Sunteți pe pagina 1din 34

FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALATIILOR

Proiect

Instalaii
Sanitare
Student :

An: III ,Seria: A ,Grupa: 2


Cuprinsul proiectului:
1. Tema proiectului

Instalatii sanitare
Date de proiectare

2. Memoriu justificativ
3. Note de calcul

Stabilirea tipului si numarului obiectelor sanitare


Amplasarea obiectelor sanitare
Amplasarea coloanelor de alimentare cu apa rece, apa calda de
consum, canalizare menajera si canalizare meteorica
Amplasarea retelelor de distributie pentru apa rece si apa calda de
consum
Amplasarea colectoarelor de canalizare menajera si canalizare
meteorica

Proiectarea instalatiilor interioare de alimentare cu apa rece si calda de


consum

Calculul de dimensionare al conductei de bransament

Instalatia de ridicare a presiunii


Dimensionarea rezervorului tampon
Alegerea recipientului de hidrofor
Alegerea pompelor

Instalatia de preparare a apei calde de consum

Dimensionarea instalatieie de preparare a apei calde de consum cu


schimbatoare de caldura in contracurent si rezervoare de acumulare fara
serpentina

Calculul rezervorului de acumulare


Alegerea schimbatoarului de caldura
Alegerea pompei de circulatie
Alegerea pompei de recirculare

Reteaua de canalizare
Calculul instalatiei interioare de canalizare a apelor uzate menajere
Calculul instalatiei de canalizare a apelor meteorice (canalizare pluviala)

4. Anexe
5. Planse desenate

Plansa nr. 1 : Plan etaj curent


Plansa nr. 2 : Plan parter
Plansa nr. 3 : Plan terasa
Plansa nr. 4 : Plan subsol
Plansa nr. 5 : Schema izometrica apa rece
Plansa nr. 6 : Schema izometrica apa calda
Plansa nr. 7 : Schema statiei de hidrofor
Plansa nr. 8 : Schema de calcul canalizare menajera
Plansa nr. 9 : Schema de calcul canalizare pluviala
Plansa nr. 10 :Schema coloanelor canalizare + pluviala

1.

Tema proiectului

Instalatii sanitare

Se va intocmi proiectul instalatiilor sanitare pentru o cladire de locuit,avand P+8 etaje.


Cladirea de locuit cuprinde 45 de apartamente.
Date de proiectare
Destinatia si caracteristicile cladirii sunt urmatoarele: cladire de locuit cu parter si opt
nivele, cu subsol tehnic general circulabil.
Numarul de consumatori: 45 apartamente (45 apartamente * 2.5 persoane/apartament
= 113 persoane).
Alimentarea cu apa rece se face din conducta publica avand in punctul de racord
presiunea de 10 mH2O si debitul suficient.
Evacuarea apelor uzate din ansamblul de cladiri se va face in sistem unitar prin
racordarea la colectorul orasenesc avand diametrul de 500 mm si cota radierului la caminul
de racord de -5 m fata de cota terenului.
Prepararea apei calde de consum se va face utilizand schema schimbatoarelor de
caldura in contracurent si rezervoare de acumulare fara serpentine, agentul termic primar
fiind apa calda provenind de la reteaua publica si avand parametrii 80/60
. 2.

Memoriu justificativ

Obiectul proiectului il constituie proiectarea instalatiilor sanitare pentru o cladire de


P+8 etaje, cu subsol tehnic general, avand in total 45 apartamente.
Pentru calculul instalatiei interioare se realizeaza alimentarea cu apa rece de la reteaua
publica avand presiunea disponibila de 10 mH2O, insuficienta pentru a alimenta consumatorul
cel mai defavorizat.
Pe conducta de la reteaua publica va fi montat un apometru si se va utiliza o statie de
ridicare a presiunii cu recipient de hidrofor.
Apa din conducta publica este acumulata intr-un rezervor tampon de 3000 l, cu 3
robinete cu flotor care sunt legate prin intermediul unui distribuitor la reteaua publica.
Rezervorul tampon are dimensiunile urmatoare: lungimea de 1850 mm si diametrul de 1545
mm. Rezervorul va fi prevazut cu un racord de prea-plin si unul de golire la canalizare.

O statie pompare Hydro MPC-E 2 CRIE10-5 produsa de firma GRUNDFOS asigura


nivelul necesar de apa in rezervoarul de hidrofor cu o capacitate de 750 l. Rezervoarul de
hidrofor are inaltimea de 1940 mm si diametrul de 780 mm, rezervorul fiind prevazut cu: un
manometru,un indicator de nivel, un presostat reglabil, ventil de inchidere, capac demontabil
pentru curatire si o conducta de golire a robinetului de golire. Statia de pompare este
prevazuta cu doua pompe, asigurand astfel un sistem redundant de pompare (o pompa este in
stand-by in timp ce cealalta lucreaza). Statia de pompare este prevazuta cu robinete de
inchidere pe aspiratie si pe refulare.
De la statia de hidrofor, apa rece va fi trimisa catre apartamente printr-o retea de
conducte de polietilena situata la nivelul nisei tehnice. Conductele de apa rece sunt din
polietilena incepand cu intrarea in bloc. Fiecare coloana va fi prevazuta cu cate un robinet de
inchidere in caz de avarie.
Instalatia de alimentare cu apa este proiectata in sistem ramificat cu distributie prin
subsol tehnic si coloane verticale.
Coloanele verticale din polietilena sunt prevazute cu racorduri pentru obiectele
sanitare amplasate pe fiecare nivel. Pe fiecare coloana sunt prevazute din doua in doua etaje,
lire de dilatatie.
La fiecare etaj s-au prevazut distribuitoare de apa rece cat si de apa calda.
Apa calda menajera este produsa in punctul termic, adoptand schema cu schimbator
de caldura in contra-curent Varem Model T2/10 Medium si rezervoar de acumulare avand
capacitatea de 300 l cu inaltimea de 1400 mm si diametrul de 550 mm.
Agentul termic primar este apa calda de la reteaua de incalzire avand parametrii
80/60 C.
o

