!

CUMENTE SIMILARE
S"are on #aceboo$S"are on t%itterS"are on emailS"are on &rintMore S"aring Ser'ices0 CALCULUL ELEMENTEL!R CUR(EL!R CIRCULARE Calculul si alegerea com&resoarelor CINEMATICA )R!CESULUI E ASC*IERE Masuri de reducere a tensiunilor si de#ormatiilor )ornirea motoarelor - In#luenta unor #actori asu&ra &ornirii URITATEA - ALIA+E STA(ILREA R!LULUI FUNCTI!NAL AL )IESEI F!L!SIN ANALI,A M!RFAFUNCTI!NALA A SU)RAFETEL!R E-tragerea metalelor din minereuri ETERMINAREA RE,ISTENTEL!R LA INAINTAREA AUT!.E*ICULULUI SI A )UTERII C!NSUMATE )ENTRU IN.IN/EREA ACEST!RA TE*NICI )R!IECTI.E - FEN!MENUL )R!IECTIEI

TERMENI im&ortanti &entru acest document

0

TRANSMISII CU CURELE SI CU LANT - Transmiterea energiei de la un arbore motor Tehnica mecanica

+ Font mai mare | - Font mai mic

TRANSMISII CU CURELE
1.1 GENERALITATI Transmiterea energiei de la un arbore motor la un arbore cordus se poate reajza pe baza frecarii diutre un element intermediar flexibil, fara fine numit curea si rotile de curea montate pe cei doi arbori. In figura 1.1 se prezinta schema unei transmisii cu curele. Pentru a realize forta de frecare, se asigura o tensionare initiala a curelei pe rotile de curea astfel ca in momentul punerii in miscare a rotii motoare, ramura 2 a curelei se va tensiona mai mult iar tensiunea din ramura 7 se va micsora. vantajele transmisiei prin curele sunt! posibilitatea transmiterii miscarii de rotatie si a punerii la distanta, functionare lina fara zgomot, amortizarea socurilor, protectia contra suprasarcinilor, posibilitatea de functionare la turatii mari. Printre dezavantaje se enumera! gabaritul mare, raport de transmitere variabil ca urmare a alunecarii curelei pe roti, forte mari pe arbori, necesitatea dispozitivelor de intindere a curelei.

Transmisiile prin curele se pot clasifica dupa criteriile prezentate in tabelul 1.1. "anexa 1# In figura 1.2. se prezinte mai multe tipuri de transmisii prin curele. $a urmare a faptului ca deformatia elastica a curelei se transforma dupa un anumit timp in deformatie remanenta, este necesara intinderea periodica a curelei pentru a mentine conditia ceruta de buna functionare a transmisiei. In vederea intinderii curelei se pot folosi procedeele indicate in figura 1.%. adica deplasarea uneia dintre roti odata cu motorul, pe patine, cu ajutorul suruburilor, prin rotirea suportului acestuia.

&igura 1.1 Transmisia prin curele late

Pig. 1.2. Tipuri de transmisii prin curele ' deschisa, cu roti multiple( b ' incrucisata( c ' cu ramuri semiincrucisate( d ' in unghi cu role( e ) cu axe decalate si curea incrucisata( f ' cu element de intindere a curelei

&ig. 11.%. *etode de intindere a curelei( a+ prin deplasarea motorului( b+ prin inclinarea suportului motorului. 1.2. MATERIALE UTILI!ATE PENTRU CURELE LATE $urelele obisnuite de transmisie se confectioneaza din piele, bumbac, matase sau textile cauciucate. $urelele din piele, panza cauciucata si cele din bumbac sunt standardizate. Prin curele de transmisie obisnuite se inteleg acelea destinate sa lucreze la temperature pana la ,,-$ si umezeala relative a aerului de ./+7,0, cu viteze sub %/ m1s si frecventa de pana la 2//// incovoieri pe ora.

&ig.1.2. $onstructia curelei late. $urelele de transimisie late din piele se simbolizeaza prin grosimea h, latimea b, lungimea 3 precum si prin grupa si subgrupa la care apartin. 4e exemplu h x b x 3 ) . 2,1. 5T 5 .1,+.6.

