ANEXA nr. 5 E - Legea 292/03.12.

2018

MEMORIU DE PREZENTARE

I.DENUMIREA PROIECTULUI:
SISTEM CENTRALIZAT DE ALIMENTARE CU APA IN SATELE BILA SI
CAMINEASCA, COMUNA SCHITU, JUDETUL GIURGIU

II.TITULAR:
Denumire titular: Primaria Schitu
Adresa titularului: comuna Schitu, Sos. Giurgiului, Nr. 43, sat Schitu, jud. Giurgiu,
CF: 5123632
Telefon: 0246-276219
Fax: 0246-890699
Adresă e-mail: primariaschitu@primariaschitugr.ro
Persoana contact: Pasol Ionel - Primar
Responsabil pentru protectia mediului:

III. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE INTREGULUI PROIECT :

a) Rezumat al proiectului:

1. Date generale:
Comuna Schitu este asezata in centrul judetului Giurgiu, la 25 km distanta de municipiul
Giurgiu, 55 km distanta de Bucuresti si are in componenta patru localitati: Schitu-centrul
administrativ al comunei, Bila, Camineasca si Vlasin.
Lucrarile necesare, ce fac obiectul acestui “Studiu de fezabilitate”, vor asigura realizarea
sistemului de alimentare cu apa pentru consumatorii din satele Bila si Camineasca.

2.Obiectul investitiei
Alimentarea cu apa a gospodariilor din satele Bila si Camineasca, prin realizarea a 26090,0
m retele de distributie, conducte de aductiune si gospodaria de apa, pentru cca. 1680 locuitori.

3. Situatia existenta
In prezent in comuna, in satul Vlasin este in curs de executie sistem de alimentare cu apa,
ce va avea in componenta:
– front de captare – un foraj cu adancimea de h=100 m si un debit estimat de cca.4 l/s;
– gospodarie de apa
– retele de distributie din teava PEHD/PE80, PN 6 atm, SDR17.6 cu diametre cuprinse intre
Dn 110 mm si Dn 250 mm, in lungime de 8724,0 m.
Celelate sate nu beneficiaza de sistem de alimentare cu apa sau canalizare.
Locuitorii satelor Bila si Camineasca consuma apa pentru nevoile gospodaresti si igienice
din puturi rurale de mica adancime 2÷20 m, care se alimenteaza in mod necorespunzator din
stratul freatic. In cea mai mare parte apa din puturi nu intruneste conditiile de potabilitate conform
Legii nr. 458/08.07.2002, Legii nr. 311/28.06.2004 deoarece apa este extrasa din stratul freatic de
mica adincime, strat penetrat si de latrinele uscate utilizate de catre locuitori; pentru puturi exista
riscul de infestare bacteriologica. De asemeni, panza freatica de mica adancime este infiltrata cu
nitrati prin activitatile agricole.
De asemenea in satele comunei nu exista sistem centralizat de canalizare menajera,
deversarea apelor uzate menajere, facandu-se fie in puturi absorbante care infesteaza solul, fie in
bazine vidanjabile.

1
ANEXA nr. 5 E - Legea 292/03.12.2018

Gospodariile individuale, in majoritate, au closete de tip uscat, nevidanjabile. Un numar mic

de locuinte dispun de fose septice vidanjabile.
Dispunerea constructiilor de colectare a apelor reziduale in incinta proprietatilor, respectiv
in spatele imobilelor face dificil accesul utilajelor de vidanjare, ceea ce conduce deseori la
deversarea pe proprietati a dejectiilor, ce polueaza solul, aerul si apa.
Din analiza facuta, a rezultat ca infiintarea alimentarii cu apa in sistem centralizat constituie
o prioritate imediata cu impact direct asupra conditiilor de viata ale populatiei, prin asigurarea
accesului la serviciile de baza in vederea realizarii unei dezvoltari durabile.

4. Situatia proiectata
Pentru stabilirea solutiei de alimentare cu apa a satelor Bila si Camineasca s-a tinut cont,
ca lucrarile necesare sa fie componentele unui sistem centralizat de alimentare cu apa.
Conform breviarului de calcul, pentru satele Bila si Camineasca au rezultat urmatoarele
debite:
- necesarul de apa la sursa este de 5,73 l/s;
- necesarul de apa pentru consum:
– Qzimed = 238,61mc/zi = 2,76 l/s
– Qzimax = 334,06 mc/zi = 3,87 l/s
– Qormax = Qormaxmen + Qie = 10,83 + 5 = 15,83 l/s

Partile componente ale sistemului de distributie: sursa de apa, rezervorul inmagazinare,

statia hidrofor, statia de potabilizare, retele de distributie, sunt dimensionate pentru necesarul de
apa final la consumatori, pentru cele doua sate.

Captarea şi aducţiunea
Conform breviarului de calcul, necesarul de apa se poate asigura cu doua foraje F1 si F2
cu un debit estimat de cca. 3,0 l/s pe fiecare foraj.
Conform Studiului hidrogeologic preliminar anexat, captarea (frontul de captare) se va
constitui din 2 (doua) foraje de explorare cu urmatoarele valori ale parametrilor hidrogeologici:
 adancimea forajelor F1, F2 este h = 80 m;
 debit optim exploatare q = 3,0 l/s pe foraj
 nivel hidrostatic Nhs = - 24,00 m;
 nivel hidrodinamic Nhd = - 31,00 m;
 raza de influenta R = 150 m.
Puţurile vor fi prevăzute cu cabine subterane din beton armat de 1,90X2,0 m, H = 2,0 m.
Pe conducta de refulare a pompei din puţ se va monta câte un apometru, clapetă de
reţinere, manometru şi robinet pentru prelevarea probelor de apă.
Contorul de apa rece va avea urmatoarele caracteristici: Qn = 10,80 mc/h, Dn 60 mm,
clasa de precizie C.
Se vor prevedea si dimensiona zone de protectie sanitara severa conform Legii Apelor
nr. 107/1996, art.5, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea protectiei mediului nr. 137/1996,
Hotararea nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si
marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, cap. III, art.13, pentru fiecare foraj si
gospodaria de apa.
Conform art. 14 - “In cazul forajelor care exploateaza acvifere de adancime sub presiune si
care sunt executate astfel incat sa realizeze conditiile de izolare a stratului captat fata de suprafata
terenului si fata de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de
protectie sanitara cu regim sever. Aceasta va avea dimensiunile de 20 x 20 m, fiind foraje cu
adancimea de 80 m. Pentru gospodaria de apa se va institui zona de protectie conform art. 30,
alin. a,b,c de minim 10 m de la zidurile exterioare ale cladirilor componente.
Zona de protectie regim sever se va realiza cu gard metalic (inclusiv porti) din panouri
plasa zincata bordurata, stalpi si rame teava zincata in fundatii izolate de beton.
Se va asigura contorizarea consumului de apa atat la sursa (pentru fiecare put in parte) si

2
ANEXA nr. 5 E - Legea 292/03.12.2018

centralizat la iesirea din gospodaria de apa catre consumatori.

Apa din puţuri va fi trimisă spre rezervorul de compensare printr-o conductă de aducţiune
din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate PEHD/PE100, Dn 110÷140 mm, Pn = 10 at, L = 361 ml.

Gospodăria de apă
Gospodăria de apă va avea in componenta:
- rezervor metalic suprateran de compensare cu volumul V = 285 mc;
- container metalic compartimentat pentru urmatoarele functiuni:
 statie de hidrofor;
 statie de potabilizare prin clorinare;
 grup de exploatare+ grup sanitar;
- grup electrogen
- fosa septica vidanjabila de 15mc.

Rezervorul de inmagazinare are forma cilindrica, este suprateran si este alcătuit din plăci
de oţel galvanizat, îmbinate între ele cu bolturi si suporti de fixare, ce urmeaza a fi montate
impreuna la locul constructiei.
Structura de rezistenta a rezervorului este asigurata de virolele din otel zincat imbinate cu
suruburi, etansarea si impermeabilizarea rezervorului este asigurata printr-o membrana interioara
din cauciuc butilic, croita si termosudata pe profilul interior al rezervorului.
Izolatia termică este realizată din blocuri de polistiren de inalta densitate cu grosimi intre
50-70 mm, montate intre peretele de otel al rezervorului si solutia de etansare formata de
membrana.
Plăcile au dimensiuni acceptabile pentru a putea fi transportate şi montate uşor la locul de
amplasare al rezervorului şi conferă rezervorului siguranţă în exploatare.
Materialele din care sunt confecţionate membrana şi garniturile rezistă la acţiuni mecanice,
fizice, chimice şi biologice datorate funcţionării normale a rezervorului, inclusiv la intervenţiile
regulate necesare pentru curăţire şi întreţinere.
Membrana (din cauciuc butilic) nu alterează calitatea apei atât prin compoziţie, cât şi prin
punerea în operă şi evoluţia sa ulterioară, conform prevederilor STAS 1342.
Izolaţia termică asigură stabilitatea termică a mediului din rezervor, pentru ca transferul de
căldură indus din mediul exterior să nu ridice temperatura apei la un nivel, la care este favorizată
creşterea microbiologică sau să determine scăderea temperaturii mediului din rezervoare sub
limita de îngheţ.
Deoarece rezervorul este amplasat în zonă cu temperaturi destul de scăzute iarna şi sub
acţiunea vântului, acesta vor fi echipate cu încălzitoare electrice imersate.
Rezervorul se monteaza pe o fundaţie de beton si deţin Agrementul tehnic eliberat de
Comisia de Agrement tehnic în construcţii, pentru utilizarea lor în sisteme de alimentare cu apă
potabilă.
Elementele componente ale rezervorului asigură o bună comportare sub acţiunea
diferitelor grupări de încărcări.
Durata de viaţă a structurii metalice a rezervorului este de 50 de ani, iar a membranei din
cauciuc butilic de 20 ani.
Instalaţia hidraulică a unui rezervor se compune din:
– conductă alimentare cu apă, Dn 140 mm;
– conductă preaplin, Dn 140 mm;
– conductă golire, Dn 110 mm;
– conductă racord PSI, Dn 110 mm;
– conductă distribuţie apă, Dn 140 mm;
– conductă distribuţie în caz de incendiu, Dn 140 mm.
Functionarea pompelor submersibile din puturi va fi automatizata functie de nivelul apei din
rezervorul de compensare printr-un sistem de comanda pornire – oprire pompe puturi format din
doua emitatoare radio legate pe flotoarele din rezervor si receptor radio pe fiecare pompa din put
pe frecventa 2,4 Ghz.
Staţia de hidrofor, staţia de clorinare şi pavilioul de exploatare se vor amplasa într-un

