5.2.

Fundatii

5.2.1. Amenajarea terenului.

Amenajarea terenului de amplasament al viitoarei constructii se compune din mai multe operatii care
conduc, n final, la posibilitatea executarii elementelor de constructie din infrastructura. Aceste operatii sau
procese sunt de complexitati diferite. Ele pot fi executate n paralel sau pot fi consecutive. Lucrarile de
amenajare a terenului de amplasament pot ajunge, n cazul unor constructii de mare amploare, la o
pondere considerabila n ceea ce priveste costurile economico-financiare.
5.2.1.1. Lucrari pregatitoare si trasarea constructiilor.
Prin lucrarile pregatitoare se ntelege un grup compact de procese specifice, bine definite, si anume:
-

fixarea cotei pardoselii de la parter, respectiv cota 0.00;

curatirea si defrisarea terenului;

demolarea constructiilor existente pe amplasament n cazul cnd acestea exista;

transportul materialelor rezultate;

obtinerea si definitivarea platformei terenului sistematizat situata la cota -CTS;

trasarea sistemului modular de axe: A, B, C, .., 1, 2, 3, ,...

A. Fixarea cotei 0.00.

1.

Printre primele operatii care se executa la nceperea lucrarilor pe santier este fixarea cotei 0.00.

2. Cota 0.00 un reper relativ ales de proiectant nca n primele faze de proiectare. Odata ales acest reper
ramne definitiv pentru ntreaga viata a constructiei. n raport cu cota 0.00 se defineste n
josinfrastructura si deasupra suprastructura. Toate cotele de nivel, att n interiorul constructiei, pentru
1

infrastructura si suprastructura, ct si n exteriorul acesteia, se masoara n raport cu cota

0.00.Cotele aflate deasupra sunt pozitive, + a, iar cele aflate sub sunt cote negative, b.
3. Prin definitie, cota pardoselii de la parter a cladirii ce se executa este cota 0.00. Aceasta cota este
precizata n proiectul de executie, n plansele n care se reprezinta: planul de situatie, planul de sapatura,
planul general de fundatie. Cota 0.00 este exprimata n valori absolute, n metri.
4. Pozitionarea cotei 0.00, precum si verificarea periodica a pozitiei se face cu mijloace topografice.
5. Fixarea pe teren a cotei zero se face cu borne din beton sau din metal pentru lucrari de importanta medie
sau deosebita. Pentru lucrari de mai mica importanta se pot folosi tarusi din lemn.
6. Bornele se dispun n locuri special amenajate situate n incinta santierului astfel nct sa se poata pastra
pe toata durata de executie. n cazuri deosebite trebuie realizate lucrari speciale de protectie, spre
exemplu mprejmuiri.
7. n cazul n care se alipeste la calcan o constructie noua n raport cu o constructie existenta, legata
functional de aceasta, n majoritatea cazurilor se adopta cota 0.00 a cladirii existente. Este recomandabil
acest procedeu deoarece n raport cu aceasta cota sunt pozitionate toate elementele de constructii din
fundatii si suprastructura. Un alt aspect important este conectarea retelelor de instalatii interioare la retelele
exterioare existente.
B. Amenajarea terenului.
1. n cele mai multe situatii, pe amplasamentul viitoarei constructii se gasesc, la momentul nceperii lucrarilor,
diverse materiale depozitate ntmplator, vegetatie de diferite marimi sau constructii care trebuie demolate.
De aceea terenul de amplasament trebuie pregatit pentru nceperea lucrarilor de trasare a sistemului
modular de axe de referinta.
2. Operatiile de curatire, de defrisare, n general de pregatire prealabila a locului pe care se va amplasa
viitoarea constructie, constituie lucrarile de amenajare a terenului de amplasament.
2

3. Toate aceste lucrari sunt nsotite de transportul si depozitarea materialelor rezultate n locuri special
pregatite n acest scop.
C. Obtinerea platformei terenului sistematizat, situata la cota - CTS.
1. Dupa curatire terenul de amplasament rezulta denivelat. n continuare este necesar sa fie adus la o forma
ct mai plana, care sa permita nceperea lucrarilor de sapatura, n vederea trasarii si executarii fundatiilor.
n proiectul de executie trebuie precizata cota acestei platforme de pe care se porneste trasarea
sistemului modular de axe. Lucrarile care conduc la obtinerea platformei mentionate sunt lucrari fie numai
de sapatura de pamnt, fie numai de umplutura de pamnt, fie de sapatura n unele locuri si de
umplutura n altele. Aceste lucrari se numesc lucrari de sistematizare a terenului de amplasament. Cota
prevazuta n proiect se numeste cota terenului sistematizat - CTS. Iar platforma obtinuta se
numeste platforma terenului sistematizat.
D. Trasarea axelor principale ale sistemului modular.
1. Prin trasarea constructiei se ntelege, n principal, trasarea sistemului modular principal de axe. Acest
sistem de axe este format din axe transversale notate n general cu cifre: 1, 2, 3, . si axe
longitudinale notate n general cu litere majuscule: A, B, C, . Trasarea sistemului modular principal de axe
se face cu aparatura topografica. n monografiaConstructii si mediu, Editura MATRIX ROM, Bucuresti
2004, capitolul 14, Coordonare dimensionala si modulara, sunt precizate principalele aspecte legate de
introducerea notiunii de sistem modular de axe de referinta.
2. n figurile 5.2.1. si 5.2.2.este prezentat procedeul de trasare a sistemului modular de referinta pe platforma
terenului sistematizat situata la cota din proiect - CTS.
3. n figura 5.2.1. este reprezentat profilul continuu pe ntregul contur al viitoarei constructii. Axele 1 - 4 si
axele A- C sunt materializate prin fire (cabluri sau srme) si pozitionate pe profilul continuu. Proiectia n
plan a acestor fire este tocmai sistemul de axe principal.Axarea pe suprafata terenului se coboara cu firul
cu plumb sau cu aparatele topografice. Marcarea pe teren se face cu vopsea.
3

4. n figura 5.2.2. se poate vedea trasarea sistemului modular de axe realizata direct pe platforma terenului
sistematizat la cota - CTS.
5. Dupa aceste trasari de axe ncep lucrarile de fundatii, adica sapaturile pe axele de referinta. n raport cu
axarea facuta se marcheaza sapatura la cotele din proiect. Pe axul B este exemplificata trasarea santului
continuu care are latimea n plan