Rezervorul de acumulare a apei calde de consum este prevazut cu ventile de inchidere


si de golire si cu capace demontabile pentru curatire.
Apa calda va fi trimisa catre consumatori prin intermediul unei retele de conducte din
polipropilena amplasate in nisa tehnica.Conductele de distributie sunt izolate termic cu vata
minerala si sunt sustinute pe elementele constructiei.
Evacuarea apelor uzate menajere si pluviale din ansamblul de cladiri se va face in
sistem unitar racordat la colectorul urban cu diametrul de 500 mm si cota radierului la
caminului de racord fiind de -5m fata de cota terenului.
Colectarea apelor uzate menajere provenite de la obiectele sanitare se va face la
interiorul cladirilor prin conducte de PP , asigurandu-se panta corespunzatoare. La exteriorul
cladiri, apele uzate menajere sunt colectate printr-o retea de conducte in camine de colectare
impreuna cu cele pluviale si sunt descarcate in colectorul zonal.
Evacuarea apelor uzate din punctul termic va fi realizata printr-u sistem de canalizare
prevazut cu sifon de pardoseala, recipiente de pardoseala si pompa de basa. Conductele
utilizate in punctul termic prezinta aceleasi reguli ca si cele din locuinte.

3.

Note de calcul

Stabilirea tipului si numarului obiectelor sanitare

Cladirea de locuit cuprinde un numar de 45 apartamente, dupa cum urmeaza.


- apartamente cu trei dormitoare, dotate cu:
un grup sanitar principal, avand in dotare un vas de closet cu rezervor montat
pe vas la semiinaltime, un lavoar,o masina de spalat si o cada de baie
un grup sanitar secundar, avand in dotare un vas de closet cu rezervor montat
pe vas la semiinaltime, un lavoar si o cada de baie
un grup sanitar tertiar, avand in dotare un vas de closet cu rezervor montat pe
vas la semiinaltime, un lavoar si o cabina de dus
bucatarie, dotata cu un spalator simplu, cu o cuva si platforma picurator
-

apartamente cu doua dormitoare, dotate cu:


un grup sanitar principal, avand in dotare un vas de closet cu rezervor montat
pe vas la semiinaltime , un lavoar,o masina de spalat si o cada de baie
un grup sanitar secundar, avand in dotare un vas de closet cu rezervor montat
pe vas la semiinaltime, un lavoar si o cada de baie
bucatarie, dotata cu un spalator simplu, cu o cuva si platforma picurator

apartamente cu doua dormitoare, dotate cu:


un grup sanitar principal, avand in dotare un vas de closet cu rezervor montat
pe vas la semiinaltime , un lavoar,o masina de spalat si o cada de baie
un grup sanitar secundar, avand in dotare un vas de closet cu rezervor montat
pe vas la semiinaltime, un lavoar si o cada de baie
un grup sanitar tertiar,avand in dotare un vas de closet cu rezervor montat pe
vas la semiinaltime si un lavoar
bucatarie, dotata cu un spalator simplu, cu o cuva si platforma picurator

apartamente cu un dormitor, dotate cu:


un grup sanitar principal, avand in dotare un vas de closet cu rezervor montat
pe vas la semiinaltime , un lavoar,o masina de spalat si o cada de baie
bucatarie, dotata cu un spalator simplu, cu o cuva si platforma picurator

Numarul de obiecte sanitare este n conformitate cu normele romanesti n vigoare. In total,

grupurile sanitare sunt echipate cu 90 de lavoare, 90 vase de closet, 45 spalatoare, 72 cazi de


baie, 9 cabine de dus.

Amplasarea obiectelor sanitare


Obiectele sanitare se amplaseaza pe planurile de arhitectura ale cladirii, la scara
desenului respectiv.Obiectele sanitare se reprezinta prin semne conventionale avand
dimensiunile principale de gabarit ale obiectului respectiv reduse la scara desenului.
Obiectele sanitare sunt amplasate in plansa nr 1 (plan etaj curent) si in plansa nr 2
(plan parter) la scara 1:50.
Amplasarea coloanelor de alimentare cu apa rece, apa calda de consum,
canalizare menajera si canalizare meteorica
Pozitia coloanelor de alimentare cu apa si canalizare se stabileste pe planurile de arhitectura,
practic concomitent cu amplasarea obiectelor sanitare.
La amplasarea coloanelor se va tine seama de urmatoarele recomandari:
se va urmari gruparea coloanelor de alimentare cu apa impreuna cu cele de
canalizare;
stabilirea numarului de coloane si pozitia acestora se va face astfel incat legaturile
la obiectele sanitare sa fie cat mai scurte cu putinta iar pozitia si unghiurile de
racordare sa nu favorizeze infundarea instalatiei;
solutia aleasa sa fie cat mai economica, amplasandu-se coloanele pe cat posibil, in
centrul de greutate al grupului de obiecte racordate la acesta;
se va da prioritate amplasarii coloanelor de scurgere intrucat legaturile dintre
obiectele sanitare si coloane se realizeaza cu piese de dimensiuni mari, limitate ca
tipuri constructive;
se va evita amplasarea coloanelor in incaperi de locuit sau pe peretii vecini
acestora
solutia aleasa trebuie sa nu dauneze aspectului incaperii.
Coloanele de alimentare cu apa si canalizare pot fi montate aparent, pe pereti, in nise
zidite sau in nise acoperite cu placi demontabile.
Dupa amplasarea coloanelor pe planul de arhitectura se numeroteaza fiecare grup de
coloane de apa rece, apa calda si canalizare, inchise in aceeasi masca sau montate aparent si

