şi de traficul spre şi dinspre
şantier, care va afecta nu numai zona din interiorul acestuia. Suplimentar vor apărea
zgomote şi vibraţii datorate lucrărilor de demolare a unor structuri existente.
Pe perioada de exploatare, zgomote şi vibraţii produse în staţiile de pompare .
-Generarea de zgomote şi vibraţii de către utilajele grele de construcţii.
-Zgomote generate de activităţile de montarea a noilor echipamente
-Zgomote generate de activităţile de demolare a unor structuri existente
Zgomote produse de către instalaţiile de pompare din statiile prevazute sau de pe traseul
reţelelor de transport, dacă nu vor fi proiectate sau întreţinute corect, cum ar fi spre
exemplu, montarea în containere pentru atenuarea nivelului zgomotului.
Măsurile pentru prevenirea zgomotelor şi vibraţiilor în perioada de construcţie includ,
printre altele, întreţinerea corectă a utilajelor şi echipamentelor de construcţii conform
normelor constructive ale acestora, organizarea programului de lucru în timpul zilei cu
respectarea orelor de odihnă şi anunţarea acestuia, respectiv alegerea atentă a rutelor de
transport pentru evitarea traficului în zonele urbane sensibile.
Vor fi instalate bariere de zgomot în jurul zonelor sensibile (şcoli, spitale, grădinite), in
cazul în care alte masuri de minimizare nu pot fi luate.
Echiparea tuturor utilajelor cu amortizoare de zgomot asa cum sunt precizate de
producător.
Nu va fi permisă funcţionarea echipamentelor în şantier fără dispozitiv de amortizare a
zgomotului (eşapament);
Tuturor echipamentelor le vor fi impuse niveluri de zgomot conforme cerintelor de
protecţia muncii. Cu exceptia unor cazuri speciale, se va interzice folosirea pentru diverse
atentionari a semnalelor sonore, în locul celor luminoase;
În cazul în care zgomotul echipamentelor de lucru depăşeşte limitele admise vor fi aduse
noi echipamente şi utilaje care să se incadreze in aceste limitele;
In cazul în care prin alte mijloace nu se va putea reduce nivelul zgomotului se vor instala
panouri de atenuare în jurul echipamentelor de lucru;
Limitarea traficului tuturor vehiculelor şi utilajelor de constructii la caile de acces
stabilite si destinate acestui scop;
4. Protecţia împotriva radiaţiilor

