Colegiul tehnic Anghel Saligny

Proiect pentru Certificarea Competentelor Profesionale

Calificare profesionala :

Tehnician Desenator Pentru Constructii Si Instalatii

Instalatii Sanitare Pentru o locuinta p+1

Argument

Acest proiect face referire la instalatiile sanitare pentru o cladire p +1. Calculul
efectiv difera de la cladire la cladire deoarece fiecare dintre acestea au o destinatie diferita.

Exceptie facand incaperile amplasate subteran, spatiile inchise limitate de elemente

de constructii lipsite practice de masivitate termica, constructiile sau incaperile alimentate
cu apa caldasi apa rece.
 Pentru locuinta am folosit spalator DN15 cu diametrul conductelor de legatura de
½ si chiuveta DN15 cu diametru tot de ½. Am mai folosit si pisoar individual DN10 cu
diametrul de 3/8. Am luat otelul de sudura cu o valoare de rugozitate de la 0,04 … 0,01.

Alimentare cu apa rece, respective calda, de consum a locuintei deoarece e =P1,

nivelele sunt suprapuse pe aceeasi vertical si de face prin coloane principale amplasate la
subsol.

Pentru locuinta se adopta solutia distributiei superioare a retelei.

In afara criteriilor de aratate, dla realizarea instalatiilor de distributie a apaei se are

in vedere si calculi tehnico-economice, care urmaresc realizarea unui cost total annual
minim de investitie si de exploatare a instalatiilor.

Astfel, se adopta instalatii de distributie inferioara ramificata, comuna pentru

consum menajer si incendiu.

Rolul instalatiilor sanitare

Instalatii sanitare interioare.

Amenajarea locuintei cuprinde alimentare cu apa rece si calda, instalatie de canalizare

menajera pentru grupul snaitar.

Instalatiile interioare de alimentare cu apa rece au rolul de a asigura debitele specific

necesare la armaturile obiectelor sanitare.

Baia si grupurile sanitare ce s-au echipat cu obiecte sanitare corespunzator normelor de

dotare, conform STAS 1478-90 potrivit destinatiei si numarului de personae ce le folosesc.

- lavoare din portelan sanitar cu baterii de apa rece si calda

- vase de WC

- oglinzi

- cuiere

- porthartie, sapuniere

- spalatoare

Instalatia interioara de alimentare cu apa rece se compune din :

- Conducte de distributie orizontala executate din conducte de otel, montate prin

fitinguri cu manson alunecator pentru alimentarea consumatorilor
 - Armaturi de inchidere si reglaj

Instalatie se va executa cu conducte din teava din otel cu fitinguri de imbinare aferente
acestui material

Apa rece vaproveni de la reteaua generala si va functioane la presiunea din retea. Conducta
exteriaora de alimentare se vaexecuta din teava Otel

Conductele instalatiei se vor monta:

-mascat in plafoane false, ghene din rigips sau slituri in zidarie;

Sustinerea conductelor se va realize cu bratari de diameter corespunzatoare.

Presiunea in instalatie data de statia de hidrofor va fi de 6 bari

Instalatiile sanitare au rolul de a asigura utilizarea rationala a apei in condtii de comfort

igienico-sanitare si de evacuare a apelor uzate respectand restrictiile din legislatie privind
protectia mediului.

Disciplina “Instalatii Sanitare” contribuie la pregatirea inginereasca privind proiectarea

executia si exploatarea instalatiilor sanitare din cladiri de locuit, socio culturale si
industriale. De asemenea, sunt studiate instalatiile de alimentare cu apa pentru combaterea
incendiilor, protectia contra focului a cladirilor si a instalatiilor fiind o parte component a
protectiei mediului. Structura cursului si a lucrarilor practice reflecta progresele tehnice si
stiintifice din acest domeniu, aplicand-se metode de clacul si elementele de proiectare care
tin seama de echipamentele si tehnologiile noi specific instalatiilor sanitare.

Instalatia sanitara – apa rece, apa calda

In primul rand este extreme de important ca beficiarul sa stabileasca cu certitudine locul de

amplasare a obiectelor sanitare din bai si bucatarii, modelul acestor obiecte, pentru ca
instalatorii sa stie unde trag tevile .