3
ANEXA nr. 5 E - Legea 292/03.12.2018

container metalic, termoizolat, compartimentat special pentru montajul utilajelor specifice staţiei
de hidrofor, staţiei de clorinare si grupului de exploatare.
Containerul va fi o constructie autoportanta, etansa. Pentru pereţii exteriori, pentru
compartimentare, acoperiş şi uşi se vor utiliza panouri tip “sandwich” din tablă zincata/ poliuretan/
tablă zincata vopsită, de tip ISOPAN. Fetele exterioare se vor proteja impotriva razelor solare si
intemperiilor. Usile se vor confectiona din profile de aliminiu vopsit in camp electrostatic, de culoare
alba si vor avea grila de ventilatie la partea inferioara. Ferestrele se vor confectiona din profil de
aluminiu vopsit in camp electrostatic. Geamurile vor fi de tip securizat de grosime 5 mm.
Containerul se va monta pe o platforma de beton si se va echipa cu instalatie electrica
pentru iluminat si prize, precum si circuit de forta pentru alimentare grupuri de pompare, firida de
bransament si instalatie sanitara cu vas wc si lavoar in grupul sanitar .
Containerul este prevăzut cu firidă proprie de branşament electric, tablou general de
distribuţie energie electrică şi instalaţie electrică de forţă şi iluminat interior precum si instalaţie de
paratrăsnet.

Staţia de hidrofor
Conform Normativului NP133/1-2013 “Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea
sistemelor de alimentare cu apa a localitatilor”, s-a prevazut o statie de hidrofor compusa dintr-un
grup de pompare format din trei pompe, doua pompe in functiune si o pompa de rezerva, cu ax
vertical cu trei recipienti cu membrana, conducta colectoare de aspiratie, conducta colectoare de
refulare, cu caractericticile:
Qpompare=57,00mc/h, H=30mCA, N=3x4kW, n=2900rot/min
cu inversor automat de pornire a pompelor, motor trifazic, turatie variabila pentru o singura pompa.
Pe conducta de refulare a statiei de hidrofor se va prevedea un contor de apa rece cu
urmatoarele caracteristici: Qn = 57,00 mc/h, Dn 150 mm, clasa de precizie C.
Grupul de pompare va funcţiona automatizat funcţie de presiunea şi debitul necesar în
reţeaua de distribuţie.

Staţia de clorinare
Pentru potabilizarea apei s-a prevăzut o staţie de clorinare a apei, cu capacitatea de
dozare de la 1,4 – 28 g/h.
Statia de clorinare va fi dotată cu o pompa dozatoare cu control electronic si dozare
proportionala in functie de debitul apei ce se trateaza, un rezervor de stocare solutie de hipoclorit,
V = 120 L, contor cu impulsuri pentru comanda pompei dozatoare si panou de control.
Pentru evacuarea noxelor s-a prevăzut un ventilator axial cu funcţionare în mediu puternic
coroziv şi grile de ventilaţie.
În apropierea staţiei de clorinare s-a prevăzut o groapă de var necesară pentru
neutralizarea clorului în caz de avarie la una din buteliile de clor.

Grup de exploatare + grup sanitar

Pentru asigurarea bunei funcţionări a construcţiilor şi instalaţiilor prevăzute la captare şi la
gospodăria de apă, s-a prevăzut un grup de exploatare amenajat în container comun cu staţia de
clorinare şi staţia de hidrofor. În grupul de exploatare va exista în permanenţă personal specializat
pentru supraveghere şi intervenţie în caz de avarie la construcţiile şi instalaţiile ce compun
sistemul de alimentare cu apă.
Pentru încălzirea compartimentelor containerului metalic s-au prevăzut radiatoare electrice
cu ulei N=2,5 kW, U=230 V.
Pentru uzul personalului, in incinta gospodariei de apa s-a prevazut un grup sanitar
echipat cu lavoar si vas wc din portelan sanitar. Apele uzate menajere de la sifoanele de
pardoseala din statia de hidrofor, statia de clorinare, grupul de exploatare si de la grupul sanitar vor
fi colectate prin retele de canalizare PVC Dn110÷200 mm, in camine de vizitare PE Dn 800 mm si
mai departe in fosa septica vidanjabila, proiectata.

Fosa septica vidanjabila

Apele uzate menajere din containerul metalic vor fi colectate prin retele de canalizare intr-o
fosa septica ecologica, avand volumul util de 15 mc, amplasata subteran.
Fosa septica ecologica vidanjabila se va amplasa in incinta, in apropierea drumului de

4
ANEXA nr. 5 E - Legea 292/03.12.2018

acces auto, pe partea stanga a acestuia.

Grup electrogen
In cazul in care alimentarea cu energie electrica normala (de la SEN) este intrerupta,
pentru a proteja echipamentele impotriva înghetului (rezervorul, statia de hidrofor, statia de
clorinare) s-a prevăzut un generator electric cu motor cu ardere internă, P = 30 kW, echipat cu
instalaţie de pornire automată la lipsa de curent.
Acesta se va monta pe platforma de beton acoperita in suprafata de 10 mp, amplasata
langa containerul metalic.
Rezervoarele, staţia de clorinare, staţia de hidrofor şi grupul de exploatare au următoarele
instalaţii:
 intalaţii hidraulice la rezervoare compuse din conducte de alimentare cu apă, preaplin,
golire, racord P.S.I., conductă de distribuţie apă spre consumator;
 intalaţii hidraulice la staţia de hidrofor compuse din conducte de aspiraţie, conducte de
refulare, vane de racord;
 instalaţii sanitare la staţia de clorinare (lavoar);
 instalaţii tehnologice la staţia de clorinare;
 instalaţii electrice de lumină şi forţă;
 instalaţii electrice de încălzire rezervor şi baraca metalică;
 instalaţii de semnalizare a apei din rezervor (maxim, minim şi critic);
 instalaţia de legare la nul şi priza de pământ;
 instalaţia de ventilaţie la staţia de clorinare.

Se va prevedea si dimensiona zona de protectie sanitara severa conform Legii Apelor nr.
107/1996, art.5, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea protectiei mediului nr. 137/1996,
Hotararea nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si
marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, cap.III, art.13, pentru foraje si
gospodaria de apa.
Conform art.14 - “In cazul forajelor care exploateaza acvifere de adancime sub presiune si
care sunt executate astfel incat sa realizeze conditiile de izolare a stratului captat fata de suprafata
terenului si fata de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de
protectie sanitara cu regim sever, care va fi circulara, cu centrul pe pozitia forajului si raza de 10 m.
Pentru gospodaria de apa s-a instituit zona de protectie conform art. 30, alin. a,b,c de minim 10 m
de la zidurile exterioare ale cladirilor componente, cat si a rezervoarelor de inmagazinare. Avand in
vedere amplasamentul in aceeasi incinta atat a forajului cat si a gospodariei de apa s-a prevazut
zona de protectie sanitara, care respecta legislatia in vigoare. Pentru forajul F2 s-a prevazut zona
de protectie cu raza de 10 m.
Zona de protectie a fost delimitata de imprejmuire cu gard metalic, inclusiv porti, din
panouri plasa zincata bordurata pe stalpi si rame din teava zincata.
Pentru a asigura accesul auto la gospodaria de apa s-a prevazut amenajarea unui drum
de acces carosabil din beton, in suprafata de 12,35mp si amenajarea unei platforme betonate in
incinta gospodariei de apa in suprafata de 277,00mp.
Pentru a asigura accesul auto la forajul de apa F2 s-a prevazut amenajarea unui drum de
acces carosabil din beton, in suprafata de 14,55mp si amenajarea unei platforme betonate in
incinta forajului in suprafata de 32,00mp.