Nu este cazul.
5. Protecţia solului şi a subsolului

Riscul poluării solului şi subsolului este datorat carburanţilor si lubrifiantilor(uleiuri)
folosiţi pentru echipamentele de construcţie. Riscuri pentru degradarea solului pot apare
datorită compactării solului prin activitatea utilajelor de construcţii şi prin stocarea
materialelor de construcţie. Asigurarea spaţiilor pentru organizarea de şantier poate
genera de asemenea afectarea solului şi scoaterea din alte folosinţe. Totuşi, este de
aşteptat ca organizarea de şantier să se realizeze în principal în actualul amplasament al
acestor facilităţi, astfel că nu va fi necesară ocuparea suplimentară a terenului.
În timpul funcţionării sistemului de canalizare există riscul apariţie unor scurgeri de ape
uzate în sol şi subsol.
Perioada de construire
Perturbarea solului prin eroziune (uscată sau umedă) datorită decopertării acestuia.
Degradarea solului prin compactare şi modificarea structurii sale de către utilajele de
mare tonaj folosite în construcţii, reducând realimentarea apelor subterane şi revegetarea
solului.
Tasarea şi afânarea solurilor ar putea dăuna structurii şi fundaţiilor construcţiilor.
Fundaţiile şi structurile facilităţilor acestui proiect se extind în general sub zona de
expansiune, astfel că nu vor fi afectate de această caracteristică a solurilor. Totuşi unele
structuri pot fi afectate semnificativ de prezenţa acestor tipuri de sol. Studiile geotehnice
ar trebuie să identifice zonele cu astfel de soluri, propunând măsurile de minimizare
necesare.
Perturbarea solului şi îndepărtarea vegetaţiei pe perioada de implementare ar putea
determina eroziunea solului. Potenţialul de erodare este în general mai sever pe terenurile
în pantă, nisipuri fine sau soluri mâloase. Potenţialul de erodare este de asemenea ridicat
pe zonele rămase multă vreme fără vegetaţie, în special dacă acestea au fost expuse
anterior eroziunii. Eroziunea solului va fi minimă dacă sunt luate măsuri de îmbunătăţiri
funciare pe zonele perturbate. De regulă zonele supuse eroziunii sunt înguste şi
împrăştiate pe suprafeţe mari, astfel ca impactul este apreciat ca nesemnificativ. Cu toate
acestea uneori sunt necesare măsuri de minimizare a acestui impact.
Poluarea solului prin neaplicarea unor măsuri de bune practici, cum ar fi întreţinerea
necorespunzătoare a utilajelor de construcţii, depozitarea deşeurilor, depozitarea
improprie a materialelor şi substanţelor folosite, în special a carburanţilor.
Poluarea potenţială a solului şi subsolului prin contaminarea cu apă uzată netratată,
urmare unor scurgeri din sistemul de canalizare.
Poluarea potenţială a solului şi subsolului în zonele agricole unde se va aplica nămol
stabilizat dacă acesta nu va fi conform cu normele legale stabilite pentru aceste practici,
în special în ce privesc metalele grele.
Sursele potentiale de poluare a solului sunt reprezentate de:
- gestionarea deseurilor menajere;
Posibilitatea de poluare a solului ca rezultat al gestionarii deşeurilor menajere va fi
practic nula, datorita dotarilor existente si anume: deseurile menajere rezultate vor fi
colectate in mod corespunzator.
Măsurile pentru minimizarea şi prevenirea perturbărilor solului şi subsolului includ
aplicarea unor practici de lucru prietenoase pentru mediu, ca de exemplu întreţinerea
corectă a utilajelor de construcţii, manipularea şi stocarea conform specificului a tuturor
materialelor folosite pe şantier. Se vor stabili trasee clare pentru utilajele de mare tonaj,
respectiv pentru cele ce aprovizionează şantierul sau evacuează deşeurile generate.
Protecţia solului şi subsolului poluat în prezent de apele uzate exfiltrate din sistemul de
canalizare prin reabilitarea şi înlocuirea corespunzătoare a sistemului de canalizare
reprezintă unul din principalele obiective ale proiectului propus.
In perioada de executie se va evita depozitarea produselor şi deşeurilor în alte locuri decât
cele stabilite şi amenajate corespunzător.
Atât în etapa de proiectare cât şi în cea de construcţie vor fi luate toate măsurile practice
pentru a asigura reducerea efectelor directe şi indirecte generate de posibile cutremure de
pământ, conform cu magnitudinea acestora (riscul acestora) în zona de implementare a
planului. Vor fi analizate riscurile lichefierii nisipurilor, alunecărilor de teren, prăbuşirii
malurilor etc. Structura construcţiilor va fi dimensionată conform celor mai recente
norme şi criterii în acest domeniu.
În cazul unor lucrări ce impun volume importante de umplutură, materialul folosit va fi
certificat din punct de vedere al conţinutului în substanţe contaminante.
Pentru fiecare componentă a planului va fi realizat un program de control al eroziunilor
care va identifica soluţiile pentru reducerea pierderilor de sol şi a impactului asupra
calităţii apei.
6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Proiectul propus este limitat la extinderea facilităţilor existente pentru sistemul de
canalizare a apelor uzate din cadrul localităţii. Ecosistemele vulnerabile şi valoroase ca şi
comunităţile specifice de flora şi fauna nu vor fi afectate semnificativ de lucrările