Fig. 5.2.1. Profile continue pentru trasarea sistemului de axe

Fig. 5.2.2. Vedere n plan

5.2.1.2 Sapaturi si sprijiniri.
A. Criterii care determina sapatura.
1. Studiul geotehnic. Avizul geotehnic sau studiul geotehnic, care este descris n capitolul urmator,
furnizeaza structura stratificarii terenului de amplasament, cota n adncime a terenului bun de fundatie
(stratul geologic pe care se poate aseza talpa fundatiei), capacitatea portanta a stratului bun de fundare.
Studiul geotehnic mai precizeaza date despre pozitia n adncime a apei freatice. n cazul existentei pnzei
de apa freatica pot fi necesare lucrari de eliminare a apei din teren, atunci cnd executia fundatiilor
necesita aceste operatii.
2. Tipul solutiei de fundare. Solutia de fundare se alege astfel nct sa asigure transmiterea ncarcarilor
verticale si orizontale provenite din suprastructura terenului de fundare. Tipurile de fundatii diferite sunt
prezentate n continuare n capitolul clasificarea fundatiilor.
3. Functiunile existente n subsol pot influenta configuratia sistemului de fundare prin aspecte particulare
cum ar fi: procesele termice cu valori de temperatura mari, configuratiile geometrice speciale determinate
de procese tehnologice, regim de functionare dinamic etc.
B. Sapaturi deasupra pnzei de apa freatica.
1. Sapaturile se pot executa n taluz vertical, n functie de natura terenului, sau nclinat (natural). Aceasta
depinde de coeziunea terenului si adncimea la care se face sapatura.
2. Pentru terenurile cu coeziune buna si adncimi de fundare sub 2 m, sapaturile se pot executa vertical si
fara sprijiniri.
3. n cazul sapaturilor cu adncimi mari, sunt necesare sprijiniri ale malurilor.
7

4. Montantii se bat n pamnt sprijinind taluzul vertical prin intermediul dulapilor orizontali. Fortele de
mpingere sunt preluate de spraituri (elemente orizontale cu rol si de distantieri).
5. Uneori, n loc de solutia descrisa mai sus, se folosesc ziduri de sprijin. Zidurile de sprijin se calculeaza la
mpingerea pamntului si se verifica la rasturnarea fata de muchia fundatiei zidului de sprijin. Utilizarea
zidurilor de sprijin este admisa numai n cazuri speciale si bine justificate.
C. Sapaturi sub pnza de apa freatica.
1. n cazul acestor terenuri, sprijinirile se fac pe elemente cu profil special numite palplanse. Palplansele
asigura incinta sapaturii mpotriva patrunderii apei. Ele pot fi din lemn, beton armat sau metal.
2. Palplansele din lemn pot avea profil n V. Ele se nfig n pamnt realiznd astfel un perete continuu care,
prin forma profilului si colmatarea acestuia n timp, mpiedica patrunderea apei n incinta. Etansarea se
face prin umflarea lemnului n contact cu apa.
3. Palplansele din beton armat si palplansele din metal se pun n opera n acelasi mod.
4. Patrunderea apei este mpiedicata la palplansele din beton armat si metal prin colmatarea rosturilor n timp
si de sicanarea patrunderii acesteia, respectiv prin forma profilului.
5. Apa se elimina din interiorul sapaturii cu pompe speciale amplasate pe conturul sapaturii, executnduse epuismente. Aceste operatii sunt nsa costisitoare. De aceea se recomanda a nu se evita executarea
lucrari sub nivelul apei subterane fara o justificare ntemeiata.

5.2.2. Definitia si clasificarea fundatiilor.

5.2.2.1. Preambul.
1. Fundatiile sunt principalele subsisteme de constructie dispuse n infrastructura. Ele se afla n contact
direct cu pamntul si anume cu terenul bun de fundare caruia i transmit ncarcarile provenite din
8

suprastructura. Studiul geotehnic, care va fi analizat n paragraful urmator, precizeaza caracteristicile fizicomecanice ale terenului din amplasament, pe baza carora se alcatuiesc si se proiecteaza fundatiile si
infrastructura n ansamblu. Aceasta nseamna ca ncarcarile verticale si orizontale de la nivelul talpii de
fundatie se transmit terenului bun de fundare stabilit conform avizului geotehnic n limitele capacitatii
portante a acestuia.
2. n alegerea tipului de fundare, precum si a celorlalte date necesare executarii fundatiilor, cum sunt:
adncimile de fundare, materialele cu care se realizeaza efectiv fundatiile, clasele de betoane, tipul de
otelul beton, termoizolatiile si hidroizolatiile, trebuie sa se tina seama de mai multe aspecte:
-

Caracteristicile zonei climatice n care se afla amplasamentul;

Caracteristicile seismice ale amplasamentului;

Caracteristicile geologice si hidrologice ale terenului;

Tipul structurii de rezistenta;

Particularitatile structurii de rezistenta provenite din conditii locale de conformare, tehnologice, procese
termice, medii agresive etc.;

ncalzirea deosebita a elementelor din infrastructura n cazul cazanelor de la centralele termice, cazane,
cuptoare etc.;

Posibilitatea patrunderii apei n subsolul constructiei datorita fluctuatiei anuale a nivelului pnzei de apa
freatica.

5.2.2.2 Definitia si rolul fundatiilor.

Definitie:
Fundatiile sunt elemente principale de constructii aflate n contact direct cu terenul. Fundatiile fac
parte din infrastructura. Ele au rolul de a prelua si transmite terenului de fundare ncarcarile
gravitationale si ncarcarile orizontale transmise de suprastructura.
9

Conditiile de transmitere a ncarcarilor sunt determinate de:

-

conditii geotehnice;

conditii hidrologice;

tipul structurii;

procese tehnologice specifice etc.

5.2.2.3. Studiul geotehnic si stabilirea cotei de fundare.

Studiul geotehnic contine rezultatele cercetarii asupra tuturor conditiilor de amplasament, furniznd toate
datele referitoare la acestea:
1. Conditii climatice - se refera la adncimea eficienta a ciclului nghet-dezghet n sol, notata cu . n
Romnia, dimensiunile afectate de acest ciclu sunt de 0,71,2 m n functie de zona geografica. Cota de
fundatie trebuie sa depaseasca adncimea de nghet cu minim 1020 cm;
2. Conditia de stabilitate generala
altedegradari posibile ale acestuia;

terenului -

se

refera

la alunecarile

de

teren sau

3. Conditii geotehnice - se refera la stratificatia terenului pe verticala, n amplasament. Se precizeaza aici

calitatea si proprietatile fizico-mecanice ale fiecarui strat geologic si se indica acel strat n care se poate
funda, numit si strat bun de fundare. Studiul geotehnic indica n mod obligatoriu cota de fundare,
notata
masurata de la terenul natural la care se afla acel strat. Fundatiile trebuie ncastrate minim 20
cm n stratul bun de fundare.
4. Conditii hidro-geologice - se refera la nivelul apelor freatice (ce pot fi de suprafata sau de adncime).
Studiul geotehnic trebuie sa se refere si la caracteristicile chimice ale apelor, la agresivitatea acestora,
indicnd si o solutie de principiu pentru protectia fundatiilor. n studiul geotehnic se mai precizeaza variatia
sezoniera si variatia anuala a nivelului apelor freatice;
10

5. Conditii legate de zona seismica. Studiul indica zona seismica si gradul de protectie antiseismica la care
trebuie efectuat calculul seismic al constructiei respective. Se mai pot indica unele particularitati si conditii
ce se vor impune structurii si conformarii de ansamblu a acesteia;
6. Conditii legate de structura de rezistenta. Acest criteriu se refera la alegerea tipului de fundatie n
functie tipul structurii de rezistenta. Desi sistemul de fundare al oricarei structuri de rezistenta are
particularitati, se pot preciza unele caracteristici generale. Astfel se pot corela urmatoarele tipuri de
structuri cu tipurile de fundatii corespunzatoare lor.
-

pentru structuri realizate cu pereti structurali din beton armat se pot adopta fundatii continue din beton
armat, fundatii pe retele de grinzi de fundare, fundatii pe radier general;

pentru structuri realizate cu pereti structurali din blocuri de zidarie se pot adopta fundatii continue sub ziduri
de tip bloc si soclu armat;

pentru structuri realizate din stlpi si grinzi, adica structuri n cadre sunt indicate mai nti fundatiile izolate
din beton armat de tip bloc si cuzinet armat;

7. Conditii legate de caracteristicile de agresivitate ale terenului sau apei din pnza freatica, precum si
ale proceselor tehnologice:
-

patrunderea apei n incinta constructiei;

particularitati ale proceselor tehnologice: noxe, medii agresive, sau agresivitatea apelor subterane;

ncalzirea excesiva a fundatiilor si terenurilor de fundare datorata instalatiilor si echipamentelor din

infrastructura;

utilaje speciale sau configuratii geometrice speciale necesare proceselor tehnologice prevazute n subsol.