Reţelele de distribuţie apa

Retelele de distributie s-au dimensionat conform Normativului NP133-2013 “Normativ
privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a
localitatilor” si SR 1343-1/2006 “Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si
rurale”, pentru un debit orar maxim de 10,83l/s+5l/s, ce reprezinta consum menajer si consum
pentru hidranti exteriori, pentru toti consumatorii din satele Bila si Camineasca.
Retelele de distributie se vor amplasa pe arterele de circulatie ale satelor Bila si
Camineasca, artere care fac parte din domeniul public al comunei Schitu, conform HG 968/2002 -
Anexa nr.40
Retelele de distributie se vor realiza din teava de polietilena de inalta densitate PEHD, PN
10 atm, SDR 17, cu acoperire protectiva PP si fir de inox, cu diametre cuprinse intre Dn 63 mm si

5
ANEXA nr. 5 E - Legea 292/03.12.2018

Dn 225 mm, in lungime de 26090,00 ml.

Pe drumul national DN 5B retelele de distributie apa se vor amplasa cat mai aproape de
limitele de proprietati la minim 12,0m fata de ax drum national, pe partea dreapta in sensul de
mers Giurgiu-Ghimpati.
Pe strazile laterale modernizate, conductele de apa se vor amplasa pe ambele parti ale
drumului, in trotuar.
Retelele de distributie se vor amplasa prioritar in spatiul verde, pe trotuare sau in
acostament, la o adancime minima de inghet de 0,90m fata de cota terenului. In portiunile in care
pe acelasi traseu exista retele utilitare, conductele de apa se vor amplasa, conform STAS 8591, la
urmatoarele distante :
- fata de canalizatie telefonica si electrica - 0,5 m;
- fata de conducte de canalizare – 3 m la adâncimi apropiate. Intersectarea se va realiza
deasupra conductelor de canalizare la cel putin 0,40 m.
Fata de constructiile liniei electrice aeriane (stalpi electrici), conducta de alimentare cu apa
se va monta la minim 2,0 m de fundatie, conform PE106/2003 si NTE 003/04/2000 si Ordinul
48/2008 „Intersectie si apropieri intre liniile electrice aeriene si conductele de apa si canalizare
montate subteran”.
Pe retelele de distributie s-au prevazut hidrati de incendiu supraterani Dn 80 mm (conform
SR EN 14384/2006), montati între rigolele stradale şi limita de proprietate, cu protejarea circulatiei
pietonale, la distanta de cel mult 500 m in conformitate cu SR 4163-1/1995 si Ordinul
3218/19.12.2016 pentru completarea reglementării tehnice "Normativ privind proiectarea, executia
si exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare a localitătilor. Indicativ NP133-2013"
art 5.4.6 alin 1. Surplusul de apă şi apa de la autodescărcare se vor evacua la rigolele stradale sau
direct în stratul freatic, apa fiind practic curată.
Conform indicativ P118/2-2013, aprobat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si
Administratiei Publice cu ord. 2463/08.08.2013, cap. 6, la amplasarea hidrantilor exteriori se va
tine cont de urmatoarele :
„Art. 6.9. - Hidrantii de incendiu exteriori, se amplaseaza la o distanta de minimum 5 m de
peretii exteriori ai cladirilor pe care le protejeaza.
Art. 6.10. - (1) Hidrantii de incendiu exteriori racordati la retelele la care presiunea apei se
asigura cu ajutorul pompelor mobile, se amplaseaza la cel mult 2 m de marginea cailor de
circulatie.
(2) Hidrantii de incendiu exteriori racordati la retelele de alimentare cu apa, ce se monteaza
in spatiile verzi ale ansamblurilor de locuinte (retele de serviciu), pot fi amplasati la o distanta de
maximum 6 m de la marginea caii de circulatie.”
Pentru identificarea conductei, pe toata lungimea se va monta banda PVC.
In zona drumului national DN 5B s-a prevazut o subtraversare prin foraj orizontal in tub de
protectie din OL, Ø 406x9 mm, conform STAS 9312.
Subtraversarea cursurilor de apa neparmanente (necadastrate) se va realiza prin foraj
orizontal cu instalatii speciale de forare. Odata cu executia forajului se va monta si tubul de
protectie din PEID, la o adancime de 0,90m fata de cota talvegului, aferenta cursurilor de apa.
Subtraversarea drumurilor modernizate se va face prin foraje orizontale, fara tuburi de
protectie, conform STAS 9312/1997 – Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte, iar
subtraversarea drumurilor locale nemodernizate se va face in sant deschis.
Supratraversarea cursului de apa neparmanent (necadastrat) se va realiza prin sustinerea
conductei de apa pe stalpi metalici, incastrati in fundatii din beton armat. Conducta de apa va fi
termoizolata cu cochilii de poliuretan si protejata in tub de protectie din OL Ø 406x9 mm.
In punctele cele mai inalte ale retelei s-a prevazut aerisirea prin camine de aerisire circulare,
iar in punctele cele mai joase ale retelei s-au prevazut camine de golire, conform SR 4163-1/1995.
Pentru a permite limitarea intreruperii distributiei apei, in caz de avarie pe retelele de
distributie, precum si pentru a permite anumite manevre necesare in exploatare, pe traseul
acestora vor fi prevazute vane de manevra montate in camine de vane din beton, cu rama si capac
carosabil.
Clasa de importanţă a lucrărilor de alimentare cu apă conform STAS 4273 este IV astfel:
 lucrări de alimentare cu apă în localităţi rurale – categoria 4;
 durata de exploatare – definitivă;

6
ANEXA nr. 5 E - Legea 292/03.12.2018

 rol funcţional: construcţie principală.

Pentru alimentarea cu apa a gospodariilor, in prezentul proiect s-au prevazut 701 de
bransamente individuale.
Bransamentele se vor compune din:
 piesa de racord la conducta de distributie(sa electrosudabila PEHD);
 conducta de bransament PEHD, Dn 32 mm, Pn 6 at;
 robinet de concesie din PEHD, Dn 32mm, cu tija de manevra, montat in trotuar
langa limita de proprietate;
La stabilirea tipului de bransamente individuale s-a tinut cont de amplasarea consumatorilor
fata de conducta de distributie; au rezultat bransamente individuale avand lungimea de L=2 m.

5. Date privind executia lucrarii

Lucrarile de executie reteele de apa si bransamente apa potabila se compun din: lucrari de
sapatura sant si gropi de pozitie; montare conducta si imbinare piese speciale; refacere lucrari
sapaturi cu aducerea terenului la starea initiala.
Se va asigura semnalizarea rutiera a lucrarilor prin panouri de atentionare si dirijare a
circulatiei, atat ziua, cat si pe timpul noptii, conform Ordin 1122/2002.
Trasarea este etapa premergatoare lucrarii de sapatura, reperandu-se conductele si
cablurile existente. Pentru acest lucru, se va tine cont, dupa caz, de specificatiile din avizele si
acordurile emise de detinatorii de utilitati din zona.
Sapatura se va executa manual si /sau mecanizat, in functie de gradul de ocupare al
traseului de alte utilitati ( electrice, telecomunicatii).
Adancimea santului va fi de minimum 1200 mm, iar latimea santului este de minimum 800
mm.
Dupa executia santului, se vor monta conductele de apa prin sudura cap la cap.
Se vor utiliza numai tevi de politilena de inalta densitate. La montaj conducta va avea o
panta continua, urcatoare, spre cladiri, astfel incat sa se evite formarea sacilor de aer, ce impiedica
circularea corespunzatoare a apei.
Pe durata executiei lucrarilor, conducta va fi protejata impotriva patrunderii corpurilor
straine.
Dupa montarea conductelor si efectuarea probelor de presiune si de etanseitate, se poate
trece la astuparea conductei, cu strat de nisip de 15 cm, peste care se va aplica pamant maruntit.
Pentru identificarea conductei, pe toata lungimea se va monta banda avertizoare.
Receptia lucrarilor se va face in conformitate cu normativul pentru verificarea calitatii
lucrarilor de constructii si instalatii indicativ C56/2002, urmarindu–se in principal urmatoarele:
folosirea materialelor prevazute, calitatea izolatiilor, aspectul estetic general al montarii instalatiilor,
existenta poceselor verbale de lucrari ascunse, efectuarea probelor de presiune. Conducta pentru
bransament se va incerca la presiune. Proba de presiune este recomandabil a se efectua pe timp
racoros, dimineata sau seara, pentru ca rezultatele sa nu fie influentate de variatiile mari de
temperatura.
Conform SR 4163-3, presiunea de proba este, de regula, 1,5 Pn, iar pentru conductele de
material plastic, dupa atingerea presiunii de proba se mentin tronsoanele de proba sub presiune
circa 2 h.
Punerea in functiune se face de catre personal specializat in exploatare a retelelor de
distributie apa potabila asistat de Constructor, precizandu-se certificarea lucrarii in procesul verbal
de receptie.
La executie se vor respecta normele de securitate si sanatate in munca. Personalul de
executie-operatorii sudori vor detine obligatoriu autorizatii ISCIR conform prevederilor PT CR 9
pentru imbinari de tip BW, SW si SS, cu procedeu SRS.

