3 Sectiuni 2-3-4-5 COD SYNOP

Secţiunea va fi folosită pentru a transmite date maritime care provin de la o staţie de pe
mare sau costieră. Cu excepţia grupei 222Dsvs, includerea grupelor secţiunii 2 în mesajele de
observaţie care provin de la navele în marş, este hotărâtă de membrul (ţara) care obligă aceste
nave să facă observaţii meteorologice. Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul staţiilor automate de
pe mare.
3.1. Grupa 222Dsvs
Această grupă este inclusă întotdeauna în mesajele care provin de la staţiile de pe mare
sau de la staţiile de coastă care observă şi marea (starea mării). Grupa conţine informaţii asupra
vitezei şi deplasării navei şi se codifică după cum urmează:
a) 22200 în cazul unei staţii de pe mare în punct fix;
b) 222//în cazurile:
- unei staţii terestre costiere care observă starea mării;
- navelor care transmit mesajele lor de observaţii conform prevederilor din
capitolul “Reguli pentru utilizarea codului sinoptic” cu excepţia cazurilor în care
ele transmit mesaje dintr-o zonă în care, centrul de colectare al mesajelor
meteorologice transmise de nave, solicită includerea regulată a simbolurilor Dsvs
pentru a răspunde solicitărilor unui centru de cercetare sau de salvare.
Semnificaţia simbolurilor grupei este următoarea:

222 – indicator numeric.
Ds – direcţia adevărată a rezultantei deplasării navei în timpul celor trei ore care
preced momentul observaţiei. Se codifică după următorul tabel:
COD 0700
Cifră de cod Semnificatia

0 Staţionară
1 NE
2 E
3 SE
4 S
5 SV
6 V
7 NV
8 N
9 necunoscută
Datele provin de la o staţie costieră sau
/
deplasarea navei nu este transmisă
vs – Viteza medie a navei în timpul celor trei ore care preced momentul observaţiei. Se
codifică după tabela:
CODURILE SYNOP: FM – 12 XII SYNOP si FM – 13 XII SHIP 61

COD 4451
Viteza
Cifră de cod
Noduri km/oră
0 0 0
1 1-5 1-10
2 6-10 11-19
3 11-15 20-28
4 16-20 29-37
5 21-25 38-47
6 26-30 48-56
7 31-35 57-65
8 36-40 66-75
9 Peste 40 de noduri Peste 75 km ora
Informaţiile provin de la o staţie costieră sau nu sunt
/
informaţii despre deplasarea navei
3.2. Grupa 0ssTwTwTw
Conţine informaţii asupra temperaturii apei la suprafaţa mării. Această grupă se include,
întotdeauna, în mesajele de observaţie care provin de la staţiile meteorologice de coastă sau
maritime, atunci când astfel de date sunt disponibile.
Această grupă se transmite obligatoriu în mesajele de la orele 00, 06, 12 şi 18 UTC.
În cazul în care datele nu sunt disponibile grupă se transmite în forma 0////.
0 – cifră de control;
ss – indicator pentru semnul şi tipul de măsurătoare a temperaturii suprafeţei mării, se
codifică după tabela de cod 3850;
TwTwTw – temperatura apei mării la suprafaţă, în zecimi de grade Celsius, semnul sau
fiind dat de către ss.
COD 3850
Cifră de cod Semn Tipul de măsurătoare
0 Pozitiv sau 0 Prin aspiraţie
1 Negativ Prin aspiraţie
2 Pozitiv sau 0 Cu recipient
3 Negativ Cu recipient
4 Pozitiv sau 0 Senzor pe coca navei
5 Negativ Senzor pe coca navei
6 Pozitiv sau 0 Alte tipuri
7 Negativ Alte tipuri
3.3. Grupele 1PwaPwaHwaHwa 2PwPwHwHw (70HwaHwaHwa)
Aceste grupe dau informaţii asupra valurilor.

Grupa 1PwaPwaHwaHwa este folosită pentru codificarea datelor instrumentale
referitoare la valuri. Această grupă se transmite obligatoriu de către staţiile de coastă sau
maritime care dispun de instrumente de măsurare a valurilor. Această grupă se transmite
obligatoriu în mesajele de la orele 00, 06, 12 şi 18 UTC.
În cazul în care datele nu sunt disponibile grupă se transmite în forma 1////.

Grupa 2PwPwHwHw este folosită pentru a codifica valurile de pe mare datorate
vântului, atunci când nu dispunem de date instrumentale asupra valurilor. Această grupă se
transmite obligatoriu de către staţiile de coastă sau maritime care nu dispun de instrumente de
măsurare a valurilor. În cazul în care datele nu sunt disponibile grupă se transmite în forma
2////Această grupă se transmite obligatoriu în mesajele de la orele 00, 06, 12 şi 18 UTC.
1 şi 2 – cifre distinctive de control;

PwaPwa – perioada valurilor, determinată prin metode instrumentale, exprimată în secunde;
PwPw – perioada valurilor exprimată în secunde.
N O T E:
1. Prin perioada valurilor se înţelege timpul care se scurge între trecerea a două
creşte de valuri succesive prin faţă unui punct fix. Această echivalează cu câtul
obţinut împărţind lungimea valului prin viteza lui de deplasare.
2. Se semnalează valoarea mijlocie a perioadei valurilor, neţinând seama decât de
cele mai mari valuri bine formate ale sistemului de valuri observat.
HwaHwa – Înălţimea valurilor, determinată prin metode instrumentale, se exprimă în unităţi de 0,5
m (de exemplu, 00 = mai puţin de 0,25 m; 01 – de la 0,25 m până la mai puţin de 0,75
m; 02 = de la 0,75 m până la mai puţin de 1,25 m, etc).
HwHw – înălţimea valurilor exprimată în unităţi de 0,5 m. Se codifică la fel că HwaHwa.
N O T E:
1. Dacă pe o mare calmă, nu se observă nici un fel de valuri, P waPwa şi HwaHwa sau PwPw
şi HwHwse codifică cu 00.
2. Dacă este imposibilă determinarea duratei valurilor, marea fiind agitată (confuză),
PwPw se codifică prin 99; dacă din acelaşi motiv, nu putem determina înălţimea
valurilor, HwHw se codifică prin bare oblice (//).
3. Dacă pentru alte motive, nu s-a măsurat (sau observat) perioada valurilor, P waPwa (sau
PwPw) se codifică prin bare oblice (//).
4. În cazul hulei şi în lipsa mării cu valuri de vânt, grupa 2 PwPw HwHw se omite.
5. Grupa 70HwaHwaHwa se include în mesaj în completare la grupa 1P waPwaHwaHwa, dacă se
îndeplinesc următoarele condiţii:
- marea nu este calmă (de exemplu PwaPwaHwaHwa nu este codificată cu 0000);
- HwaHwa nu este codificat cu//;
- Staţia este capabilă să măsoare instrumental cu precizie, înălţimea valului, în
unităţi de 0.1 m.
3.4. Grupele 3dw1dw1dw2dw2 , 4 PW1PW1HW1HW1 , 5 PW2PW2HW2HW2
Conţin informaţii asupra valurilor de hulă. Aceste grupe nu sunt utilizate pentru a
transmite date referitoare la hule decât dacă este posibil să se facă o distincţie între marea cu
valuri de vânt şi hulă.
3, 4, 5 - Cifre de control.
dw1dw1dw2dw2 – direcţia în zecimi de grade, de unde vin valurile de hulă. Se codifică după tabela
de cod 0877 (acelaşi ca şi pentru dd).
Pw1Pw1Pw2Pw2 – au aceeaşi semnificaţie ca PwPw ;
Hw1Hw1Hw2Hw2 – au aceeaşi semnificaţie ca H wHw. Se semnalează valoarea mijlocie a înălţimii
valurilor de hulă, (distanţa verticală între vale şi creastă), neţinând seama decât
de cele mai mari valuri, bine formate, ale sistemului de valuri observate.
N O T E:
1. Dacă se observă un singur sistem de hulă, se poate proceda în modul următor:
- să se indice direcţia, perioadă şi înălţimea sa prin dw1dw1 , Pw1Pw1 şi respectiv
Hw1Hw1;
- sa se codifice dw2dw2 prin bare oblice (//);
- sa se omită grupa 5 Pw2Pw2Hw2Hw2.
2. Dacă se observă un al doilea sistem de hulă, se poate proceda astfel:
- sa se indice direcţia, perioadă şi înălţimea sa prin d w2dw2 , Pw2Pw2 şi respectiv
Hw2Hw2 ’
- sa se transmită datele care se referă la primul sistem de hulă conform notei de mai
sus.
 DE REŢINUT!
Staţiile meteorologice oceanice vor include întotdeauna datele referitoare la marea cu
valuri de vânt sau hula în mesajele de observaţii, dacă astfel de date sunt disponibile.
- grupa 0ssTwTwTw şi grupele cu cifrele indicatoare 1,2,3,4, şi 5 (date relative la valuri)
vor fi incluse întotdeauna în mesajele de observaţii ale staţiilor de pe mare, altele decât
staţiile meteorologice, dacă dispun de datele respective.
3.5. Grupa 6IsEsEsRs

Cuprinde informaţii asupra gheţii depuse pe nave. Dacă se comunică în clar fenomenul
de acumulare a gheţii pe nave, o astfel de indicaţie este precedată de abrevierea ICING.
6 - cifra indicatoare de control

Is - starea acumulării de gheaţă pe nave. Se codifică după tabela următoare:
COD 1751
1 Givraj datorat stropilor de la valuri
2 Givraj datorat ceţii
3 Givraj datorat stropilor de la valuri şi ceţii
4 Givraj datorat ploii
5 Givraj datorat stropilor de la valuri şi ploii
EsEs - grosimea gheţii acumulate pe navă, în centimetri;

Rs - viteza cu care se acumulează gheaţă pe navă. Se codifică după tabela:
COD 3551
0 Gheaţa nu se mai depune
1 Gheaţa se depune lent
2 Gheaţa se depune rapid
3 Gheaţa se topeşte sau se sfărâmă lent
4 Gheaţa se topeşte sau se sfărâmă rapid
3.6. Grupa ICE + {în clar sau ciSibiDizi}
Această grupă se foloseşte pentru a putea semnala frecvenţa bancurilor de gheaţă,

originea, prezenţa şi starea lor. Conţine informaţii asupra poziţiei navei faţă de gheaţă şi despre

