Sunteți pe pagina 1din 10

CURS 7

ORGANE DE LEGĂTURĂ (CUPLAJE)

Cuplajul mecanic este un organ de maşină demontabil, care realizează


legătura între doi arbori cu scopul transmiterii mişcării de rotaţie şi a momentului de
răsucire, fără modificarea legii de mişcare.
Arborii cuplaţi au în general axele longitudinale (de rotaţie) coliniare, dar pot
exista în anumite situaţii şi abateri de la coliniaritate, în anumite limite, admise de
construcţia cuplajului.
Cuplajele permanente dintre doi arbori se pot realiza în aşa fel încât legătura
dintre arbori să fie continuă, adică decuplarea se poate realiza numai prin oprirea
maşinii şi demontarea unor elemente componente.
Cuplajele intermitente (ambreiajele) permit cuplarea sau decuplarea
arborilor fie în stare de repaus, fie în stare de funcţionare a acestora.
Cuplajele limitative asigură restricţionarea unor parametrii ai mişcării: turaţie,
sens al mişcării de rotaţie, moment de răsucire etc.
Poziţiile relative posibile ale axelor arborilor cuplaţi se prezintă în figura 1:

Figura 1

1
Pe lângă funcţia de bază, aceea de a transmite mişcarea şi momentul de
răsucire între arbori, cuplajele mai îndeplinesc după caz şi alte funcţiuni auxiliare,
cum ar fi:
- amortizarea şocurilor rezultate din încărcări neuniforme aleatoare, cauzate de
variaţia regimului de funcţionare;
- compensarea abaterilor cauzate de erorile de execuţie şi de montaj ale
arborilor;
- comanda mişcării.
În vederea asigurării unei funcţionări în bune condiţii a maşinii din care fac
parte, cuplajele trebuie să îndeplinească o serie de condiţii cum ar fi:
- să posede o capacitate suficientă de transmitere a momentului de răsucire a
arborilor cuplaţi, respectiv, M cuplaj ≥ M arbore ;
- să permită preluarea unor suprasarcini şi să asigure atenuarea şocurilor şi a
vibraţiilor;
- să aibă o construcţie cât mai simplă, dimensiuni şi costuri reduse.
Clasificarea cuplajelor, ţinând seama de parametrii lor constructivi şi
funcţionali este prezentată în continuare.

- cu manşon
Fixe
- cu discuri fixe
Permanente - cu elemente rigide
- cu gheare
- cardanice
Mobile
- cu elemente elastice metalice
- cu elemente elastice
CUPLAJE - cu elemente elastice nemetalice

După forma - cu dinţi


suprafeţelor plane
Intermitente de lucru - cu discuri de fricţiune conice
cilindrice
- mecanice
- electro-magnetice
După comandate
- hidraulice
metoda de
- pneumatice
cuplare
de sens
automate de viteză
de sarcină

CUPLAJE FIXE

Cuplaje manşon
Se montează la capetele a doi arbori coaxiali şi sunt formate din două
semicuplaje 1, strânse pe capetele celor doi arbori prin şuruburile 3, inelele de
siguranţă 4 şi piuliţele 5, figura 2.

2
Figura 2

Fiecare cuplaj este turnat dintr-o singură bucată, din Fc 200, este strunjit şi
apoi este secţionat în două. Momentul transversal este transmis prin penele
longitudinale 6, precum şi prin frecarea dintre cuplaj şi arbori. Întreg cuplajul este
protejat prin două semiapărătoare 2, fixate prin şuruburi.
Cuplajele manşon (conform STAS) se aleg în funcţie de diametrul arborilor
care urmează a fi legaţi (între 18 şi 250 mm). Este prevăzută necesitatea echilibrării
statice a tuturor cuplajelor-manşon şi se recomandă echilibrarea dinamică, în
cazurile în care viteza periferică depăşeşte 25 m/s.