5.2.2.4. Tema de proiectare.

Toate caracteristicile prezentate n cadrul studiului geotehnic, trebuie cuprinse n tema de proiectare.
1. Conditii climatice.
11

2. Conditia de stabilitate generala a terenului.

3. Conditii geotehnice.
4. Conditii hidro-geologice.
5. Conditii legate de zona seismica.
6. Conditii legate de structura de rezistenta.
7. Conditii legate de caracteristicile de agresivitate ale terenului sau apei din pnza freatica,
n afara acestor date tema de proiectare mai trebuie sa contina date specifice elaborate despecialitatea
Instalatii.
5.2.2.5 Clasificarea fundatiilor.
1. Dupa material:
-

fundatii din zidarie de piatra;

fundatii din beton simplu - se folosesc urmatoarele clase de betoane:

BC 2

pentru umpluturi si egalizari;

BC 3.5

pentru fundatii continue, n cazul variatiilor mici de umiditate n sol, la S + P + 4 etaje;

BC 5

se folosesc la fundatii continue pentru S + P + 10 etaje;

BC 7

fundatii continue n cazul variatiilor mari de umiditate (n acest caz este armat).

fundatie din beton armat - se folosesc urmatoarele clase de betoane:

12

BC 10

folosite pentru fundatii elastice, radiere, fundatii pahar monolit, cuzineti, retele de grinzi de
fundare;

BC 15

folosite n conditii speciale cnd elementele de fundare vin n contact cu apele subterane, fundatii
pahar prefabricat, fundatii supuse la solicitari importante, fundatii supuse la actiuni dinamice;

OB 37

folosit pentru rezistenta si constructiv;

plase STNB (srma trasa metalica) - folosita pentru rezistenta;

PC 52

folosit pentru armaturi de rezistenta.

2. Dupa adncime:
-

fundatii de suprafata: fundatii continue, rigide, elastice sau izolat elastice;

fundatii de adncime: fundatii speciale, de chesoane sau piloti.

3. Dupa nivelul apelor freatice:

-

fundatii deasupra nivelului apelor freatice;

fundatii sub nivelul hidrostatic.

4. Dupa tipul structurii si solicitarile impuse de structura fundatiei:

-

fundatii continue sub pereti portanti de zidarie si diafragma;

fundatii sub stlpi;

fundatii tip pahar pentru elemente prefabricate (paharul poate fi tip monolit sau prefabricat)

fundatii pe retele de grinzi si grinzi cu reazeme izolate ce nu pot fi ntrerupte de lucrari de canalizare, sau
fundatii de utilaje si masini cu caracter special.
13

radier.

5.2.3. Fundatii directe

5.2.3.1. Etape de realizare a blocului de fundatie.
1. Dupa terminarea platformei terenului sistematizat, se face trasarea sistemului modular principal de axe de
referinta, fig. 5.2.1. si fig. 5.2.2. n cazul local al executarii unui sant de fundatie, spre exemplu pentru
turnarea blocului de fundatie cu latimea
fig. 5.2.3.

din axul B, fig. 5.2.2, se parcurg etapele a, b, c, d, prezentate n

2. Prima etapa consta n trasarea pe teren a latimii sapaturii

centrata fata de ax, fig. 5.2.3.a.

care, n cazul luat ca exemplu, este

3. n continuare se executa sapatura n sant continuu pna la prim cota de sapatura, notata cu - C.S.1.
fig.5.2.3.b.
4. Urmatorii min. 20 cm pna la cota finala de sapatura, notata cu - C.S., trebuie sa se excaveze imediat
naintea turnarii betonului din blocul de fundatie. n acest mod se elimina eventualitatea degradarii terenului
de la contactul cu betonul din blocul de fundare, n cazul unor precipitatii abundente sau altor situatii
neprevazute.
5. Cota de fundare - C.F., stabilita conform precizarilor de la punctul 5.3.2.2., este identica cu cota de
sapatura - C.S. Latimea sapaturii

este identica cu latimea blocului de fundare

6. n etapa urmatoare se toarna betonul din blocul de fundatie, fig.5.2.3.c. Se observa ca betonul turnat poate
fi realizat n elevatie folosind cofrajul de cca. 10cm peste cota - C.S. Aceasta cota n elevatie a blocului de
fundare poate avea diferite valori, n functie de ceea ce este necesar.
7. Ultima etapa consta n dispunerea stratului de hidroizolatie la partea superioara a blocului de fundare, n
vederea realizarii peretelui de zidarie si a straturilor de pardoseala, fig. 5.2.3.d.
8. Stabilirea dimensiunilor blocului de fundare se face prin respectarea datelor referitoare la :
14

corelatia dintre dimensiunile sapaturii, latimea si adncimea

si

dimensiunea minima a de axare a peretelui pe bloc;

latimea blocului de fundare

alte date constructive specifice cu caracter local sau particular n functie de amplasament, de sistemul
cladire, de traversarea, strapungerea blocului de fundatie cu elemente de instalatii etc.

rezultata din calcul;

5.2.3.2. Fundatii continue din beton simplu sub ziduri.

A. Fundatii cu sectiune dreptunghiulara.
1.

Sapatura obtinuta dupa toate operatiile descrise anterior, trebuie sa satisfaca datele prezentate n tabelul
1, fig. 5.2.4. Aceste date se refera la corelatiile dintre dimensiunile minime ale latimii sapaturii
naltimea sapaturii

si

. Sapatura aici este masurata de la cota - CTS.

2.

n fig. 5.2.5. este reprezentata o fundatie cu sectiune dreptunghiulara mpreuna cu straturile laterale de
pardoseala si peretele din zidarie care sta, axat, pe fundatie. S-a considerat cazul unui perete axat centrat.

3.

Adncimea sapaturii
se considera aici ca respecta toate prevederile referitoare la executia
acesteia. Prin urmare la care ajunge sapatura satisface conditiile impuse cotei de fundare - CF.

4.

Latimea de fundare
rezulta din calcul. Totodata latimea de fundare
trebuie sa ndeplineasca si
datele constructive referitoare la alcatuirea blocului de fundatie. Astfel este necesar ca, indiferent de
valoarea rezultata din calcul pentru

, peretele de zidarie sa poata fi pozitionat pe blocul de fundare.