natura gheţii. Semnalizarea gheţii pe mare sau a gheţii de origine terestră, în codul FM 13-X, nu
înlocuieşte mesajele care indică prezenţa gheţii pe mare şi a icebergurilor, prevăzute de
Convenţia Internaţională pentru salvarea vieţilor omeneşti de pe mare.
Grupa ciSibiDizi este transmisă ori de câte ori se observă gheaţă pe mare şi/sau gheaţă de
origine terestră care înconjoară o navă în momentul observaţiei, cu excepţia cazurilor în care
nava nu are sarcina sa semnaleze starea gheţurilor cu ajutorul unui cod special pentru gheţuri pe
mare.
Dacă o navă traversează o lizieră de gheaţă sau dacă o astfel de lizieră este văzută între
termenele de observaţii, ea este semnalată, în clar, în felul următor: “ICE EDGE Lat. Long.”
(poziţia fiind indicată în grade şi minute).
Dacă nu se observă nici un fel de gheaţă pe mare, această grupă este folosită numai
pentru semnalarea gheţii de origine terestră, se codifică grupa 0/b i/0; de exemplu, 0/2/0 înseamnă
ca avem în câmpul vizual 6-10 iceberguri, dar nu avem gheaţă pe mare.
ci – concentraţia sau poziţia gheţii pe suprafaţa mării. Se codifică după tabela:
COD 0639
0 Fără gheţuri pe mare la vedere
Nava într-un canal deschis având mai mult de 1,0 mile marine lărgime sau nava
1 în banchiza de coastă cu linie de demarcaţie peste limita de vizibilitate
Prezenţa gheţurilor pe mare în concentraţii inferioare lui 3/10 (3/8), apă liberă
2
sau banchiză foarte moale
4/10 la 6/10 (3/8 la mai puţin
3
de 6/8), banchiză moale.
7/10 la 8/10 (6/8 la mai puţin
4 Concentraţia gheţurilor
de 7/8) banchiză îngustă
de pe mare este uniformă
9/10 sau mai mult, dar în zona de observaţie
inferioară lui 10/10 (7/8 la
5
mai puţin de 8/8), banchiză
foarte îngustă
Cordoane şi bancuri de gheaţă
6
separate de apă liberă
Nava între gheţuri
Cordoane şi bancuri de gheaţă sau la mai puţin de
constituite din banchiza 0,5 mile marine de
7 îngustă sau foarte îngustă la liziera
separate de zone unde gheţurilor
concentraţia este mai slabă Concentraţia gheţurilor
Banchiza de coastă cu apă de pe mare nu este
liberă, banchiză foarte moale uniformă în zona de
8 sau banchiză moale pe o observaţie
parte, în largul liniei de
demarcare a gheţurilor
Banchiza de coastă cu
banchiza îngustă sau foarte
9
îngustă pe o parte, în largul
liniei de demarcare a gheţii
Codificare imposibilă din cauza întunericului, lipsei de vizibilitate sau datorată
/
faptului ca nava se află la mai mult de 0,5 mile marine de la liziera gheţurilor

N O T E:
1. La cifrarea concentraţiei sau a modului de dispunere a gheţurilor pe mare, se
semnalează condiţiile care sunt cele mai importante pentru navigaţie.
2. Prima cifră a codului (0) are ca scop stabilirea, împreună cu cifra de cod “0” pentru
zi şi cifra de cod pentru b i , dacă gheaţa plutitoare ce este vizibilă de pe navă este
numai gheaţa de origine terestră.
3. În interiorul unei zone de observaţie, concentrarea şi dispunerea gheţurilor pot
varia aproape la infinit. Cu toate acestea, de pe puntea unei nave, nu se pot face
observaţii precise decât într-un câmp (arie) de observaţie restrâns. Din această cauză
şi datorită faptului ca variaţiile numerice nu au decât o importanţă temporară,
singurele concentraţii şi dispuneri ale gheţurilor care vor fi codificate sunt acelea care
corespund unor condiţii de navigaţie net diferite unele de altele. Cifrele de cod, de la
2 la 9 au fost grupate în două secţiuni, în funcţie de următoarele:
4. Concentrarea gheţurilor în interiorul zonei observate este mai mult sau mai puţin
uniformă (cifrele de cod de la 2 la 5);
5. Există diferenţe marcante între concentrarea sau dispunerea gheţurilor (cifrele de
cod de la 6 la 9).
Si – Dă indicaţii asupra stadiului de formare a gheţii pe mare. În funcţie şi de valoarea c i se pot
stabili măsuri practice pentru deplasarea navelor. Se codifică conform tabelei:
COD 3739
Cifră de
Semnificatia
cod
0 Gheaţă nouă în exclusivitate
1 Gheaţă transparentă (mai puţin de 10 cm grosime)
Gheaţă proaspătă (gheaţă cenuşie, gheaţă albicioasă) de la 10 la 30 cm
2
grosime
Gheaţă nouă şi/sau gheaţă proaspătă predominantă, cu un pic de gheaţă
3
din anul precedent
Gheaţă subţire predominantă din anul precedent cu puţină gheaţă nouă
4
şi/sau gheaţă proaspătă
5 Gheaţă subţire, exclusiv din anul precedent (30 la 70 cm grosime)
Gheaţă mijlocie predominantă din anul precedent (70 la 120 cm grosime)
6 şi gheaţă groasă din anul precedent (> 120 cm grosime), cu puţină gheaţă
subţire din anul precedent
7 Gheaţă mijlocie şi gheaţă groasă exclusiv din anul precedent
Gheaţă mijlocie şi gheaţă groasă predominantă, din anul precedent cu
8
puţină gheaţă veche (în general mai mult de 2 m grosime)
9 Gheaţă veche predominantă
Codificare imposibilă din cauza întunericului, lipsei de vizibilitate sau a
/ simplului fapt ca gheţurile de origina terestră sunt vizibile, sau pentru ca
nava se găseşte la mai mult de 0,5 mile marine de la liziera gheţurilor
N O T E:
1. În această tabelă, pentru oricare concentraţie dată, specificările succesive corespund
la dificultăţi crescânde pentru navigaţia maritimă astfel, dacă concentraţia este, de
exemplu de 8/10, o gheaţa nouă nu va avea, practic nici un efect asupra navigaţiei şi
dimpotrivă, dacă gheaţa veche predomină, condiţiile vor fi dificile, trebuind sa se
reducă viteza şi sa se schimbe frecvent unghiul de marş.

2. Dacă nava, găsindu-se în mare deschisă semnalează o lizieră de gheaţă, concentraţia
ci şi stadiul de formare Si nu se codifică decât atunci când nava este destul de aproape
de gheţuri (la mai puţin de 0,5 mile marine).
bi – desemnează gheaţa de origine terestră. Se codifică după tabela:
COD 0439
0 Fără gheaţă de origine terestră
1 1 la 5 iceberguri, fără blocuri mici şi fără fragmente de iceberg
2 6 la 10 iceberguri fără blocuri mici şi fără fragmente de iceberg
3 11 la 20 iceberguri, fără blocuri mici şi fără fragmente de iceberg
4 Până la 10 blocuri şi fragmente de iceberg - fără iceberguri
5 Mai mult de 10 blocuri şi fragmente de iceberg – fără iceberguri
6 1 la 5 iceberguri, cu blocuri mici de iceberg şi fragmente de iceberg
7 6 la 10 iceberguri, cu blocuri mici şi fragmente de iceberg
8 11 la 20 iceberguri cu blocuri şi fragmente de iceberg
9 Mai mult de 20 iceberguri, cu blocuri şi fragmente de iceberg – pericol mare
pentru navigaţie
/ Codificarea imposibilă din cauza întunericului, a lipsei de vizibilitate sau
datorită faptului ca sunt vizibile numai gheţurile din mare
N O T E:
1. Acest cod constituie o scară care corespunde riscurilor din ce în ce mai mari pentru
navigaţie;
2. Blocurile de gheaţă şi fragmentele de iceberguri care sunt mult mai mici şi mult mai
jos pe apă decât icebergurile, sunt mult mai dificil de observat cu ochiul liber sau cu
radarul, pentru ca marea este agitată. Pentru acest motiv cifrele de cod 4 şi 5
ilustrează condiţii mult mai periculoase decât cifrele de la 1 la 3.
Di – Desemnează direcţia adevărată în care se află gheaţă sau liziera principală a gheţurilor, în
raport cu nava. Se codifică după:
COD 0739
0 Nava în canalul de coastă sau canalul de separaţie
1 Liziera principală a gheţurilor la NE
2 Liziera principală a gheţurilor la E
3 Liziera principală a gheţurilor la SE
4 Liziera principală a gheţurilor la S
5 Liziera principală a gheţurilor la SV
6 Liziera principală a gheţurilor la V
7 Liziera principală a gheţurilor la NV
8 Liziera principală a gheţurilor la N
9 Nedeterminată (nava între gheţuri)
Codificare imposibilă din cauza întunericului, lipsei de vizibilitate sau
/
simplului fapt ca numai gheţurile de origine terestră sunt vizibile
N O T E:
1. Când semnalăm direcţia lizierei principale de gheaţă, ne vom referi la partea acesteia
care este cea mai apropiată de navă.
2. În acest cod nu se prevede nimic pentru precizarea distanţei navei faţă de lizieră de
gheaţă. Cei care vor recepţiona mesajul de observaţie vor interpreta direcţia indicată
ca fiind aceea în care se găseşte partea cea mai apropiată a lizierei faţă de navă.
Conform cifrelor de cod folosite pentru semnalarea concentrării (aglomerării) şi a
stadiului de formare a gheţii, ne vom da seama imediat dacă nava se găseşte între
gheţuri sau la o distanţă de cel puţin 0.5 mile marine faţă de lizieră de gheţuri. Dacă
nava se găseşte în ape libere (degajată), la mai mult de 0.5 mile marine faţă de lizieră
de gheţuri, vom presupune ca aceasta este orientată pe o direcţie perpendiculară faţă
de poziţia indicată.
3. Dacă nava se află într-un canal deschis, la o distanţă de mai bine de 1.0 mile marine
de apă liberă, în această situaţie, codificarea se face după cum urmează: c i = 1 şi Di =
0. Dacă nava se găseşte în banchiza de coastă, iar limita de demarcare a gheţurilor se
situează dincolo de limita de vizibilitate, în această situaţie se codifică ci = 1 şi Di = 9.
zi – Cuprinde informaţii asupra situaţiei actuale a gheţurilor şi evoluţia condiţiilor în cursul

celor trei ore precedente. Se codifică după următoarea tabela de cod:
COD 5239
0 Nava în apă liberă, cu gheaţă plutitoare la vedere
1 Nava în gheaţă uşor penetrabilă; condiţiile se ameliorează
2 Nava în gheaţă uşor penetrabilă; condiţiile nu variază
3 Nava în gheaţă uşor penetrabilă; condiţiile se agravează
4 Nava în gheaţă greu penetrabilă; condiţiile se ameliorează
5 Nava în gheaţă greu penetrabilă; condiţiile nu variază
Se formează gheaţă şi bucăţile
6 Nava în gheţuri
de gheaţă se sudează
Gheaţa supusă unei presiuni Nava în gheaţă greu
7
slabe penetrabilă; condiţiile
Gheaţa supusă unei presiuni se agravează
8
moderate sau puternice
9 Nava blocată
/ Codificare imposibilă din cauza întunericului sau lipsei de vizibilitate
N O T A:
Această cifră de cod are rolul sa:
- definească dacă nava se găseşte în banchiză sau dacă gheaţa plutitoare (gheaţa de
mare şi/sau gheţuri de origine terestră) este vizibilă de pe navă aflată în mare
liberă;
- sa furnizeze o estimare calitativă, în funcţie de posibilităţile navei de a naviga
între gheţuri, asupra rezistenţei pe care o opune gheaţa din mare la înaintarea
navei şi a celor mai recente evoluţii ale acestor condiţii.
Pentru satisfacerea cerinţelor minime ale meteorologiei, toate grupele ce figurează în

mesajele transmise de către nave, trebuie retransmise fără excepţie. Mesajele de observaţie
recepţionate de la navele dotate cu radiotelefoane, sunt ordonate şi codificate înainte de a fi
transmise în sistemul mondial de telecomunicaţii.
Navele aflate în marş sunt rugate sa codifice numărul maxim de grupe care pot fi
determinate cu ajutorul instrumentelor cu care sunt dotate.

