Sunteți pe pagina 1din 23

DOCUMENTE SIMIL !

E
S"are on #aceboo$S"are on t%itterS"are on emailS"are on printMore S"arin& Ser'ices0 (roprietati ale &ra)ientului normei (!OIECT DE LECTIE - LINII IM(O!T NTE IN T!IUN*+I Ecuatiile lui Ma,%ell Formule )e tip Ta-lor cu restul sub #orma inte&rala .ectori si operatii - )unarea/ Inmultirea 'ectorilor Torsiunea unei curbe strambe !e&ula )e a)unare a )ispersiilor 0 NO. 1 M T!ICI SI DETE!MIN NTI - Operatii cu matrici Forumle pentru inter&ale si re&uli )e )eri'are Ecuatii )e &ra)ul al II-lea2 !elatiile lui .iete

TE!MENI importanti pentru acest )ocument

Determinarea pozitiei obiectelor in spatiu Matematica


+ Font mai mare | - Font mai mic

Determinarea pozitiei obiectelor in spatiu 1.2.1. Sisteme de coordonate folosile in radiolocatie Observarea de radiolocatie este larg folosita ca mijloc de rezolvare a sarcinilor legate de determinarea locului de dispunere a aparatelor de zbor, navelor si altor obiecte mobile (tinte). n fig. 1.7. se arata locul de dispunere a tintei in spatiu, care poate fi reprezentata in sistemul de coordonate sferice (!,", ) sau in sistemul de coordonate cilindrice (!o, ", #). n figura s$a folosit notatia% !$ distanta inclinata (sau simplu distanta)& !' distanta orizontala& "$ azimutul (ung(iul dintre directia nord si proiectia directiei la tinta in plan orizontal, socotita in sensul acelor de ceasornic)& $ ung(iul de inaltare (ung(iul intre proiectia directiei la tinta in plan orizontal si directia tintei)& #$inaltimea pantei. )entru radiolocatie este caracteristic faptul ca intregul proces de deteminare a coordonatelor se face din acelasi punct (punctul ' din figura )

*ig. +oordonatele determinate nemijlocit sunt% distanta inclinata $! si ung(iurile ",,. )rin acestea se poate considera ca tinta este dispusa la intersectia a trei suprafete% a sferei cu raza ! si doua planuri (vertical care trece prin punctul si inclinat, situat la ung(iul , fata de orizontala). -ceste trei planuri formeaza locul geometric al punctelor din spatiu, in care parametrul dat de masurare este constant si se numeste suprafata de pozitie, in plan este suficient sa se cunoasca dreapta de pozitie, in e.emplul realizat, acesta este cercul cu raza !' si dreapta cu ung(iul p (fig. b) fata de directia nord. ntre coordonatele sferice si cele cilindrice e.ista urmatoarea legatura%

n cazul unei statii ce lucreaza la suprafata pamantului azimutul poate varia de la '/$01'/, iar ung(iul de inaltare de la '/$2'/. )entru determinarea coordonatelor ung(iulare, azimutul si ung(iul de inaltare, antena statiei de radiolocatie are un puternic caracter directiv. +and a.ul antenei este indreptat spre tinta semnalul este ma.im si cu un dispozitiv cuplat mecanic cu antena, se pot stabili coordonatele ung(iulare, in scopul aflarii distantei inclinate se masoara timpul ce se parcurge din momentul in care energia electromagnetica este radiata spre tinta pana cand soseste semnalul reflectat. +unoscand viteza de deplasare a undelor electromagnetice distanta inclinata este%

unde%

c$ viteza de propagare a undelor electromagnetice& t$ timpul in care semnalul parcurge drumul pana la tinta si inapoi.

3a se citeste pe un indicator care foloseste ca element final un tub catodic cu desfasurare electrormgnetica sau electrostatica. 4etode de observare a spatiului 5adiolocatoarele radiaza un spatiu, unul sau mai multe fascicule de unde electromagnetice. !aca numarul de fascicule este egal cu numarul de elemente ce trebuie determinate, atunci se pot masura simultan toate datele necesare. +and numarul de fascicule este mai mic decat numarul de elemente cercetate, observarea se face succesiv, prin deplasarea antenei in limitele nevoilor de acoperire a zonei cercetate. Zona de observare este volumul din spatiu in care se observa pe indicatorul statiei de radiolocatie orice tinta. -ceasta zona este determinata de distanta ma.ima, distanta minima, azimutul (! "ma.) si ung(iul de inaltare (! ,ma. ) Timpul de radiere (iluminare) este timpul in care este radiata energia electromagnetica spre tinta. Perioada de observare ( obs) este timpul in care observarea spatiului ajunge din nou intr$o situatie considerata initiala. )entru observarea circulara, obs este timpul unei rotatii a antenei. +aracterul observatiei depinde in mare masura de forma caracteristicii de directivitate a antenei. 6tilizarea unei caracteristici de directivitate foarte ingusta realizeaza precizie mare, capacitate de separare buna si cresterea razei de actiune, dar asigura observarea simultana doar a unui domeniu foarte mic din spatiu. )entru acoperirea zonei de cercetare fasciculul radiat trebuie sa se deplaseze in spatiu intr$un anumit mod, asigurat prin balansarea lui mecanica sau electrica. 7argimea caracteristicii de directivitate a antenei la jumatate din putere poate fi considerata%