In ultimul timp au aparut curele late compound care constau dintro folie sau snur de material plastic de inalta rezistenta, captusit in interior prin lipire sau un strat de piele fig. 1.2. 5tratul de material plastic reprezinta elemental de rezistenta iar stratul de piele asigura un coefficient mare de frecare si o mare rezistenta la uzura. $urelele din tesaturi impregnate cu cauciuc se compun din mai multe straturi textile "insertii# din bumbac legate intre ele prin cauciuc vulcanizat. Insertia poate fi sub forma de tesatura sau snur si are rolul de a prelua incarcarea iar cauciucul are rolul de a lega straturile intre ele si de a le proteja de actiuni chimice si mecanice. In tabelul 1.%. se prezinta caracteristicile unor materiale pentru curele. 7enzile de transmisie din otel se utilizeaza uneori in locul curelelor de piele sau textile. 8le au dimensiuni mai reduse la aceeasi putere fata de curele si permit viteze periferice pana la 2/ m1s cu alunecare elastica neglijabila, in schimb pretend montaj pr9cis sin u rezista la vibratii. 5e confectioneaza din banda de otel de mare rezistenta cu latimi intre 2/+2,/mm si grosimi /,.+1,1 mm. rotile pentru transimisii sunt captusite cu pluta. 1.". IM#INAREA CAPETEL$R CURELEI $aptele curelelor se imbina prin lipire, cusatura sau cu ajutorul unor dispozitive mecanice. Pentru curele care lucreaza la viteze mari se recomanda lipirea sau coaserea capetelor fig 1.,. 5e mentioneaza ca imbinarile capetelor curelei cu dispozitive metalice aratate in figura 1... produc socuri la trecerea peste rotile purtatoare de aceea nu pot fi utilizate la viteze mari sau in cazul ca se cere o functionare linistita a transmisiei.

&ig.1.,. 5chema de imbinare a capatelor de curea

&ig.1... *etode de imbinare a capetelor de curea cu dispozitive metalice LA 1.%. C$NSI&ERATII TE$RETICE PRI'IT$ARE GE$METRIA TRANSMISIEI PRIN CURELE LATE 5e considera transmisia deschisa cu axe paralele din figura 1.7. In ipoteza unei curele perfect intinse, neelastice si cu grosimea foarte mica, se poate admite ca viteza fiecarui punct al curelei este aceeasi. :otand cu 4 diametrul rotii motoare, cu n turatia ei precum si cu 42 diametrul rotii conduse si cu n2 turatia sa, se poate scrie viteza curelei. Pentru transmisiile prin curele reprezentate elementele geometrice caracteristice ca! distanta axiala , lungimea curelei 3, unghiurile de infasurare a curelei pe roti, sunt date in tabelul 1.2."anexa 2#

&ig.1.7.;eometria transmisiilor

1.(. )$RTE SI E)$RTURI UNITARE IN CURELE LATE $ureaua se monteaza pe roti cu o intindere initiala astfel incat in fiecare din cele doua ramuri lucreaza o forta &o . &orta de pretensionare 2 &o va da nastere la o apasare normala : inre curea si roata, care datorita frecarii dintre aceste elemente va asigura posibilitatea de transmitere a unei forte periferice &u . &recarea dintre curea si roata va modifica starea de effort din curea existenta in repaus, astefel incat in ramura active va creste de la valoarea &o la valoarea &2 iar in ramura pasiva forta va scadea de la valoarea &o la valoarea &1 . 1.*. MET$&E &E CALCUL A TRANSMISIEI PRIN CURELE LATE 5uccesiunea de calcul a transmisiei prin curele este prezentata in tabelul 1.%. "anexa %# pentru aplicarea indicatiilor date in acest table, in tema de proiect se precizeaza! puterea de transmis P, turatiile arborilor n1 si n2 sau turatia arborelui motor n1 si raportul de transmitere i12. $alculul sectiunii curelei are la baza efortul unitar< util admisibil. *etodele de calcul a curelelor au fost grupate dupa modul in care se determina in! metode bazate pe rezistenta de rupere a materialului curelei, si metode legate de capactitatea de tractiune"curbele de alunecare a curelei#. 1.+. TRANSMISII PRIN CURELE TRAPE!$I&ALE Transmisiile prin curele trapezoidale asigura transmiterea miscarii de rotatie intre doi arbori cu un raport de transmitere mare chiar si in cazul in care distanta dintre arbori este mica. 3a transmisiile cu curea trapezoidala, fetele de lucru sunt flancurile laterale ale sectiunii curelei, portanta estemai mare si incarcarea pe lagarele arborilor este mai mica fata de transmisiile similare cu curele late, deoarece aderenta la roti este mai buna cu un coefficient de frecare mai mare. $urelele trapezoidale au o durabilitate mai scazuta decat cele late ca urmare a raprotului h14 mult mai mare ca la curele late. 3a transmiterea miscarii intre doi arbori se pot folosi una sau mai multe curele si de asemenea o curea poate fi folosita la antrenarea mai multor arbori. 5e intalnesc si transmisii semiincrucisate sau incrucisate. In cazul transmisiilor cu mai multe elemente de antrenat dispuse pe ambele parti ale conturului infasurat se utilizeaza curele trapezoidale duble "fig. 1.6. b#.