Această secţiune este destinată schimbului de date pe plan regional. Datele codificate în
această secţiune, nu sunt aceleaşi pentru toate regiunile OMM. Includerea grupelor cu indicatorii
numerici 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8 şi 9 în mesajele staţiilor din ţara noastră este conformă cu cele stabilite
pe plan regional. Forma simbolică a grupelor cu indicatorii numerici 0 şi 7 se elaborează la nivel
regional ca şi regulile care reglementează includerea lor în secţiunea 3.
Pentru a răspunde nevoilor pe care grupele de cod existente nu le pot satisface, în
secţiunea 3 pot fi introduse şi alte grupe de cifre elaborate pe plan regional. Pentru a evita orice
ambiguitate, aceste grupe sunt de asemenea, semnalate de indicatorii numerici 0, 1, 2, 3 etc. şi
sunt plasate în ultima parte a secţiunii 3, după o grupă indicatoare 80000 plasată la rândul ei
după ultima din grupele de cifre care fac parte din mesajul permanent.
De exemplu: Dacă se elaborează trei grupe suplimentare, un mesaj conţinând date asupra stării
solului, precipitaţiilor şi norilor, va avea secţiunea 3 de formă:
333 3Ejjj 6RRRtR 8Ns Chs hs 80000 0... 1... 2...
4.1. Grupa 333
Este prima grupă a secţiunii 3 şi în acelaşi timp indicatorul secţiunii. Dacă nu avem date
pentru această secţiune este omisă şi grupa 333.
4.2 Grupa 0...
Această grupă nu este utilizată încă în Regiunea VI din care face parte şi ţara noastră.
4.3. Grupa 1snTx Tx Tx
Această grupă se include în mesajele de la orele 06 şi 18 UTC pentru codificarea

temperaturii maxime a aerului din timpul zilei, pentru perioada de 12 ore.
1 – Cifră de control.
sn – semnul temperaturii, conform codului 3845;
Tx Tx Tx – temperatura maximă a aerului din ultimele 12 ore, în zecimi de grade Celsius.
4.4. Grupa 2snTnTnTn
Această grupă se include în mesajele de la orele 06 şi 18 UTC pentru codificarea

temperaturii minime a aerului, pentru perioada de 12 ore.
2 – Cifră de control.
sn – Semnul temperaturii, conform codului 3845;
TnTnTn – temperatura minimă a aerului din ultimele 12 ore exprimată în zecimi de grade
Celsius.
4.5. Grupa 3EsnTgTg (3Ejjj)
Grupa 3Ejjj este folosită în ţara noastră sub forma 3Es nTgTg. Ea este inclusă de regulă în
mesajele SYNOP de la orele 06 şi 18 UTC. În mod excepţional (şi nu ca regulă generală) această
grupă poate fi transmisă la mesajele de 09 UTC însă conţine tot elementele observate la ora 06
UTC.
Dacă se observă gheaţa şi/sau zăpadă, această grupă este de forma 3/snTgTg.
3 – Cifră de control;
E – starea solului, fără strat de zăpadă sau de gheaţă măsurabil, se codifică după cum
urmează:
COD 0901
Suprafaţa solului este uscată (fără crăpături şi praf sau nisip
0
mobil, în cantitate apreciabilă)
1 Suprafaţa solului este umedă
Suprafaţa solului este îmbibată (apa ce stagnează sub forma de
2
băltoace, mici sau mări, la suprafaţă)
3 Sol inundat
4 Suprafaţa solului este îngheţata
5 Polei pe sol
6 Praf sau nisip uscat, purtat de vânt, ce nu acoperă complet solul
7 Strat fin de praf sau nisip purtat ce acoperă complet solul
Strat gros sau de o grosime medie, de praf sau nisip purtat ce
8
acoperă complet solul
9 Foarte uscat, cu crăpături
/ Dacă se observă gheaţa şi/sau zăpadă pe sol
N O T E:
1. Definiţiile ce figurează în tabela de cod 0901 pentru cifrele de cod de la 0 la 2 şi cifra
4 sunt valabile pentru o suprafaţă reprezentativă de sol descoperit, iar cifrele 3 şi de la
5 la 9 pentru o zonă degajată reprezentativă.
2. În toate împrejurările se alege cifra de cod cea mai mare ce se poate aplica.
sn – Semnul temperaturii. Se codifică conform codului 3845;
TgTg – Temperatura minimă a suprafeței subiacente pe timpul nopții pe ultimele 12 ore, în
grade Celsius întregi; La ora 06 UTC se transmite minima pe ultimele 12 ore.
Pentru scopuri naționale, TgTg la ora 18 UTC se transmite temperatura maximă a
suprafeței subiacente pe ultimele 12 ore, în grade Celsius întregi.
 DE REŢINUT!
- Această grupă se include în mesajele de ora 06 UTC pentru a indica starea solului de
la ora respectivă, precum şi temperatura minimă de la suprafaţa solului din cursul
nopţii. În mesajele de la ora 18 UTC această grupă indică, în afară de starea solului şi
temperatura maximă din cursul zilei de la suprafaţa solului.
- Dacă se observă strat de zăpadă şi/sau gheaţă măsurabil pe sol (sezonul rece), această
grupă va fi de formă: 3/snTgTg şi va fi urmată de grupa 4E’sss.

4.6. Grupa 4 E’sss
Conţine informaţii referitoare la stratul de zăpadă, depunerile de gheaţă sau orice altă
formă de precipitaţie solidă de pe sol în momentul observaţiei. Dacă înălţimea elementelor de
mai sus nu este uniformă, se indică înălţimea medie luată dintr-o arie reprezentativă.
Deși grupa 4E’sss este, conform codului SYNOP, o grupă opțională, cerințele mai noi din
domeniu solicită aceste informații cu frecvență mai mare. Astfel, prin reglementările naționale
din Adresa 3863 / 13.10.2014, grupa 4E’sss din Secțiunea 3 va fi inclusă în mod obligatoriu în
mesajul SYNOP și transmisă de către toate stațiile meteorologice la fiecare oră sinoptică, în
funcție de programul cu personal la stație.
Stațiile meteorologice automate dotate cu traductor de grosime strat zăpadă efectuează
măsurătoare orară a acestui parametru.
Aplicația software instalată la stațiile meteorologice automate fără traductor de strat de
zăpadă, în situația funcționării în modul de lucru AUTOMAT (fără personal la stație) include la
fiecare oră în mod implicit în mesajul SYNOP grupa 4E’sss în forma 4////, astfel că, la reluarea
programului cu personal, nu este necesară intervenția observatorului pentru includerea retard a
informațiilor referitoare la stratul de zăpadă.
4 - Cifră de control;
E’ - starea solului acoperit cu zăpadă sau gheaţă măsurabilă. Se codifică conform tabelei:
COD 0975
0 Sol acoperit, în cea mai mare parte, de gheaţă
Zăpadă compactă sau umedă (cu sau fără gheaţă), ce acoperă mai puţin de
1
jumătate din sol
Zăpadă compactă sau umedă (cu sau fără gheaţă), ce acoperă cel puţin
2
jumătate din sol, fără a-l acoperi însă complet
3 Strat uniform de zăpadă compactă sau umedă, ce acoperă complet solul
4 Strat neuniform de zăpadă compactă sau umedă, ce acoperă complet solul
5 Zăpadă uscată, pufoasă (afânata), acoperind mai puţin de jumătate din sol
Zăpadă uscată, pufoasă (afânata) acoperind cel puţin jumătate din sol (fără
6
a-l acoperi complet)
Strat uniform de zăpadă uscată, pufoasă (afânata), ce acoperă complet
7
solul
Strat neuniform de zăpadă uscată, pufoasă (afânata), ce acoperă complet
8
solul
9 Zăpadă acoperind complet solul – troiene mari
N O T E:
1. Definiţiile ce figurează în tabela de cod 0975 sunt valabile pentru o zonă degajată
reprezentativă.
2. În toate împrejurările se alege cifra de cod cea mai mare care se poate aplica.
3. În tabela de cod de mai sus, orice referire la gheaţă include şi precipitaţiile solide,
altele decât ninsoarea.

sss - grosimea stratului de zăpadă în cm. Se codifică conform tabelei:
COD 3889
Cifră de cod Înălţimea stratului de zăpadă în centimetri
000 nu se foloseşte
001 1 cm
002 2 cm
• •
• •
• •
010 10 cm
• •
• •
• •
996 996 cm
997 Sub 0,5 cm
998 Strat de zăpadă discontinuu
999 Măsurarea imposibilă sau imprecisă
 DE REŢINUT!
I. În perioada anului în care nu este solicitată măsurarea orară a grosimii stratului de zăpadă de
către Centrul Național de Prognoză, grosimea acestuia va fi măsurată numai la orele sinoptice
principale 00, 06, 12, 18 UTC de către toate stațiile meteorologice, în funcție de programul cu
personal.
I.1. Reguli de codificare a grupei 4E’sss pentru transmiterea acesteia la termenele
sinoptice 01, 02, 03, 04, 05, 07, 08, 09, 10, 11, 13, 14, 15, 16, 17, 19, 20, 21, 22, 23 UTC
I.1.1. grupa 4E’sss va avea forma 4//// dacă există strat de zăpadă;
I.1.2. grupa 4E’sss va avea forma 4/000 dacă nu există strat de zăpadă.
I.2. Reguli de codificare a grupei 4E’sss pentru transmiterea acesteia la termenele
sinoptice 00, 06, 12, 18 UTC
I.2.1. în cazul unui strat de zăpadă măsurabil, E’ va fi codificat conform tabelei de
cod sinoptic 0975, iar sss va fi codificat conform tabelei de cod sinoptic 3889;
I.2.2. în cazul în care măsurarea stratului de zăpadă este imposibilă sau imprecisă,
grupa va avea forma 4E’999 (conform tabelului de cod sinoptic 3889), unde E’
va fi codificat conform tabelei de cod sinoptic 0975;
I.2.3. în cazul mesajului SYNOP retard de ora 00 UTC (pentru stațiile
meteorologice care lucrează în mod clasic, fără personal la ora 00 UTC), grupa
4E’sss va avea forma 4////;
I.2.4. în cazul lipsei stratului de zăpadă, E’ va fi codificat cu “/” (bară) și sss va fi
codificat cu 000. Grupa va avea forma 4/000.
II. în perioada anului în care este solicitată măsurarea orară a grosimii stratului de zăpadă de
către Centrul Național de Prognoză, grosimea acestuia va fi măsurată la toate orele sinoptice
de către toate stațiile meteorologice, în funcție de programul cu personal.
II.1. Reguli de codificare a grupei 4E’sss pentru transmiterea acesteia la toate termenele
sinoptice 00, 01, 02, 03, 04, 05, 06, 07, 08, 09, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20,
21, 22, 23 UTC:
II.1.1. în cazul unui strat de zăpadă măsurabil, E’ va fi codificat conform tabelei
de cod sinoptic 0975, iar sss va fi codificat conform tabelei de cod sinoptic 3889;
II.1.2. în cazul în care măsurarea stratului de zăpadă este imposibilă sau imprecisă,
grupa va avea forma 4E’999 (conform tabelului de cod sinoptic 3889), unde E’ va
fi codificat conform tabelei de cod sinoptic 0975;
II.1.3. în cazul mesajului SYNOP retard de ora 00 UTC (pentru stațiile
meteorologice care lucrează în mod clasic, fără personal la ora 00 UTC), grupa
4E’sss va avea forma 4////;
II.1.4. în cazul lipsei stratului de zăpadă, E’ va fi codificat cu “/” (bară) și sss va
fi codificat cu 000. Grupa va avea forma 4/000.
NOTĂ:
Codificarea sss cu /// este națională, acest cod nefiind inclus în tabela internațională 3889.
Codificarea sss cu /// are semnificația unei măsurători indisponibile (programul de
măsurare nu include măsurarea stratului de zăpadă la termenul sinoptic respectiv).
4.7. Grupa 5j1j2j3j4 (j5j6j7j8j9)
Grupa conţine informaţii suplimentare asupra unora dintre parametrii meteorologici cum
ar fi: evaporaţie, evapotranspiraţie, variaţia temperaturii aerului, radiaţie, etc.
Când se foloseşte grupa 5j 1j2j3j4 în formele 55j2j3j4, 553j3j4, 554j3j4, 555j3j4, va fi adăugată
suplimentar grupa j5j6j7j8j9 pentru a raporta, dacă datele sunt disponibile, radiaţia netă, radiaţia
globală, radiaţia difuză, radiaţia de undă lungă, radiaţia de undă scurtă, radiaţia netă de undă
scurtă, sau radiaţia solară directă. Grupă se repetă ori de câte ori este necesar.
N O T A: 1. Dacă durata de strălucire a Soarelui nu este disponibilă, grupa va fi de forma 55///,