unde% 8,$ lungimea de unda& d-$ dimensiunea antenei in planul respectiv. Observarea de radiolocatie se poate face% $ simultan (in paralel)& $ succesiv& $ combinat. Observarea simultana se realizeaza prin cercetarea ung(iului solid al zonei de observare (9') in acelasi timp.

Observarea succesiva se asigura prin deplasarea fasciculului radiat in domeniul zonei de observare. Observarea combinata foloseste mai multe fascicule radiate, care acopera intreaga zona. n cazul observarii simultane
obs

rad

)entru observarea succesiva timpul de observare este%

unde% ;obs < l$ este o constanta care tine seama de faptul ca in timpul cercetarii tintei se sc(imba viteza de observare& !ma. $ distanta ma.ima =!$ portiunea de distanta e.plorata in fiecare perioada de radiatie "7 , ,7 $ largimea caracteristicii de directivitate in azimut si in ung(i de inaltare ="ma. , =,ma. $ domeniile in care se face cercetarea in plan orizontal si in plan vertical. !aca in este%
rad

se observa tinte pe toata distanta (!ma.), atunci timpul de observare

Cercetarea circulara se efectueaza prin rotirea antenei radiolocatorului in jurul a.ei verticale (fig. . a,b).

a)7a radiolocatoare terestre

b) 7a radiolocatoare de bord

n acest scop se folosesc S57 ce radiaza cu un singur fascicul, cu care se realizeaza observarea intr$un singur plan, determinandu$se doua coordonate% distanta inclinata si azimutul. 7atimea caracteristicii in plan orizontal se alege din conditia obtinerii preciziei impuse pentru masurarea azimutului prin metoda ma.imului. 7atimea caracteristicii in plan vertical se alege astfel incat sa acopere zona de observare impusa in acest plan. !imensiunile ei sunt determinate de distanta ma.ima de descoperire ! ma. si de inaltimea ma.ima #ma., indiferent daca radiolocatorul este pe avion (fig. l .>. b) sau pe sol (fig. l . >. a). *orma caracteristicii de directivitate in plan vertical se alege din conditia ca tintele punctiforme sa aiba aceleasi proprietati de refle.ie si sa formeze semnale reflectate de aceeasi luminozitate pe ecran indiferent de distanta. +onsiderand constanta viteza de rotire a antenei, numarul de impulsuri reflectate nu depind de distanta si pentru obtinerea aceleasi luminozitati de la toate tintele este necesar ca energia receptionata sa fie independenta de distanta pana la tinta !in ecuatia radiolocatiei rezulta ca puterea semnalului receptionat este de forma%

unde% ?1 @ coeficientul de proportionalitate& ! @ distanta pana la tinta& *3 (,) @ este functia de directivitate in tensiune in plan vertical. nlocuind pe ! pein # cosec , se obtine%

unde%

$ coeficient constant.

Se observa ca puterea semnalelor receptionate nu va depinde de distanta daca%

-ntenele care au asemenea caracteristici de directivitate se numesc de tip cosecant si se folosesc la radiolocatoarele de observare circulara terestre, navale sau de avion. +onsiderand ca antena are caracteristica dreptung(iulara in plan orizontal, de la tinta se obtin serii de impulsuri cu amplitudine constanta. )entru o viteza ung(iulara A a antenei, timpul de iradiere al tintei pentru desc(iderea caracteristicii B',C este%

n acest timp, pentru frecventa de repetitie *5 se receptioneaza un numar de impulsuri n%

n aceste conditii viteza ung(iulara rezulta%

n cazul cercetarii radiale zona de observare este D : 2E si deci perioada de observare va fi%