Cuplaje cu flanşe

Sunt formate din două semicuplaje 1 şi 2, figura 3, montate cu pene pe


capetele arborilor care formează lanţul cinematic.
Semicuplajele sunt strânse între ele cu ajutorul şuruburilor de păsuire 3 şi a
piuliţelor 5, cu inelul (şaiba) de siguranţă 4. Cuplajele cu flanşe sunt standardizate,
fiind executate pentru arbori cu diametre de la 18 mm până la 250 mm în două tipuri
constructive:
- tip CFO, pentru cuplare directă a arborilor orizontali;
- tip CFV, pentru cuplarea directă a arborilor verticali.
Cuplajele sunt prevăzute cu obadă de protecţie. Centrarea celor două
semicuplaje se face prin şuruburile de strângere, montate fără joc. Momentul de
răsucire este transmis prin intermediul şuruburilor de strângere, care sunt supuse la
forfecare.

3
Figura 3

CUPLAJE MOBILE

Cuplaje Oldham
Cuplajul Oldham, figura 4, prevăzut cu un disc intermediar mobil permite
deplasări radiale ale arborilor cuplaţi.

Figura 4

4
Se compune din două semicuplaje 1 şi 3, montate cu pene sau şuruburi de
strângere pe capetele arborilor şi discul intermediar 2. Cuplajul are uzură mare şi un
randament scăzut. Pentru reducerea uzurii şi creşterea randamentului la
η = 0,93 ≈ 0,97 , piesele cuplajului se execută din oţeluri cementabile şi sunt unse în
exploatare.

Cuplaje elastice cu bolţuri


Cuplajele elastice, oricare ar fi soluţia lor constructivă, dispun de un element
intermediar elastic, metalic sau nemetalic care participă la transmiterea momentului
de torsiune şi determină funcţiuni ale cuplajului:
- atenuarea şocurilor de răsucire produse de către maşina antrenată sau de
maşina motoare;
- compensarea abaterilor constructive sau de montaj;
- atenuarea influenţei oscilaţiilor proprii ale uneia din maşini asupra celeilalte.
Cuplajele elastice cu bolţuri, (cuplaje standardizate) sunt destinate cuplării
arborilor coaxiali cu diametre cuprinse între 16 şi 500 mm. Un cuplaj elastic cu
bolţuri. figura 5, se compune în principal din semicuplajul 1 şi 2, montate cu pene
longitudinale pe capetele arborilor, legate între ele prin bolţurile conice 3 şi bucşele
elastice 4.

lb
y
4
5
3

1 2
6

D2

db
Figura 5

5
Cuplajul permite deplasări unghiulare până la 10 şi abateri de la coaxialitate
între 0,2 şi 0,6 mm. Deplasările axiale mici din timpul funcţionării sunt compensate
prin deformarea axială a bucşelor elastice.
Cuplajele elastice cu bolţuri se aleg pe baza diametrelor arborilor pe care le
cuplează, sau pe baza momentelor de transmis.
Se face o verificare a bolţurilor la încovoiere şi o verificare la strivire între bolţ
şi bucşa elastică.
Forţa care acţionează asupra unui bolţ este:

2 ⋅ Mr
F= (1)
z ⋅ D2

unde: z – numărul de bolţuri;


D2 – diametrul cercului de aşezare a bolţurilor;
Mr = Ml – momentul de lucru.
Efortul unitar produs de solicitarea la încovoiere a bolţului în zona periculoasă
y – y este:

l
F⋅ b
σ=
Mi
= 2 = 16 ⋅ F ⋅ l b ≤ σ (2)
W π ⋅ d 3b π ⋅ d 3b
a

32

Pentru bolţuri din OLC 45 se admite σ a = 600 daN / cm 2 . Bucşa elastică din
cauciuc este supusă la strivire. Efortul unitar de strivire dintre bolţ şi bucşe
(presiunea de contact) este:

F
σs = ≤ σ as (3)
d b ⋅ lb

Efortul unitar admisibil de strivire (presiunea admisibilă de contact) este:

σ as = p a = 10 ≈ 30 daN/cm 2 (4)

Valoarea momentului de răsucire, care este introdusă în calculul de verificare


este:

M r = M l = M c ⋅ C3 (5)