Cand ne referim la modele obiectelor sanitare ne referim la dimensiunile acestora, deoarece

la final s-ar putea sa ne trezim ca bacteria de la cada este prea sus sau prea jos sau sa nu fie
axata pe central cazii de baie sau ca wc-ul sa nu fie chiar acolo unde am dori.

Coloanele interioare care sunt trase prin nise sunt executate din cupru dur sau semidur,
polietilena reticulate sau polipropilena-random.

Traseele exterioare se executa din teava din polietilena de inalta densitate ingropata in pat
de nisip dupa care se pune pamantul.

Dupa ce se trag coloanele interioare montajul instalatiei sanitare din bai se poate executa in doua
moduri:
 1. cu robinet de separate pe fiecare baie din care se ramifica tevile catre obiectele sanitare,
deoarece pe acest tip de instalatie se lucreaza cu fitinguri ingropate. Tevile pe care le folosim
sunt ori din polietilena reticulate sau polipropilena-random.

2. cu casete de distributie de unde se pleaca cu teava continua catre fiecare obiect sanitary in
parta; tevile pe care le folosim sunt polietilena reticulate izolata sau cupru moale preizolat
termic distribuitoarele au robinet de inchidere pentru fiecare obiect sanitar in parte.

Temrinatiile tevilor la obiectele sanitare se gandesc astfel in cat armaturile sa poata fi usor
montate dupa terminarea finisajului.

Instalatia de canalizare (interioara si ecterioara)

Ca si la instalatie sanitara si la instalatia de canalizare beneficiarul trebuie sa stabileasca cu

certitudine locul de amplasare a obiectelor sanitare din bai, si modelul acestor obiecte, pentru
ca instalatoriisa stie unde se trag tevile de scurgere.

Atragem atentia ca modificarile ulterioare la instalatie de canalizare sunt mult mai greu de facut
decat la cea sanitara.

Montajul conductelor de canalizare se executa cu pantele conforme cu diametrele si

debitele de scurgere.

Existenta sifoanelor de pardoseala din bai este o decizie care trebuie sa o ia beneficiarul,
sifoanele de pardoseala au rolul de a prelua apele cazute pe pardoseala de la dus sau lavoar in
cazut spalarii pe jos, ele nu pot prelua o eventual inundatie cauzata, de exemplu spargerea
unui record flexibil de la lavoar.

Sifonul de pardoseala nu se racordeaza direct in coloana de canalizare pentru a evita aparitia

unor mirosuri neplacute ci prin intermediul unui obiect sanitar, pe cat este de tehnologic cu
putinta vom evita trecerea conductelor de canalizare si sanitare prin locuinta.

Pentru evitarea mirosurilor neplacute si uneori chiar pestilentiale acordam o atentie deosebita
instalatiei de ventilare a coloanelor de canalizare.

Trebuie acordata inca din faza de fundatie, o atentie deosebita cotei de iesire fata de cota
terenului a racordurilor exterioare de canalizare care trebuie sa fie pe cat se poate cat mai
aproape de adancimea de inghet a zonei climatic respective. De aici rezulta dupa un calcul
atent, dupa lungimea traseului exterior de canalizare sip anta tehnologica necesara capacitatii
fosei septice.

Pe traseul exterior de canalizare se prevad camine prefabricate de derivatie si schimbare de

directie pentru a se putea interveni cu usurinta in cazul unor inundari.

Canalizarile interioare se executa din otel deoarece suporta compresiuni mari fata de
polipripilena.
 Instalatia de hidrofor si alimentare cu apa rece

Exista doua situatii cand se monteaza statii de hidrofor :

I. La case si immobile cu mai multe apartamente racordate la reteaua standard si unde nu exista
suficienta presiune.

II. La case si immobile unde nu exista retea standard si se face alimentare cu ap din put fortat.

Cazul 1. Presiune stradala scazuta

Presiunea stradala scazuta poate fi pe durata intregii zile sau doar pe anumite interval orare.

In acest caz se poate monta, pentru ridicarea presiunii un hidrofor insotit obligatoriu cu un vas
tampon.