grupate in acelasi loc, precum si coloanele independente. Pentru numerotare se vor insemna
coloanele cu litere care arata natura consumului de apa si cifre care arata numarul coloanei;
(Acoloane apa; M ape menajere; P ape meteorice).
Aceasta amplasare este realizata in plansa nr. 1 (plan etaj curent) si in plansa nr. 2
(plan parter ).

Amplasarea retelelor de distributie pentru apa rece si apa calda de


consum
Distribuia apei reci precum i a apei calde de consum menajer n interiorul cldirii se va
face n aa fel nct s permit o contorizare individual eficient a fiecrui apartament. In
aceast ordine de idei se va urmri urmtoarea schem :

Distribuia apei pn la baza coloanelor se va face prin conducte amplasate la


plafonul subsolului;
Coloanele se vor amplasa n nie special amenajate adiacente caselor scrilor ;
exist doua grupuri de coloane (1 grup reprezint o coloan de ap rece, o
coloan de ap cald de consum menajer i o coloan de recirculare ap cald de
consum menajer).
Pornind de la coloane, la fiecare nivel locuit se va realiza o distribuie de nivel
pentru ap rece respectiv ap cald de consum menajer ce se va amplasa ngropat
n ap ;
Din aceast distribuie de nivel se va alimenta printr-o conduct proprie fiecare
apartament att cu ap rece ct i cu ap cald. Pe aceste conducte se vor monta
contoare individuale de apartament ce vor fi amplasate n nie special amenajate,
pe hol(casa scari) ; pe conducta de ap rece se va monta un apometru Dn 3/4" iar
pe conducta de alimentare cu ap cald de consum menajer se va monta un
contor de energie termic Dn 3/4". Conductele vor alimenta distribuitoare de apa
rece si calda corespunzatoare fiecarui apartament;
In interiorul apartamentelor, din distribuitor pleaca conductele de legtur catre
bateriile si robinetele din apartament; aceste conducte se vor monta ngropate n
ap (n ap nu se vor permite mbinri sau ramificaii) si montate in slit in
perete la o distanta de 0,4 m fata de pardoseala aprtamentului.
Se va prevedea conduct de recirculare pentru apa cald pe toat lungimea coloanelor
principale de alimentare cu apa a apartamentelor.Coloanele de alimentare cu ap vor fi
prevzute la baz cu robinete de nchidere i golire. Se vor amplasa robinete de nchidere pe
ramurile principale precum i pe legturile la obiectele sanitare.Coloanele de alimentare cu
ap rece si cald de consum menajer se vor executa din conducte de polietilena respectiv
polipropilena; conductele de distribuie din subsol se vor amplasa la plafonul subsolului i se
vor executa din polietilena.
Conductele de legtur la obiectele sanitare montate n ap si in slit in perete se vor
executa din tuburi flexibile din mase plastice cu inserie de aluminiu plasate n tub riflat de
protecie (conducte de polietilena reticulata).

Conductele de distribuie i coloanele de ap rece sunt protejate cu tuburi izolatoare cu


grosimea izolaiei de 13 mm. Se vor prevedea compensatoare de dilatare pe coloane din doua
in doua etaje precum si pe traseele orizontale rectilinii mai lungi de 6m.
Proiectarea i dimensionarea instalaiilor de alimentare cu apa s-a fcut n conformitate cu
normativul I9/1994 i cu STAS 1478.

Amplasarea colectoarelor de canalizare menajera si canalizare


meteorica
In interiorul cladirii, apele uzate menajere, respectiv cele meteorice, sunt colectate prin
instalatii de canalizare independente pana la caminul de racord exterior.
Pentru cladirile de locuit care sunt proiectate cu subsol tehnic, colectoarele de
canalizare sunt trasate pe planul de subsol, paralel cu elementele de constructie, pornind de la
baza coloanei celei mai indepartate pana la caminul de racord, pe drumul cel mai scurt,
preferandu-se traseele rectilinii.
La trasarea colectoarelor de canalizare se va tine seama de urmatoarele recomandari:
colectoarele amplasate in subsolul cladirii se monteaza aparent, sub plafonul
subsolului, sau peretii acestuia, de la o distanta de plafon impusa de grinzile cele
mai inalte si de panta geometrica;
racordarea coloanelor cu conducta colectoare se realizeaza cu curbe la 45o. Se
admite racordarea prin coturi la 90o numai in cazul apelor meteorice;
se va evita montarea de ramificatii duble pe conducte de colectare, deoarece nu se
poate asigura panta corecta pe ambele ramuri ale ramificatiei, fiind favorizata si
infundarea colectorului in punctul respectiv;
considerand sensul de curgere al apei, pe colectorul de canalizare, se prevad piese
de curatire dupa schimbari de directie, dupa ramificatii si pe trasee rectilinii
lungi;
trecerile prin fundatiile zidurilor interioare si iesirea din cladire se executa
perpendicular pe frontul acestora;
Amplasarea retelei de distributie a apei reci, a apei calde de consum, canalizare
menajera si canalizare meteorica, este realizata in plansa nr 4 (plan subsol).