&ig.1.6.Tipuri curele trapezoidale In cazul transmisiilor semiincrucisate si incrucisate se recomanda folosirea rotilor de curea cu profilul adancit. $urelele trapezoidale multiple "fig.1..c# se pot utilize pentru a inlocui curele simple ce functioneaza in parallel. 4imensiunea caracteristica a curelelor este latimea primitive "fig 11.2%#. Prin lp se intelege latimea profilului curelei in dreptul fibrelor primitive, care nu se comprima sin u se intend in timpul functionarii curelei. 1.,. TRANSMISII PRIN CURELE LATE &INTATE Transmisia prin curele late dintate este prezentata in figura 1.=.a,b $ureaua lata are prevazuta o dantura prismatic ape una sau ambele fete si transmite energia de la un arbore la altul, prin angrenarea cu rotile de curea motoare si condusa.

Transmisiile cu curele late dintate prezinta urmatoarele avantaje! functionare silentioasa si sincrona prin eliminarea alunecarilor elastice specifice curelelor si a socurilor la intrare in angrenare cu roata( forta de intindere initiala ca si alungirea curelei in timp sunt foarte mici ceea ce conduce la incarcari reduse pe arbori si lagare si la lipsa necesitatii reglarii periodice a distantei axiale( transmisia este compacta si usoara cu un gabarit redus, comparative cu celelate tipuri de curele, sau cu transmisia prin lant( nu necesita ungere sin u sunt sensibile la acitiunea umiditatii( intretinere si montaj ieftin. 4intre dezavantajele transmisiei cu curele late dintate se enumera! nu sunt tipizate prin standarde ceea ce ingradeste posibilitatea de utilizare si extindere( constructia rotilor de curea este comparabila sub aspectul complexitatii, cu cea a rotilor dintate si necesita tehnologie de executie precisa( pretind precizie mai mare la executia formei rotilor si la montaj.

&ig. 1.=.a Transmisii prin curea dintata.

&ig. 1.=.b Transmisii prin curel e cu role de intindere

CAPIT$LUL II

TRANSMISII PRIN LANT 2.1. GENERALITATI Transmisia prin lant este utilizata in antrenarea a doua sau mai multe roti de lant prin contactul dintre dintii rotilor de lant si rolele"bucsele, bolturile# zalelor lantului. Prin angrenarea intre lantul ca element flexibil infasurat fara sfarsit peste rotile de lant si dintii acestor roti dispare alunecarea. 3antuleste format dintrun sir de elemente asemanatoare "figura 2.1# "inele, zale, verigi, placi# articulate intre ele si care sunt solicitate numai la tractiune. Transmisia prin lant se utilizeaza in cazurile in care distanta dintre arbori este prea mica pentru a putea fi utilizata transmisia prin curele sau prea mare pentru a putea utilize angrenaje. Transmisia prin lant este indicate atunci cand se cere transmiterea unor momente de torsiune mari cu mentinerea raportului de transmitere constant. 5e pot evidentia urmatoarele avantaje ale transmisiilor prin lant! incarcare redusa pe arbori, randament ridicat, gabarit redus, functioneaza si in conditii grele de exploatare"praf, coroziune#, permit transmiterea unor puteri relativ mari. Printre dezavantajele transmisiilor cu lant se numara urmatoarele! este o transmisie rigida, produce vibratii si zgomot, necesita montaj gresit al arborilor si rotilor, necesita o intretinere mai pretentioasa decat transmisiile prin curele, au viteze relative mici. 4omeniul de puteri pentru care se poate utilize transmisia prin lant este de la valori mici pana la 2/// >?, viteza unghiulara pana la ,// rad1sec ) distante axiale pana la 6 m si rapoarte de transmitere.