15

16

Fig. 5.2.3. Etape de realizare a blocurilor de fundatie

n acest sens este necesara o cota minima de ambele parti ale peretelui pentru trasarea peretelui si pentru
preluarea unor eventuale erori n trasarea si executia blocului de fundatie. Se poate aprecia ca aceasta
cota poate avea valoarea de 10 15 cm. Totusi n functie de situatia concreta valoarea de mai sus poate
scadea la 2,5 5 cm.
5. Peste blocul de fundatie se asterne un strat hidroizolator pentru mpiedicarea patrunderii apei n peretele
de zidarie.
6. Straturile de pardoseala, luate de sus n jos sunt conform fig. 5.2.5., detaliul A:
a. stratul de pardoseala de la cota 0.00;
b. stratul de placa de pardoseala realizata din beton armat monolit;
c. un strat de hrtie kraft;
d. stratul de rupere a capilaritatii realizat din pietris anticapilar;
e. terenul sistematizat.
7. Unele functiuni ale straturilor de pardoseala. Astfel placa de pardoseala rolul de a asigura o suprafata
plana pentru executia pardoselii, ndeplineste si rolul de a face posibila sprijinirea cofrajului pentru placa de
la parter. Hrtia kraft nu permite laptelui de ciment din betonul proaspat al placii de pardoseala sa se
scurga gravitational n stratul urmator. Pietrisul anticapilar: o granulometrie monotona mpiedica
patrunderea apei din umiditatea naturala a pamntului sau a apei din precipitatii, prin fenomenul de
capilaritate.
8. Fundatiile cu sectiune dreptunghiulara se pot folosi n mai multe cazuri:
-

ncarcari mici pe blocul de fundatie

capacitate portanta mare a terenului de fundare;

17

cladire de importanta redusa si mici dimensiuni.

B. Fundatii n trepte.
1. Fundatiile n trepte sunt o varietate de fundatii din beton simplu. Pot fi cu o treapta sau cu doua trepte.
Sectiunile curente sunt date n fig. 5.2.6. pentru fundatii cu o treapta si n fig. 5.2.7. pentru fundatii cu doua
trepte.
2. Acest tip de fundatie, n trepte, devine util n cazul acelorasi constructii de importanta redusa cu mici
dimensiuni, dar cu ncarcari ceva mai mari sau, atunci cnd aceste cladiri sunt amplasate n terenuri cu
capacitati portante reduse. n aceasta situatie creste latimea
a blocului de fundare. Este mai economic
sa se recurga la un bloc de fundatie cu sectiune n trepte dect sa se adopte un bloc de fundatie cu
sectiune dreptunghiulara.
3. n figurile mentionate sunt prezentate toate datele de alcatuire constructiva a sectiunilor n trepte. Astfel
pentru prima treapta

cm, iar pentru a doua treapta

cm.

4. Prevederile referitoare la unghiul sunt prezentate n fig. 5.2.11. n tabelul 2. Valoarea tg este cuprinsa
n urmatorul interval:

si se coreleaza cu valorile capacitatii portante a terenului

5. Greutatea umpluturii de pamnt se ia n calcul alaturi de greutatea blocului de fundatie.

18

Fig. 5.2.4. Corelarea dimensiunilor sapaturii

19

Fig. 5.2.5. Bloc de fundatie cu sectiune dreptunghiulara

20

Fig. 5.2.6. Bloc de fundatie cu o treapta

21

Fig. 5.2.7. Bloc de fundatie cu doua trepte

5.2.3.3. Fundatii continue cu bloc si soclu la cladiri fara subsol.
1. Fundatiile cu bloc si soclu se adopta la cladiri la care cota 0.00 se afla mai sus dect n cazul precedent.
ntre peretele structural si blocul de fundatie se afla un element de transmitere a ncarcarilor
denumit soclu.
2. n fig. 5.2.8. este data sectiunea curenta a unei fundatii cu bloc si soclu pentru perete exterior, iar n fig.
5.2.9. sectiunea curenta a unei fundatii pentru perete interior. Fundatia peretelui exterior este prevazuta cu
trotuar perimetral.
3. Alcatuirea acestor sectiuni trebuie sa respecte mai mult date constructive, spre exemplu:
22

corelatia ntre cotele sapaturii care sunt identice cu cote sapaturii conform Tabel 1.
cotele de pozitionarea soclului pe blocul de fundatie: 10 15 cm;
cotele de pozitionare a peretelui structural pe soclu: 2,5 5 cm;

naltimi minime pentru blocul de fundatie

cm si pentru soclu

si

cm.

4. Latimea trotuarului si panta acestuia p% trebuie corelate cu sensibilitatea la umiditate a terenului de

fundare. Pentru terenuri sensibile la umiditate se recomanda latimi de trotuar si pante mai mari dect n
cazul terenurilor insensibile sau cu sensibilitate redusa la apa.
5. ntre soclu si trotuar trebuie prevazut un cordon continuu perimetral din bitum pentru mpiedicarea
patrunderii apei n terenul de fundare de lnga blocul de fundatie.
6. Unghiul trebuie sa satisfaca valorile de corelare din Tabelul 2.
7. Stratificatia straturilor de pardoseala este expusa n fig. 5.2.11. n detaliile B si C,respectiv detaliul
B pentru stratificatia interioara si detaliul C pentru stratificati exterioara, la trotuar.
8. Latimile blocurilor de fundare la exterior
datele constructive mentionate.

si la interior

se determina din calcul respectnd totodata

9. Armarea minima a soclurilor interioare si exterioare, precum si armarea minima a trotuarului este
prezentata n fig. 5.2.12. si fig. 5.2.13.

23

Fig. 5.2.8. Fundatie pentru perete exterior

24

Fig. 5.2.9. Fundatie pentru perete interior

25

Fig. 5.2.10. Stratificatii interioare si exterioare

26

Fig. 5.2.11. Corelatia dintre

si clasa de betoane

Fig. 5.2.12. Armare soclu exterior si trotuar

27

Fig. 5.2.13. Armare soclu interior

28

Fig. 5.2.14. Stratificatia planseului Fig. 5.2.15. Stratificatia sub placa de

peste subsol
pardoseala

29

Fig. 5.2.16. Stratificatie trotuar

Fig. 5.2.17. Dispunerea hidroizolatiei
5.2.3.4. Transmiterea ncarcarilor gravitationale de la peretele structural la terenul de
fundare.
1. ncarcarile gravitationale se transmit de la peretii structurali la terenul de fundare prin intermediul
subsistemului structural al infrastructurii, adica prin intermediul fundatiilor. Acest subsistem structural are
tocmai acest rol de redistribui ncarcarile transmise de suprastructura, respectiv, n cazurile expuse de
peretii structurali din zidarie de caramida si de a le transmite terenului de fundare.
2. n figurile 5.2.18. si 5.2.19. sunt precizate sectiunile de contact ntre elemente diferite: perete structural
-bloc de fundatie sau/si ntre treptele blocului de fundatie, precum si ntre blocul de fundatie si terenul de
fundare.
30

