UNIVERSITATEA DIN PITESTI LABORATOR SISTEME ELECTROMECANICE

Lucrarea nr. 2 STUDIUL CUPLAJELOR MECANICE SI ELECTROMAGNETICE UTILIZATE LA ANTRENAREA MASINILOR DE LUCRU DE CATRE MOTOARELE ELECTRICE 1 . Scopu ucrar!!. Lucrarea prezinta clasificarea si caracteristicile cuplajelor utilizate in transmisia energiei mecanice de la arborele motorului electric la arborele masinii de lucru. Se studiaza cuplajele mecanice elastice permanente dar si cuplajele electromagnetice cu elemente in contact dar si fara elemente in contact, bazate pe forte electromagnetice exercitate asupra curentilor indusi. 2. Ro "unc#!ona . Cuplajele sunt organe de masini complexe prin care se realizeaza legatura intre doua elemente consecutive ale unui lant cinematic in scopul transmiterii momentului de torsiune si a miscarii de rotatie, fara schimbarea legii de miscare. In functie de regimul de functionare si modul cum sunt asezate cele doua masini se impun conditii de siguranta, de compensare a abaterilor de la coaxialitate, de elasticitate si proprietati de amortizare, etc. Cuplajele utilizate la masinile de ridicat trebuie sa satisfaca aceste cerinte in mod diferentiat. Siguranta trebuie sa fie mai mare in cazul utilizarii la mecanismele de ridicare si de basculare, normala in celalalte cazuri, dar marita in cazul transporturilor periculoase. Abaterile de la coaxialitate ale celor doi arbori cuplati determina forte radiale periculoase care se exercita asupra lagarelor de sprijin putand duce chiar la blocarea arborilor si distrugerea lagarelor. $. C a%!"!carea cup a&e or ' a( Mecan!ce 1) Cuplaje permanente: standardizate. nestandardizate . cuplaje nestantardizate cu bandaj de cauciuc. cuplaje nestantardizate cu roata de frana. cuplaje si transmisii cardanice. !) Cuplaje intermitente . cuplaje intermitente comandate. ambreiaje cu burduf pneumatic. ambreiaje dublu conice. ambreiaje actionate hidraulic.

)( E ec#ro*a+ne#!ce A. CUPLAJE MECANICE A1. Cup a&e per*anen#e %#an,ar,!-a#e..Ane/a 1( Cuplajele permanente au in constructia lor un element elastic cu capacitatea de a atenua socurile si de a amortiza oscilatiile produse de cuplul de torsiune. Amortizarea se realizeaza prin frecare interna in elementele elastice de cauciuc, sau prin frecare cu elementele semicuplajelor in cazul utilizarii elementelor elastice metalice. Capacitatea de atenuare a socurilor este dependenta de rigiditatea de torsiune a cuplajului , care la randul ei depinde, in cazul folosirii elementelor elastice de cauciuc, de proprietatile cauciucului utilizat, de forma si modul preponderent de solicitare a acestora. Astfel, cele mai rigide sunt cuplajele care solocita la compresiune elementele elastice "C#$, C#%, Anexa 1), mai putin rigide sunt cele care le solicita la forfecare "C#& Anexa 1,), iar cele mai putin rigide sunt cele care le solicita la inco'oiere "C#L, Anexa 1). Caracteristicile fizico mecanice minime ale amestecurilor de cauciuc utilizate la confectionarea elementelor elastice ale cuplajelor standardizate sunt indicate in S(AS )*+!,1 +-. %ezistenta la tractiune 'ariaza intre 1) si 1* .,mm !, duritatea intre /01) si *01) grade Shore A, iar alungirea la rupere intre "!00 )00)2. Alegerea marimii cuplajelor se face in functie de momentul de torsiune de transmis si parametrii conditiilor de functionare. Momentul nominal al cuplajului trebuie sa satisfaca urmatoarea conditie:

3n 4 Cs53c

"1)

in care6 3c 73omentul maxim de calcul, la functionarea in regim Cs 7 coeficientul de ser'iciu, Cs 8 919!9: unde "91), depinde de numarul de conectari pe ora "9!) si de numarul orelor de functionare zilnica "9:). In Anexa 1 sunt date limitele in care 'ariaza Cs in cazul macaralelor. Schita unui cuplaj elastic permanent cu / orificii de prindere : pentru flansa arborelui condus si : pentru flansa arborelui conducator este prezentata in fig.1. 1 ! : ) / arbore conducator al motorului electric. arbore condus al masinii de lucru. flanse cilindrice. cuplaj elastic. surub de transmisie a cuplului de torsiune orificii pentru fixarea cuplajului in flansele cilindrice.