propuse.
Perturbarea ecosistemelor acvatice se va putea produce pe perioada lucrărilor din
sistemul de canalizare, dar aceste lucrări se vor realiza pe un perimetru restrâns, pe o
perioadă de timp relativ scurtă. Cu toate acestea va fi necesar să se aplice măsuri de bune
practici pe toată durata realizării construcţiilor propuse.
Descărcarea apelor uzate (publice, menajere sau industriale) colectate de sistemul de
canalizare se va face după ce vor fi tratate astfel încât să fie conforme normelor naţionale
precizate prin Legea 352/2005, Directiva UE 91/271/CEE cu amendamentele ulterioare,
pentru a fi descărcate în receptori naturali sensibili.
Perturbarea florei şi faunei în zonele de protecţie a biodiversităţii nu este de aşteptat în
timpul perioadei de funcţionare a proiectului propus ca şi în perioada de realizare a
constructiilor componente ale sistemului de canalizare.
Principalii poluanti prezenti in mediu in vecinatatea zonelor de lucru (cai de acces,
organizare de santier) sunt particulele de praf.
Alaturi de acestea dar in cantitati mai mici vor fi prezenti pe parcursul perioadei de
constructie urmatorii poluanti susceptibiii de a produce dezagremente asupra formelor de
viata: NOx, SO2, CO (acesta din urma in mai mica masura).
Activitatile desfasurate in perioada de executie, ce se constituie in surse de poluare care
se manifesta la nivelul amplasamentului analizat si in vecinatatea acestuia sunt:
- Inlaturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrarile desfasurate
(decopertare, betonare).
- Reducerea productivitatii biologice prin cresterea gradului de poluare in zona.
Ocuparea diferitelor suprafete de teren cu santierul propriu-zis sunt activitati care
genereaza in mod inerent ocuparea habitatelor naturale ale speciilor de plante si animale
native. Aceasta este de natura sa duca la inlaturarea in totalitate a elementelor naturale
din amplasament.
Particulele se depun pe partile aeriene ale plantelor dandu-le un aspect si un colorit
specific. Concentratii de particule in aer care sa prezinte riscuri pentru vegetatie pot fi
intalnite:
- pe o distanta de 50 m in ambele parti ale amplasamentului in timpul concentrarii
maxime a lucrarilor de executie;
- pe o distanta de pana la 1 km in jurul organizarii de santier.
Nu se prognozeaza impact semnificativ.
Pe amplasamentul studiat nu exista specii de flora sau fauna protejate, care sa fie
influentate de functionarea obiectivului.
Se vor adopta practici de bun management de către toate categoriile de constructori în
perioada de realizare a proiectului. Pentru activitatea de construcţii, în special în
vecinătatea corpurilor de apă mici, nu va fi permisă descărcarea apelor brute în nici unul
din aceste corpuri de apă, inclusiv în canalele de drenaj.
Apa uzată din reţelele de canalizare va fi deviată în perioada de construcţie, respectiv
pompată în alte canale menţinute în funcţiune.
7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public
Staţia de epurare mecano – biologică este containerizată şi amplasată la o distanţă de
aproximativ 170 m de ultima locuinţă
Beneficiile şi necesitatea realizării lucrărilor propuse, constau în îmbunătăţirea condiţiilor
socio-economice şi a sănătăţii populaţiei, ca şi în îmbunătăţirea stării mediului;
importanţa majoră a acestora.
Sursele de impact asupra mediului uman, (posibil să apară în perioada de construcţie):
direct asupra lucrătorilor prin neluarea măsurilor de protecţie adecvate, dar si pentru
populaţie, ca de exemplu îngreunarea traficului, restricţionarea accesului la locuinţe,
riscuri de accidente se vor datora organizării improprii a lucrărilor de construcţii.
Aplicarea celor mai bune practici de lucru, ca de exemplu cele prevăzute în Legea
10/1995 privind calitatea în construcţii, cu amendamentele sale şi întreţinerea şi
exploatarea corectă a utilajelor de construcţii folosite, va reduce semnificativ aceste
forme de impact.
Suplimentar, activităţile desfăşurate în perioada de construcţii pentru reabilitarea-
renovarea structurilor existente nu vor afecta siturile arheologice sau moştenirea
culturală, mai mult impactul asupra peisajului va fi îmbunătăţit, redus faţă de situaţia
actuală.
Accidente ale forţei de muncă prin neasigurarea măsurilor de protecţie necesare.
Emisii de noxe, zgomot şi vibraţii de către utilajele de transport şi construcţii.
Inconveniente asupra populaţiei din zonă prin perturbarea traficului şi a accesului la
locuinţe pe perioada realizării lucrărilor de renovare/reabilitare a sistemului de canalizare
a apelor uzate.
Deranjamente datorate zgomotului şi mirosurilor. Dacă sistemul de canalizare nu va fi
corect întreţinut, condiţiile anaerobe pot determina emisii puternice de mirosuri.
Aplicarea celor mai bune practici de lucru, ca de exemplu cele prevăzute în Legea
10/1995 privind calitatea în construcţii, cu amendamentele sale şi întreţinerea şi
exploatarea corectă a utilajelor de construcţii folosite, va reduce semnificativ aceste
forme de impact.
8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament

Tipuri şi cantităţi de deşeuri solide şi strategii de depozitare
Dependent de tipurile de structuri din componenţa sistemului de canalizare şi a statiilor
de pompare a apelor uzate ce vor trebui construite, principalele materiale rezultate vor fi:
•beton,
•armături metalice din structurile de beton,
•echipamente electrice, de mici dimensiuni, comparativ cu materialele din beton
sau din metal.
Cantitatea materialelor rezultate ca şi volumul deşeurilor rezultat din construcţii nu sunt
cunoscute în această etapă de proiectare.
Tipuri de deşeuri şi managementul acestora.
Tip deşeu Depozitare temporară Mod de eliminare
Menajer sau În interiorul incintei se va organiza un punct Deseurile menajere
asimilabile de colectare prevăzut cu containere de tip rezultate vor fi eliminate
pubelă. in mod corespunzator
prin firma de salubritate
din zonă
Deşeuri din Apariţia acestei categorii de deşeuri implică Valorificarea şi
materiale de o abordare specifică. Din punct de vedere al eliminarea lor, în funcţie
construcţii potenţialului contaminant, aceste deşeuri nu de contextul situaţiei se
ridică probleme deosebite, fiind vorba în propune utilizarea
special de steril şi resturi de beton. materialului pentru
umpluturi, nivelări pe
terenuri indicate de
Primăria oraşului
Acumulatori şi Materiale cu potenţial periculos atât asupra Vor fi predate unităţilor
uleiuri uzate mediului înconjurător cât şi a de recuperare
manipulanţilor. Vor fi stocate şi depozitate specializate.
corespunzător, în vederea valorificării. Se va
păstra o evidenţă strictă.
Anvelope În cadrul spaţiilor de depozitare pe categorii Deşeuri tipice pentru
uzate a deşeurilor va fi rezervată o suprafaţă şi organizările de şantier
anvelopelor. Se recomandă ca în cadrul din România. Se vor
caietelor de sarcini, antreprenorului să-i fie elimina respectând
solicitată prezentarea cel puţin a unei soluţii normele legale
privind eliminarea acestor deşeuri către o
unitate economică de valorificare.
Principale surse de deşeuri sunt deşeurile solide menajere care intră în reţeaua de
canalizare de pe străzi şi care sunt reţinute de grătarele şi sitele staţiilor de pompare.
Contractorul lucrărilor de construcţii va fi obligat prin documentele de licitaţie să se
conformeze reglementarilor privind calitatea lucrărilor de construcţii, respectiv privind
practicile sigure pentru mediu aşa acum sunt stipulate prin Legea 10/1995, cu
modificările ulterioare .
Contractorul va trebui să ia masuri pentru a asigura că deşeurile solide generate vor fi
colectate, transportate şi depozitate în condiţii sigure, care să fie conforme
reglementarilor în domeniu.
Principalele măsuri ce trebuie luate în perioada de construcţii constau în:
- se va urmări reducerea cantităţii de deşeuri rezultate, ca de exemplu prin
refolosirea materialelor din excavaţii la umplerea unor gropi;
- deşeurile vor fi colectate separat şi vor şi reciclate sau valorificate conform
specificului acestora - spre exemplu metale, sticla, lemn etc.,
- deşeurile menajere generate în locaţia şantierului vor fi colectate şi evacuate în
condiţii sigure,
- deşeurile solide rezultate din excavaţii şi construcţii vor fi depozitate astfel încât
să nu conducă la folosirea unor suprafeţe de teren suplimentare,
- nu se va admite arderea deşeurilor solide,
- solul vegetal va fi manevrat şi depozitat separat pentru a putea fi apoi folosit la
acoperire şi re-vegetare,
- se vor respecta cu stricteţe prevederile legale în domeniul colectării şi
valorificării bateriilor şi anvelopelor din dotarea utilajelor de construcţii;
- se vor lua măsuri pentru colectarea şi valorificarea ambalajelor, conform
normelor legale în vigoare.
După finalizarea lucrărilor de construcţii, constructorul va primi ultima tranşă a costurilor
abia după ce s-a asigurat ca locaţia şantierului a fost curăţată de toate deşeurile produse,
iar suprafeţele afectate, ocupate temporar de şantier au fost redate folosinţelor lor iniţiale.
9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