&ig. 2.1 Transmisia prin lant $lasificarea lanturilor articulate este data in 5T 5 2,77+.7 si cuprinde urmatoarele tipuri! lanturi de transmisie"lanturi cu eclise si bolturi, lanturi fl<er, lanturi cu bucse, lanturi cu role, lanturi cu bolturi, lanturi cu eclise dintate, lanturi pentru variatoare tip PI@ etc.# si lanturi de transport"lanturi! cu bucse, cu role, cu tacheti, cu furca, cu carlige, etc#.

In figura 2.2. este prezentata constructia lantului ;alle. 3antul cu eclise, bolturi si bucse "fig.2.%# prezinta o rezistenta la uzura mai buna, o durabilitate mai mare, putand fi utilizat pana la viteza de % m1s si sarcini mari. 3anturile articulate cu eclise, bolturi, bucse si role 5T 5 ,172+.. "fig.2.2# prezinta o durabilitate mult mai sporita deoarece angrenarea lantului cu dintele rotii de lant se realizeaza prin rostogolirea rolei. 3a aces tip de lant zona exterioara consta in doua eclise presate pe bucse. 7ucsele sunt montate cu joc pe bolturi. Pe bucse sunt montate cu joc rolele. $apetele lanturilor se imbina cu ajutorul unor zale speciale de legatura. In cazul lanturilor se imbina cu ajutorul unor zale speciale de legatura. In cazul unui numar par de zale"inclusiv zaua de legatura# capetele lanturilor se imbina direct cu o za formata din furca si o eclisa demontabila mentinuta pe bolturi cu ajutorul unor cuie spintecate "fig.2.,# sau cu ajutorul

&ig.2.2 3antul tip ;alle

&ig.2.%. 3antul articulate cu eclise, bolturi, bucse

unei cleme. In cazul unui numar impar de zale"inclusive zaua de legatura# capetele lantului se imbina cu o za de legatura de constructie speciala "fig. 2...# In cazul unor sarcini mari se folosesc lanturile cu mai multe randuri de zale"fig.2.7# executate din aceleasi elemente ca si cele, cu un singur rand, insa cu bolturile de lungime mai mare. :umarul de randuri poate fi 2 sau %. 3anturile dintate sunt formate din eclise dintate asezate una langa alta articulate prin bolturi transversale"fig.2.6#. In timpul functionarii eclisele dintate angreneaza cu dintii rotii de lant ceea ce pretinde o precizie ridicata de executie. 5e pot utilize la viteze foarte mari fiind silentioase. Pentru a reduce uzura in articulatii se utilizeaza o ariticulatie tip cantar "fig.2.=.# ;hidarea lantului dintat se face cu o eclisa centrala de conducere care intra intrun canal practicat in roata de lant.

&ig.2.2. 3antul articulate cu eclise, bolturi, bucse ea lantului &ig.2.,. Imbinar capetelor

&ig. 2.7 $onstructia lantului articulate triplu

&ig.2.6. 3antul dintat

&ig.2.=. 3antul dintat+ constructie

2.2. MATERIALE UTILI!ATE LA C$NSTRUCTIA ELEMENTEL$R TRANSMISIIL$R PRIN LANT 8clisele lanturilor se executa din oteluri cu continut mediu de carbon sau din oteluri aliate A3$ 2,, A3$ ./, 2/ $r 1/ etc, in stare imbunatatita. Piesele articulatiilor, axele, bucsele, se executa din oteluri de cementare A3$ 1,, A3$ 2/ etc. 4uritatea ecliselor dupa tratamentul termic este BC$D2/EE.,/( a bucselor, rolelor si bolturilor BC$D2,EE../. Cotile de lant cu dinti prelucrati se executa de obicei din oteluri de imbunatarire cu continut mediu de carbon A3$ 2, sau de oteluri aliate, pentru viteze si sarcini mari, unde se cere si o duribilitate ridicata. legerea materialelor pentru alementele lantului se face dupa metodica prezentata in capitolul 2.