3. n figurile 5.2.20. si 5.2.21. sunt reprezentate n detaliu diagramele de presiuni care apar la contactul ntre
elementele structurale. n baza axiomei legaturilor se pot pune n evidenta presiunile care apar n sectiunile
de contact definite anterior.
4. Presiunile efective
se compara cu presiunile conventionale ale ternului de fundare
n Studiul geotehnic.

determinate

5. Relatiile de calcul sunt urmatoarele:

pe baza acestor relatii rezulta latimea blocului de fundatie

31

Fig. 5.2.18. Precizarea sectiunilor (planelor) de contact ntre elemente n cazul fundatiei cu bloc de beton
simplu cu sectiune dreptunghiulara

32

Fig. 5.2.19. Precizarea sectiunilor (planelor) de contact ntre elemente n cazul fundatiei cu bloc de beton
simplu cu o treapta

33

34

Fig. 5.2.20. Transmiterea ncarcarilor gravitationale de la peretii structurali din zidarie la terenul
bun de fundare prin intermediul blocului de fundare cu sectiune dreptunghiulara

35

36

Fig. 5.2.21. Transmiterea ncarcarilor gravitationale de la peretii structurali din zidarie la terenul
bun de fundare prin intermediul blocului de fundare cu o treapta
5.2.3.5. Fundatii continue sub pereti din zidarie cu bloc si cuzinet la cladiri cu subsol.
1. Subsolul este un spatiu prevazut n infrastructura caruia i se aloca diferite functiuni corespunzator
destinatiei si importantei cladirii. Cele mai frecvente functiuni sunt de depozitare, de adapost protectie
civila, de spatii tehnice pentru centrale termice, garaje, anexe gospodaresti etc.
2. Aceste aspecte functionale trebuie prevazute n Tema de proiectare elaborata de specialitatile Arhitectura
si Instalatii, mpreuna cu datele tehnice care fac posibila alcatuirea subsolului, si anume:
a. dimensiuni de gabarit, ndeosebi precizarea naltimii subsolului;
b. sistemul de goluri n pereti structurali ai subsolului care de cele mai multe ori nu coincide cu sistemul de
goluri de la nivelurile superioare;
c. strapungerile n peretii structurali necesare amplasarii instalatilor si echipamentelor etc.
Pe baza temei de proiectare se poate elabora apoi proiectul de rezistenta.
3. naltimea subsolului, notata
a. pentru subsoluri locuibile
b. pentru subsoluri tehnice

se alege astfel:
m;
m;

c. alte naltimi bazate pe date tehnice elaborate si justificate de beneficiar.

37

4. n figurile 5.2.22. si 5.2.23. sunt prezentate solutiile curent folosite n cele doua cazuri curent ntlnite n
practica: solutia pentru peretele de subsol exterior, fig. 5.2.22. si solutia pentru peretele de subsol interior,
fig. 5.2.23. Detaliile D, E, F. si G., n care sunt precizate modalitatile de alcatuire n diferite zone distincte
sunt expuse n fig. 5.2.14. 5.2.17.
5. Peretele de subsol se hidroizoleaza la exterior si stratul de hidroizolatie se protejeaza, spre exemplu, cu un
strat de zidarie de caramida plina n grosime de 12,5cm. n detaliul Feste expus modul de succesiune al
acestor straturi.
6. Datele constructive minime referitoare la pozitionarea soclului pe bloc si a peretelui structural pe soclu sunt
precizate att pentru solutia la exterior, ct si pentru cea la interior.
7. Alcatuirea planseului peste subsol necesita asigurarea unei termoizolatii la intrados. Detalierea solutiei
este prezentata n detaliul E. De remarcat solutia adoptata pentru asigurarea pozitiei termoizolatiei prin
stratul de tencuiala armata prinsa de placa peste subsol prin mijlocirea agrafelor.

38

39

Fig. 5.2.22. Fundatii continue sub pereti din zidarie cu bloc si soclu, la cladiri cu subsol: solutia pentru
perete exterior

40

41

Fig. 5.2.23. Fundatii continue sub pereti din zidarie cu bloc si soclu, la cladiri cu subsol: solutia pentru
perete interior
5.2.3.6. Fundatii continue sub pereti din beton armat cu bloc si cuzinet la cladiri cu
subsol.
1. Consideratiile referitoare la functionalitatea subsolului sunt aceleasi ca n cazul solutiei peretilor de subsol
realizati din zidarie de caramida.
2. Se recomanda ca grosimea peretilor de subsol realizati din beton armat monolit sa fie minimum 25 cm,
att la exterior, ct si la interior.
3. n fig. 5.2.24. si 5.2.25. sunt date solutiile de pereti de subsol folosite n practica curenta. Detaliile de
alcatuire B, E si G sunt date n fig. 5.2.10. 5.2.17.
4. n vederea alcatuirii sectiunilor pentru blocul de fundatie si cuzinet, se recomanda urmatoarele valori:
cm si

cm
si

5. Latimea
a blocului de fundare se determina respectnd n acelasi timp datele constructive si valoarea
rezultata din calcul.
Armarea peretilor de subsol
6. Armarea cuzinetului. Cuzinetul se armeaza cu bare longitudinale si bare transversale rezultate din
calcul, conform detaliilor din fig. 5.3.26. si fig. 5.3.27. Pentru asigurarea legaturii ntre cuzinet si peretele de
beton armat se prevad n cuzinet bare de legatura numite mustati de legatura.
7. Armarea peretelui de subsol. Peretele subsolului se armeaza cu bare longitudinale si bare
transversale minimum 10(12)/10.20 cm rezultate din calcul. Pentru trecerea de la o sectiune mai mare
42

la o sectiune mai mica fierul se graifuieste cu panta 1:6. Barele longitudinale si barele transversale
formeaza o retea rectangulara pe ambele fete ale peretelui. Pentru mentinerea distantei prevazute n
proiect ntre cele doua retele de armatura de pe fetele peretelui se folosesc agrafe sau distantieri 48/mp.

43

44

Fig. 5.2.24. Fundatii continue sub pereti din beton armat monolit cu bloc si cuzinet la cladiri cu subsol:
solutia pentru peretele exterior

45

46

Fig. 5.2.25. Fundatii continue sub pereti din beton armat monolit cu bloc si cuzinet la cladiri cu subsol:
solutia pentru peretele interior

47

48

Fig. 5.2.26. Armarea peretelui de subsol aflat la exterior

49

50

Fig. 5.2.27. Armarea peretelui de subsol aflat la interior

5.2.3.7. Fundatii izolate sub stlpi.
1. Principalele solutii de fundatii izolate sub stlpi sunt prezentate n fig. 5.2.28. fig. 5.2.33.
2. Fundatia izolata cu bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat este reprezentata n sectiune si n
vedere plana n fig.5.2.28. s fig.5.2.29. Datele constructive de alcatuire sunt descrise n fig. 5.2.28.
3. Cuzinetul este armat la partea inferioara cu o retea ortogonala de bare minimum 10/10.20 cm conform
sectiunii 1-1 fig. 5.2.29. La partea superioara a cuzinetului se pot prevedea bare de legatura cu blocul de
fundatie.
4. Pentru asigurarea legaturii dintre cuzinet si stlp se prevad mustati de legatura conform sectiunii si vederii
2-2.
5. n functie de aria suprafetei de fundare se poate alege una dintre solutiile urmatoare astfel:
-

pentru

m, fundatie cu talpa prismatica, fig.5.2.30.si fig. 5.2.31.

pentru

m, fundatie tip obelisc, fig.5.2.32.si fig. 5.2.33.