Proiectarea instalatiilor interioare de alimentare cu apa rece si calda de


consum

Metodologia de dimensionare a instalatiilor de alimentare cu apa rece


si calda
se intocmeste schema izometrica de calcul a retelei pe baza planurilor de
arhitectura pe care in prealabil se amplaseaza obiectele sanitare si a planului
subsolului tehnic pe care sunt trasate in prealabil conductele de distributie a
apei reci si calde, retelele de canalizare interioara si a apelor uzate menajere,
respectiv meteorice.
se identifica punctul de consum cel mai dezavantajat din punct de vedere
hidraulic
se numeroteaza tronsoanele pornind de la consumatorul cel mai dezavantajat
se determina debitul de calcul al fiecarui tronson
se dimensioneaza fiecare tronson cu ajutorul nomogramelor de dimensionare
se identifica rezistentele locale
se calculeaza pierderile liniare de sarcina
se calculeaza pierderile locale de sarcina
se calculeaza sarcina hidrodinamica necesara
Nota : metodologia de calcul a conductelor se aplica separat pentru fiecare tip de
retea in parte (apa calda si apa rece) in conditiile de mai jos.
Se efectueaza calculul hidraulic al instalatiei de alimentare cu apa rece pentru consum
din interiorul unei cladiri de locuit avand P+8 etaje si se determina sarcina hidrodinamica
necesara a apei in punctul de racord al instalatiei interioare la reteaua exterioara.
Instalatia se executa din tevi din polietilena. Regimul de furnizare al apei este de 24 de
ore. Parterul cladirii are cota +0.00. Temperatura de calcul a apei calde de consum este de 60
o
C. Inaltimea unui etaj fiind de 3.00 m.
Intocmirea schemei izometrice de calcul se face simplificat, legaturile la obiectele
sanitare fiind notate in functie de tipurile de armaturi folosite dupa urmatoarea simplificare:
L baterie pentru lavoar
CB baterie pentru cada de baie
S baterie pentru spalator
WC robinet pentru rezervor de closet
MS robinet pentu masina de spalat
Tot pentru simplificare s-au numerotat la partea superioara a schemei fiecare
coloana in parte cu acelesai numere ca si in planul de subsol.
Calculul de dimensionare s-a inceput cu traseul cel mai dezavantajat din punct de
vedere hidraulic (tronsoanele 1 14, coloana A1) pentru a stabili sarcina hidrodinamica
necesara Hnec.

Debitul specific de calcul al unei armaturi (punct de consum) se mai numeste si


consum specific, fiind un debit conventional exprimat in
anumita folosinta a apei.

considerat normal pentru o

Presiunea normala de utilizare este presiunea disponibila la armatura (punct de


consum), care asigura iesirea apei cu o viteza corespunzatoare pentru debitul specific
considerat.
Echivalentul de debit al unei armaturi pentru un obiect sanitar se defineste ca raportul
intre debitul specific al armaturii respective si debitul specific
ca unitate de masura :

0,2

ales conventional

;
In tabelul urmator sunt date debitele specifice de apa rece si calda ,echivalentii de
debit si presiunile de utilizare normale de utilizare pentru robinetele si bateriile de alimentare
cu apa pentru consum menajer.

Denumirea
punctului de
consum

Debit specific

Presiunea de
utilizare

Diametrul
nominal

Spalator

0.2

Cada de
Baie

0.2

10

Lavoar

0.35

0.07

Cada de Dus 1

0.2

10

Rezervor
WC

0.1

0.5


Masina de
Spalat

0,85

0.17

Datorita nesimultaneitatii consumurilor de apa in instalatiile de alimentare cu apa calda


si rece se aplica pentru determinarea debitului la un moment dat o formula statistica
determinata pe baza observatiilor intr-o perioada lunga de timp. La baza formulei sta numarul
de echivalenti consumati de fiecare punct de consum in parte. Astfel:

[l/s]

in care termenii implicati sunt:


debitul de calcul rezultat
b = coeficient determinat in functie de temperatura apei distribuite (rece
sau calda de consum)
a = coeficient determinat in functie de regimul de furnizare al apei
c = coeficient determinat in functie de destinatia cladirii
E = suma echivalentilor de debit pentru toate punctele de consum
alimentate cu apa de tronsonul analizat

E1 suma echivalentilor de debit pentru baterii amestecatoare (apa


rece + calda de consum)
E2 suma echivalentilor de debit pentru consumatorii de apa rece
(robinete de apa rece)
n

e bj nbj
E1 =
j=1

unde:

; E2 =

e rj nrj
j=1

ebj echivalent de debit pentru bateria de tip j;


erj - echivalent de debit pentru robinetul de tip j;
nbj numarul de baterii de tip j;
nrj numarul de robinete de tip j.
E = 0,7E1+E2 - instalatii interioare de distributie apa rece, cand

apa calda este preparata si distribuita la 60 C.