)entru valorile n, *5,B',C impuse, perioada minima posibila este%

Cercetarea in sector este un caz particular al cercetarii circulare, in care latimea zonei de cercetare DF2E. Gotand cu H latimea sectorului in care se e.ecuta observarea, pentru viteza ung(iulara medie Am a antenei, perioada de observare minima si timpul de iradiere a tintei vor fi%

)erioada efectiva de observare este de fapt mai mare ':IJ 'min. +oeficientul I tine cont de timpii necesari mecanismului de rotire pentru inversarea sensului de miscare si de timpul in care antena se roteste in afara sectorului%

)entru I: l mecanismul este mai bun.Kaloarea e.acta a perioadei de observare este%

in care " este valoarea curenta a azimutului. Obs.% uneori, pentru observarea in sector antena se roteste circular si fie ca generatorul functioneaza numai in limitele sectorului de observare H, fie ca functioneaza permanent, se afiseaza numai semnalele reflectate din sectorul H. n acest caz, perioada de observare va fi ' : 2ELA, iar perioadele de timp sunt concretizate prin coeficientul%

)entru scurtarea perioadei de observare si pentru cresterea ritmului de e.tragere a datelor se pot folosi cateva antene care sunt dispuse pe acelasi a. si radiaza succesiv in sectorul de observare H in acest caz%

unde ? $ reprezinta numarul de antene.

*ig. !ezavantajul acestei metode il constituie necesitatea comutarii antenelor, care la puteri mari este legata de complicatii in constructia aparaturii de emisie$ receptie.

Observarea clicoidaia este caracterizata prin deplasarea a.ului caracteristicii de directivitate a antenei dupa o linie elicoidala (fig. .).

*ig. -ntena are o viteza de rotatie mare in plan orizontal n" (tureLsec) si o viteza mica in plan vertical. impul de observare este%

in care% ,7 $ este largimea caracteristicii de directivitate in plan vertical& ,p $ pasul fasciculului (,n : ?J,7,)& Gumarul de impulsuri care sosesc de la tinta ni&

!in relatia ( .) se poate determina viteza de rotatie a antenei%

5ezulta e.presia timpului de observare%

Observarea pe randuri se face prin deplasarea lenta a fasciculului de unde electromagnetice in plan orizontal, sau in plan vertical si deplasare rapida in celalalt plan (fig. .)

*ig impul de observare a sectorului este%

sau%

impul de radiatie a tintei este%

in care% Mpl $ este pasul in domeniul deplasarii lente& NMl,NMr $ sectorul de observare in planul deplasarii lente si rapide& Ml,Mr $ dimensiunile ung(iulare ale fasciculului radiat in directia deplasarii lente si rapide. Deplasarea in forma de spirala este caracterizata prin deplasarea fasciculului de 634 dupa o spirala convergenta sau divergenta, ca in fig. 1.12

impii de observare si cel de radiatie al tintei sunt%

in care%
rot

- perioada de rotatie in jurul a.ei OOO presupusa constanta&

Mma. $ jumatatea sectorului observat& Ml $ largimea caracteristicii de directivitate la ',C din putere& P $ inclinarea a.ei razei fata de a.a OOO. n cazul rastrului spiral caracteristica antenei e.ecuta o deplasare rapida in jurul a.ei OOO $ care corespunde centrului sectorului de observare lenta fata de a.a, de la ' la EL2. 5astrul are linii spirale al caror numar este%

!eplasarea liniara a caracteristicii in lungul liniei, pentru o tinta fi.ata la distanta ! de S57 depinde de abaterea acesteia B fata de a.a centrala a sectorului%

!eplasarea ung(iulara a caracteristicii la o linie este, de asemenea, dependenta de abaterea ung(iulara B.

!e regula dimensiunile impuse sectorului de observare sunt mici (HQ1'') si se poate apro.ima sinB : B. !aca se impune viteza de rotatie constanta%

(n $ numarul de impulsuri) pentru asigurarea radierii uniforme a tuturor tintelor, timpul minim de observare a unei linii

va depinde liniar de ung(iul B. !eoarece ung(iul B variaza de la ' la EL2, valoarea medie a timpului de e.plorare a unei linii va fi (pentru B : HLR).

impul minim de observare a sectorului impus va fi%

7a statiile cu deplasare mecanica a antenei din considerente te(nice se pastreaza constanta nu viteza A, ci timpul de rotatie in lungul unei linii B. n acest caz viteza ung(iulara de deplasare a caracteristicii antenei va fi

3a creste o data cu ung(iul B si este ma.ima la B : HL2, cand numarul de impulsuri de la tinta este minim. !aca este necesar ca numarul minim de impulsuri sa fie egal cu cel impus, viteza Ama. trebuie sa indeplineasca conditia%