Alegerea pompei a vasului de hidrofor si a vasului tampon se face pe baza debtului necesar
calculate al casei sau imobilului.

Daca imobilul sau casa sunt prevazute cu central termice individuale se acorda o mare atentie
alegerii marimii vasului de hidrofor pentru evitarea a cat posibil a fluctuatilor de presiune mai
ales pea pa calda.

Obligativitatea montarii vasului tampon deschis rezulta din considerente tehnice.

Se monteaza obligatoriu o conducta de ocolire a statiei de hidrofor pentru a beneficia de

presiunea stradala suficienta cand aceasta exista.

Cazul 2. Alimentare cu apa din put fortat

Primul lucru care trebuie facut pentru stabilirea componentei instalatiei de

hidrofor este masurarea debitului putului, adancimea la care este oglinda apei si fundul
putului + calitatea apei.

I. Instalatie cu pompa submersibila care refuleaza apa intr’un vas tampon si apoi prin
intermediul unei pompe cu vas de hidrofor apa este pompata pe reteaua sanitara. In acest
caz este bine stability daca vor exista si alti consumatori exterori deoarece modifica usor
suctrura echipamentelor sipartea de automatizare.

II. Instalatie cu pompa de suprafata si cas de hdrofor care trage direct din put si refuleaza pe
reteaua sanitare. Aici conteaza adancimea oglinzii apei din put pentru a sti daca se merge cu
o pompa cu aspiratie normal sau cu o pompa cu ejector.

III. In ambele situatii de mai sus se alege un vas de hidrofor cat mai mare pentru a reduce
fluctuatiile de presiune pe reteaua sanitare. Aceste fluctuatii inevitabile de presiune se redu si
printr’o corecta reglare a presostatului si a presiuniii de princarcare a vasului de hidrofor.
Al treilea lucru care trebuie decis, in functie de calitatea apei obtinuta in urma analizei fizico-
chimice este, daca pe langa partea de filtrare de impuritati se face si tratare de apa, dedurizare,
tratere cu ultraviolet, etc.

Solutii constructive si scheme ale instalatiilor interioare de

alimentare cu apa rece si calda pentru
consum menajer

Instalatiile interioare de alimentare cu apa rece si respective calda pentru consum

menajer, cuprind : retele de conducte, fitinguri, armature montate pe retele de conducte obiecte
sanitare si accesoriile acestora, armaturile obiectelor sanitare.

Prezentarea in planuri si scheme a instalatiilor se face utilizand semnele conventionale

cuprinse in STAS 185/1…6

Amplasarea obiectelor sanitare in planurile de

arhitectura ale cladirii in schema

obiectele sanitare se amplaseaza in planurile de arhitectura ale cladirii la scara desenului

respective. Cotele de montare aobiectelor precum si distantele minime, pe orizontala intre ob.
sanitare si intre acestea elementele de constructive sunt indicate (STAS 1504).

Nr. Crt Denumirea punctului Debit specific Echivalenti de Presiunea de

de consum [l/s] debit E utilizare [k/Pa]
1. Spalator Dn15 sau 0.20 1.00 20
chiuveta Dn15
2. Spalator DN20 0.30 1.50 20
3. Cazan de baie DN15 0.20 1.00 30
4. Cazan de baie DN15 la 0.20 1.00 30
preparare central a apei
calde
5. Dus flexibil DN15 0.10 0.50 30
6. Baie DN20 0.30 1.50 30
7. Dus DN15 0.20 1.00 30
8. Dus masaj hidraulic 0.30 1.50 30
DN20