553//, 55407, 55408, 55507 sau 55508 ori de câte ori în grupa j 5j6j7j8j9 este necesar sa
se transmită date de radiaţie. În cazul în care datele fluxurilor de radiaţie sunt
nedisponibile grupele 0/1 FFFF, 2FFFF, 3FFFF, se vor codifica 0////, 2////, 3////.
2. În cazul în care nu a strălucit Soarele grupele 553SS şi 55SSS vor avea forma
55300 şi 55000.
3. În cazul în care fluxurile de radiaţie au valoarea zero, grupele 0/1FFFF, 2FFFF,
3FFFF, 0/1F24F24F24F24, 2F24F24F24F24 , 3F24F24F24F24 vor avea forma 00000, 20000,
30000.
(a) Grupele 553SS, 0/1 FFFF, 2FFFF, 3FFFF, 0/1F 24F24F24F24, 2F24F24F24F24 ,
3F24F24F24F24 se transmit numai de către staţiile automate dotate cu senzor de
radiaţie. În cazul defectării senzorului NU se fac determinări cu aparatură
clasică.
Când se foloseşte grupa 5j1j2j3j4 vor fi utilizate una sau mai multe dintre următoarele
expresii simbolice:
(b) 5EEEiE – cantitatea zilnică rezultată din evaporaţie sau evapotranspiraţie
(c) 54goSndT – pentru a raporta schimbarea de temperatură în perioada acoperită de
W1W2.
(d) 55SSS – pentru a raporta durata zilnică de strălucire a Soarelui.
(e) 553SS – pentru a raporta durata de strălucire a Soarelui din ora trecută. Se transmite
numai de către staţiile automate dotate cu senzor de radiaţie. În cazul defectării
senzorului NU se fac determinări cu aparatură clasică.
(f) 55407 – indică faptul ca grupa suplimentară 4FFFF, care o urmează, este folosită
pentru a raporta radiaţia netă de undă scurtă, exprimată în kJ/m 2, în timpul orei
precedente.
(g) 55408 – indică faptul ca grupa suplimentară 4FFFF, care o urmează, este folosită
pentru a raporta radiaţia solară directă, exprimată în kJ/m2, în timpul orei precedente.
(h) 55507 – indică faptul ca grupa suplimentară 5F 24F24F24F24, care o urmează, este
folosită pentru a raporta radiaţia netă de undă scurtă, exprimată în J/cm 2, în timpul
ultimelor 24 de ore.
(i) 55508 – indică faptul ca grupa suplimentară 5F 24F24F24F24, care o urmează, este
folosită pentru a raporta radiaţia solară directă, exprimată în J/cm 2, în timpul ultimelor
24 de ore.
(j) 56DLDMDH – pentru a transmite date asupra direcţiei mişcării norilor.
(k) 57CDaeC – pentru a transmite date referitoare la direcţia şi înălţarea norilor.
(l) 58p24p24p24 – pentru a transmite variaţiile pozitive sau starea staţionară ale presiunii
aerului în ultimele 24 de ore.
(m)59p24p24p24 – pentru a transmite variaţiile negative ale presiunii în ultimele 24 de ore.
Expresia simbolică 5EEEiE va fi folosită pentru a raporta evaporaţia sau evapotranspiraţia

zilnică.
EEE va fi folosit pentru a transmite cantitatea rezultată din evaporaţie sau
evapotranspiraţie, exprimată în zecimi de mm, în timpul ultimelor 24 de ore, la una dintre orele
00, 06 sau 12 UTC.
Variaţia temperaturii: Se va considera variaţie de temperatură o schimbare a
temperaturii cu 5° sau mai mult într-un interval mai mic de 30 minute, în timpul perioadei
acoperită de W1W2.
N O T A: Raportarea acestei informaţii este restricţionată, prin decizie regională sau naţională, la
insule sau staţii depărtate.
Durata de strălucire a Soarelui şi date de radiaţie.
Expresia simbolică SSS va fi folosită pentru a indica durata zilnică de strălucire a

Soarelui, în ore şi zecimi de oră. În grup 553SS, expresia simbolică SS va fi folosită pentru a
raporta durata de strălucire a Soarelui din ora trecută, în zecimi de oră.
Grupa de forma 55SSS, prin decizie regională, va fi raportată de către staţiile care au
posibilitatea de a determina durata zilnică de strălucire a Soarelui, şi va fi inclusă în mesaj la una
dintre orele 00, 06, 12 sau 18 UTC. În România grupa 55SSS va fi inclusă de către toate
staţiile în mesajul de ora 00 UTC. Staţiile cu program redus noaptea vor include grupa
55SSS în mesajul retard (de reconstituire) de ora 00 UTC.
Atunci când grupa 5j1j2j3j4 are forma 553SS, grupele suplimentare j 5FFFF vor avea una
sau mai multe dintre formele următoare:
j5 = 0: FFFF – radiaţia netă pozitivă, în timpul orei trecute, în kJ/m2.
j5 = 1: FFFF – radiaţia netă negativă, în timpul orei trecute, în kJ/m2.
j5 = 2: FFFF – radiaţia solară globală, în timpul orei trecute, în kJ/m2.
j5 = 3: FFFF - radiaţia solară difuză, în timpul orei trecute, în kJ/m2.
j5 = 4: FFFF – radiaţia descendentă de undă lungă, în timpul orei trecute, în kJ/m2.
j5 = 5: FFFF – radiaţia ascendentă de undă lungă, în timpul orei trecute, în kJ/m2.
j5 = 6: FFFF – radiaţia de undă scurtă, în timpul orei trecute, în kJ/m2.
În situaţia în care grupa 5j1j2j3j4 are forma 55SSS grupa suplimentară j5F24F24F24F24 se va
introduce o dată sau de mai multe ori în formă:
j5 = 0: F24F24F24F24 = radiaţia netă pozitivă în ultimele 24 de ore în J/cm2.
j5 = 1: F24F24F24F24 = radiaţia netă negativă în ultimele 24 de ore, în J/cm2.
j5 = 2: F24F24F24F24 = radiaţia solară globală în ultimele 24 de ore, în J/cm2.
j5 = 3: F24F24F24F24 = radiaţia solară difuză în ultimele 24 de ore, în J/cm2.
j5 = 4: F24F24F24F24 = radiaţia descendentă de undă lungă în ultimele de 24 de ore, în J/cm2.
j5 = 5: F24F24F24F24 = radiaţia ascendentă de undă lungă în ultimele 24 de ore, în J/cm2.
j5 = 6: F24F24F24F24 = radiaţia de undă scurtă, în ultimele 24 de ore, în J/cm2.
FFF va indică, după caz, valoarea absolută a radiaţiei solare sau terestre, în kJ/m 2, în
timpul orei trecute.
F24F24F24F24 indică valoarea absolută a radiaţiei solare sau terestre, după caz în ultimele 24
de ore, în J/cm2, la una dintre orele 00, 06, 12 sau 18 UTC.
j1 – indicator pentru informaţii suplimentare
j2j3j4 – specificaţii în legătură cu informaţiile suplimentare
j5j6j7j8j9 – grupe suplimentare care urmează grupa 5j1j2j3j4
COD 2061
(a)
Cifră
j1 j2 j3 j4
de cod
0 Zecile de unităţi Unităţile de evaporaţie Zecimile de Indicatorul tipului
1 de evaporaţie şi şi evapotranspiraţie unităţi de instrumentului pentru
2 evapotranspiraţi evaporaţie şi măsurarea evaporaţiei
3 e evapotranspiraţi sau tipul de cultură
e pentru care s-a măsurat
evapotranspiraţia
4 Indicator pentru Perioada dintre Semnul variaţiei Amplitudinea variaţiei
variaţiile de momentul observaţiei de temperatură de temperatură
temperatură şi momentul
producerii variaţiei de
temperatură
5 Indicator pentru Zecile de unităţi Unităţi de durata Zecimi ale duratei de
strălucirea pentru durata de de strălucire a strălucire a Soarelui
Soarelui strălucire a Soarelui. Soarelui
j2= 3 – indică faptul ca

j3j4 raportează durata
de strălucire a Soarelui
în ora trecută
5 Indică faptul ca j2= 4 – indică faptul ca j3 = 0 j4 = 7 indică faptul ca
grupele j5j6j7j8j9 grupa 4 j6j7j8j9 care grupa care urmează
care urmează urmează conţine date conţine radiaţia de
raportează de radiaţie în ultimele undă scurtă
radiaţia 24 de ore
j2= 5 – indică faptul ca j4 = 8 indică faptul ca

grupa 5 j6j7j8j9 care grupa care urmează
urmează conţine date raportează radiaţia
de radiaţie în ultimele solară directă
24 de ore
Cifră
j1 j2 j3 j4
de cod
6 Indicator pentru Direcţiile din care vin Direcţia din care Direcţia din care vin
direcţia norii CL vin norii CM norii CH
deplasării
norului
7 Indicator pentru Tipul de nor orografic Direcţia în care Unghiul de înălţare a
direcţia şi sau de nor cu sunt văzuţi vârfului acestor nori
înălţarea norului dezvoltare verticală aceşti nori
8 Indicator pentru Zecile de unităţi ale Unităţile Zecimile de unităţi ale
9 variaţiile variaţiei presiunii variaţiei variaţiei presiunii
presiunii aerului aerului presiunii aerului aerului
8 – variaţie
pozitivă sau fără
variaţie
9 – variaţie
negativă
(b)
Cifră
j5 j6 j7 j8 j9
de cod
0 Semnul radiaţiei Cifra miilor Cifra sutelor Cifra zecilor Cifra unităţilor
1 nete radiaţiei nete radiaţiei nete radiaţiei nete radiaţiei nete
2 Indicator pentru Cifra miilor Cifra sutelor Cifra zecilor Cifra unităţilor
3 tipul radiaţiei radiaţiei radiaţiei radiaţiei radiaţiei terestre
4 solare sau terestre sau terestre sau terestre sau sau solare
5 terestre solare solare solare
6
7 0-6 se folosesc
8 7-9 nu se
9 folosesc
DL – direcţia adevărată din care vin norii CL

