Cum citim un proiect Cum citim un proiect

Chiar si pentru o persoana cu pregatire peste medie este foarte greu sa se asigure de corecta executie a unei
case. Proiectul de rezistena al casei cat si partea de izolatie hidro sau termica sunt extrem de importante si cel
mai adesea constructorii nu respecta intrutotul proiectul. De aici multitudinea de probleme care apar pe termen
lung, plus costuri extrem de mari pentru a interveni dupa ce constructia a fost deja finalizata.Din cuprins:
Rezistenta casei
Acoperisul
Hidroizolatia si izolatia termica
Avize necesare
Rezistenta casei
Vezi un exemplu de proiect complet de rezistenta pentru o casa , explicatiile mai jos:
proiect
Notatii si prescurtari folosite in proiecte de rezistenta :
S = stalp.
etr = etrier.
C = centura.
CB = centura boiandrug.
GT = grinda transversala.
GL = grinda longitudinala.
CTN = cota terenului natural -diferentele de nivel pe intreaga suprafata a terenului.
CTA = cota terenului amenajat , CTS = cota terenului sistematizat.
CT0 = de acolo sau in functie de CT0 se stabileste adancimea de fundare, vezi cota zero.
cota zero = reprezinta cota de referinta si se considera placa peste beci/elevatie + sapa.
L = 1.30 de obicei se noteaza lungimea totala a unei bare de fier ,in cazul nostru un metru si 30 de cm.
Marimile asociate barelor de fier(valorile din imediata vecinatate a liniilor negre )fara nimic altceva, reprezinta
lungimea pe portiunea dreapta a barei.
712/10 -> se citeste 7 bare cu diametrul grosimii 12 la distanta una de alta de 10 cm.
712/10/20 -> se citeste 7 bare cu diametrul grosimii 12 la distanta una de alta de 10 sau 20 cm.
marca(labelul) = valoarea numerica asociata unui element fier.
cuzinetul
Cuzinetul reprezinta baza stalpului.
In imagine se vad doua zone separate ale cuzinetului :
c16/20 reprezinta tipul de ciment folosit(unul cu rezistenta sporita)
c12/15 zona mai voluminoasa dar cu rezistenta mai mica.
Cerculetele(bulinele) negre sunt barele de fier perpendiculare pe planul de sectiune.
In dreapta imaginii avem cotele de nivel adancimea de la care se pleaca(-1.75).
Acele ciocuri sau indoituri scurte ale barelor (in imagine la 10 si 20 de cm) de obicei
constructorii executanti, nu le mai fac din comoditate.(de multe ori fierul de peste 18in diamentru este destul de
greu de indoit)
Deasemenea se observa cum stalpul are partea de jos a fierului indoita in exterior, si pozitionata in interiorul
stalpului aceasta reprezentand modalitatea de imbinare sau legare in cuzinet.
stalpii
In imaginea de sus sunt doua tipuri de stalpi foarte folositi cu etrier dreptunghiular(S3) sau in romb(S4).
Gridurile/tabelele cu valori numerice(labelurile) reprezinta marca fiecarui element-fier(bulina neagra)
folosit la stalp(marca 7, 8 pentru S3 si 9 si 10 pentru S4).Ordinea in care apar in element este aceiasi din tabelul
cu marci.
cuzinet si stalp
tipuri de stalpi
Deasemenea se observa cum stalpul S4 nu are cuzinet fiind doar un stalpulet(in general la case cu zidarie
portanta) avand rol mai mult de legatura decat de sustinere.
Spre deosebire de S1 unde exista si cuzinetul F1(fundatia cuzinetului , aici se observa si valorile de nivel 1.75
pentru cuzinet, 1.25 grinda de fundare, deci cuzinetii totdeauna sunt mai jos decat grinzile de fundare)
La cota zero(0.05) stalpii se leaga de fiarele lasate ca mustati; aici se observa lungimea mustatilortrebuie sa fie
in intervalul 75- 1.20cm.
Deasemenea dispunerea etrierilor se face mai des(din 10 in 10 cm pe o portiune de 1.20 cm) spre zonele
terminale(cota 0 sau 2.65) si mai rar pe zona de mijloc.
grinzile de fundare
Grinda de fundare reprezinta baza fundatiei.
Adesea constructorii pun aceste grinzi cu susul in jos din nestiinta sau neatentie.
De obicei baza grinzii trebuie sa fie mai rezistenta. Observati partea de sus are 4 fiare(buline negre) partea de jos
5.