!urata fiecarei linii va fi%

adica de doua ori mai mare decat durata medie in cazul radierii uniforme a tintei. -re loc deci o pierdere de timp datorita iradierii neuniforme caracterizata cu :2. !aca se

iau in considerare pierderile datorate suprapunerii liniilor la reinceperea ciclului :1,2 coeficientul de utilizare al timpului de observare la metoda spirala va fi%

5ezulta ca din punct de vedere al utilizarii timpului metoda rastrului spiral nu este avantajoasa. -vantajul metodei il constituie simplitatea trecerii in regim de insotire automata. Observarea sub forma de spirala se foloseste in S57 montata pe avion. +autarea incepe cu un arc de 0O si desc(iderea pana la RC/, apoi se intoarce in starea initiala. Kiteza de rotatie este in jur de 1''' rotLmin. OBIECTELE OBSE !" II DE "DIOLOC"TIE SI C" "CTE ISTICILE SE#$"LELO E%LECT"TE &'(' Caracterizarea )enerala a tintelor de radiolocatie Se stie ca undele electromagnetice incidente induc pe suprafetele tintelor curenti de inductie, in cazul materialelor conductoare, sau curenti de deplasare in cazul dielectricilor. -cesti curenti formeaza surse de radiatie secundara pe diferite directii care stau la baza functionarii instalatiilor de radiolocatie. !in energia incidenta a undelor electromagnetice numai o parte este reflectata, cealalta parte se pierde avand ca efect incalzirea materialului conductor (efectul Soule). )entru unele corpuri cu forma relativ simpla (dipol, sfera, placa metalica), se poate efectua calculul electrodinamic al campului radiatiei secundare. nsa majoritatea tintelor reale au forma comple.a, fapt pentru care radiatia lor secundara este indicat sa fie analizata statistic. )roprietatile reflectante ale tintei depind de dimensiunile acesteia, de configuratie, de materialul suprafetei reflectante, de lungimea de unda a semnalului emis de statia de radiolocatie, polarizarea undei si directia de iradiere pentru care se foloseste o marime generalizata, suprafata reflectata efectiva a tintei sau se mai intalneste si sub denumirea de suprafata efectiva de refle.ie. 2.1.1. Suprafata reflectata efectiva a tintei Stiprafata reflectata efectiva a tintei reprezinta aria T a unei suprafete plane, fictive dispuse perpendicular pe directia undei plane incidente si casc reprezinta o sursa ideala si izotropa de radiatie secundara, care fiind aplicata in punctul in care se afla tinta, creeaza in atena statiei de radiolocatie aceeasi densitate a flu.ului de putere ca si tinta reala. )uterea absorbita si radiata in totalitate de suprafata reflectata efectiv este%

unde% S $ densitatea flu.ului de putere al undei plane incidente la tinta.

!eoarece la distanta ! fata de tinta intreaga putere radiata de sursa secundara se imparte in mod egal pe suprafata unei sfere cu aria RE! 2, densitatea flu.ului de putere la statia de radiolocatie este%

)entru aplicatii este indicat ca suprafata reflectata efectiva sa fie e.primata prin parametrii antenelor% $ suprafata efectiva a antenelor& $ coeficientul de directivitate& $ randamentul antenei (U-)& $ castigul antenei (V).

unde% " $ reprezinta ung(iul de azimut& , $ ung(iul de inaltare (elevatie). +onsiderand tinta ca o antena de receptie, puterea obtinuta din unda incidenta, care are densitatea flu.ului de putere S se poate determina cu relatia%

)uterea radiatiei secundare (reflectate) a tintei va fi%

!aca tinta ar fi o sursa secundara izotropa densitatea flu.ului de putere la distanta ! ar fi egala cu%

inand seama de proprietatile de directivitate a tintei, rezulta%

)rodusul este de natura unei suprafete si caracterizeaza toti factorii care influenteaza radiatia secundara% $ capacitatea de interceptare a energiei incidente a undei radio (- )& $ pierderile de energie in sursa de radiatie secundara (U )& $ proprietatile directive ale radiatiei secundare ( ).

