08/11/2018

Caracteristici pentru proiectare

Micromecanica - se studiază caracteristicile mecanice
ale materialelor compozite, pe baza proprietăților
individuale ale fazelor și interacțiunea acestora,
considerând compozitul un material eterogen
C
A

Fazele sistemului compozit:

A – faza continuă - matricea;
B – faza dispersă – armătura;
C – interfața

Axele principale ale lamelei unidirecționale

Lamela este unitatea de bază în analiza structurilor compozite şi reprezintă un aranjament

elementar de fibre (unidirecţionale, ţesătură bidirecțională, mat) înglobate într-o matrice
suport

Lamela compozită cu diverse tipuri de ranforsare:

unidirecțională; bidirecțională; aleatorie

Constituentele lamelei
compozite unidirecțională:

fibră; matrice; lamela compozită

1
08/11/2018

2

Comportarea elastică a lamelei unidirecționale
Comportarea elastică în planul lamelei unidirecţionale poate fi
caracterizată prin constantele elastice de bază:
- modulul de elasticitate longitudinal,
- modulul de elasticitate transversal,
- modulul de elasticitate la forfecare,
- coeficientul lui Poisson,
Modulul de elasticitate longitudinal EL (E1)
08/11/2018
Comportarea
Ipoteze elastică
adoptate pentrua determinarea
lamelei unidirecționale
proprietăţilor elastice ale
lamelei compozite
Matrice: Fibre:
- omogenă, - omogene,
EL  E1 - izotropă, - izotrope (sticlă) sau ortotrope (carbon, aramidice)
ET  E2 - comportare elastică - comportare elastică
GLT  G12 - paralele între ele și echidistante
LT  12
Compozit:
- aderență perfectă între fibre și matrice, c = f = m
- încărcările sunt aplicate paralel sau normal pe
direcția fibrelor
- tensiunile riziduale se neglijează
- comportare elastică până la cedare
Modulii de elasticitate Nu există defecte în:
corespunzători axelor lamelei
- fire;
ortotrope
- matrice;
- la interfaţa dintre fire şi matrice.
Modulul de elasticitate longitudinal EL (E1)
Fibre izotrope și ortotrope:
a - fibră izotropă (Eft = Efl);
b - fibră ortotropă (Eft ≠ Efl)
Modelul conduce la o relație bazată pe
regula amestecurilor, iar graficul de variație a
modulului de elasticitate EL în raport cu
fracțiunea volumetrică de fibră este liniar.
Modelul paralel al compozitului •pentru fibre izotrope (Ef=Efl=Eft)
EL  E1  Ef Vf  EmVm EL  Ef Vf  Em(1 Vf )
unidirecţional solicitat longitudinal:
lamela compozită; modelul paralel, •pentru fibre ortotrope (Efl ≠Eft)
EL  E1  Efl Vf  EmVm EL  Efl Vf  Em(1 Vf )
3
 08/11/2018

Variaţia modulului de elasticitate longitudinal EL (E1) Modulul de elasticitate transversal ET (E2)

Utilizând modelul serie se obține o relație de

calcul bazată pe regula inversă a amestecurilor:

• pentru fibre izotrope (Ef = Efl = Eft)

EftEm EftEm
ET  ET 
Em Vf  Eft Vm Em Vf  Eft (1  Vf )

• pentru fibre ortotrope (Efl ≠Eft)

EftEm EftEm
ET  ET 
Em Vf  Eft Vm Em Vf  Eft (1  Vf )

Eft este modulul de elasticitate transversal

Modelul serie al unui compozit al fibrelor.
în raport cu fracţiunea volumetrică de în raport cu fracţiunea volumetrică de
armare unidirecţional
armare și modulul de elasticitate al fibrei Ef

Modulul de elasticitate transversal ET (E2) Variaţia modulului de elasticitate transversal ET în raport cu

fracţiunea volumetrică de armare pentru cazul fibrelor izotrope

4
 08/11/2018

Ecuațiile Halpin-Tsai
Modulul de elasticitate la forfecare în planul lamelei GLT
Pentru evaluarea modulului de elasticitate la forfecare
1 V V
GLT (G12) în planul lamelei compozite se folosește un  f  m
GLT Gf Gm
model serie, supus unei tensiuni tangențiale uniforme
Gf Gm
GLT 
1  1 1 Vf Gm Vf  Gf (1  Vf )
ET  Em
1  1 Vf
• Gf este modulul de elasticitate
la forfecare al fibrelor;

1 
Ef Em   1 • Gm este modulul de elasticitate
Ef Em   1 la forfecare al matricei.

Ef Em
Gf  , Gm 
2(1   f ) 2(1  m )
curbele de variație ale lui ET stabilite prin regula inversă a amestecurilor și
ecuațiile Halpin-Tsai
modelul deformaţia din forfecare pentru • υm, υf , reprezintă
- Ef = Eft , ținând seama de natura acestor materiale. compozitului constituenţi şi pentru modelul coeficienții lui Poisson
- 1 - factorul de eficiență al armării pentru încărcarea transversală, unidirecţional în ansamblu pentru fibră, respectiv
• depinde de geometria fibrei, rețeaua de dispunere a fibrelor şi de condiţiile de încărcare; matrice.
• în cazurile uzuale de secţiuni circulare ale fibrelor, se 1 = 2.
Modelul serie sub tensiune uniformă de forfecare

Ecuațiile Halpin – Tsai Coeficienţii lui Poisson

1  2 2 Vf
GLT  Gm  Gf Gm   1 iar 2 = 1 este factorul de eficienţă al
1  2 Vf 2 
 Gf Gm   2 armării pentru forfecarea în planul (L, T).

deformatia specifica liniara transversala


deformatia specifica liniara longitudinala

Modelul compozitului unidirecţional pentru

calculul coeficientului Poisson, νLT

Primul coeficient Poisson (νLT) stabilește relația dintre tensiunea longitudinală (σL) și
deformaţia specifică liniară transversală (εT) fiind cunoscut sub numele de coeficientul
Poisson principal:
T unde
LT   L  0, T  0, LT  0
L L este deformaţia specifică longitudinală

Variația modulului de elasticitate la forfecare, GLT , Cel de-al doilea coeficient, denumit coeficientul Poisson secundar (νTL) stabileşte relaţia
dintre tensiunea transversală (σT) și deformaţia specifică liniară longitudinală (εL):
calculat cu relația Halpin-Tsai pentru diverse
în raport cu fracțiunea volumetrică de fibră L
rapoarte Gf /Gm TL   T  0, L  0, LT  0
T

5
 08/11/2018

Coeficienţii lui Poisson Variaţia coeficienților Poisson νLT și νTL în raport cu

fracţiunea volumetrică de fibră (νm > νf)

modelul folosit la
determinarea lui νLT

Deformaţia transversală totală a compozitului (c) este egală

cu suma deformaţiilor transversale ale constituenţilor, f şi m. (εcL=εfL=εmL)

 c   f  m ;

f   f T lf ; m   m T lm ; c   c T lc

LT  f Vf  mVm

E f Em /( EmV f  E f Vm )
 TL  [ f V f  mVm ]
E f V f  EmVm