DM – direcţia adevărată din care vin norii CM
DH – direcţia adevărată din care vin norii CH
Se codifică conform tabelei de cod 0700
C – genul norilor. Se codifică conform tabelei de cod 0500
Da – direcţia adevărată în care sunt văzuţi norii orografici sau norii cu dezvoltare verticală. Se
codifică după tabela de cod 0700.
eC – unghiul de înălţare al vârfului norului indicat de literă de cod C. Se codifică după tabela de
cod 1004 (aceeaşi tabelă de cod ca pentru e’).
iE – indicatorul tipului de instrument pentru măsurarea evaporaţiei sau tipul de cultură pentru
care se indică evapotranspiraţia.
Se codifică după tabela de cod 1806

Cod 1806
Cifră de cod Instrumentul sau tipul de Tipul datelor
cultură
0 Evaporimetru SUA deschis
(neacoperit)
1 Evaporimetru SUA deschis Evaporaţia
(acoperit cu plasă)
2 GG1-3000 Evaporimetru
3 Rezervor de 20 m2
4 Altele
5 Orez
6 Grâu
7 Porumb Evapotranspiraţia
8 Sorg
9 Alte culturi
dT – amplitudinea variaţiei de temperatură, semnul variaţiei fiind dat de s n. Se codifică după

tabela de cod 0822.
COD 0822
0 ∆T = 10°C
1 ∆T = 11°C
2 ∆T = 12°C
3 ∆T = 13°C
4 ∆T = 14°C sau mai mult
5 ∆T = 5°C
6 ∆T = 6°C
7 ∆T = 7°C
8 ∆T = 8°C
9 ∆T = 9°C
4.8. Grupa 6RRRtR
Are semnificaţia din Secţiunea 1. În conformitate cu acordurile Asociaţiei Regionale VI –

se foloseşte în Secţiunea 3 pentru raportarea precipitaţiilor căzute în ultimele 3 ore, sau o oră.
4.9 Grupa 7R24R24R24R24
Această grupă este obligatorie şi va fi inclusă în mesajul de la ora 06 UTC. Conţine

cantităţile de precipitaţii pe 24 de ore, în clar (litri şi zecimi de litru).
În cazul în care sunt semnalate precipitaţii slabe (urme), sub 0.1 l/mp, grupa va avea
forma 79999. Cantităţile de precipitaţii de 999.8 l/m 2 sau mai mult, se codifică cu cifra
9998.
În cazul în care nu au fost semnalate precipitaţii, grupa va avea forma 70000.
În cazul în care cantitatea de precipitaţii pe 24 de ore este nedisponibila, grupa va
avea forma 7////.
4.9. Grupa 8NsChshs
Această grupă este inclusă pentru a da informaţii detaliate asupra norilor. Ea este inclusă
facultativ numai de către staţiile meteorologice care au posibilitatea de a determina instrumental
(ceilometre, proiectoare, sondaj pilot) înălţimea bazei norilor care sunt indicaţi prin litera
simbolică C.
În grupa 8NsChshs , specificaţiile simbolice sunt următoarele:
8 – Cifră de control
Ns – întinderea pe cer a unei pături sau a unei mase noroase, distinctă, aparţinând
genului specificat prin litera simbolică C. Se codifică după acelaşi tabel de cod ca
N (cod 2700):
C – genului norilor a căror întindere pe cer este semnalată prin N s. Se codifică după
tabela de cod 0500.
COD 0500
Cifră de
Genul norilor
cod
0 Cirrus (Ci)
1 Cirrocumulus (Cc)
2 Cirrostratus (Cs)
3 Altocumulus (Ac)
4 Altostratus (Aş)
5 Nimbostratus (Ns)
6 Stratocumulus (Sc)
7 Stratus (St)
8 Cumulus (Cu)
9 Cumulonimbus (Cb)
/ Nori invizibili din cauza întunericului, ceţii sau altor fenomene analoage.
hshs -Inaltimea bazei norului al cărui gen este indicat prin litera simbolică C. Se codifică
după tabelul de cod 1677.
1) Grupa 8NsChshs se poate repeta de 3 ori, pentru a semnala straturi sau diferite mase de
nori. În cazul prezenţei norilor Cumulonimbus grupă se poate repeta de 4 ori. Alegerea straturilor
(maselor de nori) asupra cărora urmează sa transmitem informaţii se face după următoarele
criterii:
a) Stratul (masa) de nori cei mai joşi, oricare ar fi nebulozitatea lor (N s egal cu 1 sau mai
mult);
b) Stratul (masa) imediat superior a cărui nebulozitate este mai mare ca 2/8 (Ns egal cu 3
şi mai mult);
c) Stratul (masa) imediat superior, a cărui nebulozitate este mai mare ca 4/8 (N s egal cu
5 şi mai mult);
d) Norii Cumulonimbus, ori de câte ori sunt observaţi, cu condiţia ca criteriile de la a),
b) şi c) sa nu ne conducă la emiterea unei grupe care se referă, în exclusivitate, la
norii Cumulonimbus.
Ordinea de transmitere a grupelor este întotdeauna de la nivelurile inferioare către

nivelurile superioare.
Pentru determinarea nebulozităţii straturilor sau maselor noroase separate, în vederea
semnalării ei în grupa 8, observatorul apreciază nebulozitatea totală a fiecărui strat sau masă de
nori, situaţi la diverse niveluri ca şi când nu ar exista alţi nori.
Când cerul este invizibil (N = 9, Ns = 9), grupa 8 va avea forma 89/hshs, unde hshs este
vizibilitatea verticală.
Când cerul este senin (N = 0), grupa 8 este omisă din mesaj.
Grupa 8 nu se include în mesaj când nu se fac observaţii asupra nebulozităţii (N =/).
N O T E:
1. Prin vizibilitatea verticală înţelegem distanţa pe verticală până la care putem distinge
obiecte, printr-un mediu opacizat.
2. Dacă există mai multe genuri de nori, cu plafonul situat la acelaşi nivel şi dacă acest
nivel este unul care trebuie codificat după criteriile amintite mai sus, alegerea lui se
face ţinând seama de următoarele:
a) dacă pe cer nu există nori Cumulonimbus, atunci C se va referi la tipul de nori
cu nebulozitatea cea mai mare sau dacă sunt două sau mai multe tipuri de nori
care au aceeaşi nebulozitate, pentru C se va alege cea mai mare cifra de cod.
Ns se va referi la nebulozitate totală a norilor ale căror baze sunt la acelaşi
nivel.
b) dacă pe bolta cerului există nori Cumulonimbus, una dintre grupe este folosită
pentru descrierea exclusivă a acestui gen de nori, iar altă (altele) pentru
descrierea altui sau altor genuri de nori; dacă nebulozitatea altor genuri de
nori este mai mică de o optime se precizează o singură grupă, caz în care C
este codificat cu 9;
c) atunci când sub norii Cumulonimbus se observă nori fragmentaţi de timp rău
(pannus) precum şi alţi nori sau alte mase noroase cu niveluri diferite (nori din
etajul mijlociu sau superior), în prima grupă de forma 8N sChshs se vor indica
norii fragmentaţi de timp rău (pannus), în grupa a doua norii Cumulonimbus
indiferent de nebulozitatea lor, iar în celelalte grupe norii de la nivelurile
superioare acestora, conform criteriilor anunţate la început.
d) dacă avem mai multe genuri de nori, cu aceeaşi nebulozitate, pentru
codificarea lui C se alege cifra de cod cea mai mare;
e) Ns se referă la nebulozitatea totală a norilor despre care este vorba în grupa
respectivă.
În prezent, în România grupa 8NsChshs nu se utilizează.
4.10. Grupa 9SpSpspsp

Această grupă se va include în mesajele SYNOP pentru a caracteriza mai bine starea
vremii dată prin grupă 7wwW1W2 sau pentru transmiterea de informaţii suplimentare şi se va
repeta în cuprinsul mesajului (secţiunea 3) de câte ori este nevoie.
Selecţionarea informaţiilor ce urmează sa fie codificate şi transmise prin grupă 9S pSpspsp
se realizează de fiecare ţară în raport cu interesele naţionale şi cele rezultate din acorduri bi şi
multilaterale.
Utilizarea acestei grupe şi a specificaţiilor pentru informaţiile suplimentare sunt
prezentate în nouă tabela de cod 3778 pentru SpSp.
Tabela de cod 3778 este organizată în 10 decade ale literelor simbolice SpSp.
Grupa 9SpSpspsp reprezintă forma simbolică prin care telegramele SYNOP pot fi
completate cu date referitoare la: fenomene produse în momentul observaţiei (ww) sau aspectul
timpului în perioada acoperită de W 1W2 (timpul pe trecut); detalierea unor fenomene care se
produc simultan cu cele cifrate prin ww şi W1W2.
Grupele care au forma simbolică 9SpSpspsp sunt prezentate în zece decade generalizate
astfel:
COD 3778
900 – 909 – date referitoare la ora începutului, sfârşitului, duratei şi variabilităţii fenomenului;
910 – 919 – date referitoare la direcţia şi viteza vântului precum şi a fenomenului de vijelie;
920 – 929 – date referitoare la starea mării, depuneri solide, caracterul stratului de zăpadă,
zăpadă viscolită;
930 – 939 – date referitoare la cantitatea de precipitaţii sau depuneri;
940 – 949 – date referitoare la nori;
950 – 959 – date referitoare la norii situaţi deasupra munţilor şi trecătorilor, ori în văi sau câmpii,
observaţii de la o staţie situată la un nivel mai înalt;
960 – 969 – vreme în prezent şi pe trecut;
970 – 979 – poziţia şi deplasarea fenomenelor;
980 – 989 – date referitoare la vizibilitate;
990 – 999 – fenomene optice şi de altă natură.
În cadrul fiecărei decade indicate mai sus se folosesc următoarele grupe de forma
9SpSpspsp:
Decada 900 – 909 – Timp şi variabilitate
Această decadă cuprinde grupele folosite pentru raportarea orei de începere, de

intensitate maximă şi de încetare a fenomenelor, precum şi pentru a indica durata lor. Pentru
indicarea începutului şi sfârşitului fenomenelor specificate în grupele speciale, grupele de timp
se pot repeta.
Grupele de timp au următoarele semnificaţii:
900tt – Momentul de începere a fenomenului meteorologic raportat prin ww din grupa

7wwW1W2.
900zz – Variabilitate, poziţie, intensitate a fenomenului meteorologic raportat prin ww din grupa
7wwW1W2.
901tt – Momentul de sfârşit al fenomenului meteorologic raportat prin ww din grupa 7wwW1W2.
902tt – Momentul de început al fenomenului meteorologic raportat în grupa 9S pSpspsp care
urmează.
902zz – Variabilitate, poziţie, intensitate a fenomenului meteorologic raportat în grupa 9S pSpspsp
care urmează.
903tt – Momentul de sfârşit al fenomenului meteorologic raportat în grupa 9S pSpspsp care o
precede.
904tt – Momentul de apariţie a fenomenului meteorologic raportat în grupa 9S pSpspsp care
urmează.
905tt – Durata fenomenului meteo nepersistent, sau momentul de începere a fenomenului meteo
persistent raportat de ww în grupa 7wwW1W2.
906tt – Durata fenomenului meteo nepersistent sau momentul de începere a fenomenului meteo
persistent raportat în grupa 9SpSpspsp care urmează.
907tt – Durata perioadei de referinţă, a fenomenului care se sfârşeşte în momentul de observaţie
şi care este raportat în grupa 9SpSpspsp care urmează.
908 – nu se utilizează
909Rtdc – momentul de început sau de sfârşit al precipitaţiilor date prin RRR şi durata şi
caracterul precipitaţiilor.
Semnificaţiile literelor simbolice şi codurile folosite în decada 00 – 09 sunt următoarele:
tt – unităţi şi zecimi de oră înaintea observaţiei sau durata fenomenelor;
zz – variaţia, poziţia şi intensitatea fenomenelor.
Cod 4077
00 În momentul observaţiei
01 0 ore 6 minute
02 0 ore 12 minute
03 0 ore 18 minute
• ••
• ••
09 0 ore 54 minute
10 1 ora 0 minute
11 1 ora 6 minute
• ••
• ••
19 1 ora 54 minute
20 2 ore 0 minute
21 2 ore 6 minute
• ••
• ••
• ••
60 6 ore 0 minute
61 6 la 7 ore
62 7 la 8 ore
63 8 la 9 ore
64 9 la 10 ore
65 10 la 11 ore
66 11 la 12 ore
67 12 la 18 ore
68 Mai mult de 18 ore
69 Timp necunoscut
70 Început în timpul observaţiei
71 Sfârşit în timpul observaţiei
72 Început şi sfârşit în timpul observaţiei
73 Modificare considerabilă în timpul observaţiei
74 Început după observaţie
75 Sfârşit după observaţie
76 La staţie
77 La staţie, dar nu la distanţă
78 În toate direcţiile
79 În toate direcţiile, dar nu la staţie
80 Apropiindu-se de staţie
81 Îndepărtându-se de staţie
82 Trecând la distanţa de staţie
83 Văzut la distanţă
84 Raportat în vecinătate, dar nu la staţie
85 În sus, dar nu lângă sol
86 Lângă sol, dar nu sus