P
unde: M c = 9550 ⋅ (N.m)
n
C3 – coeficient de serviciu – se dă tabelar

6
Cuplaje cardanice
Cuplajele utilizate pentru transmiterea mişcării de rotaţie şi a momentelor de
răsucire între doi arbori cu axe concurente, având o poziţie relativă în general
variabilă, se numesc cuplaje cardanice, articulaţii universale sau articulaţii Hooke,
figura 5 şi 6.
Cuplajul cardanic se compune dintr-un element conducător 1, un element
condus 2, figura 5, amândouă numite furci şi o piesă centrală 3 numită cruce, nucă,
galet etc.
Furcile sunt decalate una faţă de alta cu 900. Transmiterea mişcării se face
astfel: furcile cardanice se rotesc în plane perpendiculare pe axele (arborii) lor, care
formează unghiul α ≤ 450 , iar crucea execută o mişcare oscilatorie periodică,
oscilând de două ori în timpul unei rotaţii a arborilor, figura 6.

Figura 5

Figura 6

7
Cuplaje intermitente comandate
Cuplajele intermitente comandate stabilesc şi întrerup legătura dintre arbori
ca urmare a unei comenzi exterioare.
Acestea sunt:
- cuplaje sincrone, care pot fi cuplate şi decuplate numai la viteze unghiulare
practic nule, sau aproape egale, ale părţilor conducătoare şi conduse;
- cuplaje asincrone cu fricţiune, care pot fi cuplate şi decuplate la viteze
unghiulare diferite. Aceste cuplaje se numesc ambreiaje.

Cuplaje intermitente cu gheare. Sunt compuse din două semicuplaje, figura 7,


care au executate pe partea frontală, unde are loc cuplarea, un număr de perechi de
proeminenţe numite gheare care sunt decalate pe circumferinţă cu un pas constant.

Figura 7
1-1’ arbori cuplaţi; 2 – semicuplaj fix montat cu pană pe capătul arborelui;
3 semicuplaj mobil montat cu joc alunecător; 4 – pârghie de comandă

Secţiunea ghearelor poate fi dreptunghiulară, trapezoidală sau în dinte de


fierăstrău.

8
Cuplaje intermitente asincrone (ambreiaje) transmit mişcarea de rotaţie şi
momentele de răsucire prin forţele de frecare care se produc între suprafeţele în
contact ale semicuplajelor. Forţele de frecare se produc numai dacă se exercită o
forţă axială de comandă. Ambreiajele asigură cuplarea şi decuplarea oricare ar fi
diferenţa între turaţiile arborilor.
Ambreiajul plan monodisc, figura 7, se compune dintr-un semicuplaj 1 montat
cu pană pe arborele conducător şi un semicuplaj 2, montat cu pene sau caneluri pe
arborele condus.

Figura 7

Semicuplajul 2 se poate deplasa axial prin acţionarea pârghiei de comandă 3


cu forţa F. Frecarea care se produce între feţele discurilor în contact face posibilă
tranmsiterea momentului de răsucire de la un semicuplaj la celălalt.
Cuplurile de materiale care se utilizează trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
- coeficient de frecare mare şi de valoare constantă;
- rezistenţă ridicată la uzură;
- rezistenţă la temperatura care se produce în momentul cuplării datorită
alunecării relative;
- cost cât mai scăzut.
Cuplul de materiale cel mai utilizat în construcţia ambreiajelor monodisc
uscate este oţel pe ferodou sau fontă pe ferodou.
Ferodoul se utilizează sub formă de garnituri (plăci cu grosimea de 4-10 mm
fixate prin lipire sau nituire de discul metalic). El este o ţesătură de fire de azbest şi
fire de alamă, impregnată cu o răşină şi presată la temperatura ridicată. Există şi
ambreiaje unse, lucrând la temperaturi de max. 150 0C, la care cuplul utilizat este, de
regulă, oţel pe oţel sau oţel pe fontă. Mărirea suprafeţei de contact s-a realizat prin

9
mărirea numărului de discuri, ceea ce a condus la construcţia ambreiajelor cu discuri
multiple, figura 8.

Figura 8

Comanda ambreiajelor poate fi făcută mecanic, electromagnetic sau hidraulic,


impunându-se din ce în ce mai mult ambreiajele cu comandă electromagnetică,
datorită simplităţii instalaţiei pentru transmiterea comenzii la distanţă.

10

S-ar putea să vă placă și