-stfel, e.presia (2.>) pentru flu.ul de putere Sr coincide cu relatia (2) care $ se bazeaza pe determinarea formala a marimii T . !in relatia (2.2) se poate obtine e.presia pentru suprafata reflectata efectiva%

!ensitatea flu.ului de putere%

unde% 3n si # sunt amplitudinile campului electromagnetic in zona departata care sunt dependente intre ele prin relatia%

6nde%

impedanta intrinseca a spatiului liber&

,',W' $ constanta dielectrica si permeabilitatea. 5ezulta%

n cazul cand sunt date distanta si parametrii statiei de radiolocatie, suprafata reflectata efectiva a tintei se determina functie de sau adica este caracterizata de diagrama radiatiei secundare a tintei in raport cu puterea. !e obicei suprafata reflectanta efectiva reprezinta sub forma functiei caracteristica dispersiei inverse. este numita

)entru determinarea e.perimentala a suprafetei reflectante efective se pot folosi in locul tintelor reale, undele ale acestora deoarece in acest caz rezulta pe baza ecuatiilor lui 4a.Xell, ca fenomenul de difractie pe tinta reala si pe modelul acesteia coincid daca sunt indeplinite conditiile de similitudine, adica daca dimensiunile si lungimile de unda se reduc de n ori. Suprafata reflectanta efectiva a dipolului elementar si a dipolului in 8L2 !in cele aratate rezulta ca proprietatile reflectante ale tintelor pot fi determinate considerandu$le ca o antena de receptie$emisie. -ceasta abordare a problemei este potrivita pentru dipolul liniar (fig.2.1)

*ig. *orta electromotoare indusa intr$un asemenea dipol se determina cu relatia%

unde% *3(M) $ functia de directivitate a dipolului& (ef $ inaltimea efectiva a dipolului (antenei). +urentul generat in dipol sub actiunea fortei electromotoare induse va fi%

unde Y - impedanta de intrare a dipolului. Z si e pot fi considerate ca fiind raportate la dipolul simetric, deci Z are valoarea ma.ima la jumatatea dipolului in 8L2. +urentul Z va produce radiatia secundara, iar intensitatea campului electromagnetic al antenei in zona indepartata, respectiv la S57 va fi%

)entru a defini suprafata reflectanta efectiva tinem seama de relatia%

Suprafata reflectanta a dipolului elementar se poate determina si pe baza teoriei campului electromagnetic tinand seama de componentele 3 si #. !in ecuatiile lui 4a.Xell se poate determina potentialul vector astfel% unde

Cercetarea prin radiolocatie a spatiului aerian este procedeul principal de cercetare in unitatileLsubunitatile de anilerieLrac(ete antiaeriene. 3a se e.ecuta neintrerupt pe timpul atacului aerian, iar in intervalele dintre atacuri, la ordin. +ercetarea prin radiolocatie se e.ecuta cu statiile de radiolocatie pentru cercetare ale unitatii de artilerieLrac(ete antiaeriene ale subunitatilor care au in inzestrare asemenea mijloace si cu radarele sistemelor de conducere a focului din inzestrarea subunitatilor de artilerie rac(ete antiaeriene. n situatiile in care nu se primesc date de indicare de la punctul de comanda al unitatii, sau statia de radiolocatie pentru cercetare proprie nu functioneaza, atunci cercetarea spatiului aerian se e.ecuta cu radarele de cercetare ale sistemelor de conducere a focului, realizandu$se o zona proprie de cercetare a subunitatii $ in sectorul principal de tragere al bateriei, la ung(iuri care sa asigure descoperirea tintelor ce zboara la inaltimi mici. +ercetarea prin radiolocatie trebuie sa asigure: a) descoperirea la timp, identificarea si urmarirea neintrerupta a mijloacelor aeriene in orice conditii, indiferent de starea timpului, ziua si noaptea, in limitele posibilitatilor de lucru ale statiilor& b) determinarea precisa a coordonatelor si parametrilor de zbor ai mijloacelor aeriene& c) obtinerea datelor despre caracteristicile miiioacelor aeriene&