Atentie la adancimea la care trebuie pusa(in cazul imaginii 2.65)
Se observa, deasemenea un beton de egalizare si tipul acestuia c6/7.5.
Atentie la modul in care se fac etrierii zona de 35 de centimetrii este dublata.
elevatia si centura casei/fundatiei boiandrugul
grinda de fundare
Elevatia reprezinta zona de beton de la grinda de fundare pana la centura fudatiei.
In cazul in care aveti beci aceasta reprezinta peretele beciului.
Partea de sus inainte de placa peste beci reprezinta centura(4 fiare cu diametru 12 + un etrier de lungime 1.10)
Se observa forma atipica mai lata decat mai inalta(2520 cm) fata de forma unei grinzi care este invers(2025).
Agrafele pe care de obice, construcorii nu le mai pun, au rolul de a tine fiarele spre interior pentru a se asigura ca
vor fi bine ingropate in beton.(constructorul trebuie sa se asigure ca fierul o sa fie cel putin la 2.5 cm in interiorul
betonului pentru orice element).In practica fiarele flambeza si tind sa nu stea la o distanta constanta una fata de
alta. Deasemenea la cofrat se pun distantieri care pot fi fiare taiate la dimensiune pentru a mentine o distanta
constanta intre peretii cofragului.
grinzile casei grinda simpla
In imagine avem o grinda longitudinala simpla.
Asta inseamna ca fiarele de deasupra grinzii sunt continue.
Foarte important se observa cum etrierii sunt mai desi pe zona terminala a grinzii (din 10 in 10 cm pe o portiune de
elevatie agrafe izolatie
1.10 cm) si mai rari pe burta grinzii (din 20 in 20 de cm pentru 92.5 cm).
Deasemenea se observa ciocurile de 10 cm pentru etrier de obicei constructorii le fac mai mici.
grinzile casei grinda complexa
Grinda complexa difera prin faptul ca fiarele din partea de sus a grinzii nu sunt continue ci jointate.
Spre deosebire de grinzile simple ,acestea sunt proiectate pentru distante mari intre stalpi pentru o mai buna
flexibilitate.
De obicei constructorii ignora acest detaliu si pun fiare continue.
Un alt element important(ignorat de constructori), pentru fiarele de la baza grinzii care leaga
stalpul din mijloc se face o dubla indoire(vezi marca 13 cu indoitura la 35 si o alta la 30 cm)
placa si calaretii
Calaretii sunt acele fiare care au asociate numar de marca in cerculet si care sunt indoite usor la capete. Se
remarca densitatea fierului din 10 in 10 cm si deasemenea centura de dimensiune 3020.
marca
se observa totalurile pe coloana si greutatea unui metru de fier de un anumit diametru ,foarte util la calculul
cantitatii necesare de fier
Acoperisul
sarpanta, cosoroaba, pana, capriorii
Sarpanta casei nu este altceva decat structura de capriori/grinzi(cosoroaba, pana) din lemn care formeaza
structura de rezistena a acoperisului unei case. Prinderile intre elementele din lemn se fac cu scoabe, cuie sau
diferite tipuri de profile metalice .
astereala, invelitoarea, izolatie, folie de vapori permeabila sau bariera
Astereala stratul subtire de scandura compacta pozitionata peste capriori. Invelitoarea zona vizuala din exterior
a acoperisului, poate fi din tigla din diferite tipuri de material. Linia intrerupta de sub vata minerala reprezinta o
membrana de difuzie vapori, membrana permeabila la vapori, impropriu spus cu rol de bariera contra vaporilor.
Foarte important se observa acea zona de circulatie a aerului, care permite eliminarea vaporilor. In cazul in care nu
exista acea zona de eliminare a vaporilor, o minima respirabilitate(de exemplu lemnu sau pereti din caramida
respirabila) se poate folosi intradevar folie bariera de vapori dar numai in cazuri bine justificate, altfel efectul poate fi
mai rau datorita condensului. Regula este bariera de vapori cat mai la interior pentru a evita condensul si folia de
difuzie la exterior. Linia intrerupta de sub tigla reprezinta folie cu rol hidroizolant.
saceag , pazie, invelitoare tabla/tigla,sindrila metalica
Aici intalnim si termenii saceag si pazie. Observam deasemenea foliea anticondens, permeabila la vapori ca mai
sus.