CAPIT$LUL III
REPARAREA MECANISMEL$R &E TRANSMISIE CU CURELE SI CU LANT ".1. GENERALITATI In grupa mecanismelor de transmisie cu miscare de rotatie intra! mecanismele de transmisie cu curele( mecanismele de transmisie cu lant( mecanismele de transmisie cu roti dintate, care sunt cele mai frecvente si mai variate( angrenajele melcate, folosite in cazul rapoartelor de tensiune mari( si tot aici intra si camele si excentricii de comanda a unor miscari. In cele ce urmeaza se vor arata uzurile ce se constata ce intervin la aceste mecanisme si procedeele tehnologice pentru repararea lor si intretinerea in functionare.

".2. REPARAREA MECANISMEL$R &E TRANSMISIE CU CURELE 8xista doua feluri de roti de transmisie! roti pentru curele late, si roti pentru curele trapezoidale, cu canale. ceste mecanisme pot sa prezinte urmatoarele defecte! canale uzate( joc mare intre fusul arborelui si alezajul butucului rotii( canale de pana largite. Fzura canalelor se controleaza cu ajutorul unui sablon de forma prezentata in figura %.1. cest sablon de control este confectionat pentru diferite latimi standardizate de canale trapezoidale. Capararea rotilor pentru curele trapezoidale se face prin tragerea pe roata a unei coroane pe care se executa canale noi. Coata uzata se trage pe un dorn si se strunjeste exterior pentru indepartarea canalelor uzate. 5e strunjeste interiorul coroanei la un diametru corespunzator pentru ajustaj cu strangere, care apoi se preseaza la cald pe saiba, se sudeaza lateral prin puncte sau se blocheaza cu suruburi. 4upa tragerea coroanei pe saiba se strunjeste exterior si frontal si se executa canalele trapezoidale pentru curele, verificandu+se forma canalelor cu sablonul de control. Cotile care lucreaza la viteze periferice mari de peste 2, m1s se echilibreaza d<namic, iar cele sub 2, m1s se echilibreaza static. 5e face apoi un control final. 5uprafetele canalelor nu trebuie sa prezinte sufluri, porozitati sau crapaturi, iar rugozitatea suprafetelor sa nu depaseasca /,//% mm.

&ig.%.1.5ablon de verificat

&ig.%.2.Coata pentru lant cu placute

canale trapezoidale

articulate

".". REPARAREA MECANISMEL$R &E TRANSMISIE CU LANT 3anturile cu placute, role si bucse ";all# se gasesc la masinile+unelte si alte utilaje industriale care pun in miscare organelle masinii prin intermediul unor roti dintate de constructie speciala. "fig.%.2.# Fzura lanturilor consta in marirea pasului dintre centrele gaurilor de asamblare a zalelor, dereglarea transmisiei si iesirea lantului de pe roti. 3anturile care prezinta asemenea uzuri nu mai pot fi folosite si nici reconditionate, si ca urmare trebuie inlocuite cu altele noi. Adata cu uzura lantului se uzeaza si flancurile rotilor de transmisie din cauza alunecarii rolelor pe flancuri si dintii se subtiaza. Cotile ai caror dinti s+au subtiat, nu mai pot fi folosite si ca urmare trebuie inlocuite cu altele noi. $unoscand pasul lantului t si numarul de dinti z pe care vrem saGl avem la roata, diametrul cercului de constructie al rotii se calculeaza cu formula !

Intervalul dintre doi dinti cosecutivi este marginit spre interiorul rotii cu un profil semirotund avand un diametru putin mai mare decat diametrul d al buloanelor, iar latimea dintilor este mai mica putin decat dinstanta b dintre placile interioare ale lantului. 5unt necesare aceste jocuri pentru angrenarea usoara a lantului cu roata dintata. In timpul functionarii lantului cu placute articulate, zalele descriu arce de cerc cu centrul in axul bulonului care calc ape periferia rotii in locasurile semirotunde dintre dinti. &lancurile dintilor au si ele un profil de arc de cerc cu centrul in axul bulonului urmator. @arfurile dintilor sunt marginite de cercul exterior al rotii. $entrele buloanelor lantului cu placute articulate, infasurate pe roata, constituie cercul de constructie al rotii. 4iametrul rotii de lant cu placute articulate se calculeaza in functie de numarul de dinti z si pasul t, tinand seama de relatia !