;ig.1 A2. Cup a&e per*ane#e ne%#an,ar,!-a#e cu )an,a& ,e cauc!uc. Aceste cuplaje, sunt intalnite sub forma comerciala de cuplaje &#%I;L#<, fac parte din categoria cuplajelor compensatoare amortizoare. Ele asigura transmiterea momentului de torsiune prin intermediul unui bandaj de forma semitoroidala realizat din cauciuc cu insertii . Aceasta forma confera elementului elastic o mare flexibilitate si deci o mare capacitate de

amortizare a socurilor, precum si o capacitate sporita de compensare a abaterilor de coaxialitate. In functie de marimea cuplajului acesta poate functiona normal in prezenta unor abateri de coaxialitate ale arborilor cuplati de ordinul 1 / mm in sens axial si !.../ o abatere unghiulara. =eplasarea unghiulara relati'a de torsiune a celor doua semicuple la momentul nominal este mare, poate ajunge la 1)...:0o. =atorita efectului fortelor centrifuge asupra bandajului domeniul turatiilor nominale nu depaseste 1)00 rot,min, de regula recomandarile de utilizare fiind pana la 1000 rot,min. =imensiunile constructi'e ale bandajelor se aleg in functie de diametrul lor exterior, iar in calculul simplificat de dimensionare 'erificare se considera momentul de torsiune de calcul pornindu se de la sarcina medie echi'alenta, aplicandu se coeficientul de ser'iciu dat in tab. 1 (abelul 1. Va or! e coe"!c!en#! or ,e e/p oa#are pen#ru cup a&e PERI0LE1 ipul masinii antrenoare 91 3otor electric, sau motor hidrostatic 1,> 3otor cu ardere interna cu - / cilindrii ! 3otor cu ardere interna cu 1 : cilindrii !,!umarul orelor de functionare pe zi 9! 3ai mic sau cel mult egal cu ! 0,* &este ! pana la + 1 &este + pana la 1/ 1,1! &este 1/ 1,!) !umarul conectarilor pe ora 9: 1 1 Intre 1 si !0 1,0> Intre !0 si -0 1,1) Intre -0 si 1/0 1,!: &este 1/0 1,)) ? problema specifica acestor tipuri de cuplaje este determinata de 'erificarea la oboseala a bandajului care defineste limitele de rezistenta in raport cu 'aloarea momentului de torsiune la care acesta isi pierde stabilitatea. A.$. Cup a&e %! #ran%*!%!! car,an!ce. Cuplajele cardanice sunt utilizate pentru transmiterea cuplului si a miscarii de rotatie intre doi arbori cu axe concurente, avand o pozitie relativa in general variabila. In cazul cand arborii care trebuie cuplati se gasesc la distanta se utilizeaza sisteme alcatuite din cuplaje cardanice si unul sau doi arbori intermediari, sisteme care poarta denumirea de transmisii cardanice. (ransmisile cardanice sunt intalnite la auto'ehicule si utilaje unde fac legatura intre cutia de 'iteze si puntea sau puntile motoare. =e asemenea transmisii cardanice se utilizeaza in tractiune electrica unde fac legatura intre arborele motorului electric suspendat de sasiu si reductorul fixat pe osia motoare. "n toate aceste cazuri transmisia cardanica trebuie sa fie sincrona, adica sa asigure transmiterea miscarii intre arborii cuplati cu un raport de transmitere constant. Cele mai utilizate cuplaje cardanice sunt cele cu cruce "1) arbore cardanic intermediar "!) si cupla de translatie ":) ca in fig. !. Cupla de translatie a arborelui intermediar asigura adaptarea lungimii acestuia in timpul functionarii, in cazul in care pozitia relativa a arborilor cuplati variaza.

;ig.! Cuplajele si transmisiile cardanice se aleg din cataloage in functie de momentul de torsiune, de lungimea L si unghiul maxim 2 intre axele celor doua organe cuplate. (ransmisiile cardanice cu arbore intermediar trebuie in plus sa satisfaca conditia ca turatia de regim sa fie inferioara turatie critice. Sub actiunea momentului de torsiune transmis de arborele primar, cuplajele cu cruce si transmisiile cardanice induc in arbori momente inco'oietoare, care incarca lagarele. Aceste incarcari 'ariaza ciclic cu unghiul de rotatie al arborelui primar @ si iau 'alori maxime in cazurile particulare @80o sau 1+0o si @8*0o sau !>0o. Atilizatorul trebuie sa tina cont de aceste incarcari secundare atunci cand proiecteaza transmisia in asamblu. A.3. A*)re!a&e cu )ur,u" pneu*a#!c. Ambreiajele cu burduf pneumatic sunt ambreiaje cu frictiune cu saboti interiori sau exteriori, comandate si actionate pneumatic. Sunt utilizate la automacarale, macarale pe pneuri sau pe senile cu transmisie mecanica si comandata pneumatica, pentru transmiterea miscarii de la arborele troliilor la tamburii de cablu montati liber pe acestia. ";ig.:)