Sunt considerate de asemenea substanţe periculoase carburanţii folosiţi de utilajele de
construcţii; având insa în vedere amploarea redusă a lucrărilor nu se aşteaptă să se
realizeze depozite de carburanţi în organizarea de şantier; ca urmare riscul este minor; în
orice caz aceştia vor fi manipulaţi conform restricţiilor în vigoare.
V. Prevederi pentru monitorizarea mediului

Monitorizarea factorilor de mediu, în special cu privire la efectele potenţiale ale
proiectului propus, se consideră că ar trebui făcută de o unitate independentă, care are
capacitatea şi specializarea necesară, şi este autorizată pentru această activitate.
Conform tipului proiectului propus, respectiv pentru executarea infrastructurii de apă,
principalii factori de mediu ce ar trebui monitorizaţi sunt apa, solul, mediul uman, ca şi
managementul deşeurilor şi neplăcerile datorate zgomotului, vibraţiilor şi mirosului.
Contractul pentru implementarea proiectelor propuse trebuie să furnizeze următoarele
documente:
 Plan de siguranţă şi sănătate;
 Plan de management al mediului, conform cu recomandările stipulate în actul de
reglementare emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.
 Planuri de intervenţii referitoare la accidente şi situaţii de risc.
Următoarele aspecte reprezintă o listă minimală a cerinţelor de monitorizare pe durata
realizării construcţiilor. Rezultatele monitorizării trebuie înregistrate şi raportate conform
normelor legale. Măsuri suplimentare de monitorizare pot fi de asemenea necesare şi vor
fi adoptate în etapele ulterioare, dacă se va considera necesar.
 Monitorizarea stării drumurilor, indirect, unde impactul este datorat vehiculelor
de transport şi utilajelor.
 Echipamentele şi vehiculele vor fi periodic verificate din punct de vedere al
emisiilor de gaze şi al zgomotului, pentru a se verifica conformarea cu
specificaţiile tehnice ale acestora.
 Controlul transportului materialelor de construcţii şi al deşeurilor pentru a se
preveni împrăştierea acestora pe drumurile publice sau în cursurile de apă.
 Controlul locaţiilor la finalizarea lucrărilor de construcţii.
Planul de monitoring în perioada de executie
În perioada de execuţie monitorizarea va cuprinde:
Etapa iniţială, de stabilire a calităţii actuale a factorilor de mediu care vor fi
monitorizaţi conform actelor de reglementare emise de autorităţile competente privind
protecţia mediului şi gospodăririi apelor.
- prelevarea de probe de apa uzata conform NTPA 001/2002, monitorizare lunară;
- solul prin prelevarea de probe de pe traseul drumului proiectat, şi din incinta organizării
de şantier.
- Se vor examina metalele grele şi produsele petroliere, ca poluanţi specifici activităţii de
transport rutier.
- aerul (imisii, emisii, pulberi sedimentabile, pulberi totale in suspensie) prin prelevare de
probe;
- zgomotul va fi măsurat în interiorul localitatii;
Următoarele aspecte reprezintă o listă minimală a cerinţelor de monitorizare pe durata
funcţionării obiectivelor realizate. Rezultatele monitorizării trebuie înregistrate şi
raportate conform normelor legale. Măsuri suplimentare de monitorizare pot fi de
asemenea necesare şi vor fi adoptate în etapele ulterioare, dacă se va considera necesar.
Sistem de canalizare şi statii epurare
 Apele uzate menajere descărcate în reţeaua de canalizare comunala, ţinând cont
de principiul precauţiei şi al poluatorului plăteşte, conform NPTA 002/2002.
 Calitatea şi cantitatea nămolului stabilizat, atunci când este utilizat în agricultură,
conform cu OM 334/2004 şi, respectiv Directiva UE 86/278/CEE.
 Monitorizarea calităţii apelor subterane, dacă va fi cazul, în zona sistemului de
canalizare şi a puţurilor private. Totuşi acest proiect propune eliminarea
inconvenientelor sanitare, acolo unde acestea există.
 Monitorizarea periodică a exfiltraţiilor şi blocajelor reţelei de canalizare, pentru a
se evita poluarea apelor subterane şi producerea mirosurilor.
Frecvenţa probelor va fi adoptată în corelaţie cu scara proiectului propus şi cu
cerinţele şi recomandările actelor de reglementare emise de autoritatea competentă pentru
protecţia mediului.
VI. Justificarea incadrarii proiectului in prevederile altor acte normative nationale,
care transpun legislatia comunitara
Ca urmare a negocierilor pentru capitolul 22 – „Mediu”, România a obţinut anumite
perioade de tranziţie în vederea conformării cu Directivele relevante din sectorul de apă.
Astfel, pentru Directiva privind epurarea apelor uzate urbane, România trebuie să se
conformeze până în 2015 în ceea ce priveşte construirea sistemelor de canalizare şi a
staţiilor de epurare a apelor uzate în aglomerările urbane cu mai mult de 10.000 locuitori
echivalenţi (l.e.), iar până în 2018 în aglomerările cu o populaţie echivalentă cuprinsă
între 2.000 şi 10.000 l.e. În consecinţă, măsurile propuse şi în special cele considerate
prioritare pentru prima etapă a finanţării, vor avea ca scop maximizarea avantajelor ce
decurg din asigurarea protecţiei mediului şi din îmbunătăţirea serviciilor de alimentare cu
apă şi canalizare.
Pentru a se conforma cerinţelor Directivei 91/271/CEE, România a elaborat Planul de
Implementare şi Programul de Implementare pentru Apa Uzată, cu obiective specifice
pentru fiecare aglomerare cu mai mult de 2000 L.E. Programul de Implementare
asimilează unitatea administrativă „comuna” cu o aglomerare pentru care se vor aplica
cerinţele stabilite prin protocolul de aderare. Trebuie ţinut seama de faptul că Programul
de Implementare stabileşte etapizarea în timp, dar cerinţele la evacuare sunt definite prin
normativele NTPA 001 şi NTPA 011.
Principalele sarcini care trebuie să fie realizate de România şi care sunt stipulate în
Tratatul de Aderare sunt următoarele:
(A) Conformarea la Directiva Apei Uzate 91/271/CEE:
 Extinderea sistemelor de colectare ape uzate la următoarele rate de acoperire:
o 61 % până la 31 decembrie 2010;
 Extinderea staţiilor de epurare apă uzată la următoarele rate de acoperire:
Conform politicii adoptate de România, reflectată în POS Mediu, îndeplinirea