d) determinarea caracteristicilor bruiajului de radiolocatie creat de inamic si gradul in care acesta impiedica lucrul statiilor de radiolocatie% e) determinarea coordonatelor epicentrelor e.ploziilor nucleare si transmiterea acestor daie ia punctul de comanda al unitatii. )entru descoperirea tintelor aeriene cu ajutorul statiilor de radiolocatie se e.ecuta cautarea circulara sau in sector;cautarea circulara se e.ecuta atunci cand actiunile inamicului aerian sunt posibile din orice directie si cand tinta nu a fost indicata, iar cautarea in sector se e.ecuta atunci cand se primeste indicarea tintei, precum si pentru descoperirea tintelor ce zboara la mica inaltime, pe directia cea mai probabila de atac a acestora. Cercetarea prin observare constituie o forma obligatorie de cercetare. 7a subunitatile de artilerie, rac(ete antiaeriene care nu au in dotare mijloace de cercetare prin radiolocatie, cercetarea prin observare este procedeul principal pentru descoperirea, identificarea si urmarirea miiioacelor aeriene, fortelor si mijloacelor terestre care actioneaza in apropierea punctului de comanda, dispozitivelor de lupta ale unitatiiLsubunitatii, precum si pentru obtinerea informatiilor despre situatia nucleara, biologica si c(imica, teren si conditiile atmosferice locale. !e asemenea, cercetarea prin observare, reprezinta forma obligatorie de cercetare pentru obtinerea informatiilor despre inamicul aerian pentru subunitatile de alte arme. +ercetarea prin observare se organizeaza in toate situatiile% a) in raionul dispozitivului de lupta, pe timpul pregatirii si angajarii fortelor, in toate formele luptei& b) pe timpul stationarii& c) pe timpul deplasarii. +ercetarea prin observare se executa prin urmatoarele procedee: a) cu ajutorul aparatelor opticeLelectrono$opticeLinfrarosii& b) prin ascultare& c) cu oc(iul liber. Avertizarea timpurie generala prin mijloace automatizate, alertarea si cererile pentru mijloacele radar, trebuie sa ofere informatii despre zonele de interes aerian stabilite (G-Z), zonele de angajare a tintelor ( -Z) si caile de apropiere ale tintelor

aeriene. 7a nivelul zonei, se pot stabili radare suplimentare care sa completeze sau sa sporeasca acuratetea informatiilor despre tintele aeriene !atele privind avertizarea timpurie generala sunt transmise prin intermediul retelei de cercetare indepartata prin mijloace electronice si ofera informatii privind situatia aeriana generala. -vertizarea timpurie generala determina initiativa unitatii/subunitatii de artilerie/rachete antiaeriene. avertizare timpurie generala precisa si oportuna permite subunitatilor de artilerieLrac(ete antiaeriene sa ma.imizeze capabilitatile de actiune asupra inamicului aerian ale sistemelor proprii de armament. Avertizarea timpurie directa prin mijloace automatizate sau de comunicatii, este destinata pentru a oferi informatii, pentru o anumita zona din campul de lupta si/sau o unitate de artilerie/rachete antiaeriene despre operatiile tintelor aeriene avand ca baza datele de la statiile de radiolocatie pentru cercetare ale esalonului superior sau ale unitatii proprii. -ceste mesaje se transmit cu prioritate pritr$o retea de avertizare timpurie generala destinata de catre comandantul uniratii propriiLsprijinite in acest scop. -vertizarea timpurie directa delimiteaza avertizarea apararii antiaeriene la o anumita zona sau grupare de forte/ unitate si determina daca mijloacele aeriene sunt inamice sau ale fortelor proprii, precizeaza pozitia acestora, directia de apropiere, cele mai probabile obiective sau grupare de forte care pot fi lovite din aer. -vertizarea timpurie directa este simpla, rapida, sintetizata si se transmite in clar. )rocedurile de operare standard adoptate de catre unitatea de care apartine subunitatea de artilerieLrac(ete antiaeriene, trebuie sa cuprinda mesajele privind transmiterea avertizarii timpurii directe, forma si continutul acestor mesaje fiind prezentate si e.plicate in [!ispozitiunea privind intocmirea si transmiterea mesajelor codogramelor despre situatia aerianaO. 4esajele privind avertizarea timpurie directa in acceptiunea structurilor G- O au urmatorul continut% a) prefata $ o parola care atentioneaza ca urmeaza un mesaj de tip avertizare timpurie directa& b) identificarea avionului& c) iminenta pericolului atacului aerian& d) directia de atac aerian&