6. Principiile de alcatuire sunt:

a. armarea talpii de fundare cu o retea rectangulara de armatura min. 10/10.20 cm
b. conectarea blocului de fundare cu stlpul folosind bare de legatura (mustati de legatura).
c. mustatile n interiorul blocului sunt legate ntre ele cu etrieri.
7. Pentru ambele solutii de fundare, de tip prismatic sau de tip obelisc, betonul din bloc nu se toarna direct pe
pamntul din sapatura, ci mai nti se asterne un strat de beton simplu de clasa inferioara Bc 3,5, sau Bc 5,
51

numit beton de egalizare. Pe acest strat egalizator se monteaza armatura si abia apoi se toarna betonul
din bloc.

52

53

Fig. 5.2.28. Fundatie izolata sub stlp cu bloc de beton simplu si cuzinet. Sectiune verticala.

54

55

Fig. 5.2.29. Fundatie izolata sub stlp si cuzinet. Sectiuni orizontale.

56

57

Fig. 5.2.30. Fundatie cu talpa prismatica din beton armat

58

59

Fig. 5.2.31. Fundatie cu talpa prismatica din beton armat

60

61

Fig. 5.2.32. Fundatie cu talpa tip obelisc din beton armat

62

63

Fig. 5.2.33. Fundatie cu talpa tip obelisc din beton armat

5.2.3.8. Fundatii sub pereti de compartimentare.
1. Peretii de compartimentare, pentru cazul cnd sunt realizati din zidarie de caramida pot fi de maximum
12,5 (15)cm.
2. Solutiile prezentate n fig. 5.2.34. expliciteaza stratificatia straturilor de pardoseala sub fiecare tip de
perete de compartimentare, de: 7,5(10)cm, 12,5(15)cm.
3. n functie de grosimea peretelui, se iau masuri din ce n ce mai complexe de armare a placii de
pardoseala. Astfel pentru peretii din caramizi asezate pe cant de 7,5 (10)cm se pot prevedea local sub
perete n placa de pardoseala doua bare de min. 10, PC52. n cazul unor pereti mai grosi de 12,5 sau
15cm placa de pardoseala se poate ngrosa local sub peretele de compartimentare si arma corespunzator
realizndu-se de-a lungul peretelui o grinda cu fetele laterale nclinate, fig. 5.2.34.c.

64

65

Fig. 5.2.34. Fundatii pentru pereti de compartimentare

5.2.3.9. Fundatii pe retele de grinzi.
1. Fundatiile pe retele de grinzi se adopta n cazul unor solicitari mari la nivelul infrastructurii si a unor valori
mici ale capacitatii portante

a terenului de fundare.

2. Pentru exemplificare s-a ales reteaua de grinzi de fundatii expusa n fig. 5.2.35. fig.5.2.38. Pe sistemul
modular de axe de referinta A, B, C, si 1, 2, 3, 4 au fost prevazute grinzile de fundare transversale GR.T.1
GR.T.4. si grinzile longitudinale GR.L.A. GR.L.C. pozitionate axat, fig. 5.2.35.
3. Sectiunile caracteristice prin acest sistem de fundare Sectiunea transversala T-T siSectiunea
Longitudinala L-L sunt expuse n fig. 5.2.36. si fig. 5.2.37. Grinzile se dispun pe un strat de beton de
egalizare n grosime de 8 10 cm. n elevatie, cofrajul grinzilor de fundare transversale si longitudinale
pune n evidenta, n afara de betonul de egalizare amintit, naltimea talpii
de fundare.

si naltimea inimii

a grinzii

4. Alcatuirea constructiva a sectiunii grinzii de fundare.

-

Grinzile de fundatii sunt supuse la solicitari mari si de aceea naltimea inimii

cca. 1,00 m si mai mult,

m.

Deoarece stlpii sunt ncastrati n grinzile de fundatie, dimensiunea latimii inimii

minimum latimea stlpului
fundatie latimea acesteia

are n general valori mari, de

Latimea talpii

trebuie sa fie de

pe acea directie. Din conditii de dispunere a armaturii n interiorul grinzii de

se mareste fata de

cu cte 5 cm de fiecare parte a stlpului.

rezulta din calcul. Se recomanda ca naltimea talpii sa fie

cm.

5. Armarea sectiunii grinzii de fundatie. Grinzile de fundare sunt dublu armate datorita solicitarilor la care
sunt supuse. n fig. 5.2.38 este prezentata armarea minima a sectiunii grinzii de fundatie. Armaturile
66

longitudinale rezultate din calcul sunt notate cu A1a si A2a. Sectiunea mai contine armaturi longitudinale de
montaj, armatura transversala a talpii, etrieri.

67

68

Fig. 5.2.35. Plan grinzi de fundatii

Fig. 5.2.36. Grinda de fundatie transversala. Cofraj.

69

Fig. 5.2.37. Grinda de fundatie longitudinala. Cofraj.

70

71

Fig. 5.2.38. Sectiune prin grinda transversala de fundatie.

Cofraj si armare.

5.2.3.10. Fundatii pe radier general.

1. Radierul general este o solutie de fundare care consta dintr-o placa groasa asezata pe terenul de fundare
prin intermediul unor straturi cu rol functional.
2. Solutia curent ntlnita n practica are pereti perimetrali pe tot conturul radierului si pereti structurali sau
stlpi la interior. n fig. 5.2.39. este prezentat un radier general dispus pe un sistem rectangular de axe de
referinta transversale 1, 2, 3, 4 si longitudinale A, B, C. Tot aici sunt puse n evidenta sectiunile
caracteristice transversala si longitudinala.
3. Radierul este protejat la exterior cu un strat hidroizolator si protectia hidroizolatiei conform detaliului J.
Stratificatia pe care se aseaza radierul este specificata n detaliul H.
4. Armarea radierului se face cu retele rectangulare de bare dispuse att la parte inferioara, ct si la partea
superioara a radierului. Aceste retele de bare sunt puse n evidenta n sectiunile transversala si
longitudinala fig. 5.2.41.
5. Sub peretii perimetrali si peretii interiori n grosimea radierului se pot prevedea carcase de centuri sau de
grinzi incluse detaliilor K, L, M, N si P.
6. Grosimea radierului se alege n functie de marimea solicitarilor, de gabaritul radierului, de natura si
capacitatea portanta a terenului, precum si de alte conditii locale si particulare.