obiectivelor de mediu se realizează printr-un proces de regionalizare, care reprezintă
implementarea unui cadru instituţional în aria Proiectului, adecvat pentru a îmbina
serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare legate de ariile de dezvoltare din regiunea
respectivă, în cadrul unui proces de operare în comun. Regionalizarea este un element
cheie pentru îmbunătăţirea eficienţei infrastructurii şi serviciilor locale de apă şi
canalizare, sub aspectul calităţii şi costurilor, în vederea îndeplinirii condiţionalităţilor de
mediu, dar şi a asigurării sustenabilităţii investiţiilor, operării, strategiei de dezvoltare pe
termen lung a sectorului de apă şi dezvoltării armonioase.
Strategia judeţului reprezintă elementul de legatură între obiectivele şi perioadele de
tranziţie la nivel naţional (prevăzute în Tratatul de Aderare şi POS de Mediu), termenele
de conformare şi obiectivele judeţene (cuprinse în anexa a Planului de Implementare a
Directivei 91/271/CE, Planul Regional şi Local de Acţiune pentru Mediu), precum şi
analiza de opţiuni pentru sectoarele de apă şi apă uzată.
Obiectivul principal al strategiei judeţene îl reprezintă corelarea eficientă a necesarului
investiţional aferent lucrărilor de reabilitare, modernizare şi extindere în domeniul
infrastructurii de apă şi apă uzată din judetul Valcea cu cerinţele de conformare şi cu
prevederile reglementărilor de mediu în vigoare.
Structurarea strategiei judeţene are la bază următoarele elemente:
 obiectivele naţionale prevăzute în POS Mediu;
 eşalonarea etapelor de implementare în concordanţă cu obiectivele naţionale, aşa
cum este stipulat în Tratatul de Aderare, şi cu termenele de conformare stabilite
pentru judeţul Valcea în Anexa a Planului de Implementare a Directivei
91/271/CEE.
Din punct de vedere tehnic, strategia de dezvoltare a sistemelor de apă potabilă şi ape
uzate a luat în consideraţie următoarele:
 pentru aglomerările cu o populatie echivalentă cuprinsă între 2000-10000 l.e. vor fi
realizate sisteme descentralizate de colectare ape uzate şi epurare a apelor uzate
care vor cuprinde următoarele componente: reţea canalizare, staţii de pompare ape
uzate, staţie de epurare; pentru aglomerările sub 2000 l.e. se vor efectua analize
tehnico-economice specifice pentru alegerea soluţiei optime.
VII. Lucrari necesare organizarii de santier
Prin natura lor aceste lucrari nu impun un volum semnificativ de consumuri de materiale,
activitati de aprovizionare, procese tehnologice semnificative pentru prelucrarea materiei
prime, consumuri importante de combustibili sau carburanti etc. In aceste conditii nici
organizarea de santier nu presupune dezvoltarea unor lucrari ample, respectiv nu necesita
ocuparea unor suprafete de teren importante.
Principalele lucrari si activitati derulate in cadrul acestui proiect vor consta in:
- Aprovizionare conducte, fitinguri, piese, echipamente, piese electrice, armaturi
pentru montarea acestora in retelele de canalizare ce se vor executa;
- Aprovizionare betoane pentru fundatii, blocuri suport, camine retele;
- Excavatii canale pentru montaj conducte si canale;
- Montaj conducte, piese reglaj, echipamente.
Ca urmare, organizarea de santier va fi redusa asigurand doar spatii pentru depozitare,
respectiv parcare utilaje mecanice, terasiere si de transport folosite in santier. O parte din
aceste materiale vor fi depozitate in spatii deschise – conducte, prefabricate – altele vor
necesita magazii inchise. Acestea vor fi magazii metalice, usoare, montate fara fundatii
speciale.
Pentru coordonarea santierului va trebui instalata o baraca cu rol de birou. Spatiul ocupat
se va imprejmui pentru a limita vandalismul si furtul de materiale. In orice caz in
organizarea de santier se va asigura paza pe timpul noptii.
Santierul nu va impune realizarea unor racorduri ample la retele utilitare, cu exceptia
retelei electrice, racord ce va fi realizat similar oricarui bransament casnic, fara a impune
lucrari speciale. Racordul la canalizare nu va fi obligatoriu necesar, acest lucru putand fi
suplinit de montarea unor toalete ecologice.
Santierul nu presupune un necesar de forta de munca deosebit, ca urmare nu vor fi
necesare spatii pentru camparea muncitorilor - o parte din acestia putand fi recrutati de
pe piata locala a fortei de munca.
Necesarul de apa in organizarea de santier este redus; ca urmare aceasta va putea fi
asigurata fie prin racord la reteaua publica existenta, daca va fi posibil, fie prin
aprovizionare cu cisterna.
Volumul redus de lucrari nu justifica montarea unor statii de betoane, sau pentru
prepararea, respectiv procesarea altor produse, astfel ca acesta va fi procurat prin
contracte de la firme specializate din oras sau din apropierea comunei.
Amplasamentul santierului va fi stabilit de catre constructor de comun acord cu
beneficiarul si primaria locala, astfel incat impactul, de orice natura, sa fie minim.
Impactul asupra mediului
Organizarea de santier este redusa ca volum, spatii si activitati. Impactul asupra mediului
generat de aceasta este caracterizat prin:
- Ocuparea unor suprafete de teren si perturbarea unor activitatii sau utilizari
existente pe amplasament;
- Tasarea solului, modificarea structurii acestuia, reducerea capacitatii de infiltratie;
- Perturbarea circuitului natural al apelor din precipitatii; incarcarea potentiala,
suplimentara cu particule solide sau cu substante dizolvate rezultatrea din
materialele folosite in perimetrul santierului;
- Degradarea vegetatiei, asfixierea acesteia in spatiile ocupate de depozite, baraci,
spatii parcare;
- Emsii de zgomote la pornirea utilajelor pentru inceperea lucrului, respectiv
incarcarea si descarcarea materialelor aprovizionate;
- Emisii de particule fine, pulberi noxe din activitatea utilajelor, respectiv arderea
carburantilor in motoarele acestora;
- Generarea de deseuri solide de tip menajer dar si din activitatile tehnice
desfasurate.
Impactul este caracterizat ca minor (amploare si intensitate), local (in perimetrul
organizarii de santier), relativ redus ca durata, mai curand temporar – avand in vedere ca