9. Albie de spalat rufe 0.20 1.00 20

DN15
10. Baie de picioare DN15 0.10 0.50 20
11. Lavoar DN15 0.07 0.35 20
12. Spalator circular DN15 0.10 0.50 20
13. Spalator DN15 0.20 1.00 20
14. Spalator DN20 0.30 1.50 220
15. Chiuveta DN15 0.20 1.00 20
16. Albie de spalat rufe 0.20 1.00 20
DN15
17. Cazan de fiert rufe 0.20 1.00 20
DN15
18. Incalzitor de apa cu 0.20 1.00 35 min
gaze DN15
19. Marmita DN15 0.20 1.00 20
20. Rezervor de pisoar 0.20 1.00 20
DN15
21. Pisoar individual 0.035 0.17 20
DN10
22. Spalator circular DN15 0.07 0.35 20
23. Baie de picioare DN15 0.07 0.35 20
24. Lavoar DN15 0.07 0.35 20
25. Bideu DN15 0.07 0.35 20
26. Rezervor decloset 0.10 0.50 20
DN10
27. Rezervor de closet 0.15 0.75 20
DN15
28. Spalator closet sub 1.20 6.00 60
presiune DN15
29. Fantana de baut apa 0.035 0.17 20
30. Masina de spalat vase 0.10 0.50 40
DN15

31. Masina de spalat rufe 0.17 0.85 60

DN15
32. Robinet de stropit 0.17 0.85 60
gradina DN15
33. Robinet de stropit 0.25 1.25 60
gradina DN20
34. Robinet de stropit 0.30 1.50 60
gradina DN25
35. Robinet pentru masina 0.25 1.25 60
de evacuare hidraulica
deseuri menajere
36. Hidrant de stropit 0.60 3.00 100
DN20
37. Hidrant de stropit 0.80 4.00 100
DN25
38. Robinet dublu/simplu 0.10 0.50 20
serviciu DN10
39. Robinet dublu/simplu 0.20 1.00 20
serviciu DN15
40. Robinet dublu/simplu 0.30 1.50 20
serviciu DN20
41. Robinet dublu/simplu 0.50 2.50 20
DN25
42. Robinet cismea curte 0.20 1.00 40
DN15
43. Robinet cismea curte 0.30 1.50 40
DN20
44. Robinet cismea curte 0.40 2.00 40
DN25
45. Robinet cismea strada 0.60 3.00 60
DN20
46. Robinet cismea strada 0.90 3.50 60
DN25
47. Robinet cismea strada 1.20 6.00 60
DN30

Calculul hidraulic al conductelor de distributie a apei reci si calde

pentru consum menajer.

Retelele interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer, reprezinta
sisteme de conducte sub presiune, pentru care se adopta medele de calcul al curentului
unidimensional de fluid incompensabil.

Se disting 2 categorii de probleme :

- De dimensionare – cand se cunosc caracteristicile geometrice ale instalatiei,

debite ce trebuie transportate cu un anumit regim al presiunilor, vitezele medii
economice ale apei in fiecare tronson de conducta si se cere determinarea
diametrelor conductelor, calculul pierderilor totale de sarcina si sarcina
hidrodinamica necesara Hnec, in sectiunea conductei de alimentare cu apa a
instalatiei

- De verificare – cand pentru o instalatie interioara data, pentru care se cunosc

caracteristicie geometrice ale retelei, diametrele tuturor tronsoanelor si debitele
de calcul, se cere sa se determine perderile totale de sarcina si sarcina
hidrodinamica efectiva Hef, in sectiunea conductei de alimentare cu apa a
instalatiei.
 Debite specific, echivalenti de debinte, presiuni normale de utilizare
pentru armaturile obiectelor sanitare

Debitul specific de calcul al unei armature pentru un obiect sanitary care se mai numeste si
consum specific este un debit conventional, exprimat in [l/s] si considerat normal pentru o
anumita intrebuintare a apei.

Echivalentul de debit al unei armature pentru un obiect sanitar se defineste ca raportul intre
debitul specific al armaturii respective qs, si un debit specific qsu = 0.20 l/s, ales conventional
ca unitate de masura

E= qs/qsu=qs/0.20

Presiunea normala de utilizare este presiunea disponibila in sectiunea de iesire a apei din
armature unui obiect sanitar, care asigura in acesta sectiune o viteza medie a jetului de apa
corespunzatoare debitului specific.

In tabelul de mai sus sunt dare specific de apa rece si calda, echivalentii de deibt si presiunile
normale de utilizare pentru bateriile si robinetele de alimentare cu apa pentru consum menajer.