72

73

Fig. 5.2.39. Plan cofraj radier general

74

75

Fig. 5.2.40. Detalii radier

76

77

Fig. 5.2.41. Plan armare radier

78

79

Fig. 5.2.42. Detalii armare radier

80

81

Fig. 5.2.43. Detalii armare radier

82

83

Fig. 5.2.44. Detalii armare radier

Proiect de casa cu subsol vs. Proiect de casa fara subsol

Apr 23
diverse, Proiectare, proiecte case
In ce conditii poate fi mai economic un proiect de casa cu subsol. Mi se intampla des sa fiu intrebat de catre clienti daca merita sa
isi faca subsol la casa pe care planuiesc sa si-o faca. Analizand, pot spune ca in anumite situatii se justifica sau chiar se recomanda
subsolul, in timp ce, in alte cazuri, construirea unui astfel de spatiu este pur si simplu o preferinta a clientului. In randurile
urmatoare o sa facem un studiu de caz, pornind de la urmatoarele ipoteze:

84

Avem o casa cu mansarda cu amprenta la sol de 73 mp, situata pe o parcela de 500mp. Terenul bun de fundare se afla la o
adancime de 120cm. Sa consideram ca nivelul finisajului de peste placa parter adica cota +/-0,00, se afla la 60cm peste viitoarea
cota a terenului amenajat in varianta cu fundatie si la 90cm in varianta cu subsol (pentru a permite amplasarea unor ferestre).

Detaliu subsol si fundatie

Inainte sa trecem la calcule trebuie sa fac urmatoarele precizari:
- pentru simplitate nu am socotit sapatura considerand aproximativ la aceaiasi valoare sapatura manuala a fundatiilor cu cea
mecanizata a subsolului
- preturile la materiale sunt cele afisate de depozitele de materiale la sfarsitul lunii aprilie, iar manopera este estimata pe baza
preturilor practicate de echipele de mesteri care construiesc case in jurul Bucurestiului
- valorile calculate se refera strict la structura de rezistenta otel, beton, cofraje, deci nu includ izolatii, instalatii, finisaje.
Varianta cu fundatii:
Lucrare
Turnare egalizare
Armare talpi fundatii
Betonare talpi fundatii
Armare grinzi fundatie
Cofrare grinzi fundatie
Betonare grinzi fundatii
Armare placa parter

tip
C4/5
otel PC52
C16/20
otel PC52
Cherestea
C16/20
STNB

Cant.
1
1215
11
220
5
17
250

U.M.
mc
kg
mc
kg
mc
mc
kg

pret/U.M.
45.00
0.75
68.00
0.75
125.00
68.00
0.75

Pret / art.
63
911
762
165
625
1163
188
85

Betonare placa parter

C16/20

7
mc
68.00
Total materiale:

496
4373

Daca consideram manopera 30% din valoarea materialelor avem un cost total pentru varianta de fundatii de: 4373 + 1460=5833
Euro.
Varianta cu subsol:
Lucrare
Turnare egalizare
Armare radier
Betonare radier
Armare pereti subsol
Cofrare pereti subsol
Betonare subsol
Armare placa parter
Betonare placa parter
Cofrare placa parter

tip
C4/5
otel PC52
C16/20
otel PC52
Cherestea
C16/20
otel PC52
C16/20
Cherestea

Cant.
U.M. pret/U.M.
4
mc
45.00
1985
kg
0.75
25
mc
68.00
6510
kg
0.75
11
mc
125.00
33
mc
68.00
795
kg
0.75
9
mc
68.00
3
mc
125.00
Total materiale:

Pret / art.
189
1489
1700
4883
1388
2244
596
612
394
13494

Vom considera o manopera de 25% din valoarea materialelor avand in vedere valoarea mai mare si astfel rezulta un cost
total 13494+3373=16767 Euro
Preturile care au rezultat se refera strict la structura nu includ hidro+termoizolatii sau finisaje.
Observatii:
Investitia in varianta cu subsol este cu aproape 11.000 Euro mai mare, iar pentru acesti bani am obtinut doar un mare
beci ! . Daca vrem sa avem mai mult decat acest beci, spatiul trebuie finisat (instalatii, tencuieli, pardoseala), iar investitia in
finisaje o sa fie comparabila cu cea a unui nivel suprateran. Astfel metrul patrat de crama, sala de fitness, spalatorie, camera de
hobby, sau orice alta functiune o veti aloca spatiului de la subsol, va costa cel putin 60% din pretul pe metru patrat de nivel
suprateran, adica, daca parterul sau mansarda vor costa la cheie 73450=32850 Euro, subsolul va costa 73270=19.700 Euro . In
plus, desi subsolul este prin natura lui, favorizat din punct de vedere termic, cheltuielile de intretinere ale casei in ansamblu vor fi
mai mari dect in varianta fara subsol.
86

Concluzii:
Daca aveti nevoie de o camara imensa (cat suprafata casei la sol), un subsol nefinisat este cea mai eficienta solutie. In schimb, in
cazul in care 4mp de camara va sunt suficienti, o incapere langa bucatarie este suficienta si in orice caz mai ieftina.
Daca totusi sunteti sigur ca destinatiile pe care le-ati gasit subsolului finisat va vor fi si de un real folos, felicitari, ati obtinut un
spatiu util la pret redus. Altfel, ati ingropat, la propriu, niste bani.
Sunt situatii in care suprafata disponibila pentru constructie este insuficienta, ba mai mult, este limitata si dezvoltarea pe verticala
la maxim 2-3 niveluri (P+1, P+2). In acest caz ca este nevoie de mai mult spatiu, eventual chiar pentru locuit, subsolul este unica
solutie - deci investitia este perfect justificata.

87

88

Comportarea unui radier din beton armat la o constructie cu pereti portanti

03/12/2012

Fiecare constructie, indiferent de tip, trebuie sa asigure transmiterea spre teren, in conditii de siguranta, prin intermediul fundatiilor, a incarcarilor de orice natura
(permanente, utile, climatice etc.). Transmiterea trebuie sa se faca fara tasari sau alte deplasari/deformatii care ar putea pune in pericol stabilitatea cladirii sau ar
genera avarii ale acesteia sau ale unei parti ori ale unor elemente de constructie. Orice tasare sau deteriorare in aceasta parte a infrastructurii va avea ca rezultat
inducerea unor insemnate eforturi si deformatii suplimentare in suprastructura cladirii, care, de cele mai multe ori, au ca rezultat avarii grave. Sistemul de fundare
asigura conlucrarea corecta a elementelor structurale, fara tasarea inegala a diferitelor tronsoane ale cladirii.