Piesele speciale pentru un bransament sunt:

1.Sa electrosudabila pentru brasament PEHD 1 buc;
2.Teava pentru bransament din PEHD, Dn 32mm L= variabil
3. Robinet de concesie Dn 32mm 1 buc;
4. Tub protectie tija de manevra din PVC 110mm L = 1 m;
5. Capac tub de protectie 1 buc;
6. Racord compresiune cu filet exterior Dn 32mm 1 buc;
7
ANEXA nr. 5 E - Legea 292/03.12.2018

7. Mufa electrofuziune Dn 32mm 1 buc;

b) Justificarea necesitatii proiectului:

Pentru ridicarea nivelului de confort al populatiei si mai ales pentru mentinerea unor
standarde igienice de viata, apa potabila reprezinta prima necesitate pentru orice comunitate.
Datorita potentialului socio – economic ridicat al comunei, necesitatea existentei unui
sistem centralizat de alimentare cu apa a preocupat autoritatile locale permanent.
Implementarea proiectului presupune respectarea reglementarilor UE transpuse in legislatia
romaneasca atat la executia lucrarilor, la punerea in functiune si exploatarea retelelor, astfel incat
investitia propriu-zisa sa nu afecteze mediul, ci sa imbunatateasca calitatea acestuia.

c) Valoarea investitiei:
Valoarea totala a investitiei este de: 11.352.563,55 lei (fara TVA).

d) Perioada de implementare propusa:

Perioada de implementare propusa este de 24 luni.

e) Limitele amplasamentului proiectului:

Amplasarea conductelor proiectate se va face pe domeniul public, cu respectarea normelor
de securitate şi sănătate în muncă, de apărare împotriva incendiilor, în vigoare, cât şi în ceea ce
priveşte distanţele minime de siguranţă, in vederea prevenirii accidentelor tehnice si ecologice.
Traseul conductelor este prezentat in desenele: Plan de incadrare în zonă si Planuri de
situaţie.

f) Descriere a caracteristicelor fizice a proiectului:

Principalele caracteristici ale conductelor proiectate
 numar locuitori deserviti loc 1680
 foraje apa , H = 80 m buc 2
 debit captat l/s 5,73
 debit livrat (orar maxim) l/s 10,83 l/s + 5 l/s
 conducta aductiune si transport PEID PE100, Pn=10atm, cu acoperire protectiva PP
si cu fir din inox Dn 110 ÷140mm km 0,361
 rezervor înmagazinare Vutil=285mc buc 1
 retele de distributie din PEID PE100, Pn=10atm, cu acoperire protectiva PP
si cu fir din inox, Dn 63 ÷225 mm km 26,090
- conducta PEID/PE100, Pn=10atm, Dn 63mm km 10,203
- conducta PEID/PE100, Pn=10atm, Dn 110mm km 4,947
- conducta PEID/PE100, Pn=10atm, Dn 125mm km 1,838
- conducta PEID/PE100, Pn=10atm, Dn 140mm km 2,239
- conducta PEID/PE100, Pn=10atm, Dn 160mm km 2,342
- conducta PEID/PE100, Pn=10atm, Dn 180mm km 1,385
- conducta PEID/PE100, Pn=10atm, Dn 200mm km 3,115
- conducta PEID/PE100, Pn=10atm, Dn 225mm km 0,021
 bransamente individuale buc 701

Procesul de productie la executarea lucrarilor de executie a retelelor de apa prezinta

urmatoarele etape:
- pregatirea amplasamentului pentru organizarea de santier;
- realizarea organizarii de santier;
- transportul tevilor in organizarea de santier;
- pregatirea terenului pentru sapatura;
- executarea santului pentru lansarea conductei;
- transportul tevilor pe traseul conductei;
- montajul conductelor si lansarea in sant;
- probele de presiune;
- astuparea santului;
- aducerea terenului la forma initiala;

8
ANEXA nr. 5 E - Legea 292/03.12.2018

Materii prime, energia si combustibilii utilizati

Conductele proiectate de apa sunt confectionate din teava de PEHD, PE100, SDR 17 Pn
10, cu acoperire protectiva PP si fir din inox.
Energia consumata de utilajele de sudura, taiere, etc. este obtinuta de la generatoarele de
curent proprii ale constructorului.
Combustibilii utilizati de catre masinile si utilajele constructorului sunt motorina si benzina,
care se asigura din statii distributie carburanti.
Racordarea la retelele utilitare existente in zona
Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor de la gospodaria de apa si foraje se va
realiza din Sistemul Energetic National (SEN), prin racordarea cu LES 20 kV, L= 400 m a postului
trafo aerian PTA 20/0,4kVA, ce va fi montat in incinta Gospodariei de apa.
Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona a lucrarilor
Dupa finalizarea lucrarilor de montaj a conductelor, se trece obligatoriu la refacerea
amplasamentului in zona afectata de executia investitiei. Aceste lucrari de refacere constau in:
- astuparea santului conductei;
- compactare;
- curatirea terenului de eventualele deseuri rezultate in procesul de montare / demontare;
- nivelarea terenului;
- predarea amplasamentului, adus la forma initiala.
Cai de acces
Acesul la organizarea de santier si la lucrare se face din drumurile existente in zona.
Nu este necesara construirea altor cai de acces.
Resurse naturale folosite in constructie si functionare
La realizarea lucrarilor nu se utilizeaza resurse naturale.
Metode folosite in constructie
Metodele folosite la realizarea lucrarii sunt de utilizare curenta in acest tip de lucrari.
Sudarea tronsoanelor se face prin electrofuziune sau cap-la-cap, saparea santului si
lansarea conductei in sant se face mecanizat sau manual.
Planuri de executie, faze de constructie, punere in exploatare
Planul si fazele de constructie sunt prezentate in capitolele de mai sus.
Relatia cu alte proiecte existente sau planificate
Acest proiect nu este in relatie cu alt proiect din zona.
Alte autorizatii cerute pentru proiect:
Certificatul de urbanism emis de Consiliul Judetean Giurgiu.

IV DESCRIEREA LUCRARILOR DE DEMOLARE NECESARE

Nu este cazul

V DESCRIEREA AMPLASARII PROIECTULUI:

Amplasamentul nu intra sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra
mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25februarie 1991, ratificata prin Legea
nr.22/2011.
Amplasamentul nu este localizat in raport cu patrimoniul cultural potrivit listelor
monumentelor istorice, actualizata, aprobata prin Ordinul ministrului culturii si cultelor
nr.2.314/2004 cu modificarile ulterioare si Repertoriului arheologic national prevazut in Ordonanta
Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri
arheologice ca zone de interes national, republicata cu modificarile si completarile ulterioare.
Harti si detalii ale amplasamentului
- Plan de incadrare în zonă
- Plan de situaţie
- Sectiune transversala

Folosinte actuale si planificate ale terenului, atat pe amplasament, cat si pe zone

adiacente acestuia
Sursa (F1, F2) si gospodaria de apa se vor amplasa pe teren apartinand domeniului public
al Comunei Schitu, conform HCL nr. 17/28.05.2009.

9
ANEXA nr. 5 E - Legea 292/03.12.2018

Retele de aductiune apa se vor amplasa in incinta gospodariei de apa si pe str. Marului,
conform HCL nr.17/28.05.2009.
Retelele de distributie se vor amplasa pe arterele de circulatie ale satelor Bila si
Camineasca, artere care fac parte din domeniul public al Comunei Schitu conform HG
968/5.09.2002- Anexa 40, modicat si completat cu H.C.L. 17/28.05.2009 si domeniul public al
Ministerului Transporturilor.
Folosinta actuala a terenului: cai de comunicatii rutiere, conform PUG.

Politici de zonare si folosire a terenului

Conductele de apa proiectate se vor amplasa in spatiu verde. Refacerea partii carosabile
si a trotuarului este obligatia constructorului. Se vor respecta prevederile Ordonantei nr. 43/1997
privind regimul drumurilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

Areale sensibile
O parte din obiectele acestei investitii se vor amplasa pe teritoriul sitului Natura 2000
ROSPA146 Valea Calnistei.

Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub

formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională
Stereo 1970.

Gospodaria de apa si foraj F1

X=297395.5125 Y=567622.9997
X=297388.3180 Y=567682.5669
X=297368.4160 Y=567680.5895
X=297375.6104 Y=567621.0223

Foraj F1 X=297384.0072 Y=567634.1668

Rezervor X=297383.1743 Y=567667.8179

Amplasament Foraj F2

X=297389.5605 Y=567392.3952
X=297378.2753 Y=567408.9072
X=297361.7634 Y=567397.6221
X=297373.0485 Y=567381.1101

Foraj F2 X=297375.7689 Y=567395.5331

Detalii privind orice varianta de amplasament

Realizarea investitiei nu poate genera alte alternative sau variante.

VI. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA

MEDIULUI ALE PROIECTULUI:
A.Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in
mediu:
a) Protectia calitatii apelor:
- sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul - Nu este cazul.
- staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute - Nu este cazul.
Se va prevedea si dimensiona zona de protectie sanitara severa conform Legii Apelor nr.
107/1996, art.5, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea protectiei mediului nr. 137/1996,
Hotararea nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si
marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, cap.III, art.13, pentru foraje si
gospodaria de apa.