Debitele de calcul pentru dimensionarea conductelor

Debitele de apa consummate la diferite armature montate la obictele sanitare din cladiri, au un
character aleator.

Aceasta se datoreaza frecventelor de utilizare, simultaneitatilor in functionare si duratelor de

utilizare, diferite de la o armature la alta.

Debitul de calcul qc pentru dimensionarea conductelor de distributie a apei reci si calde pentru
consum menajer se determina cu relatia :

Q c=qmz+y√qmz{l/s] in care:

- Qmz este debitul mediu zilnic de apa [l/s]

- Y cuantila distributiei de repartite normal

Cuantila distributiei de repartitie normal este in functie de gradul de asigurare a necesarului de apa
dupa cum urmeaza :
 - Pentru cladiri prevazute cu instalatii interioare de alimentare cu apa rece si cu
apa clada, preparate centralizat sau cu incalzitoare cu gaz sau electrice, se
aploca un drag de asidurare de 99%;

- Pentru cladiri prevazute cu instalatii interioare de alimentare cu apa rece si

calda preparet cu incalzitoare locale cu combustibil solid sau lichid, se aplica
un grad de asigurare de 98% caruia ii corespunde y=2.054;

Relatii pentru debitele de calcul al conductelor de distributie a apei din cladiri

administaticve, social-culturale si grupurile sanitare

Nr.crt Destinatia cladirii Relatiile de calcul ale Cu E Domeniul de Cu

debitelor cu ∑qs aplicare cu ∑qs
1. Camine pt copii,crese qs=0.45√∑qs qc=0.20√E ∑qs≥0.20 E
2. Teatre, cluburi, qc =0.49√∑qs Qc=0.22√E ∑qs≥0.24 E≥
cinematografe,
gari,policlinici
3. Cladiri pentru birouri, Qc=0.54√∑qs Qc=0.24√eE ∑qs≥0.28 E≥
magazine, grupuri sanitare
4. Institurii de invatamant Qc=0.60√∑qs Qc=0.27√E ∑qs≥0.36 E≥
5. Spitale, sanatoria, cantine, Qc=0.67√∑qs Qc=0.30√E ∑QS≥.044 E≥
restaurant, bufete
6. Hoteluri cu grupuri sanitare qc=0.85√∑qs Qc=0.38√E ∑qs≥0.72 E≥
commune
7. Camine de student, qc=√∑qs Qc=0.45√E ∑qs≥1.00 E≥
internate, bai publice,
stadioane
8. Grupuri sanitare la qc=2√∑qs Qc=0.90√E ∑qs≥4.00 E≥
vestiarele fabricilor,
atelierelor, unitatilor de
productie

Valorile rugozitatii absolute k pentru conducte metalice sau din mase plastic

Nr. Crt Natura peretilor conductei, starea K[mm]

suprafetei si conditiile de
exploatarepentru tevi din:
1. Lama, cupru, bronz, plumb, ethnic 0.0015…0.010
netezi
2. Aluminiu ethnic netezi 0.015…0.60
3. Otel fara sudura dupa un numar de 0.020…0.10
ani de exploatare
 4. Otel cu sudura, noi si vechi otel Pana la 0.04
zincat(zincare obisnuita)
5. Otel cu sudura, noi si vechi 0.04…0.01
6. Otel zincat (zincare obisnuita) 0.10…0.15
7. Fonta in stare noua 0.25…1.0
8. Fonta dupa un numar de ani de 0.3…1.5
exploatare
9. Mase plastic 0.007
(polipropilena,polpropilene, PVC

Dimensionarea conductelor si calculul pierderilor totale de sarcina

Vitezele medii economice si vitezele maxime admise a apei folosite la dimensionarea conductelor.

Problema de dimensionare consta in determinarea diametrului fiecarui tronson j al

retelei, in se dispune o singuraecuatie :

Qi = AfVf=πdj/4Vj = const.[m³/h]

Cu doua necunoscute, diametrul dj [m] si viteza medie vj [m/s] astfel apare o nedeterminare.

Pentru inlaturarea ei se introduce conditia economica exprimata printr’o anumita functie obiectiv
a variabilelor de decizie si aplicarea unor criteria corespunzatoare de optimizare.