e) compunerea tintei aeriene& f) obiectivele posibil a fi lovite. +omandantul plutonuluiLgrupei cercetare trebuie sa se asigure ca datele avertizarii timpurii directe ajung la subordonati si la subunitatile de tragere. Statia de radiolocatie pentru cercetare se dispune in apropierea punctului de comanda al unitatii, sau la o departare de C''$1''' m fata de aceasta. 7ocul in care se amplaseaza statia de radiolocatie trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte% a)sa fie cat mai plat pe o raza de >''$1''' m& b)sa permita functionarea statiei de radiolocatie la parametri nominali in special privind descoperirea si insotirea tintelor care zboara la inaltimi mici& c)sa nu fie mai aproape de >''$1''' m de liniile de inalta tensiune, care pot perturba functionarea statiei& d)sa aiba cai de acces favorabile, iar panta drumurilor sa nu depaseasca 1C'&. e) sa asigure instalarea statiei de radiolocatie, grupului electrogen si mijloacelor de transport si sa permita amenajarea genistica a locului in care acestea sunt dispuse& f) sa ofere posibilitatea orientarii statiei cu ajutorul reperelor din teren& g) sa fie la o distanta de cel putin 0'' m de paduri sau obiect( industriale, care pot perturba functionarea statiei de radiolocatie. Zndicarea tintelor se e.ecuta pentru transmiterea datelor despre inamicul aerian la punctul de comanda al unitatii si al subunitatii, la postul de observare, la statia de radiolocatie pentru cercetare, la sistemul de conducere a focului si mijloacele de foc, in scopul asigurarii descoperirii la timp a tintelor si desc(iderii oportune a focului. Zndicarea tintelor trebuie sa fie sigura, scurta, clara si sa asigure descoperirea rapida a tintelor. Zndicarea tintelor in unitatea de artilerieLrac(ete antiaeriene, se organizeaza, de catre seful de stat major, iar la baterie de catre comandantul acesteia. n raport de situatie, pentru transmiterea urmatoarele procedee de indicare a tintelor% a)cu ajutorul caroiajului apararii antiaeriene& avertizarii se utilizeaza

b)cu ajutorul caroiajului pentru indicarea tintelor& c)cu ajutorul coordonatelor ung(iulare ",,, si distanteiLinaltimii& d)cu ajutorul reperelorLdirectiilor& e)indicarea nemijlocita. Zndicarea tintelor cu ajutorul caroiajului apararii antiaeriene se foloseste pentru transmiterea datelor despre situatia aeriana generala $ avertizarea timpurie generala $ de catre esalonul superior pana la unitate, iar de la unitate la subunitatea de artilerie rac(ete antiaeriene $ pentru transmiterea avertizarii timpurii directe. 5eprezentarea datelor despre situatia aeriana generala se poate face pe planseta situatiei aeriene generale. +omandantul plutonului cercetare urmareste corectitudinea reprezentarii pe plansete a datelor despre tintele aeriene, modul de receptionare si transmitere de catre dictori a datelor la plansete si subunitatile de tragere, raporteaza comandantul despre aparitia tintelor noi. Indicarea tintelor cu a*utorul caroia*ului de indicare tintelor se foloseste pentru transmiterea avertizarii apararii antiaeriene, de la statia de radiolocatie pentru cercetare la punctul de comanda al unitatii si la subunitatile de artilerieLrac(ete antiaeriene si pentru darea misiunilor de foc $ transmiterea avenizarii locale a apararii antiaeriene $ la subunitatile de artilerieLrac(ete antiaeriene. Zndicarea tintelor se e.ecuta direct de catre operatorii statiilor de radiolocatie care determina succesiv coordonatele, numarul de ordine, inaltimea si compunerea apro.imativa a tintelor si transmit aceste date la punctul de comanda al unitatiiLsubunitatii, prin reteaua radio de avertizare a statiei de radiolocatie, prin telefon sau prin voce. +omandantul plutonului cercetare urmareste corectitudinea si oportunitatea transmiterii de catre operatorii statiilor de radiolocatie pentru cercetare a datelor de indicare a tintelor, modul de reprezentare a datelor pe plansete si transmiterea acestora la subunitatile de tragere. Indicarea tintelor cu a*utorul coordonatelor+ azimut, ung(i de inaltare, distanta, inaltime se foloseste in cazul in care% a) tinta nu a fost descoperita de catre statia de radiolocatie pentru cercetare si indicarea se face de la punctul de comanda al unitatii $ avertizarea locala- apararii antiaeriene&