10
ANEXA nr. 5 E - Legea 292/03.12.2018

Conform art.14 - “In cazul forajelor care exploateaza acvifere de adancime sub presiune si
care sunt executate astfel incat sa realizeze conditiile de izolare a stratului captat fata de suprafata
terenului si fata de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de
protectie sanitara cu regim sever, care va fi circulara, cu centrul pe pozitia forajului si raza de 10 m.
Pentru gospodaria de apa s-a instituit zona de protectie conform art. 30, alin. a,b,c de minim 10 m
de la zidurile exterioare ale cladirilor componente, cat si a rezervoarelor de inmagazinare. Avand in
vedere amplasamentul in aceeasi incinta atat a forajului cat si a gospodariei de apa s-a prevazut
zona de protectie sanitara, care respecta legislatia in vigoare. Pentru forajul F2 s-a prevazut zona
de protectie cu raza de 10 m.
Zona de protectie a fost delimitata de imprejmuire cu gard metalic, inclusiv porti, din
panouri plasa zincata bordurata pe stalpi si rame din teava zincata.
Solutia proiectata va asigura realizarea unui sistem de alimentare cu apa etans, iar retelele
si bransamentele de apa sunt lucrari subterane. Sistemul de imbinare la conductele de alimentare
cu apa prin sudura “cap la cap” asigura o imbinare etansa.
Dupa incheierea lucrarilor, toate drumurile si trotuarele vor fi refacute in timpul cel mai scurt
cu putinta. Dupa saparea santurilor si efectuarea lucrarilor, umplerea acestora se va face conform
standardelor in vigoare.
b) Protectia calitatii aerului:
- surse de poluanti pentru aer, inclusiv surse de mirosuri - va exista un nivel foarte redus de
poluare a aerului din pulberi si gaze de esapament ale utilajelor de constructii. Pulberile ce
se pot degaja in aer vor fi limitate prin udarea in prealabil a materialelor, ce pot genera
astfel de degajari (doar daca acest lucru este posibil din punct de vedere tehnologic).
- instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor în atmosfera - Nu este cazul.
c) Protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor:
- surse de zgomot si de vibratii – pot aparea doar in faza de executie, dar acestea vor fi
limitate prin solutii tehnice. Sistemul centralizat de alimentare cu apa nu implica procese
care sa produca sursa de zgomot si de vibratii. Grupul de pompare din statia de hidrofor si
pompele submersibile din puturi nu produc zgomote si vibratii de intensitate majora, ca sa
poata constitui surse poluante de zgomot.
- amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor - in functie de
solutia tehnica adoptata;
d) Protectia impotiva radiatiilor:
- surse de radiatii - Nu este cazul
- amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor - Nu este cazul.
e) Protectia solului si a subsolului:
- sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice si de adancime - se rezuma doar la
poluari accidentale din scurgeri de combustibil de la utilajele de executie;
- lucrari si dotari pentru protectia solului si a subsolului – retelele de apa propuse vor fi
verificate si reparate periodic pentru a evita scurgerile accidentale indelungate. Se interzice
cu desavarsire realizarea de lucrari de intretinere a utilajelor de executie in cadrul
amplasamentului (schimbul de ulei, alimentari cu combustibil), iar organizarea de santier va
fi dotata cu materiale absorbante a scurgerilor de uleiuri si combustibili. Lucrarile si dotarile
pentru protectia solului si a subsolului constau in folosirea de materiale nepoluante.
f) Protectia ecosistemelor tereste si acvatice:
- identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect:
Sectiunea Natura 2000 in Romania a fost realizata in cadrul proiectului 17609 SMIS-CSNR
"Campanie Nationala de constientizare privind importanta conservarii Biodiversitatii prin Reteaua
Natura 2000 in Romania", aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 2206 din
07.12.2010, cofinantat de Uniunea Europeana din Fondul European de Dezvoltare Regionala,
Programul Operational Sectorial (POS) Mediu 2007-2013, Axa Prioritara 4 - Implementarea
sistemelor adecvate de management pentru protejarea naturii, Domeniul Major de Interventie 4.1
si implementat de Fundatia Centrul National pentru Dezvoltare Durabila (CNDD) in parteneriat cu
Ministerul Mediului si Padurilor.
O parte din obiectele acestei investitii se vor amplasa pe teritoriul sitului Natura 2000
ROSPA146 Valea Calnistei.
Aria de protectie speciala avifaunistica Valea Calnistei are o suprafata de 2.538 ha,
face parte din regiunea biogeografica continentala si din teritoriile administrative ale judetelor

11
ANEXA nr. 5 E - Legea 292/03.12.2018

Giurgiu (85%) si Teleorman (15%).

Situl cuprinde valea Paraului Calnistea si a afluentilor sai dintre localitatea Draganesti –
Vlasca in extremitatea vestica si Bila in cea estica. Cuprinde in principal zone umede, pajisti,
terenuri agricole si corpuri de padure.
Este o zona importanta pentru speciile de pasari acvatice, in special pentru efectivele
cuibaritoare de Aythya nyroca. Zonele agricole si corpurile de padure din perimetrul sitului sunt
importante pentru efectivele cuibaritoare de Coracias garrulus si Emberiza hortulana.
Pentru acest situ Natura 2000 ROSPA0146 Valea Calnistei nu exista structura de
administrare sau plan de management.
In cadrul acestei arii naturale protejate a fost propusa realizarea urmatoarelor lucrari:
- conducta de aductiune, din PEHD, Dn 110mm, amplasata de-a lungul drumului local Str.
Marului, in satul Bila;
- conducta de distributie apa potabila, din PEHD, Dn 200mm, amplasata de-a lungul
drumului national DN 5B si drumului comunal DC 108, intre satele Bila si Camineasca si de-a
lungul drumului local Str. Marului, in satul Bila;
- gospodaria de apa si foraj F1, amplasata in zona de nord a satului Bila;
- foraj F2, amplasat in partea de nord-nord-vest a satului Bila.
Restul retelelor de distributie apa potabila se amplaseaza pe drumurile locale din cele doua
localitati si nu fac parte din aria protejata.
In general lucrarile vor fi realizate in terenuri arabile-neproductive (gospodaria de apa si
foraj F1 si foraj F2) si terenuri curti constructii (drumuri locale).
Situatia ocuparilor definitive si temporare de teren din suprafata totala a ariei protejate:
 ocupata definitiv – gospodaria de apa si foraj F1, foraj F2:
◦ Surse (zona de protectie cu regim sever)
(20x20)ml - foraj F2 = 400mp
◦ Gospodaria de apa si foraj F1 (zona de protectie sanitara cu regim sever)
(60x20)ml = 1200mp (SGA)
◦ Drumuri de acces = 27mp
Sdefinitiva = 1.627,00 mp
 ocupata temporar – pentru executia conductei de aductiune si conductei de distributie apa
potabila:
Stemporara = 6.176,00 mp
Suprafata de teren ocupata temporar pentru realizarea lucrarilor reprezinta un
procent redus ( 0,02% ) din suprafata totala a sitului de 2538ha.
Speciile de fauna identificate in amplasamentul investitiei noastre si in vecinatatea acesteia,
sunt specii mentionate in formularul standard Natura 2000 ROSPA0146 Valea Calnistei. Aceste
specii au fost observate in cautarea hranei sau in pasaj, in amplasamentul lucrarilor si chiar in
aceasta zona nu s-au identificat cuiburi sau adaposturi ale acestor specii.
In zona studiata nu s-au intalnit specii de amfibieni si reptile, insa populatiile acestor specii
nu sunt strict pe amplasamentele lucrarilor si se pot deplasa in habitatele similare din vecinatate.
Vegetatia din amplasamentul lucrarilor ce vor fi realizate in cadrul ROSPA0146 Valea
Calnistei si din vecinatatea lucrarilor cuprinde:
- vegetatie ruderala identificata pe marginea drumurilor si a terenurilor cultivate;
- terenuri agricole cultivate si gradini (terenuri curti-constructii);
- tufarisuri si vegetatie arboricola pe malul raului;
- vegetatie acvatica si palustra.
Vegetatia identificata in amplasamentul lucrarilor si in vecinatatea acestuia poate fi
incadrata in urmatoarele clase de habitate: rauri, lacuri (cod habitat N06), mlastini, turbarii (cod
habitat N07), culturi (teren arabil) (cod habitat N12) si pasuni (cod habitat N14). In cadrul acestor
habitate nu au fost identificate specii protejate de flora, ci numai specii fara importanta
conservativa.
Realizarea lucrarilor nu reprezinta o bariera in calea migratiei pasarilor datorita specificului
lucrarilor si faptului ca se vor desfasura la nivelul solului.
Impactul realizarii lucrarilor propuse in cadrul acestei investitii asupra ROSPA0146
Valea Calnistei nu este semnificativ.
Impactul lucrarilor propuse prin proiect este temporar si reversibil, se manifesta mai
12
ANEXA nr. 5 E - Legea 292/03.12.2018