lucrarile propuse se vor realiza intr-un interval de timp scurt.
Cu toate acvestea se vor avea in vedere urmatoarele masuri pentru limitarea si
minimizarea acestui impact:
- Reducerea la minimul necesar a suprafelelor ocupate de organizarea de santier;
folosirea unor amplasamente fara valoare deosebita;
- Limitarea la minim a operatiilor de manevre a utilajelor in interiorul organizarii de
santier;
- Organizarea unei retele de colectare a apelor pluviale din platforma; dirijarea lor
spre emisarii cei mai apropiati si prevederea unor decantoare pentru sedimentarea
particulelor solide continute;
- Colectarea separata a deseurilor solide generate; realizarea de contracte cu firme
specializate pentru ridicarea si valorificarea lor, conform caracteristilor acestora;
- Mentinerea tuturor plantatiilor din vecinatate pentru a limita efectele perturbatoare
asupra riveranilor;
- Programnul activitatilor in organizarea de santier va fi corelat cu activitatile
riverane acestuia, astfel incat perturbarea sa fie minima.
Masurile pentru reducerea emisiilor de poluanti se concretizeaza in:
- Platforme betonate, sau containere pentru depozitarea lichidelor;
- Depozitarea in spatii inchise a materialor ce ar putea fi antrenate de apa;
- Colectarea organizata a deseurilor;
- Prevederea de decantoare daca apele pluviale antreneaza particule solide;
- Dotarea cu toalete ecologice;
- Folosirea pe cat posibil a unor utilaje silentioase; optimizarea manevrelor acestora;
interzicerea mersului “in gol”; folosirea carburantilor standardizati.
VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei
Specificul acestui proiect nu presupune realizarea unor lucrări de organizare de şantier de
mare amploare; cu toate acestea constructorul va obţine aprobările necesare pentru
ocuparea amplasamentului in vederea organizării de şantier; va limita la maxim
suprafeţele de teren destinate acestui obiectiv; va asigura masurile de refacere si redare in
folosinţa, la aceeaşi parametri, a terenului folosit pentru organizarea de şantier.
Lucrarile de constructie a retelelor de canalizare se realizeaza in intravilan, in lungul
tramei stradale; in acest scop constructorul va dezafecta pavajul strazii acolo unde este
cazul, pentru realizarea excavatiilor in vederea pozarii acestor retele; dupa pozarea
conductelor acesta va fi obligat sa refaca trama stradala si sa o aduca la parametri de
calitate initiali;
Nu sunt necesare noi cai de acces; execuţia si funcţionarea acestui proiect nu impun noi
cai de acces in afara celor existente.
Perioada de construcţie – Minimizare / Minimizarea riscului
Monitorizarea activităţii de construcţii va trebui desfăşurată pe toată perioada realizării
acestora şi va trebui să fie definită în documentele de licitaţie pentru lucrările de
construcţie ale proiectuliui propus. Practici de bun management a amplasamentului vor
trebui adoptate de constructor pe perioada realizării construcţiei aşa cum se precizează în
Legea 10/1995 – Legea calităţii în construcţii, cu amendamentele sale.
Aspectele cheie ale acestei legi privesc populaţia, respectiv muncitorii, siguranţa,
protecţia socială şi protectia mediului:
Crearea unui sistem al calităţii în construcţii care să asigure o calitate bună pentru
activitatea de construcţii şi pentru funcţionarea acesteia, pentru protecţia vieţii oamenilor,
pentru protecţia societăţii, pentru protecţia mediului.
Perioada de funcţionare – Minimizarea risculu
PROTECŢIA APELOR
Pentru prevenirea poluării cu ape uzate netratate, operatorul va fi restricţionat în
descărcarea acestora direct din reţeaua de canalizare în emisar, fără acordul scris al
Autorităţii Naţionale Apele Române.
Protecţia aerului
Pentru evitarea perturbărilor prin mirosuri, sistemul de canalizare va fi exploatat
conform normelor tehnice, evitând şi înlăturând blocajele în curgerea apei.
Protecţia împotriva zgomotelor şi vibraţiilor
vor fi luate măsuri de prevenire a zgomotelor, incluzând montarea echipamentelor în
interiorul clădirilor (pompe, compresoare, generatoare). Măsurile de control a
zgomotelor vor trebui să fie conforme cu prevederile Standard 10009/88, privind
limitele admisibile ale zgomotului în zone urbane.
Protecţia împotriva radiaţiilor
(Nu este cazul pentru componentele sistemului de canalizare)
Protecţia solului şi subsolului
- evacuarea controlata a depunerilor din reteaua de canalizare, la depozite conform
parametrilor de calitate
- reducerea pierderilor de apa uzata din retea; acesta fiind unul din scopurile
proiectului;
Protecţia ecosistemelor acvatice şi terestre
- Minimizarea riscurilor de întreruperi în funcţionarea sistemului, pentru a evita
perturbarea ecosistemelor acvatice prin descărcarea apelor neepurate sau parţial
epurate (vezi de asemenea referirea la Protecţia apelor)
Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public
- Întreţinerea şi exploatarea corectă a sistemului de canalizare pentru a se evita
neplăcerile datorate mirosului,
- Minimizarea riscului defectării sistemului, pentru a se evita riscurile potenţiale
asupra sănătăţii populaţiei prin descărcarea apelor uzate netratate sau parţial tratate
(vezi de asemenea referirea la Protecţia apelor)
Managementul deşeurilor generate
- deşeurile menajere solide din sistemul de canalizare vor trebui uscate pentru a reduce
emisiile de mirosuri şi riscul potenţial asupra sănătăţii lucrătorilor şi apoi depozitate în
depozite controlate.
- va fi elaborată o strategie de management a nămolului, ţinând cont, printre altele, de
Strategia Judeţeană de Depozitare a Deşeurilor Solide, propunându-se alternative
pentru depozitarea acestuia, cum ar fi refolosirea în agricultură, folosirea în zone
forestiere, co-incinerarea, depozitarea controlată în lagune etc.
Managementul substanţelor toxice şi periculoase
- Măsuri stricte de siguranţă pentru depozitarea şi manipularea substanţelor toxice şi
periculoase, conform prescripţiilor tehnice aferente fiecărei substanţe; instruirea
periodică a personalului direct implicat în lucrul cu aceste substanţe.
IX. Anexe – piese desenate