87 Ocazional
88 Intermitent
89 Frecvent, la intervale frecvente
90 Staţionar; staţionar în intensitate; în mod staţionar; fără
modificări apreciabile
91 În creştere; crescând în intensitate; a crescut (în intensitate)
92 În descreştere; descrescând în intensitate; a descrescut (în
intensitate)
93 Fluctuant; variabil
94 Continuu, în mod continuu
95 Foarte slab foarte uşor; mult sub normal; foarte sărac; foarte
subţire
96 Slab; uşor; sub normal; subţire; sărac
97 Moderat; normal; grosime medie; în mod gradat
98 Puternic; peste normal; brusc; aspru
99 Foarte puternic; mult peste normal; foarte aspru; dens; foarte
gros
N O T E:
1. Cifrele de cod 00-69 care sunt folosite exclusiv pentru tt, se referă la timpul de observaţie
standard sau, când se raportează durata unui fenomen, la perioada de timp dintre declanşare
şi încetare.
2. Cifrele de cod 70-75, care combină timpul şi variaţia, se referă la momentul la care au fost
observate fenomenele.
3. Cifrele de cod 76-99, care sunt folosite exclusiv pentru zz, se referă la:
(a) Poziţia fenomenului faţă de staţie (76-86);
(b) Variaţia (87-94);
(c) Intensitatea (95-99).
Această decadă nu se foloseşte în prezent în România.
Decada 910 – 919 – Vânt şi vijelie
Această decadă serveşte pentru transmiterea datelor suplimentare referitoare la direcţia şi

viteza vântului, precum şi la fenomenul de vijelie.
910ff - Cea mai mare rafală în timpul perioadei de 10 minute care precede momentul
observaţiei.
911ff – Cea mai mare rafală înregistrată în timpul orei precedente. Este transmisă numai
de către staţiile automate.
912ff – Cea mai mare viteză medie a vântului
913ff – Viteza medie a vântului
914ff – Cea mai mică viteza medie a vântului
915dd – Direcţia vântului
916tt – O schimbare notabilă a direcţiei vântului în sensul acelor de ceas
917tt – O schimbare notabilă a direcţiei vântului în sens invers acelor de ceas.
918sqDp – Natura şi tipul vijeliei şi direcţia din care se apropie de staţie.
919MwDa – trombe de apă, tornade, vârtejuri de vânt, furtuni de praf.

În acest moment în România nu se utilizează decât următoarele grupe: 910ff, 911ff,
918sqDp şi 919 MwDa
N O T E:
1. Rafala este o variaţie pozitivă sau negativă, care nu durează mai mult de 2
minute, diferenţa dintre viteza medie a vântului şi rafală fiind de 5m/s sau mai
mult, într-un interval de timp determinat.
2. În cazul staţiei automate, determinarea rafalei se face conform specificaţiilor
O.M.M.:
- se iau eşantioane ale vitezei vântului la o secundă;
- se calculează medii pe intervale distincte de 3 secunde;
- cea mai mare dintre aceste medii, pe intervalul de 10 minute, este viteza rafalei.
3. 910ff – Se transmite în mesajele SYNOP când viteza maximă la rafală, în momentul
observaţiei, atinge sau depăşeşte 10 m/s;
4. Viteza medie a vântului la care se referă grupele 912ff şi 914ff se defineşte ca media
în timp a vitezei instantanee a vântului pe un interval de 10 minute din perioada
acoperită de W1W2 sau după cum este indicat de o grupă de timp precedentă;
5. Schimbarea semnificativă a vitezei şi/sau direcţiei vântului este indicată prin două
grupe 913ff şi/sau 915dd care dau viteză şi/sau direcţia înainte şi după schimbare.
Momentul schimbării este dat printr-o grupă 906tt introdusă între cele două grupe
913ff şi/sau 915dd.
Variaţia de viteză şi/sau direcţie a vânturilor slabe şi variabile, nu va fi transmisă şi de
asemenea, nu va fi transmisă schimbarea progresivă a vitezei şi/sau direcţiei unui vânt
puternic; prin schimbare “semnificativă” se înţelege începerea sau încetarea
instantanee a unui vânt puternic sau o schimbare bruscă a direcţiei (de cel puţin 30°)
şi/sau a vitezei unui vânt puternic.

ff – viteza medie a vântului sau forţa rafalelor de vânt exprimată în m/s.
N O T A: Dacă viteza vântului atinge sau depăşeşte 99 m/s (sau noduri) se vor utiliza două grupe
consecutive în următorul mod: de exemplu, pentru o rafală de 135 m/s (sau noduri) în
timpul perioadei de 10 minute care precede observaţia, cele două grupe vor fi
codificate: 91099 00135. În acest caz grupa 00fff conţine viteza la rafală în timpul
perioadei de 10 minute care precede observaţia.
dd – direcţia adevărată, în zeci de grade, de unde suflă vântul.

sq – natura şi/sau tipul vijeliei. Se codifică după următoarea tabela de cod:
COD 3848
0 Calm sau vânt slab urmat de vijelie
1 Calm sau vânt slab urmat de o succesiune de vijelii
2 Vreme vântoasa urmată de vijelie
3 Vreme vântoasa urmată de o succesiune de vijelii
4 Vijelie urmată de vreme vântoasa
5 O vreme în general vântoasa cu vijelie la intervale
6 Vijelie apropiindu-se de staţie
7 Linie de vijelie (green)
8 Vijelie cu spulberare sau transport de nisip sau praf
9 Linie de vijelie cu spulberare sau transport de praf sau nisip
Dp – direcţia adevărată din care vine fenomenul indicat. Se codifică conform tabelei de cod 0700
sub formă:
Cod 0700
0 La staţie
1 NE
2 E
3 SE
4 S
5 SV
6 V
7 NV
8 N
9 Direcţie variabilă sau necunoscută
Mw – Trombe de apă, tornade, vârtejuri de vânt, furtuni de praf. Se codifică după tabela de cod
2555.
COD 2555
0 Trombă la mai puţin de 3 km de staţie
1 Trombă la mai mult de 3 km de staţie
2 Nori de tornadă la mai puţin de 3 km de staţie
3 Nori de tornadă la mai mult de 3 km de staţie
4 Vârtejuri de vânt de mică intensitate
5 Vârtejuri de vânt de intensitate moderată
6 Vârtejuri de vânt de intensitate mare
7 Furtuni de praf de mică intensitate
8 Furtuni de praf de intensitate moderată
9 Furtuni de praf de mare intensitate
Da – Direcţia adevărată în care a fost observat fenomenul indicat sau în care se produc condiţiile
specificate în grupa. Se codifică conform tabelei de cod 0700 utilizată şi pentru Dp.
Decadă 920 – 929

Decadă 20 – 29: Starea mării, fenomenul de îngheţ şi stratul de zăpadă
Această decadă serveşte pentru transmiterea datelor suplimentare referitoare la starea
mării, fenomene de brumă şi polei, caracterul stratului de zăpadă, zăpadă viscolită.
În telegramele SYNOPe se introduc următoarele grupe speciale:
920SFx – starea mării şi forţa maximă a vântului (când Fx ≤ 9 Beaufort)
921SFx – starea mării şi forţa maximă a vântului (când Fx > 9 Beaufort)
922S’V’s - starea suprafeţei apei mării şi vizibilitatea în zona de amerizare a hidroavioanelor
923S’S – starea suprafeţei apei mării în zona de amerizare şi starea mării în larg
924SVs - starea mării şi vizibilitatea în direcţia mării (de la o staţie de pe coastă)
925TwTw – temperatura apei în staţiune în timpul sezonului
926Soio – brumă sau precipitaţii colorate
927S6Tw – depuneri îngheţate
928S7S’7 – caracterul şi uniformitatea stratului de zăpadă
929S8S’8 – transport de zăpadă sau viscol
În prezent în România, nu se utilizează decât grupele: 920SF x, 921SFx, 924SVs, 925TwTw,

926Soio, 927S6Tw, 928S7S’7, 929S8S’8.
N O T A: Grupele 926Soio, 927S6Tw, 928S7S’7 şi 929S8S’8 se introduc în mod obligatoriu în

telegrama SYNOP, conform Instrucţiunilor de avertizare şi a celor cuprinse în
“Instrucţiuni pentru observarea, identificarea şi codificarea norilor şi a fenomenelor
meteorologice”.
- 920SFx , 921SFx , 924SVs – utilizate numai de către staţiile situate pe platformele marine;
- 926Soio se va include în toate mesajele SYNOP, până la dispariţia fenomenului pe care îl

semnalează;
- 927S6Tw se va include în toate mesajele SYNOP, pe toată durata de creştere şi menţinere a

depunerii îngheţate, cu precizarea ca cifra de cod aleasă pentru simbolul T w trebuie sa descrie
variaţia temperaturii aerului numai în timpul perioadei de creştere a depunerii îngheţate; în
mesajele SYNOP transmise în timpul stadiului de menţinere T w va fi codificat cu cifra 7;
referitor la simbolul S 6 (codul 3764) se precizează ca cifra de cod 0 se foloseşte exclusiv pentru
gheaţă de pe sol formată în timpul precipitaţiilor – polei – iar cifra de cod 7 numai pentru gheaţă
sau îngheţul rezultat din îngheţarea apei sau a zăpezii rămase pe suprafaţa solului, după încetarea
precipitaţiilor; în primul mesaj după dispariţia fenomenului se introduce grupa 93599 dacă
fenomenul persistă pe alte obiecte, dar nu pe conductorii chiciurometrului.
- 928S7S’7 se va include în mesajele SYNOP principale de la orele 06 şi 18 UTC; Grupă se

va include atunci când solul este complet acoperit şi stratul mediu de zăpadă măsurat la
rigle are grosimea de cel puţin 1 cm.
- 929S8S’8 se va include în mesajele SYNOP pe toată durata fenomenului.