ales in zonele in care se lucreaza. La finalizarea lucrarilor, mediul va reveni la starea initiala, cu
exceptia suprafetei ocupate permanent de noile lucrari (gospodaria de apa si foraj F1, foraj F2).
Compozitia specifica a biocenozei nu se va modifica. De asemenea, nu va scadea efectivul
populational al speciilor de fauna identificate in amplasamentul lucrarilor si in vecinatatea
acestuia.
Impactul permanent asupra biodiversitatii consta in ocuparea definitiva a suprafetei de
teren destinate gospodariei de apa si foraj F1, respectiv foraj F2. Deoarece in aceasta zona, in
care vor fi realizate lucrarile propuse pentru realizarea gospodariei de apa si forajelor de apa , nu
au fost identificate habitatele pentru a caror protectie a fost desemnata aceasta arie protejata,
impactul asupra biodiversitatii nu este semnificativ.
In timpul realizarii lucrarilor propuse in aceasta investitie efectul zgomotului asupra
biodiversitatii se rezuma la efectul asupra faunei. Astfel, zgomotul se manifesta in principal
datorita functionarii utilajelor necesare realizarii lucrarilor de constructie, dar si a celorlalte activitati
din cadrul lucrarilor de constructie.
Utilajele folosite la executia lucrarilor nu trebuie sa depaseasca valorile maxim admise ale
nivelul de zgomot, 65 dB(A) la limita incintei şi 50 dB(A) la limita receptorilor protejaţi, conform cu
STAS 10009/86.
Zgomotul produs si prezenta elementelor noi in cadrul zonelor de lucru va determina
indepartarea temporara a exemplarelor de fauna ce utilizeaza zonele pentru hranire, in alte zone
din cadrul amplasamentului sau in vecinatatea acestuia unde sunt prezente conditii similare de
habitat. Datorita etapizarii lucrarilor de constructie se apreciaza ca efectul zgomotului nu se va
manifesta la nivelul suprafetei intregulului amplasament, ci zonal la nivelul fiecarei locatii in care se
realizeaza interventii si la nivelul drumurilor principale si locale de acces.
Nivelul zgomotului si al vibratiilor nu va schimba comportamentul speciilor prezente in
amplasament sau modul lor de viata, deoarece acestea se vor deplasa in habitatele similare
invecinate, de unde vor reveni la finalizarea lucrarilor de constructie.
La finalizarea lucrarilor, grupul de pompe din statia de hidrofor si pompele submersibile din
puturi nu va produce zgomote si vibratii de intensitate majora ca sa poata constitui surse poluante
de zgomot pentru speciile identificate in amplasamentul gospodariei de apa si forajul F1, respectiv
in amplasamentul forajului F2.
Transportul materialelor de constructii si lucrarile de decopertare / recopertare pot constitui
surse de zgomot si de poluare cu praf a aerului atmosferic cu posibile efecte asupra speciilor de
fauna care folosesc amplasamentul pentru hranire si a speciilor de flora din vecinatatea
acestor lucrari. Acest impact se va manifesta in perioada realizarii lucrarilor propuse in cadrul
investitiei, dar numai in vecinatatea drumurilor locale, la nivelul fiecarui front de lucru. Aceasta
forma de impact nu va fi inregistrata la nivelul intregului amplasament al proiectului.
Depunerile de praf de pe aparatul foliar al plantelor vor fi indepartate o data cu prima ploaie,
astfel incat praful degajat nu va duce la perturbari ale proceselor fiziologice si biochimice ale
plantelor din cadrul zonelor cu vegetatie spontana.
Se recomanda stropirea periodica a drumurilor locale pentru a diminua emisiile de praf si
impactul lor asupra biodiversitatii.
Se poate aprecia ca transportul materialelor de constructie nu va contribui la cresterea
semnificativa a traficului pe drumurile existente, ci doar la o intensificare temporara a acestora.
Prin urmare, efectele asupra speciilor din vecinatate sunt nesemnificative, similare situatiei
actuale.
Mentionam ca in cadrul deplasarilor in teren, nu au fost identificate specii de flora
protejata in amplasamentul lucrarilor. In ceea ce priveste impactul rezidual asupra
biodiversitatii, acesta consta in pierderea definitiva a unor portiuni de habitat prin schimbarea
destinatiei terenului pe suprafetele afectate definitiv de elementele obiectivului.
Avand in vedere ca suprafetele afectate definitiv ocupa un procent foarte mic raportat la
zona analizata, iar aceste terenuri nu erau ocupate de habitate protejate, apreciem ca impactul
rezidual asupra biodiversitatii va fi nesemnificativ.
Evolutia numerica a populatiilor din cadrul ariilor naturale protejate de interes
comunitar nu va fi afectata negativ de implementarea proiectului, deoarece aceste lucrari nu vor
provoca moartea indivizilor prezenti in zona analizata, ci numai indepartarea temporara a acestora
in habitatele similare invecinate de unde vor reveni la finalizarea lucrarilor.
Nu vor fi afectate populatiile speciilor intalnite pe amplasamentul analizat si cele din
13
ANEXA nr. 5 E - Legea 292/03.12.2018

vecinatatea acestuia, apreciindu-se mentinerea structurii si dinamicii acestor populatii.

Efectele de margine asupra diversitatii si integritatii ariilor protejate din vecinatatea zonelor
in care se lucreaza sunt nesemnificative.
La finalizarea lucrarilor de constructie nu va exista impact rezidual asupra acestor
specii. Nu se va modifica efectivul populational si nu vor disparea speciile prezente in
amplasament.
Obiectele componente investitiei sunt constructii, in cea mai mare parte subterane, iar
activitatile ce se vor desfasura in cadrul acestei investitii nu vor afecta habitatele naturale si
speciile de flora si fauna prezente in zona.
Aceasta investitie, inclusiv activitatile ce se vor desfasura in cadrul investitiei, poate fi
considerata compatibila cu scopul de protectie si conservare a habitatelor naturale si
speciile de flora si fauna prezente in zona.
Ca o concluzie, aparitia acestui obiectiv de utilitate publica reprezinta o modalitate in
plus de protectie a mediului atat pentru oameni, animale, pasari, sol, subsol si aer.
- lucrarile, dotarile, si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor
protejate
Masuri preconizate pentru prevenirea, reducerea si acolo unde este posibil contracararea
efectelor adverse semnificative asupra mediului sunt evidentiate prin respectarea unor norme
stricte de organizare a santierului in timpul executiei, de folosirea utilajelor de montaj si transport si
instalatii care sa evite afectarea mediului.
Masurile pentru protectia ariei naturale protejate Natura 2000 ROSPA0146 Valea Calnistei
adoptate in perioada de proiectare pot fi urmatoarele:
-organizarile de santier vor fi amplasate in afara ariei naturale protejate de interes
comunitar in cadrul carora vor fi realizate lucrarile propuse;
-asigurarea managementului corespunzator al deseurilor cu eliminarea periodica a acestora;
-adoptarea unui grafic de realizare a lucrarilor care sa aiba ca obiectiv diminuarea timpului
de executie a lucrarilor in ariile protejate de interes comunitar avand in vedere totodata perioadele
sensibile pentru speciile de interes comunitar;
-utilizarea celor mai bune tehnici de executie in vederea reducerii emisiilor si respectarea
acestora pe toata durata executiei lucrarilor;
-evitarea ocuparii de suprafete suplimentare de teren;
-in perimetrul organizarilor de santier, constructorul poate amenaja depozit de materiale si
parcare auto pentru autovehicule si utilajele terasiere din dotare; la sfarsitul executiei, zonele
ocupate temporar vor fi dezafectate si aduse la parametrii initiali, constructorul va dezafecta
organizarile de santier, refacand cadrul natural;
-caile de acces la lucrari trebuie sa fie in principal drumurile comunale si de exploatare
aflate in zona acestora;
-organizarea lucrarilor in zona ariei protejate de interes comunitar (in special a lucrarilor de
excavatii) se va realiza in afara perioadei de reproducere a speciilor observate in amplasamentul
lucrarilor;
-interzicerea personalului de lucru de a practica alte activitati, decat cele de constructie,
care pot afecta situl NATURA 2000 ROSPA0146 Valea Calnistei.
Pentru a nu fi produse perturbari grave ale echilibrelor ecologice este necesara adoptarea
de masuri de protectie a florei si faunei, in perioada de executie, cum ar fi:
-organizarile de santier vor fi amplasate in afara ariilor naturale protejate de interes
comunitar in cadrul carora vor fi realizate lucrarile propuse;
-graficul de realizare a proiectului va fi comunicat custodelui/administratorului ariei naturale
protejate inainte de inceperea lucrarilor si va fi respectat intocmai de catre personalul
constructorului, astfel incat sa nu fie afectata fauna si flora locala;
-vor fi elaborate si respectate instructiuni de lucru, actiuni si masuri de prevenire si
actionare in situatii accidentale si de urgenta;
-respectarea graficului de lucrari in sensul limitarii traseelor si programului de lucru pentru a
limita impactul asupra florei si faunei specifice amplasamentului;
-inaintea inceperii lucrarilor de constructie, spatiile propuse a fi afectate temporar /
permanent de lucrari vor fi strict delimitate in teren;
-lucrarile se vor realiza pe tronsoane scurte pentru a limita arealele in care actioneaza
utilajele de constructie;
14
ANEXA nr. 5 E - Legea 292/03.12.2018