In continuare este prezentat un ambreiaj cu saboti interiori de frictiune":). &artea antrenoare consta dintr un butuc "1) calat pe arbore printr o asamblare canelata la care se ataseaza prin suruburi discul de antrenare pre'azut cu burduful "!), sabotii si arcurile de debreiere"-). &artea antrenata o constituie un tambur pe a carui suprafata cilindrica interioara lucreaza sabotii. (amburul, face de regula corp comun cu tamburul de cablu. Atat introducerea cat si e'acuarea aerului comprimat se face prin conducta">), pusa in legatura cu un canal de distributie practicat in arbore. La capatul acestuia este plasat un racord rotitor care face legatura cu reteaua instalatiei de aer comprimat. =in acest moti' se recomanda plasarea acestor ambreiaje cat mai aproape de capetele arborelui.

;ig.:

A.4.A*)re!a&e ,u) u con!ce. Ambreiajele dublu conice sunt ambreiaje de frictiune cu doua suprafete conice acti'e. Suprafata de contact a celor doua piese conjugate ale ambreiajului asigura transimiterea unor cupluri mari la gabarite diametrale si axiale relati'e mici. #le se folosesc frec'ent la in'ersoarele de sens cu roti dintate conice.partea antrenoare este alcatuita din roata dintata 1 montata liber pe arboreal in'ersoruluisi solidarizata cu discul "!) pe care este montata piesa inelara de frictiune dublu conica ":). &artea antrenata este alcatuita din tamburul cu suprafata acti'a dublu conica ":). &artea antrenata este alcatuita din tamburul cu suprafata acti'a dublu conica "-) si arborele "/). Asamblarea butuc arbore este o asamblare canelata ambreierea debreierea se face prin deplasarea axiala a tamburului. La suprimarea fortei axiale de ambreiere,re'enirea tamburului in pozitie debreiata se face cu ajutorul arcului ) montat in stare precomprimata. Aceste ambreiaje lucreaza de obicei uscat.Coeficientul de uscare este BC0,:, iar presiunea admisibila de contact &aC1,) da.,cmD! .

;iind alese geometria ambreiajului si natura pieselor de frictiune in contact, calculul ambreiajelor conice si dublu conice consta in stabilirea efortului axial maxim de ambreiere din conditia nedepasirii 'alorii admisibile a presiunii exercitata intre suprafetele de frictiune, sip e baza acestuia a determinarii momentului de torsiune capabil. #tapa a doua consta in determinarea efortului axial necesar debreierii in scopul dimensionarii arcului, iar in etapa a treia se fac calculele de 'erificare la incalzire si la uzura. &rincipiile si metoda de calcul sunt aceleasi ca cele utilizate pentru calculul franelor conice. Anghiul la 'arful suprafetelor conice de frictiune E trebuie sa indeplineasca conditia EF!p care asigura functionarea fara impanare, deci o usoara debreiere. Aici p este unghiul de frecare intre materialele suprafetelor de contact.

;ig.-

B. CUPLAJE ELECTROMAGNETICE &ermit transmisia energiei mecanice de la motorul electric spre masina de lucru prin intermediul unor semnale electrice de comanda de putere redusa in doua moduri diferite6 1) Comanda de tip # tot sau nimic#. Gntreaga putere este transmisa prin intermediul cuplajului si cei doi arbori au aceeaHi turaIie, atunci cJnd se aplicK comanda sau puterea transmisK este zero in lipsa comenzii iar unul din arbori are turatia zero. Gn categoria acestora amintim cuplajele electromagnetice cu elemente in contact. ";ig.)) 1. 1 Cuplaj electromagnetic cu disc de fric$iune realizeazK legatura Lntre arborele conducator si arborele condus prin intermediul unui disc de fricIiune fixat pe o lamelK elasticK")).

1 corp de forma inelara 2 bobina de excitatie 3 inele de alimentare a bobinei 4 arborele condus 5 suprafata de frecare (forma de disc) 6 arborele conductor 7 bucsa dintata 8 armatura 9 resort