Radierul general este format dintr-o placa din beton armat monolit, prevazuta sub toata constructia, placa ce asigura o suprafata maxima de
rezemare pe teren a constructiei. Pe radier reazema toate elementele structurale verticale si acesta le transmite terenului de fundare.
Pe contur sunt peretii de subsol din beton monolit care, impreuna cu radierul general si planseul peste subsol, formeaza asa numita cuva.
Solutia constructiva cu radier general se adopta in cazurile unor incarcari mari si terenuri de fundare mai slabe, precum si atunci cand exista apa subterana la adancimi relativ
mici.
Fundatiile de tip radier se utilizeaza, de regula, in urmatoarele situatii:
terenuri cu rezistenta scazuta, care impun suprafete mari ale talpii fundatiilor;
terenuri dificile sau neomogene, cu risc de tasari diferentiale;
prezenta apei subterane impune realizarea unei cuve etanse;
elementele verticale (stalpi, pereti) sunt dispuse la distante mici, care fac dificila executia fundatiilor izolate sau continue;
radierul impreuna cu elementele verticale structurale ale substructurii trebuie sa formeze o cutie rigida si rezistenta;
constructii cu inaltime mare, care transmit incarcari importante la teren.
Radierele de rezistenta pot fi alcatuite in urmatoarele solutii constructive:
din placi drepte (fig. 1a), folosite, pentru constructii cu pereti portanti la care distanta intre pereti nu depaseste 3,004,00 m. Placa se armeaza pe o singura directie, pe
distanta intre pereti sau pe doua directii, atunci cand raportul deschiderilor intre pereti este mai mic sau egal cu 1,5. Grosimea placii se ia, constructiv, de cel putin 20 cm.
plansee-ciuperci (fig. 1b) (dala groasa cu ingrosare sub forma de capitel in dreptul stalpilor). Acest tip de radier se foloseste la silozuri, depozite subterane, rezervoare ingropate. La constructiile cu incarcari mari si asimetrice, radierul se poate executa sub forma unei placi cu grosime mare 0,801,20 m, pe care stalpii reazema fara capiteluri.
cu grinzi (fig. 1c), care se folosesc la constructiile pe cadre; ele sunt formate din placi armate, pe doua directii, rezemate pe o retea de grinzi sau pe grinzi principale si grinzi
secundare.

89

In ansamblul complex al unei constructii din zidarie, structura de rezistenta este acea parte componenta care are rolul de a prelua toate solicitarile de provenienta mecanica,
conferidu-i, astfel, stabilitate si siguranta pe intreaga durata de timp a exploatarii acesteia.
Structurile din zidarie portanta sunt structuri cu diafragme, formate dintr-un sistem de elemente verticale, dezvoltate pe doua directii, respectiv diafragme, legate intre ele prin
plansee, astfel incat sa formeze un ansamblu spatial. Sistemul structural este simplu, continuu si are suficienta capacitate de rezistenta si rigiditate pentru a asigura un traseu
direct si neintrerupt al fortelor verticale si orizontale, pana la terenul de fundare.
Constructiile care dispun de o structura de rezistenta cu o rigiditate mare sunt, practic, indeformabile, ca niste blocuri compacte. Terenul de fundare le poarta pe durata miscarii
seismice ca pe niste corpuri rigide, miscarile constructiilor fiind aceleasi cu cele ale terenului traversat de undele seismice. Ca urmare a deplasarii rapide a bazei, in blocul rigid
se nasc, instantaneu, forte si momente a caror intensitate este proportionala cu produsul dintre masa lor si acceleratia miscarii terenului.
Solicitarea diafragmelor de zidarie la sarcini orizontale de tip seism conduce la avarii, in special sub forma de fisuri care se dezvolta local sau sunt generalizate pe suprafata
elementului. Refacerea capacitatii portante initiale impune adoptarea unor solutii de consolidare, la aprecierea proiectantului, in urma unei analize calificate a cauzelor avariilor, a
tipului si a gradului de avarie. Adoptarea solutiei de consolidare tine cont de considerente tehnice si economice, de posibilitatea realizarii corecte si de eficienta asupra capacitatii
de rezistenta.

HOTEL PALACE DIN GOVORA BAI, JUDETUL VALCEA

Studiu de caz
Cladirea existenta (fig. 2), data in folosinta in anul 1914, are forma, in plan, compacta, cu dimensiunile de 33,25 m x 18,5 m. Aria construita (Ac = 1.372,7 mp). Regimul de inaltime S+P+5E+M. Functiunea cladirii este de hotel.
Planseele peste parter si etaje sunt din beton armat. Acoperisul este de tip sarpanta de lemn cu invelitoare din tigla. Fundatia cladirii este radier general cu grosimea de 50 cm.
Structura de rezistenta este realizata din zidarie portanta de caramida, cu grosimea zidurilor de maxim 100 cm si minim 70 cm; la subsol, in suprastructura, peretii portanti de
caramida au grosimea maxima de 75 cm si cea minima de 45 cm. De asemenea, stalpii si grinzile au armatura rigida (profile metalice inglobate in beton).

Calculul starii de eforturi si deformatii

Pentru analiza starii de eforturi si deformatii ale radierului si ale terenului de fundare s-a folosit Metoda elementelor finite. In acest sens s-a luat in considerare numai o jumatate
a radierului general al cladirii, din cauza formei in plan a acesteia (fig. 3).
Modelarea a fost conceputa din doua domenii distincte (radierul si peretii de subsol). Elementele finite au forma geometrica triunghiulara (fig. 4).
Intregul radier a fost modelat ca o placa pe mediul elastic de tip Winkler. Pentru aceasta s-a folosit un reazem de suprafata. Modelul Winkler are la baza ipoteza contactului
permanent intre radierul de fundare si teren si faptul ca sub actiunea incarcarilor, deformatiile terenului, in toate punctele de pe suprafata de contact, sunt proportionale cu
deformatiile radierului, factorul de proportionalitate fiind coeficientul de pat ks.
Terenul de fundare este format din argile nisipoase de culoare cafenie. In acesta situatie s-a considerat coeficientul de pat ks = 34.000 kN/m3.
Presiunea conventionala de calcul, data in studiul geotehnic:

90

Pconv.barat = 345 kPa

Greutatea din incarcare proprie a fost calculata din greutatile zidariei de caramida si ale planseelor aferente fiecarui nivel al cladirii.
Greutatea utila, aferenta fiecarui nivel, a fost considerata 3 kN/m2 (conform SR EN 1991-1-1).
Incarcarea din zapada a fost considerata 2,40 kN/m2.
Din modelarea cu elemente finite au rezultat:
presiunea maxima pe talpa radierului: p = 334 kN/m2
tasarea terenului de fundare: sz (ez) = 9,80 mm

CONCLUZII
Pentru analiza sistemului de fundare, alcatuit din radier general din beton armat si peretii subsolului din caramida cu rigiditate foarte mare, al unei constructii cu vechimea de
circa 100 de ani s-a procedat astfel:
pentru calcul s-a facut o modelare 3D folosind metoda elementelor finite, in care radierul s-a considerat pe un mediu elastic de tip Winkler;
presiunile pe talpa radierului nu depasesc capacitatea portanta a terenului de fundare, iar tasarile terenului sunt de 9,80 mm, rezultand o comportare foarte buna in timp;
radierul constructiei, realizat din beton armat in urma cu circa 100 de ani, a prezentat o comportare foarte buna, nefiind depistate fisuri sau degradari locale ale betonului, desi
mediul din zona prezinta agresivitate din cauza apelor geo-termale.

BIBLIOGRAFIE
1. Budescu M., Ciongradi L, TAranu N., GavrilaS I. - Reabilitarea constructiilor, Editura Vesper, Iasi, 2001;
2. PeStiSanu C. - Constructii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995;
3. Haida V., Marin, M., Mirea, M., - Mecanica pamanturilor, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2004;
4. Manoliu, I., - Fundatii si procedee, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983;
5. A XI-A Conferinta nationala de geotehnica si fundatii, Timisoara, 2008.
citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 decembrie 2012, pag. 48

91

Autor:
Florin Catalin Miron Universitatea Politehnica Timisoara, Facultatea de Constructii si Instalatii, Departamentul de Cai de Comunicatii Terestre, Fundatii si
Cadastru

92