si prin urmare se obtine relatia data anterior. :umarul de dinti se ia cel putin zD6+1/ dinti. Fzura lanturilor cu placute articulate se caracterizeaza printro marire a pasului dintre centrele zalelor din cauza uzurii gaurilor si a buloanelor si din cauza intinderii zalelor, fie prin ascutirea dintilor rotii. In urma acestor uzuri s+a aratat mai inainte ca nici lanturile si nici rotile nu se mai pot folosi si ca urmare trebuiesc inlocuite cu altele noi. 3a inlocuirea rotilor dintate pentru lant trebuie sa se tina seama ca roata noua sa aiba aceleasi dimensiuni ca si roata pe care o inlocuieste. 4upa prelucrare pe strung si taierea dintilor pe masina de frezat rotile se trateaza termic prin $.I.&., procedeu care inlatura posibilitatea de deformare a rotii si a dintilor si se poate obtine o suprafata neteda si dura. 4upa tratamentul termic, flancurile dintilor se lustruiesc fin. %.1.ELEMENTE &E PR$TECTIA MUNCII %.1. ELEMENTE &E PR$TECTIA MUNCII LA M$NTAREA SI E-PL$ATAREA TRANMISIIL$R PRIN CURELE *ontarea si exploatarea curelelor determina siguranta in functionare a mecanismelor actionate prin aceste transmisii. sezarea corecta a curelei trapezoidale in canalul rotii este un element care determina direct durabilitatea si randamentul curelei. &igura 2.1. reprezinta posibilitatile de a gresi la montajul curelei. 3a montarea curelelor cu capete lipite se va avea in vedere ca sensul de miscare a curelei sa fie astfel incat san nu duca la desfacerea lipiturii. 5e prefera ca la transmisiile cu curele late, orizontale, ramura superioara sa fie trasa pentru a marii unghiul de infasurare. *ontarea si demontarea curelelor trapezoidale se va face prin slabirea intinderii curelelor, fiind interzisa utilizarea sculelor in acest scop "fig. 2.1.#.

&ig.2.1. a, b ,c

8ste necesar a se verifica aliniamentul curelei trapezoidale "fig. 2.1 a# precum si intinderea curelei. 5e considera sufficient intinsa o curea atunci cand lovind+o cu mana la jumatatea distantei intre roti va avea un recul. Transmisiile prin curele se protejeaza cu aparatori din tabla sau plasa de sarma. %.2. ELEMENTE &E PR$TECTIA MUNCII SI E-PL$ATARE A TRANSMISIIL$R PRIN LANT Pentru buna functionare a transmisilor prin lanturi de actionare sau a celor care intra in constructia transportoarelor este necesar sa fie respectate normele de intretinere, montaj, si exploatare. 3anturile de la transmisii si cele de la transportoare sunt prevazute deobicei cu intinzatoare pentru a asigura intinderea necesara functionarii. 5e considera sufficient intins un lant atunci cand la o apasare cu mana va capata o o sageata de 12EE..2, mm "fig.2.1.# Intinderea lantului se poate face prin deplasarea corespunzatoare a motorului, prin plasarea inclinata a motorului pe un dispozitiv articulate sau prin intinzator "fig.2.2#.

&ig.2.1. $ontrolul intinderii lantului

&ig.2.2.*etode de intindere a lantului

Intinzatorul poate fi cu autoreglarea fortei de intindere prin contragreutate "fig.2.2.a# cu reglarea fortata a fortei de intindere "fig.2.2.b#sau cu reglarea fortata prin tender cu arc "fig.2.2.c#. Transmisia cu lant impune ca rotile de lant sa afle intrun plan iar axele arborilor intrun plan perpendicular pe acesta. *ontarea lantului se face astfel ca el sa se afle in plan vertical pentru ca in acest caz sunt necesare mecanisme de intindere a lantului. Prin inclinarea transmisiei se pot elimina mecanismele de intindere. Camura motoare a lantului trebuie sa fie cea superioara. 5chemele montajelor transmisiilor prin lant sunt reprezentate in figura 2.%. Fngerea lanturilor se face prin imersiunea in baie de ulei sau periodic cu unsoare consistenta. Fngerea cu ulei se mai poate face si picurare sau cu o pompa de ulei. In aceste cazuri transmisia va fi prevazuta cu o carcasa sudata ce dispune de un rezervor de ulei in care se colecteaza uleiul scurs de pe lant. $a masura denerala de protectia muncii, transmisiile cu lant vor fi prevazute cu aparatori sau carcase.

)ig.%.". M.nta/ul transmisiil.r prin lant