1. Plan de încadrare în zonă, sc.1:5000, pl.nr.1;
2. Dispunerea planselor, pl.nr.2;
3. Plan de situaţie, retea de apa/apa uzata, sc.1:1000, pl.nr.3-15;
4. Plan de situtie. Gospodărie de apă, sc.1:500, pl.nr.16;
5. Plan de situatie. Stație de epurare, sc.1:500, pl.nr.17;
6. Statie de epurare.Sectiune, sc.1:100, pl.nr.18;
7. Statie de epurare. Flux tehnologic, pl.nr.19;
8. Statie de epurare.Vedere in plan, sc.1:100, pl.nr.20.
Întocmit,
sing. Şerban Gabriela

Model Memoriu Tehnic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Model Memoriu Tehnic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. SEGA PROIECT 2008 S.R.L.

„ÎNFIINȚARE SISTEM PUBLIC DE ALIMENTARE

BENEFICIAR: COMUNA TĂTĂRĂŞTII DE SUS,

I. Denumirea proiectului: „Înființare sistem public de alimentare cu apă și înființare

III. Descrierea proiectului:

Sistemul centralizat de alimentare cu apă cuprinde realizarea următoarelor obiecte:

 Sistemul centralizat de alimentare cu apă

► Front de captare – captare subterană

► Rezervor de înmagazinare a apei

►Stație de clorinare și de pompare

Staţia de pompare se echipează astfel:

► Reţele de aducțiune și distribuţie

 Sistemul centralizat de colectare și epurare a apelor uzate menajere

► Reţeaua de canale colectoare

► Staţia de epurare mecano-biologică a apelor uzate

Tehnolgia de epurare. Etapele de epurare sunt:

Schema tehnologică a stației de epurare:

Elemente de măsură și control

Construcţia staţiei de epurare

Receptorul apelor evacuate

SPau1 – Staţia de pompare SPau1 se va amplasa pe drumul sătesc DS 340, la

- justificarea necesitatii proiectului

- respectarea normelor naţionale şi europene în privinţa deversării apelor uzate;

- descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia

- cai noi de access au schimbari ale celor exeitente

- resursele natural folosite in constructie si functionare

- metode folosite in constructie

- planul de executie, cuprinzand faza de constructive, punerea in functiune,

- relatia cu alte proiecte existente sau planificate

- detalii privind alternativele care au fost luate in considerare

- alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului

- Tătărăştii de Sus, sat reşedinţă de comună

IV. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia

1. Protecţia calităţii apelor

Condiţii de evacuare în emisar

Gradul de epurare necesar

3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

4. Protecţia împotriva radiaţiilor

5. Protecţia solului şi a subsolului

6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament

9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului

IX. Anexe – piese desenate

S-ar putea să vă placă și