;ig. ) A'antaje 6 1.asigura protectia motorului electric la cupluri de sarcina periculos de mari, prin alunecarea partii conduse fata de cea conductoare M !.permite realizarea unor acceleratii mari de pornire M :.permite comanda de la distanta si automatizarea. =eza'antaje 6 1.suprafetele de frecare trebuie curatate, pentru a impiedica scaderea coeficientului de frecare M !.datorita uzurii discurilor este necesara reglarea periodica a distantei dintre cele doua semicuple si dupa un timp inlocuirea discurilor de frecare M :.reglarea 'itezei arborelui condus se poate realiza numai prin impulsuri, ceea ce implica uzura suplimentara a discurilor de frecare. !) Comanda progresiv%. Gn acest caz existK o dependenIK Lntre 'aloarea semnalului de comandK Hi puterea transmisK prin cuplaj, turaIia arborelui conducator si turaIia arborelui condus sunt diferite Lntre ele existJnd o alunecare specificK maHinii asincrone. Gn aceastK categorie amintim6 Cuplajele electromagnetice cu pulbere ";ig. /) Hi Cuplajele electromagnetice cu alunecare ";ig.>) Cuplaje electromagnetice cu pulbere realizeaza legatura dintre arborele conducator si condus prin intermediul unei suspensii de material feromagnetic tip pulbere in ulei de tipul. fier carbonil sau fier pul'erizat aliaj pul'erizat de otel cu nichel sau crom amestecat cu oxid de magneziu, sticla fin dispersata, etc.

1 arbore conductor 2 bobina de excita ie! 3 semicupla conductoare 4 semicupla condus 5 " arbore condus 6 #ntrefier 7 inele de alimentare 8 la$r

;ig. / A'antaje 6 1. timp de actionare mai mic si datorita inertiei mai scazute a semicuplei conduse M !. uzura mai mica, in regim de alunecare M :. randament mai ridicat. =eza'antaje 6 1.constructie relati' complicata, datorita etanseitatii superioare M !.la 'iteze mari, sub actiunea fortei centrifuge, apare o functionare nestabila sau griparea M :.caracteristicile mecanice sunt determinate de imbatranirea amestecului, fenomen care impune si reimprospatarea amestecului la fiecare 1)00 ore de functionare Cuplaje electromagnetice cu alunecare de tip6 asincron, daca exista o infasurare in coli'ie pe semicupla conductoare M sincron, daca pe suprafata dinspre intrefier semicupla conducatoare este pre'azuta cu dinti M cu curenti turbionari, daca semicupla conducatoare se executa din otel masi' .

1 7 semicupla conducKtoare ! 7 semicupla condusK : 7 LnfKHurarea de excitaIie alimentatK Ln c.c. - inele de contact ) arbore conducKtor / 7 arbore condus

;ig.> A'antaje 6 1.nu au piese supuse uzurii M !.nu necesita intretinere M :.permit modificarea turatiei M -.protejeaza mult mai bine motorul electric. =eza'antaje 6 1.dimensiuni de gabarit si greutate mai mari M !.inertie mai mare M :.caracteristicile sunt influentate de incalzire. Anexa 1 Cup a&e *ecan!ce per*anen#e co*pen%a#oare %#an,ar,!-a#e.

%ipul cupla&ului

'tili(are
1)

)r* +%,+

-arimi

.iametre cuplate d (mm) 14***138 28***188 28***148

-omente de torsiune nominale - ()m) 1198***11888 45***13288 188***6888

/oeficientul de ser0iciu /s2) 2985 2928***2995 196 298***292 0* nota 3 196 298***292 1985***2985 2915***3935 2***4 595***7 2***4 595***7 1925***196 194***198 2***295 3***4

.eplasari admise ,xiale x (mm) 898***5 895***295 1975***395 1adiale 2 (mm) 892***198 892***898 8975***3 'n$3iu lare 4 (o) 1***195 1 1

/u ro(eta (/51) /u prisme (/56) /u disc frontal (/5.) /u lamele nemetalic e (/5:) /u boturi (/5<) /u lamele metalice (/:-) .intate cu lamele metalice (/.:) .intate (/.) /u disc intermedia r (/.=)

/6' /6' /6'

598272"88 598273"88 598274"81

2***15 2***15 2***12

,morti(or elasric

/'; /';; /6'

598275"81 598276"81 598278"83

2***18 1***22 2***16

16***228 16***588 35***388

14***38888 28***688888 158***18888 8 158***18888 8 888***15888 88 258***28888

1***6 1***3 1***4

8975***196 cf* mono$ramei din +%,+ 895***195

195

895***2

/6' /';; /';

598277"83 658972"81 658973"82

2***16 1***23 1***15

38***388 38***568 35***228

1***395 1***4 895***3

" " 1***4

895 895 "

1i$id

1) CA;; 7 utilizare foarte frec'entaM CA; 7 utilizare frec'entaM C&A 7 cuplaje putin utilizate la masinile de ridicat. !) Nalorile din primul rand se refera la actionarea cu motor electric sau turbina, iar cele din al doilea rand se refera la actionarea cu motor termic cu ardere interna. :) Coeficientul de ser'iciu este dat sub forma unui produs de trei coeficienti "a se consulta standardul). 3. Con#!nu#u re"era#u u! Se 'or prezenta pe scurt 6 rolul functional , constructia si principiul de functionare atat al cuplajelor mecanice cat si electromagnetice prezentate mai susO