E = 0,9E1+E2 - instalatii interioare de distributie apa rece, cand
apa calda este preparata si distribuita la 50 C.
E = E1+E2 - bransament si statii pompare;
E = E1 - instalatii interioare de distributie apa calda

Destinatia cladirii

Relatia de calcul a debitului

Coef c

Domeniu de aplicare

1
Cladiri de locuit
1

Regimul de
furnizare al apei

24

17

14

10

0.15

0.17

0.20

0.23

Pentru acest proiect s-au folosit urmatoarele relatii si coeficienti :


E = 0,7E1+E2 - instalatii interioare de distributie apa rece, cand
apa calda este preparata si distribuita la 60 C
a=0.15 ; c=1 ; b=1

Tabel de calcul pentru dimensionarea conductelor de apa rece :

Pentru dimensionarea conductei de polietilena si pentru determinarea pierderilor de sarcina


liniare s-a folosit urmatoarea nomograma :

Pentru calculul pierderilor de sarcina locale s-a folosit urmatoarea nomograma :

Tabel de calcul pentru dimensionarea conductelor de apa calda :

Pentru dimensionarea conductei de polipropilena si pentru determinarea pierderilor de sarcina


liniare s-a folosit urmatoarea nomograma :

Pentru calculul pierderilor de sarcina locale s-a folosit aceeasi nomograma de mai sus.

In final s-a determinat ca Hnec apa rece instalatie inerioara este Hnec = 41.25
mH2O, iar Hnec apa calda instalatie interioara este Hnec = 41.19 mH2O.

Calculul de dimensionare al conductei de bransament


Conducta de racord a instalatiei la retaua publica sau la o sursa proprie se numeste
conducta de bransament. O cladire sau un ansamblu de cladiri de locuit poate fi alimentat cu
unul sau mai multe bransamente, in cazul nostru se adopta solutia cu o singura conducta de
bransament.
Aceasta conducta se amplaseaza in centrul de greutate al consumatorilor pentru a se
realiza o instalatie economica. Bransamentul se realizeaza perpendicular pe frontul cladirii
pentru ca strapungerile in fundatie sa fie minime.
Pe conducta de bransament se monteaza un robinet de concesie pentru intreruperea
alimentarii cu apa plasat intr-un camin, un apometru plasat in interiorul statiei de hidrofor
inainte de rezervorul tampon si un robinet cu plutitor cu rolul de a realiza umplerea continua a
rezervorului tampon (rezervor ce are rol de rupere a presiunii).
Aceasta conducta se va executa din polietilena.
In figura de mai jos este reprezentata schema de calcul a conductei de bransament:

Dimensionarea conductei se va face in functie de debitul rezultat prin calcul


cunoscandu-se ca qc=f( E ) unde E= E1+E2 ( de remarcat faptul ca E1 si E2 sunt de la calculul
hidraulic al conductelor de apa rece) adica E1=157,5 si E2=83,25.
Cu ajutorul formulei
- pentru cladiri de locuit se determina
debitul necesar care trebuie asigurat pentru intregul ansamblu de cladiri, adica qc = qcar + qcac
l
0,15 1 E1 + E 2+ 0,004 ( E 1+ E 2 ) [ ]
s
qcb =
1
qcb =3,28 l/s

qcb < qc 14 ar + qc 13 ac 3,28 < 4,62

Cu ajutorul nomogramelor de dimensionare pentru conducte din polietilena se


determina: d=75-3.6mm , v=0.91 m/s ; i=15 mmH2O
Obs : calculul de dimensionare s-a efectuat neglijand pierderile de sarcina de tronsonul
de la reteaua publica pana la rezervorul tampon ; lungimea conductei de bransament poate fi
determinata exact dupa realizarea calcului rezervorului tampon deoarece este influentata de
huRT.

Instalatia de ridicare a presiunii


Dimensionarea rezervorului tampon

Rezervorul tampon are rolul de a atenua undele de presiune din reteaua exterioara la pornirea
sau oprirea pompelor si in acelasi timp are rolul de a inmagazina o cantiatate de apa.
Rezervorul tampon de tip deschis se alimenteaza printr-o baterie de robineti cu plutitor care
inchid accesul apei in rezervor la atingerea nivelului maxim.
VuRT = 150(qcb+10) = 1992 [l]
Vreal = VuRT1,1 = 2191,2 [l]
Aleg un rezervor din polietilena:
Capacitate: 3000 [l]
D: 1545 [mm]
L: 1850 [mm] ; Cod Romstal: 74CC0102
Alegerea recipientului de hidrofor
Statiile de hidrofor se folosesc atunci cand sarcina hidrodinamica a retelei exterioare
reprezentata de conducta publica in cazul nostru este insuficienta pentru alimentarea in bune
conditii a consumatorilor si cand debitul de consum prezinta variatii mari in timp.De regula
instalatia de hidrofor se amplaseaza intr-o constructie separata de cladiri cuplata in cazul

nostru cu o constructie pentru prepararea apei calde de consum si pentru incalzire, adica cu
un punct termic.
In cazul de fata alegerea acestei variante a fost impusa de presiunea insuficienta a
conductei publice :10mH2O fata de presiunea necesara determinata prin calcul : 41.25
mH2O.
In cazul statiei de hidrofor prioritara este stabilirea capacitatii recipientului de
hidrofor, capacitate ce este determinata cu ajutorul formulei:

VRH =

qcb H o+ 10

4 n H oH p

unde : n- reprezinta numarul de porniri / opriri a pompelor pe ora


3
3
qcb- debitul conductei de bransament exprimat in m /h (qcb=11,8 m /h)

Hp- presiunea aerului din recipientul de hidrofor la pornirea pompelor .Aceasta


presiune trebuie sa asigure functionarea in bune conditii a instalatiei , fiind cea mai mica
presiune de functionare a hidroforului , si este egala cu maximul dintre presiunile necesare
determinate prin calcul pentru apa rece si apa calda.
AR
Hp=max( H nec ;

AC
H nec
)

Hp=41.25 mH2O
Ho- presiunea aerului din recipient la oprirea pompelor ( cea mai mare
presiune de functionare ).
Ho=Hp+(10..12mH2O) = 41.25+11=52.25 mH2O

VRH =556.47

[l]

Aleg Recipient de hidrofor MAXIVAREM LS (MODEL 750) VERTICAL


Capacitate: 750 [l]
Presiune: 10 [bar]
Diametru: 780 [mm]

Racord: 1 1/2 [toli]


Masa:
197 [kg]
Presiune preincarcare: 2 [bar]

Inaltime: 1940 [mm]

Cod Romstal: 41VH0700

Alegerea pompelor

Alegerea pompelor s-a realizat cu ajutorul unui program specializat de alegere a pompelor
proiectat de firma Grundfos. S-a optat pentru alegerea unui grup de pompare Grundfos
Hydro MPC-E 2 CRIE10-5. Se va atasa in anexa, graficul de functionare al pompei.

Instalatia de preparare a apei calde de consum

Dimensionarea instalatieie de preparare a apei calde de consum cu


schimbatoare de caldura in contracurent si rezervoare de acumulare fara
serpentina

La adoptarea tipurilor de instalatii centrale pentru prepararea apei calde de consum menajer
se tine seama de urmatoarele elemente :
necesarul specific de apa calda de consum si durata efectiva a perioadei de consum
in ore in functie de destinatiile cladirilor
marimea si variatia in timp a debitului de apa calda de consum
incadrarea in limitele de utilizare a apei la consumator
tipul de agent termic primar folosit
variatia in timp a debitului de caldura furnizat de sursa (agentul termic primar)
tipurile aparatelor folosite la prepararea apei calde de consum: boilere,
schimbatoare de caldura recuperative in contracurent, rezervoare de acumulare fara
serpentina
Temperatura minima de utilizare a apei calde de consum este de 40-45 C .Daca
aparatele din instalatie produc permanent apa calda de consum cu temperaturi mai mari sau
cel putin egale cu temperatura minima de utilizare nu este necesara acumularea apei calde.
Daca debitul de caldura furnizat de sursa (agentul termic primar) este mai mic decat
debitul maxim orar de caldura necesar prepararii apei calde sau daca exista variatii sau
intreruperi in alimentarea cu caldura de catre agentul termic primar , atunci este necesara
acumularea apei calde de consum.
In principal se folosesc doua tipuri de aparate cu acumulare: instalatia cu boilere in
paralel utilizand ca agent termic primar apa calda din sistemul de incalzire sau apa fierbinte si
instalatia cu aparate in contracurent si rezervoare fara serpentina pentru acumularea apei
calde.
In ceea ce priveste agentul termic primar acesta poate proveni din termoficare (avand
parametrii 70 sC -44sC) sau din instalatia de incalzire (cu parametrii 95sC - 75sC).

Alegerea instalatiei :
Calculul rezervorului de acumulare
Calculul necesarului de apa:
Qmed,zi = qs (nr. pers.) (nr. apart.) = 702,545 = 7875 [l/zi]
qs = 70 [l/s]
nr. persoane = 2,5 [om/apart.]
nr. apartamente = 45 [apartamente]
Qmax,zi = Qmed,zi kzi = 11812,5 [l/h]
Kzi = 1,5
Qmax,orar = Qmax,zi korar / 24 = 1230,46 [l/h]
Korar = 2,5
=m cp
m= Qmax,orar/3600=1230,46/3600=0,341[l/s]
ar=10C ; ac=60C = 50 C
cp = 4186 [kJ/kgK]
= 0,341 cp = 71371,3 [W]
Alegerea rezervorului de acumulare:
RA = 0,2 = 14274,26 [W]
RA
VAC = c p 3600= 0,245 m3
Aleg un rezervor de acumulare ELBI SAC 300 cu capacitatea de 300 [l]
- Presiunea maxima de lucru: 10 [bar]
- H = 1400 [mm]
- D = 550 [mm]

Alegerea schimbatoarului de caldura


SC = 0,8 = 57097,04 [W]
tmax = 60 [C]
tmin = 30 [C]
tmax/ tmin = 2
t maxt min
tm = ln ( t max / t min) = 43,28
SC=KS tm
K = 2500 [kg/m2K] ; =0,95
SC
S = K t m = 0,55 [m2]
Splaca =0.034 [m2]

S
Nr. Placi = S placa

=16,17 17

Aleg schimbator de caldura cu placi Varem Model T2/10 MEDIUM

Alegerea pompei de circulatie


Q=

SC 3600
c p

3
= 0,98 l/s =3,528 m /h

Hpompare = 4 [mCA]
Aleg PC : Grundfos CME 10-1
Se va atasa in anexa , graficul de functionare al pompei.