Semnificaţia literelor simbolice şi codurile folosite în decada 20 – 29 sunt următoarele:
Fx – forţă maximă a vântului în perioada acoperită de W1W2, în scara Beaufort (0 = 10 Beaufort;

1 = 11 Beaufort; 2 = 12 Beaufort, etc.)
S – starea mării. Se codifică după tabela de cod 3700
Cod 3700
Cifră de
Termeni descriptivi Înălţimea în metri
cod
0 Calmă (suprafaţa mării netedă ca o oglindă) 0
Calmă sau ridată cu mici încreţituri (apar creşte mici de
1 0 – 0,1
valuri, însă fără nici o spumă)
Liniştită uşor vălurită (apar valuri foarte scurte ale căror
creşte încep sa se răstoarne, însă spuma lor nu este albă, ci
2 0,1 – 0,5
sticloasă)
Puţin agitată (valuri mici devenind mai lungi bine vizibile,
unele valuri cresc şi se răstoarnă formând pe alocuri spuma
3 0,5 – 1,25
albă în rotocoale sau “berbeci”)
Agitată (valuri moderate care iau forma net alungită; se
4 1,25 – 2,5
formează "berbeci” numeroşi)
Agitată puternic (apar creşte înalte de valuri ale căror
vârfuri spumoase cuprind suprafeţe mari, vântul începe sa
5 2,5 – 4
rupă spuma de pe crestele valurilor)
Foarte agitată (marea începe sa se monteze: spuma albă
ruptă de vânt de pe crestele valurilor începe sa fie suflată în
6 4–6
trene care se orientează în direcţia vântului)
Montată (lamele alungite de spumă ruptă de vânt acoperă
pantele valurilor, iar pe alocuri ajung până la baza lor; din
marginea superioară a crestelor lamelor încep sa se
detaşeze vârtejuri de picături de apă smulse din ele; spuma
7 6-9
este suflată în trene foarte nete orientate în direcţia
vântului)
Foarte montată (lamele groase de spumă ale căror creşte
încep sa se răstoarne formând rulouri; spuma se contopeşte
în bancuri mari şi este suflată în direcţia vântului sub forma
de trene groase albe; în ansamblul ei, suprafaţa mării
8
devine albă astfel încât numai pe alocuri în adâncurile 9 – 14
valurilor se mai observă porţiuni fără spumă).
Fenomenală (suprafaţa mării este complet acoperită cu un
strat dens de spumă astfel ca devine complet albă; aerul
9 este plin de stropi şi picături fine de apă, din care cauza Peste 14
vizibilitatea este mult redusă)
NOTE:
1. Ca înălţime a valului, se indică înălţimea mijlocie a valului obţinută începând din
momentul când se observă valurile cele mai mari în sistemul respectiv de valuri.
2. Înălţime a valului se indică prin cifra mai mică a codului spre exemplu, o înălţime de
4 m a valului se indică prin cifra de cod 5.
S’ – starea suprafeţei apei mării în zona de amerizare a hidroavioanelor. Se codifică după tabela
de cod 3700.
Vs – vizibilitatea spre mare observată de la o staţie de coastă. Se codifică după tabela de cod
4300.
V’s – vizibilitatea pe suprafaţa mării în zona de amerizare a hidroavioanelor. Se codifică după
tabela de cod 4300.
COD 4300
0 Mai puţin de 50 metri
1 de la 50 la 200 metri
4 de la 1 la 2 kilometri
9 50 kilometri sau mai mult
So – brumă sau precipitaţii colorate. Se codifică după următorul tabel:
COD 3761
0 Brumă pe suprafeţe orizontale
1 Brumă pe suprafeţe orizontale şi verticale
2 Precipitaţii care conţin nisip sau praf deşertic
3 Precipitaţii care conţin cenuşe vulcanică
io - Intensitatea fenomenului. Se codifică după următorul tabel:
COD 1861
0 Slab
1 Moderat
2 Puternic
S6 - tipul de depunere îngheţată. Se codifică după tabela de cod 3764.
COD 3764
0 Polei se referă exclusiv la gheaţă de pe sol formată în timpul
căderii precipitaţiilor
1 Chiciură subţire (până la 20 mm)
2 Chiciură puternică (groasă, peste 20 mm)
3 Depunere de zăpadă
4 Depunere de lapoviţă (zăpadă umedă)
5 Depunere de lapoviţă în curs de îngheţare
6 Depuneri compuse (în acelaşi timp polei şi chiciură, sau
chiciură şi lapoviţă (zăpadă umedă) în curs de îngheţare, etc.)
7 Gheaţa pe sol*
8 Nu se utilizează
9 Nu se utilizează
NOTĂ: * Gheaţă pe sol, spre deosebire de polei, este observată numai la suprafaţa solului, şi cel
mai adesea pe şosea.
– Gheaţa pe sol provine din îngheţarea apei rezultată din precipitaţii lichide (după
încetarea acestora) sau din topirea stratului de zăpadă.
– Gheaţa pe sol include de asemenea zăpadă compactată (bătătorită) şi zăpadă cu
crustă de gheaţă la suprafaţă, apărută ca rezultat al traficului rutier
Tw - Variaţia temperaturii aerului în intervalul caracterizat prin W1W2 când există polei sau
chiciură. Se codifică după următorul tabel:
COD 3955
Cifră de cod Caracteristica variaţiilor de temperatură
0 Temperatură staţionară
1 Temperatură în scădere (dar rămâne peste 0°C)
2 Temperatura creşte dar rămâne sub 0°C
3 Temperatură în scădere sub 0°C
4 Temperatură în creştere, peste 0°C
5 Variaţii neregulate, oscilaţii ale temperaturii, trecând prin 0°C
6 Variaţii neregulate, oscilaţii ale temperaturii netrecând prin 0°C
7 Nu s-au observat variaţii ale temperaturii
8 Nu se foloseşte
9 Variaţiile de temperatură nu se cunosc din cauza lipsei termografului
S7 – Caracterul stratului de zăpadă. Se codifică după tabela de cod 3765.

COD 3765
0 Zăpadă proaspătă, uşoară
1 Zăpadă proaspătă adunată în nămeţi
2 Zăpadă proaspătă, compactă
3 Zăpadă veche, pulverulentă
4 Zăpadă veche, tare
5 Zăpadă veche, umedă
6 Zăpadă pulverulentă cu crustă la suprafaţă
7 Zăpadă tare cu crustă la suprafaţă
8 Zăpadă umedă cu crustă la suprafaţă
S’7 – Uniformitatea stratului de zăpadă. Se codifică după tabela de cod 3775.
COD 3775
0 Strat de zăpadă uniform, sol îngheţat, fără nămeţi
1 Strat de zăpadă uniform, sol dezgheţat, fără nămeţi
2 Strat de zăpadă uniform, starea solului necunoscută, fără nămeţi
3 Strat de zăpadă moderat neuniform, sol îngheţat, nămeţi mici
4 Strat de zăpadă moderat neuniform, sol dezgheţat, nămeţi mici
5 Strat de zăpadă moderat neuniform, starea solului necunoscută, nămeţi mici
6 Strat de zăpadă foarte neregulat, sol îngheţat, nămeţi mari
7 Strat de zăpadă foarte neregulat, sol dezgheţat, nămeţi mari
8 Strat de zăpadă foarte neregulat, starea solului necunoscută, nămeţi mari
S8 – Fenomenele de viscol şi de transport de zăpadă. Se codifică după tabela de cod 3766.
COD 3766
Cifră de Semnificatia
cod
0 Pâcla de zăpadă
1 Transport de zăpadă la sol, slab sau moderat, cu sau fără ninsoare
2 Transport de zăpadă la sol, puternic, fără cădere de ninsoare
3 Transport de zăpadă la sol puternic cu cădere de ninsoare
4 Transport de zăpadă la înălţime, slab sau moderat, fără cădere de ninsoare
5 Transport de zăpadă la înălţime, puternic, fără cădere de ninsoare
6 Transport de zăpadă la înălţime, slab sau moderat, cu cădere de ninsoare
(fenomenul de viscol)
7 Transport de zăpadă la înălţime, puternic, cu cădere de ninsoare (fenomenul de
viscol)
8 Transport general de zăpadă, slab sau moderat, imposibil de determinat dacă
ninge sau nu
9 Transport general de zăpadă puternic, imposibil de determinat dacă ninge sau
nu.
S’8 – Evoluţia transportului de zăpadă la sol. Se codifică după tabela de cod 3776.
COD 3776
0 Transportul de zăpadă la sol terminat înainte de ora de observaţie
1 Intensitate în diminuare
2 Fără modificări
3 Intensitate în creştere
4 Continuu, după o întrerupere care a fost mai mică de 30 minute
5 Transportul general de zăpadă a devenit transport de zăpadă la sol
6 Transportul de zăpadă de la sol a devenit transport general de zăpadă
7 Transportul de zăpadă la sol a început din nou după o întrerupere care a
fost mai mare de 30 minute
NOTĂ:
Pentru codurile 4, 5, 6, 7, 8, 9 ale literei simbolice S 8 se va folosi cifra de cod 6 a literei
simbolice S’8.
Decada 30 –39:
Cantitatea de precipitaţii sau depuneri
În această decadă se transmit informaţii asupra dimensiunilor depunerilor de gheaţă sau a

căderilor de grindină.
În telegramele SYNOP se introduc următoarele grupe speciale:
930RR – Cantitatea de precipitaţii în perioada acoperită de W 1W2 din grup 7wwW1W2 dacă nu
este indicată o altă perioadă de referinţă prin grupa 907tt.
931ss – Înălţimea (grosimea) stratului de zăpadă proaspăt depus (zapada nou căzută) în perioada
acoperită de W1W2 din grupa 7 wwW1W2 dacă nu este indicată o altă perioadă de
referinţă prin grupa 907tt.
932RR – Diametrul maxim al grindinei în mm.
933RR – Echivalentul în apă al precipitaţiilor solide, la sol în momentul observaţiei
934RR – Diametrul depunerii de polei în momentul observaţiei
935RR – Diametrul depunerii de chiciură în momentul observaţiei
936RR – Diametrul depunerii combinate în momentul observaţiei
937RR – Diametrul depunerii de zăpadă umedă în momentul observaţiei
938nn – Viteza de creştere a gheţii pe o suprafaţă în mm/h
939hghg – Înălţimea deasupra solului, în metri, la care a fost măsurat diametrul depunerii
raportată în grupa precedentă 9SpSpspsp.
939nn – Diametrul maxim al granulelor de grindină în mm.
În prezent în România, nu se utilizează decât grupele: 932RR, 934RR, 935RR, 936RR,
937RR.