-pentru atenuarea nivelului de zgomot perceput in interiorul arealului protejat in zona

fronturilor de lucru vor fi prevazute panouri acustice sau obstacole cu dimensiuni si structuri
adecvate care sa asigure atenuarea/reducerea nivelului de zgomot;
-folosirea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat
activitatii de constructie care alunga speciile de animale (inclusiv pasarile), precum si echiparea cu
sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera;
-traficul de santier si functionarea utilajelor se limiteaza la traseele si orarul stabilite in
functie de zona;
-verificarea zilnica a utilajelor si echipamentelor utilizate;
-interzicerea intrarii in santier a utilajelor si a utilizarii echipamentelor care nu sunt etanse si
pierd produs petrolier;
-spalarea masinilor la iesirea din santier, in spatii special amenajate, la distanta mare de
albiile minore ale raurilor;
-stabilirea locatiilor de stationare a utilajelor in zone in care nu exista specii importante de
flora sau fauna;
-folosirea unor utilaje a caror emisii de gaze si nivel de zgomot este in conformitate cu
prevederile legislatiei in domeniu;
-stabilirea programului de munca astfel incat sa nu produca disconfort populatiei din zona
sau faunei locale (este recomandat sa nu se lucreze in timpul noptii);
-limitarea vitezei de circulatie a autovehiculelor in punctele de lucru;
-se interzice depozitarea necontrolata a excesului de pamant sau balast pentru
suprainaltare in afara limitelor spatiilor de depozitare stabilite impreuna cu autoritatile pentru
protectia mediului;
-evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate in timpul lucrarilor (pamant, namol
rezultat din operatiile de excavatii si umpluturi, materie vegetala rezultata de la decopertarea
anumitor suprafete);
-utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru realizarea lucrarilor (excavare,
umpluturi,);
-este recomandat ca in cazul lucrarilor ce vor fi realizate in cadrul unor arii protejate,
betonul sa nu fie realizat in amplasament, ci sa fie adus cu autobetonierele de la statiile de
betoane locale pentru a reduce cat mai mult posibil impactul asupra amplasamentului;
-suprafetele afectate temporar de lucrari vor fi refacute cu solul fertil excavat la inceperea
lucrarilor de constructie pentru a permite refacerea compozitiei initiale a biocenozei;
-se interzice folosirea oricarui tip de resursa naturala din interiorul ariilor naturale protejate;
-interzicerea depozitarii materialelor de orice tip in imediata apropiere a cursurilor de apa;
-gestionarea corespunzatoare a deseurilor: colectarea, valorificarea si transportul deseurilor
la unitatile specializate;
-colectarea si evacuarea ritmica a deseurilor menajere si tehnologice pentru a nu a atrage
animalele si a evita riscul de imbolnavire si accidentare a acestora;
-etapizarea operatiilor generatoare de praf si umectarea suprafetelor decopertate din frontul
de lucru/ in perioadele secetoase astfel incat nivelul concentratiilor de pulberi in atmosfera sa fie
situate sub valoarea limita pentru protectia ecosistemelor;
-prevenirea si inlaturarea urmarilor unor accidente rutiere care ar putea polua puternic zona
prin scurgeri de produs petrolier;
-nu se vor captura animale (vanatul si pescuitul fiind interzise);
-se vor planifica adecvat lucrarile de constructii pentru a se evita executiile in lunile de
reproducere ale speciilor de pasari identificate (martie – iunie);
-alimentarea cu combustibili a utilajelor tehnologice se va realiza la punctele de alimentare
din incinta organizarilor de santier sau la unitatile specializate;
-in cazul unor poluari accidentale (eventuale scurgeri de carburanti si lubrifianti) in vederea
limitarii si inlaturarii pagubelor, se vor lua masuri imediate prin utilizarea de materiale absorbante,
strangerea in saci, transportul si depozitarea se va face in unitati specializate pentru eliminare;
-executia tuturor reparatiilor utilajelor si mijloacelor de transport in ateliere specializate
amplasate in afara ariei protejate Natura 2000;
-in cazul producerii accidentale a unui prejudiciu ce afecteaza obiectivele de conservare
pentru care a fost desemnata aria protejata, se va anunta in cel mai scurt timp
custodele/administratorul ariei naturale protejate in vederea stabilirii masurilor de remediere ce vor

15
ANEXA nr. 5 E - Legea 292/03.12.2018

fi puse in aplicare de cel care a produs prejudiciul;

-se recomanda ca pentru deplasarea utilajelor de mare tonaj sa se utilizeze drumurile
existente cu masuri de monitorizare a acestora pentru a reduce emisiile de pulberi care ar putea
afecta zonele invecinate.
In perioada de exploatare a sistemului de alimentare cu apa, inclusiv a gospodariei de apa
si a forajelor F1 si F2, nu va exista impact asupra mediului. Suprafetele afectate temporar de
lucrari se vor reface in 1-2 sezoane de vegetatie, iar exemplarele de fauna vor folosi in continuare
amplasamentul pentru hranire.
Mediul va reveni la starea initiala, cu exceptia suprafetelor ocupate permanent de lucrari,
astfel Incât nu este necesara adoptarea unor masuri speciale de diminuare a impactului asupra
mediului.
In primele doua sezoane de vegetatie dupa finalizarea lucrarilor de constructie va fi
monitorizat procentul de refacere a covorului vegetal pe suprafetele afectate temporar de lucrari.
Dupa finalizarea lucrarilor propuse in cadrul investitiei, dinamica speciilor si habitatelor
identificate in amplasamentul lucrarilor si in vecinatatea acestuia va fi monitorizata cel putin 1 an.
g) Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public:
- identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane, respectiv fata
de monumentele istorice si de arhitectura, alte zone asupra carora exista instituit un regim
de restrictii, zone de interes traditional – Nu este cazul
Retelele de alimentare cu apa sunt constructii subterane - nu reprezinta constructie
contrastanta cu peisajul si zonele de interes traditional. Constructiile - rezervorul de inmagazinare,
statia de clorinare si grupul de exploatare vor avea un aspect industrial placut, ce nu va afecta
aspectul peisajului din zona amplasamentului si vor fi in afara zonei de interes traditional.
- lucrarile, dotarile, si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate
si/sau de interes public - se va realiza delimitarea si marcarea corspunzatoare a zonei pe
durata executiei lucrarilor.
h) Prevenirea si gestionarea deseurilor generate pe amplasament in timpul realizarii
proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea:
- lista deşeurilor (clasificate şi codificate în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi
naţionale privind deşeurile), cantităţi de deşeuri generate;
Tipurile si cantitatile de deseuri, rezultate in urma lucrarilor de executie se incadreaza in
urmatoarele categorii:
 17 02 03 – materiale plastice- resturi rezultate din ambalajele produselor de
constructii - cantitati reduse
 17 05 04 – pamant si pietre fara continut periculos – rezultat in urma lucrarilor
de sapatura.
 20 03 01 deseuri municipale amestecate
In cazul in care, din activitate vor rezulta deseuri recuperabile, acestea vor fi colectate
selectiv.
Se vor respecta prevederile Legii 211/2011 privind regimul deseurilor pe toata perioada de
executie a lurarilor.
Colectarea, transportul si depozitarea definitiva/valorificarea acestora se va realiza prin
societati autorizate specializate.
In timpul exploatarii retelelor nu vor rezulta deseuri.
- programul de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate – Nu este cazul
- planul de gestionare a deşeurilor – Nu este cazul;
i) Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase
Substanta care va fi folosita in procesul tehnologic de tratare a apei potabila – hipocloritul
de sodiu ( NaOCl ) este considerat un preparat chimic periculos.
Solutia de hipoclorit de sodiu ce va fi utilizata in procesul de tratare a apei (pre-clorinare,
post-clorinare) se va asigura si livra de catre furnizorul echipamentelor de tratare. Depozitarea
recipientelor speciale din polietilena, omologate in care se pastreaza solutia de hipoclorit de sodiu
va fi asigurata de catre beneficiarul investitiei in locuri special amenajate.
Zonele în care se manipulează produsul vor fi bine ventilate în vederea menţinerii nivelului
de noxe în limitele admise.

16
ANEXA nr. 5 E - Legea 292/03.12.2018

Solutia de hipoclorit de sodiu se va depozita în locuri bine ventilate, uscate, ferite de surse
de căldură, radiaţii solare şi materiale incompatibile. Soluţiile apoase sunt sensibile la depozitare
datorită acţiunii oxigenului (se descompun în timp).
Se vor evita in totalitate perioadele lungi de depozitare deoarece produsul se degradează
în timp. Se vor proteja recipientii împotriva avariilor. Temperatura optima de depozitare
recomandata este intre 15° - 20°C.
Ambalajele rezultate se vor gestiona în conformitate cu HG 621/2005, completată şi
modificată de HG 1872/2006.
Toate categoriile de ambalaje se vor spăla cu soluţii diluate de sulfit de sodiu pentru
neutralizarea resturilor de hipoclorit de sodiu, după care se vor spăla cu multă apă. După spalare
se clătesc cu apă demineralizată pentru îndepărtarea oricăror urme de impurităţi care favorizează
descompunerea accelerată a produsului.
Procesul tehnologic de potabilizare a apei prin clorinare va fi strict controlat si exploatat de
personal autorizat.