Alegerea pompei de recirculare


In vederea asigurrii unei temperaturi constante a apei calde de consum la baterii, se
recomanda o pompa de circulatie pentru apa de consum de tip Grundfos ALPHA2 25-80
N 130.
avand caracteristicile:

3
Q =0.53 l/s =1.9 m /h (30% din valoare debitului de pe ultimul tronson calculat

pentru apa calda de consum=1.759 l/s )


Hp = 4 mCA

Racorduri si robineti de izoare de 1 1/2


Temperatura lichidului: 0 C - 110C. Se va atasa in anexa , graficul de functionare
al pompei.

Reteaua de canalizare
Calculul instalatiei interioare de canalizare a apelor uzate menajere

Metodologia de calcul
Se intocmeste schema de calcul a retelei de canalizare pe baza planurilor cladirii si
a schemei coloanelor, numerotandu-se coloanele si tronsoanele de conducte.
Se alege preliminar din conditia constructiva diametrul primului tronson al
conductei orizontale de canalizare
Se determina debitele de calcul pentru fiecare tronson al conductei orizontale de
canalizare
Se alege panta de montaj in functie de diametrul preliminar si de tipul cladirii
Se determina debitele de calcul pentru fiecare tronson de conducta orizontala
Se citesc din tabele sau din nomograma in functie de natura materialului, de
diametrul preliminar si panta aleasa debitul
si viteza
la sectiune plina
Se calculeaza raportul determinandu-se apoi gradul de umplere efectiv care se
compara cu gradul maxim de umplere admis; daca gradul de umplere calculat este
mai mare decat gradul de umplere admis atunci se alege un diametru preliminar
mai mare cu o dimensiune decat cel ales preliminar, reluandu-se calculele
Se calculeaza in functie de raportul calculandu-se viteza reala de evacuare a
apei prin conducta orizontala de canalizare
Se verifica conditia
; daca nu se respecta se alege din nou un
diametru cu o dimensiune mai mare decat cel preliminar reluandu-se calculele.

Debitele specifice de ape uzate menajere , respectiv cantitatile de ape evacuate de la


anumite puncte de utilizare in unitatea de timp variaza in functie de tipul obiectului sanitar si
sunt date mai jos.

Echivalentul de debit pentru scurgere


de scurgere

si un debit specific

se defineste ca raportul intre debitul specific


ales conventional ca unitate de masura:

Debitul de calcul pentru conductele de legatura ale obiectelor sanitare sau punctelor de
consum la coloane este egal cu debitul specific indicat . Pentru celelalte conducte de
canalizare a apelor uzate menajere debitul de calcul se calculeaza cu relatia generala :

unde :
debitul corespunzator valorii sumei echivalentilor
ai obiectelor sanitare si ai punctelor
de consum , debit ce se scurge in reteaua de canalizare considerata
debitul specific de scurgere cu valoarea cea mai mare care se scurge in reteaua de
canalizare considerata
Debitele specifice de scurgere pentru ape uzate menajere :

Denumirea
punctului de
consum

Debit
specific de
scurgere

Echivalent de Diametrul
debit pentru
nominal al
conductei
scurgere

Panta conductei de legatura


normala

minima

Spalator
simplu

0.33

50

0.035

0.025

Lavoar

0.17

0.5

40

0.035

0.025

Closet

2.00

110

0.02

0.012

Cada de
baie

0.66

40

0.035

0.025

Cada de dus

0.66

40

0.035

0.025

Masina de

0.50

1.50

50

0.035

0.025

spalat
Relatiile de calcul a debitului elementar pentru diferite cazuri

Destinatia cladirii

Relatia de calcul

Domeniul de aplicabilitate

Cladiri de locuit

Altfel

Valorile coeficientului c in functie de regimul de furnizare al apei


Regimul de
furnizare al
apei

24

17

14

10

0.33

0.35

0.38

0.44

Diametrele conductelor orizontale de legatura de la obiectele sanitare la coloane


rezulta din conditii functionale si constructive.
In ceea ce priveste diametrele coloanelor acestea se dimensioneaza din conditii
constructive si functionale.
Conditia constructiva permite alegerea preliminara a diametrelor coloanei care trebuie
sa fie cel putin egal cu cel mai mare dintre diametrele conductelor de legatura la obiectele
sanitare sau grupuri de obiecte sanitare.
Conditia debitului este ca debitul de calcul al coloanei sa fie mai mic sau cel putin egal
cu debitul maxim (capacitatea maxima de evacuare a coloanei). Daca aceasta conditie nu este
indeplinita , diametrul preliminar al coloanei se alege cu o dimensiune mai mare, pana la
indeplinirea conditiei.
Debitele maxime de ape uzate menajere evacuabile prin coloane :

Diametru
l interior

50

70

100

125

150

200

Debitul
maxim

1.12

2.5

4.55

6.5

9.75

12.5

Conductele colectoare orizontale se dimensioneaza in conditii similare coloanelor


astfel:
Conditiile constructive permit alegerea preliminara a diametrelor conductelor
orizontale colectoare de canalizare si anume: diametrele trebuie sa fie cel putin egale cu
maximul dintre diametrul conductei de legatura la obiectul sanitar si diametrul coloanei ce se
leaga in conducta respectiva orizontala.
Conditia hidraulica consta in verificarea vitezei reale, ,de scurgere a apei cu nivel
liber prin conducta orizontala de diametru preliminar ales care trebuie sa fie mai mare sau cel
putin egala cu viteza minima de autocuratire a conductei
cu viteza maxima admisa

si mai mica sau cel putin egala

Viteza minima admisa a apei in conductele orizontale de canalizare este de


pentru conducte inchise si de
pentru canale deschise si rigole.
Viteza maxima admisa a apei in conductele orizontale de canalizare este de
pentru conducte metalice, din PVC, ceramice, din beton armat si de
pentru conducte
din beton simplu si azbociment.