b) indicarea tintelor se face cu ajutorul datelor radarului de cercetare al uneia dintre subunitatile de artilerieLrac(ete antiaeriene $ avertizarea timpurie directa& c) indicarea tintelor se face in cadrul subunitatii de catre radarul de cercetare al acesteia $ avertizarea locala a apararii antiaeriene. Zn cazul indicarii tintelor cu ajutorul coordonatelor, aceasta se face utilizand urmatoarea formula% [ ZG - G5. ''', -YZ46 ''$'', !ZS -G - $''', G-7 Z43 $'', +O4)6G353- ZG 3ZO. +omandantul plutonului cercetare urmareste corectitudinea transmiterii, receptionarii si materializarii pe plansete a datelor de indicare a tintelor si in plus la nivelul bateriei de artilerieLrac(ete antiaeriene, asigura circulatia flu.ului informational in cadrul subunitatii si cu esalonul superior. Indicarea tintelor cu a*utorul reperelor din+teren,directiilor se foloseste cand nu s$au primit date despre tintele aeriene de la statia de radiolocatie pentru cercetare, radarele de cercetare ale sistemelor de conducere a focului, sau cand tintele apar prin surprindere in raionul dispozitivului de lupta al unitatiiLsubunitatii. 3.ista trei categorii de repere si modalitati pentru indicarea tintelor% a) repere stabilite de statul major al unitatii, care se comunica subunitatilor in partile care le privesc si se marc(eaza pe plansetele din punctul de comanda al unitatiiLsubunitatii de artilerieLrac(ete antiaeriene& b) repere pentru indicarea tintelor in cadrul punctului de comanda al unitatii si in cadrul subunitatilor& c) repere pentru indicarea tintelor la piese si instalatii, care se trec pe fisa focului. 5eperele pentru indicarea tintelor in cadrul punctului de comanda al unitatii sau al subunitatii de artilerieLrac(ete antiaeriene se stabilesc in teren pana la o departare la care acestea sa fie vizibile din dispozitivul de lupta al subunitatii sau raionul punctului de comanda al unitatii. n total se aleg >$1C repere, departate unul de altul la 1$> ;m. )e directia fiecarui reper, la o distanta de C$1' m de postul de observare, se instaleaza cate o placuta indicatoare pe care se inscrie numarul corespunzator al reperului, natura sa si distanta la care se afla. 5eperele pentru indicarea tintelor in cadrul unitatii se stabilesc de catre compartimentul S2 al unitatii de artilerieLrac(ete antiaeriene, se trec pe o sc(ema a reperelor unitatii si pe plansetele din punctul de comanda al unitatii.

*iecare baterie primeste un e.tras din aceasta sc(ema cu reperele care se gasesc in sectorul de tragere al acesteia. -ceste repere se trec pe planseta din punctul de comanda al bateriei, care se completeaza cu reperele stabilite la nivelul acesteia. Zndicarea tintelor cu ajutorul acestor repere se face pe linia punctelor de comanda $ avertizarea timpurie directa si avertizarea locala a apararii antiaeriene. +omandantul plutonului cercetare urmareste modul de reprezentare a tintelor pe plansete, iar la nivelul bateriei de artilerieLrac(ete antiaeriene urmareste si corectitudinea receptionarii si retransmiterii datelor de indicare. R.1.0. +onditii pentru tragere Conditiile favorabile pentru tragere sunt atunci cand cerul este uniform noros sau senin. n conditii complexe de fond tragerile se e.ecuta in regim automat, iar in regimmanual se trece numai in cazul lansarilor asupra tintelor cu viteza mica sau fi.e, e.ecutandu$se lansarea pe !tinta vine! precum si in cazul in care datorita vitezei insuficiente sau parametrului mic al tintei. -)7 (automat de prindere pentru lansare) nu declanseaza. +and lucram in regim manual este necesar sa se e.ecute deblocarea electrica si lansarea rac(etei in zoneuniform luminate sau neluminate puternic ale spatiului, observand in prealabil e.istenta unui semnal stabil de informatie. 5egimuri de lucru% 5egim K tinta\mLs] Sensul deplasarii tintei si distanta ma.ima de tragere inta [se duce^ R2'' m

-utomat (de baza pentru 2'' @ 21' (K mare) situatii comple.e) (72' @ 2C' ;mLora)

(C s tinta in zona de lansare) 4anual sau -utomat 1C' @ 2'' (K mare) 4anual (utilizat si in situatia F 1C' (CC' ;mLora) (K mica) inta [vine^ sau fi.a 2>'' m cand -)7 nu declanseaza) (1R s tinta in zona de lansare) () )e ploaie puternica si ninsoare nu se admite lansarea rac(etelor. )e timp de ploaie si ninsoare, la cuplarea mecanismului de lansare la tub, nu se admite sa ajunga apa sau zapada la contactele fiselor, iar capacele la tub se scot numai inaintea lansarii. Zn conditii de vizibilitate redusa "ceata, amurg, ploaie sau zapada# se

admite lansarea rac(etelor daca se poate descoperi tinta cu oc(iul liber si daca apar informatiile de prindere a tintei. +and se pot e.ecuta trageri in amurg, este necesar ca becul de semnalizare sa fie acoperit cu o diafragma, in scopul de a nu impiedica observarea tintei. )e timp insorit se fi.eaza la oc(elari filtrele de lumina.