sipca, contrasipca, coama, invelitoare cu tigla ceramica
Sipcile se monteaza de-a lungul fiecarui caprior, contrasipcile de-a lungul coamei . Invelitoarea trebuie sa fie
ventilata, pentru a putea permite eliminarea vaporilor de apa. Din acest motiv, la acoperisul cu astereala se va
monta obligatoriu si o sipca longitudinala cu dimensiunea de 4848 mm, care creeaza un gol de aer intre
astereala si nvelitoare care asigura un gol de aer permanent. Pentru a facilita accesul si eliminarea acestui aer se
utilizeaza piesele de aerisire, care se monteaza in numar de minim 1 buc/10mp, o piesa montndu-se n al doilea
rnd de la streasina, iar cealalta dispusa simetric n al doilea rnd de sub coama.
Cum calculam Lc lungime caprior
a distanta dintre sipci
b distanta dintre muchia inferioara a capriorului si prima sipca de sustinere
c distanta dintre sipca superioara si vrful capriorului
n numarul rndurilor de tigla
Lc = b + n*a + c
1. coama
2. mortar (se pot utiliza elementele de ventilatie coama)
3. tigla de cmp
4. tigla de aerisire
5. sipca transversala: 2438 mm pentru tiglele mici sau 3038 mm pentru tiglele de 10 buc./mp
6. sipca longitudinala
7. folie anticondens
8. izolatie, 9. pazie, 10. caprior
acoperis ventilat, tigla de aerisire
Cel mai adesea la executie nu se tine cont de ventilatia acoperisului. Apare astfel umezeala si deteriorarea
prematura a elementelor acestuia.
Mai multe despre acoperisuri si terase vezi aici!
Hidroizolatia si izolatia termica
In proiectul de arhitectura cat si cel de rezistenta apar detalii legat de partea de hidroizolatie a casei.
dop bitum + hidroizolatie 1c + 2b sau 2c + 3b
Se observa acel dop de bitum care izoleaza exteriorul(trotuarul) de peretele fundatie cu rol de separare; in cazul in
care exista beci, protejaza impotriva infiltrarilor de apa dupa izolatie(in zona terminala a izolatiei la nivelul
trotuarului). Hidroizolatia este protejata de un zid in exterior. Un alt element important este izolatia intre talpa
peretilor de caramida si fundatia casei(hidroizolatie 1c + 2 b). Mai multe despre hidroizolatie clik aici.
polistiren extrudat
Sub placa (direct pe pietris/pamant sau beci) exista prevazut polistiren pentru izolatia termica. Uele proiecte
prevad si o folie cu rol hidroizolant intre polistiren si pamanat. Observati hidroizolatia intre talpa peretelui exterior si
fundatie + talpa subsolului, peretele subsolului si pietris/pamant. Deasemenea hartia Craft pusa deasupra
polistirenului pentru a nu permite scurgerile laptelui de beton la turnare. Citeste mai multe aici la cu ce si cum
construim.
Avize necesare
Un proiect casa complet PAC(Proiect arhitectural de constructie) include pe langa proiectul de arhitectura, partea
de rezistenta, instalatii electrice si sanitare. Depinzand de situatie este posibil sa aveti nevoie si de PUD(plan
urbanistic de detaliu), PUZ(Plan de urbanism zonal), PUB(Plan de urbanism general), PAD(Proiect arhitectural de
demolare).
In certificatul de urbanizm emis de primarie sunt trecute avizele de care aveti nevoie dupa caz: apa, gaze, mediu,
studiu geotehnic, pud(daca terenul pe care construiti are deschidere de sub 12 metri). Din acest certificat ar trebui
sa rezulte si atat parametrii tehnici ai terenului cat si destinatiile admise.
Un proiect minimal pentru a obtine autorizatie de constructie inseamna arhitectura si planuri de rezistena ale
fundatiei. Daca construiti la oras este nevoie si de plan de instalatii.
Mai aveti nevoie de :
taxele pentru avize utilitati cerute in certificatul de urbanism(in jur de 400-600RON)
taxa la primarie de emitere autorizatie de construire care este destul de mare(cuantum de 0,5% din
valoarea estimata de catre primarie a investitiei).
taxa de timbru platita catre ordinul arhitectilor din Romania(OAR 0,05% din valoarea investitiei).
taxa catre inspectoratul de stat pentru constructii: 0.1% din valoarea investitiei(se plateste esalonat).
Mai multe detalii gasiti AICI!
In constructie .