Calculul hidraulic de verificare a vitezei reale,


efectueaza cunoscand debitul de calcul
conductei.

, gradul de umplere

se

si panta de montaj a

Gradul de umplere reprezinta raportul intre inaltimea


stratului de apa din conducta si diametrul al sectiunii
conductei.

Gradul de umplere maxim admis in functie de diametrul conductei orizontale de


canalizare si de natura suspensiilor este dat in tabelul de mai jos :
Gradul de umplere :
Diametrul nominal
Natura apei uzate
100

125

150;200

>200

Apa uzata menajera si


industriala cu suspensii mai
mari de 5 mm

0.65

0.65

0.65

0.70

Apa meteorica si apa uzata


industriala conventional curata

1.00

1.00

1.00

1.00

Apa uzata industriala cu


suspensii mai mici de 5 mm

0.70

0.70

0.80

0.80

Pantele de montaj ale conductelor sunt necesare pentru asigurarea regimului de


curgere cu nivel liber. Pentru realizarea vitezelor minime de autocuratire este necesara
montarea conductelor de canalizare cu o panta minima iar din motive de siguranta in
functionare se recomanda instalarea unor pante mai mari decat pantele minime (pante
normale) la care se realizeaza viteze de curgere mai mari decat vitezele minime de
autocuratire si mai mici decat vitezele maxime admise.
Dimensionarea este bine facuta atunci cand pentru acea panta de montaj se asigura atat
un grad de umplere maxim admis cat si o viteza de curgere in limitele admise.
Pe baza acestor formule s-au intocmit tabele ce contin valorile debitelor si vitezelor la
curgerea cu sectiune plina prin conducte circulare de diametre interioare standardizate ,in
functie de pantele de montaj pentru conducte din PP.
Pentru cazul curgerii cu sectiune libera s-au introdus rapoartele:

in care

si reprezinta debitul, respectiv viteza medie de calcul a apei la curgerea cu

sectiune libera iar


si
reprezinta debitul, respectiv viteza medie de calcul a apei la
curgerea cu sectiune plina.
Diagrama folosita :

Tabel de calcul pentru dimensionarea conductelor de canalizare menajera :

Calculul instalatiei de canalizare a apelor meteorice (canalizare pluviala)


Debitele specifice ale receptoarelor de ape meteorice sunt standardizati in functie de
inaltimea stratului de apa, de tipul racordarii receptorului la tubul de canalizare si de modul de
colectare a apelor meteorice.
Prin debit de calcul se intelege debitul de apa colectat de pe suprafetele acoperisurilor,
teraselor, peretilor etc.
Debitul de calcul al apei meteorice

se calculeaza cu relatia :

q c =0.0001 iS [l/s]
unde : - = coeficientul de curgere a apei meteorice in functie de felul invelitori
Felul invelitorii
Invelitori metalice de ardezie,din
sticla

0.95

Invelitori din tigla si azbociment

0.90

Terase necirculabile

0.85 0.90

Terase cu strat de pietris


margaritar

0.70 0.80

- i = intensitatea ploi de calcul [l/sha]


- S = suprafata de calcul
Dimensionarea coloanelor de canalizare a apelor meteorice
Diametrul coloanei de canalizare la care se racordeaza un singur receptor, se alege in functie
de diametrul coloanei astfel incat debitul de calcul
admisibil pentru conducta respectiva.

sa nu depaseasca debitul maxim

Debitele maxime evacuate prin coloanele de canalizare racordate la un singur receptor


Diametrul interior

75

100

125

150

200

2.0

3.8

7.1

11.2

16.8

33.0

2.5

4.7

8.4

13.0

19.2

40.0

3.0

5.6

9.7

15.1

22.5

46.2

12

3.9

6.8

11.5

17.5

26.7

54.2

16

4.3

7.5

12.3

18.9

28.4

58.2

24

5.0

8.5

14.0

21.8

32.0

64.3

45

5.8

9.6

15.5

23.8

35.5

68.8

Inaltime
a
coloanei

50

[l/s]

Debitul coloanei de canalizare, ce colecteaza ape meteorice de la doua sau mai multe
receptoare racordate la o conducta orizontala montata la partea superioara a cladirii se
determina in functie de inaltimea coloanei si de lungimea conductei orizontale astfel incat
debitul de calcul

sa nu depaseasca debitul maxim admisibil.

Diametrul coloanei se ia cel putin egal cu diametrul cel mai mare al conductei
orizontale montate in la partea superioara a cladirii la care sunt racordate receptoarele
meteorice. Coloanele ce se racordeaza la colectoare orizontale trebuie sa aiba diametrul
minim de 100 mm cu un debit de calcul apropiat de debitul maxim; pentru alte diametre
debitele maxime se stabilesc prin interpolare.
Dimensionarea conductelor orizontale colectoare de ape meteorice
Pentru dimensionarea conductelor orizontale colectoare de canalizare a apelor meteorice
se adopta modelul curgerii cu nivel liber si se verifica functionarea retelei in cazul curgerii
sub presiune.
Tabel de calcul pentru dimensionarea conductelor de canalizare pluviala :