B. Utilizarea resurselor naturale, in special a solului, a terenurilor, a apei, si a

biodiversitatii.
- nu este cazul

VII. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE IN MOD

SEMNIFICATIV DE PROIECT
Conductele de apa proiectate se vor amplasa in intravilanul si extravilanul satelor Bila si
Camineasca, comuna Schitu, judetul Dambovita.
La realizarea retelelor, impactul asupra populatiei si sanatatii umane, folosintelor, bunurilor
materiale, patrimoniului istoric si cultural este nesemnificativ.
Asupra faunei si florei, solului calitatii si regimului cantitativ al apei, calitatii aerului climei,
zgomotelor si vibratiilor peisajului si mediului vizual si asupra interactiunii dintre aceste elemente,
impactul este deasemenea nesemnificativ, activitatea de construire a retelelor nu influenteaza
aceste aspecte de mediu.
Nu este posibila extinderea impactului intrucat reteaua de distributie apa este monitorizata
si verificata, pentru buna functionare a acesteia. In cazul unor avarii accidentale se va anunta
imediat operatorul regional, pentru izolarea zonei si realizarea interventiilor imediate.
Magnitudinea si complexitatea impactului asupra mediului este scazuta.
Pe durata de viata normata de 50 de ani a retelei, pot aparea avarii mai putine in primii 20
ani si cu o frecventa mai mare in ultimii 10 ani.
Impactul asupra factorilor de mediu in cazul avariilor accidentale este de scurta durata,
intrucat conductele sunt permament monitorizate de personal specializat si autorizat, in vederea
modului de actionare pentru limitarea impactului si remedierii avariei.
Referitor la natura transfrontiera a impactului – nu este cazul.

VIII. PREVEDERILE PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI:

Pe perioada de executie a lucrarilor de distributie apa potabila:
- se vor lua măsuri de evitare a scurgerilor accidentale de materiale, combustibili,
uleiuri, de la mijloacele de transport şi se vor efectua periodic inspecţii ale stării tehnice a
acestora.
- se vor implementa măsuri de intervenţie rapidă pentru remedierea pagubelor şi a
efectelor asupra mediului în caz de incident/avarie;
- colectarea deşeurilor menajere în pubele tip, cu capac, amplasate în spaţii special
amenajate, durata de depozitare temporară a deşeurilor nu va depăşi 48 ore.
- dotarea cu materiale absorbante pentru îndepărtarea eventualelor scurgeri de substanţe
periculoase;
- dotarea cu mijloace pentru stingerea incendiilor.
- stropirea cu apă, în perioadele lipsite de precipitaţii, a materialelor care pot genera
emisii de particule (nisip, agregate) şi care vor fi depozitate în aer liber.
- elaborarea unui plan pentru situaţii de urgenţă şi instruirea personalului privind

17
ANEXA nr. 5 E - Legea 292/03.12.2018

măsurile de precauţie de securitate şi planul pentru situaţii de urgenţă.

Pe lângă aceste măsuri se vor lua măsuri specifice pentru siguranţa publică şi pentru
securitatea amplasamentului şi anume:
- imprejmuirea amplasamentului organizarii de santier, instalarea de bariere păzite şi de
panouri de avertizare specifice pentru a se evita intrarea persoanelor străine.
- informarea locuitorilor cu privire la natura şi la durata activităţilor.
- implementarea tuturor măsurilor specifice pentru asigurarea securităţii personalului
operator şi a eventualilor vizitatori.
- organizarea adecvată a activităţilor, precum şi menţinerea curăţeniei pe amplasament.
- iluminarea corespunzătoare a amplasamentului, cu luarea tuturor măsurilor pentru a nu
crea disconfort în ariile învecinate.
- instalarea de semnalizatoare luminoase de siguranţă.
- instalarea de facilităţi pentru stingerea incendiilor.
- delimitarea şi marcarea corespunzătoare a zonelor de depozitare a materialelor.
- depozitarea controlată, în condiţii de siguranţă, a substanţelor periculoase, cu etichetarea
corespunzătoare a acestora conform legislaţiei.

IX. LEGĂTURA CU ALTE ACTE NORMATIVE ŞI/SAU PLANURI/ PROGRAME/

STRATEGII/ DOCUMENTE DE PLANIFICARE:
A. Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz, in prevederilor altor acte normative
nationale care transpun legislatia Uniunii Europene:
Prezentul proiect se va realiza conform Prescriptiilor tehnice aferente realizarii de sisteme
centralizate de alimentare cu apa la localitati din mediul rural, in conformitate cu Reglementarile
U.E. transpuse in legislatia romaneasca.
Investitia propusa este in conformitate cu normele de mediu – Directiva Cadru Apa si
transpusa in legislatia romaneasca prin Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile
ulterioare.
La executia lucrarilor de constructii se vor respecta:
 H.G. 1091/2006 referitoare la Directiva Consiliului 89/654/CEE, privind prescriptiile minime
de securitate si sanatate care se aplica la locurile de munca (prima Directiva particulara in
sensul articolului 16, paragraful 1 a Directivei89/391.CEE. (publicata in M.O.
739/30.08.2006);
 H.G. 1146/2006 referitoare la Directiva Consiliului 89/655/CEE, privind prescriptiile minime
de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori la locul de munca a
echipamentului de munca (a doua Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful
1 a Directivei 89/391.CEE. (publicata in M.O. 815/03.10.2006).
B. Se va menţiona planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din
care face proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat.
Investitia se incadreaza in Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Schitu, este in
conformitate cu Master Planul pentru apa/apa uzata al judetului Giurgiu si respecta ca si
amplasament Planul Urbanistic General.
Pentru aceasta investitie a fost emis Certificatl de urbanism nr.

X. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER:

- organizarea de santier se va realiza prin delimitarea zonelor de parcare a utilajelor
specializate pentru executie, respectiv pentru amplasarea baracii pentru muncitori si a magaziei de
materiale;
- se va amplasa o toaleta ecologica pentru muncitorii de pe santier in cadrul organizarii de
santier;
- impactul asupra mediului a organizarii este mic;
- nu sunt surse de poluanti ce se vor dispersa in mediu pe timpul organizarii de santier;
- deseurile vor fi colectate selectiv si preluate de o firma specializata;
- organizarea in santier va fi prevazuta cu materiale absorbante pentru eventualele scurgeri
accidentale de combustibil/uleiuri.

18
ANEXA nr. 5 E - Legea 292/03.12.2018

XI. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI,

IN CAZ DE ACCIDENTE SI /SAU LA INCETAREA ACTIVITATII:
După finalizarea lucrărilor se va proceda la reabilitarea tuturor terenurilor afectate
menţionate mai sus. Reabilitarea va consta în:
- refacerea stratului de sol vegetal, acolo unde a fost afectat numai acesta, prin
scarificare şi prin aşternerea unui strat suplimentar, după caz. Stratul de sol vegetal refăcut va
avea aceeaşi grosime şi aceleaşi caracteristici morfologice, pedologice şi agrochimice cu cel de pe
terenul din jur. Se va utiliza solul vegetal decapat de pe terenurile afectate, stocat în condiţii
corespunzătoare.
- refacerea stratului de sol de adâncime şi a stratului de sol vegetal, pe terenurile pe care au
fost afectate ambele straturi. Refacerea va consta în aşternerea unui strat de sol de adâncime cu
caracteristici morfologice similare celui de pe terenurile din jur.
Se vor utiliza sol vegetal decapat şi sol de adâncime excavat de pe terenul pe care a fost
realizată investiţia, stocate separat, în condiţii corespunzătoare.
Impactul asupra mediului pe perioada de execuţie a lucrarilor este minim, având un
caracter limitat în timp.
O serie de masuri de protectie a mediului vor fi stabilite si adoptate in timpul executiei
lucrarilor.
Terenul afectat in urma lucrarilor de montaj va fi readus la starea initiala.

XII. ANEXE – PIESE DESENATE:

- plan de incadrare in zona;
- plan de situatie;
- profil transversal;

XIII. PENTRU PROIECTELE CARE INTRA SUB INCIDENTA PREVEDERILOR ART.28

DIN ORDONANTA DE URGENTA A GUVERNULUI NR.57/2007 PRIVIND REGIMUL ARIILOR
NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI
SALBATICE , APROBAT CU MODIFICARI SI COMPLETARI PRIN LEGEA NR. 49/2011.
Obiectivul de investitie intra sub incidenta art. 28 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei si faunei salbatice, cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011.

XIV. PENTRU PROIECTELE CARE SE REALIZEAZA PE APE SAU AU LEGATURA CU

APELE, MEMORIU VA FI COMPLETAT CU URMATOARELE INFORMATII, PRELUATE DIN
PLANURILE DE MANAGEMENT BAZINALE, ACTUALIZATE

- Nu este cazul

XIV. CRITERIILE PREVAZUTE IN ANEXA NR.3 LA LEGEA NR. 292/2018 PRIVIND

EVALUAREA IMPACTULUI ANUMITOR PROIECTE PUBLICE SI PRIVATE ASUPRA
MEDIULUI SE IAU IN CONSIDERARE, DACA ESTE CAZUL, IN MOMENTUL COMPILARII
INFORMATIILOR IN CONFORMITATE CU PUNCTELE III-XIV.

Intocmit,
Ing. Daniela Moldoveanu

Semantura si Stampila titularului

Comuna Schitu
Primar

19