NOTĂ: - Diametrul este luat ca cea mai mare distanţa de-a lungul axei unei secţiuni transversale
a depunerii, minus diametrul tijei de măsurare, ca în figură de mai jos.
D – diametrul depunerii de polei sau chiciură;
T – grosimea depunerii de polei sau chiciură;
d – diametrul conductorului utilizat în măsurători.
NOTE: - grupele 934RR, 935RR, 936RR, 937RR se vor include, după caz, după grupa 927S 6Tw,
în primul mesaj SYNOP care se transmite după încetarea stadiului de creştere a
depunerii; dacă mesajul SYNOP respectiv este un mesaj SYNOP vizual, grupa
referitoare la diametrul depunerii se va repeta şi în primul mesaj SYNOP principal (00,
06, 12, 18 UTC). Pentru codificare în grupele 934RR - 937RR, diametrul depunerilor
îngheţate se măsoară pe conductorii chiciurometrului o singură dată la încetarea stadiului
de creştere, conform instrucţiunilor în vigoare; în cazul în care se constată prezenţa
depunerilor îngheţate numai pe obiectele din vecinătatea platformei, însă nu şi pe
conductorii chiciurometrului, se va codifica RR = 99;
ss – Grosimea zăpezii nou căzute. Se codifică conform tabelei de cod 3870 după cum urmează.
COD 3870
Cifră de Cifră de Cifră de
mm mm mm
cod cod cod
00 00 39 390 • •
01 10 40 400 • •
02 20 41 410 • •
03 30 • • 79 2900
• • • • 80 3000
• • • • 81 3100
• • 49 490 • •
09 90 50 500 • •
10 100 51 510 • •
11 110 52 520 89 3900
• • 53 530 90 4000
• • 54 540 91 1
• • 55 550 92 2
19 190 56 600 93 3
20 200 57 700 94 4
21 210 58 800 95 5
• • 59 900 96 6
• • 60 1000 97 mai puţin de 1 mm
• • 61 1100 98 mai mult de 4000 mm
29 290 • • 99 măsurătoare imposi-
30 300 • • bila sau imprecisă
31 310 • •
• • 69 1900
• • 70 2000
• • 71 2100
RR – Cantitatea de precipitaţii, sau echivalentul în apă al precipitaţiilor solide, sau grosimea

depunerii solide, conform tabelei de cod 3570.
COD 3570
Cifră de
mm Cifră de cod mm Cifră de cod mm
cod
00 0 26 26 66 160
01 1 27 27 67 170
02 2 • • 68 180
03 3 • • 69 190
04 4 30 30 70 200
05 5 • • • •
06 6 • • • •
07 7 40 40 80 300
08 8 • • • •
09 9 • • • •
10 10 50 50 90 400
11 11 51 51 91 0,1
12 12 52 52 92 0,2
13 13 53 53 93 0,3
14 14 54 54 94 0,4
15 15 55 55 95 0,5
16 16 56 60 96 0,6
17 17 57 70 97 Precipitaţii uşoare
18 18 58 80 nemăsurabile
19 19 59 90 98 Mai mult de 400
20 20 60 100 mm
21 21 61 110
22 22 62 120 99 Măsurare
23 23 63 130 imposibilă
24 24 64 140
25 25 65 150
nn – Unitatea de măsură este fie mm fie zeci şi unităţi ale valorii hPa (cu cod 99 pentru 99 de
unităţi sau mai mult).
Decada 40 – 49
Nori
Această decadă serveşte pentru transmiterea de date suplimentare referitoare la norii
observaţi. În telegramele SYNOP se introduc următoarele grupe:
940Cn3 – Evoluţia norilor

941CDp – Direcţia din care vin norii
942CDa – Poziţia concentraţiei maxime a norilor
943CLDp – Direcţia din care vin norii cu baza joasă
944CLDa – Poziţia concentraţiei maxime a norilor cu baza joasă
945htht – Înălţimea părţii superioare a celor mai joşi nori, sau stratul inferior de nori sau ceaţă
946CcDa – Direcţia convergenţei şi/sau coloritului norilor asociaţi cu o perturbaţie tropicală
947Ce’ – Înălţarea norilor
948CoDa – Nori orografici
949CaDa – Nori de dezvoltare verticală
NOTĂ: În acest moment în România, această decadă nu se foloseşte.
C – Genul de nori. Genul norilor care predomină într-un strat este determinat după descrierea şi
fotografiile celor 10 genuri de nori care figurează în “Atlasul internaţional de nori”. Se codifică
conform tabelei de cod 0500 completată sub formă:
COD 0500
0 Cirrus (Ci)
1 Cirrocumulus (Cc)
2 Cirrostratus (Cs)
3 Altocumulus (Ac)
4 Altostratus (Aş)
5 Nimbostratus (Ns)
6 Stratocumulus (Sc)
7 Stratus (St)
8 Cumulus (Cu)
9 Cumulonimbus (Cb)
/ Nori invizibili ca urmare a întunericului, ceţii, furtunii de praf,
furtunii de nisip, sau a altor fenomene analoage.
n3 – Evoluţia norilor. Se codifică conform tabelei de cod 2863.
COD 2863
1 A început sa cumulizeze
2 Norii s-au ridicat lent
3 Norii s-au ridicat rapid
4 Norii s-au ridicat şi s-au stratificat
5 Norii au coborât uşor
6 Norii au coborât rapid
7 Norii s-au stratificat
8 Norii s-au stratificat şi au coborât
9 Variaţii rapide (în structură şi înălţimea norilor)
Dp – Direcţia adevărată din care vine fenomenul indicat. Se codifică conform tabelei 0700
prezentată la decada 10 – 19.
htht – Înălţimea vârfurilor norilor inferiori sau înălţimea stratului de nori cel mai jos. Se codifică
conform tabelei de cod 1677.
COD 1677
Cifră Înălţimea Cifră Înălţimea Cifră Înălţimea metri
de cod metri de cod metri de cod

00 <30 • • • •
01 30 • • • •
02 60 • • • •
03 90 • • • •
04 120 • • • •
05 150 • • •
06 180 •
• • •
• • 59 2700 85 16500
10 300 60 3000 86 18000
• • 61 3300 87 19500
20 600 • • 88 21000
• • • • 89 >21000
30 900 • 90 mai puţin de 50 m
•
• • 70 6000 91 50 la 100 m
40 1200
• •
50 1500 71 6300 92 100 la 200 m
51 • • 93 200 la 300 m
52 nu se • • 94 300 la 600 m
53 folosesc • • 95 600 la 1000 m
54 80 9000 96 1000 la 1500 m
55 81 10500 97 1500 la 2000 m
56 1800 82 12000 98 2000 la 2500 m
57 2100 83 13500 99 2500 m sau mai
58 2400 84 15000 mult sau fără nori
Co – Nori orografici. Se codifică conform tabelei de cod 0561, după cum urmează:
COD 0561
1 Nori orografici izolaţi, pileus, incus, în curs de formare
2 Nori orografici izolaţi, pileus, incus, fără modificări
3 Nori orografici izolaţi, pileus, incus, în curs de disipare
4 Bancuri neregulate de nori orografici, banc de foehn, etc., în formare
5 Bancuri neregulate de nori orografici, banc de foehn, etc., fără
modificări
6 Bancuri neregulate de nori orografici, banc de foehn, etc., în disipare
7 Strat compact de nori orografici, banc de foehn, în formare
8 Strat compact de nori orografici, banc de foehn, fără modificări
9 Strat compact de nori orografici, banc de foehn, în disipare
Da – Direcţia adevărată în care a fost observat fenomenul indicat sau direcţia de propagare a
condiţiilor descrise în aceeaşi grupă. Se codifică după tabela de cod 0700.
Ca – Natura norilor de dezvoltare verticală. Se codifică conform tabelei de cod 0531.
COD 0531
0 Cumulus humilis şi/sau Cumulus mediocris izolaţi
1 Cumulus humilis şi/sau Cumulus mediocris numeroşi
2 Cumulus congestus izolaţi
3 Cumulus congestus numeroşi
4 Cumulonimbus izolat
5 Cumulonimbus numeroşi
6 Cumulus şi Cumulonimbus izolaţi
7 Cumulus şi Cumulonimbus numeroşi
CL – Nori care aparţin genurilor stratocumulus, stratus, cumulus, cumulonimbus. Se codifică

Dp – Direcţia adevărată din care vine fenomenul indicat. Se codifică după tabela de cod 0700.
Cc – Coloritul şi/sau convergenţa norilor asociaţi cu o perturbaţie tropicală. Se codifică conform
tabelei de cod 0533.
COD 0533
1 Coloraţia slabă a norilor la răsărit
2 Coloraţia roşu închis a norilor la răsărit
3 Coloraţia slabă a norilor la apus
4 Coloraţia roşu închis la apus
5 Convergentă norilor CH într-un punct sub 45°, în
formare sau dezvoltare
6 Convergentă norilor CH într-un punct mai mare
de 45°, în formare sau dezvoltare
7 Convergentă norilor CH într-un punct sub 45°, în
dizolvare sau diminuare
8 Convergentă norilor CH într-un punct mai mare
de 45°, în dizolvare sau diminuare
e’ – unghiul înălţimii părţii superioare a fenomenului deasupra orizontului.
COD 1004
0 Vârful norilor nu este vizibil
1 45° sau mai mult
2 în jur de 30°
3 în jur de 20°
4 în jur de 15°
5 în jur de 12°
6 în jur de 9°
7 în jur de 7°
8 în jur de 6°
9 mai puţin de 5°
NOTĂ: Unghiul înălţimii poate fi determinat printr-o metodă simplă. Figura ilustrează această
metodă.
Plasând mâna la aproximativ 30 cm de ochi, distanţa dintre vârful degetului arătător şi cel
al degetului mare corespunde la aproximativ 30°, lungimea totală a arătătorului la circa 15°,
lungimea ultimelor două falange ale arătătorului la aproximativ 9°, iar grosimea a două degete la
circa 6°.
Decada 50 – 59

Situaţia norilor deasupra munţilor şi trecătorilor, ori în văi sau câmpii, observaţi de
la o staţie situată la nivel mai înalt.
Această grupă serveşte pentru a transmite informaţii suplimentare asupra norilor

observaţi de la o staţie situată la nivel mai înalt.
950Nmn3 – Situaţia norilor deasupra munţilor şi trecătorilor
951Nvn4 – Ceaţă, aer ceţos sau nori inferiori în văi sau câmpii, observate de la o staţie de munte
952 – 957 – Nu se folosesc
958EhDa – Poziţia concentraţiei maxime a norilor, nori raportaţi în grupa 9SpSpspsp precedentă
959vpDp – Viteza de deplasare (înaintare) şi direcţia din care vin norii, nori raportaţi în grupa
9SpSpspsp precedentă
950Nmn3 se va introduce în mesajul SYNOP numai când poate conţine informaţii utile în special
pentru aviaţia de categoria 4; în consecinţă, grupa 950 nu se va include în mesajul
SYNOP în condiţii de ceaţă sau întuneric;
Semnificaţiile literelor simbolice şi codurile folosite în decada 50 – 59:
Da – Direcţia adevărată în care sunt semnalate condiţiile noroase pe munţi şi trecători, specificate
prin litera simbolică Nm. Se cifrează după codul 0700.
Nm – Condiţiile noroase deasupra munţilor şi trecătorilor. Se codifică astfel:
COD 2745
Cifră de Semnificatia
cod
0 Toţi munţii sunt degajaţi (de nori), există doar o cantitate mică de nori
1 Munţii sunt parţial acoperiţi cu nori disparaţi (nu se pot vedea mai mult de
jumătate din vârfuri)
2 Toate pantele munţilor sunt acoperite, vârfurile şi trecătorile sunt degajate
(de nori)
3 Munţii sunt degajaţi în partea din care se face observaţia (doar puţini nori
sunt prezenţi), dar există un perete continuu de nori în celelalte părţi
4 Există nori joşi deasupra munţilor; dar toate pantele şi munţii sunt degajaţi
(chiar dacă pe pante există o mică cantitate de nori)
5 Există nori joşi deasupra munţilor, vârfurile parţial acoperite de trene de
precipitaţii sau nori
6 Toate vârfurile sunt acoperite, dar trecătorile sunt libere; chiar dacă
pantele sunt sau nu acoperite
7 Munţii sunt în general acoperiţi, dar există câteva vârfuri libere, pantele
sunt în întregime sau parţial acoperite
8 Toate vârfurile, trecătorile şi pantele sunt acoperite
9 Munţii nu se pot vedea datorită întunericului, ceţii, furtunii de zăpadă,
precipitaţiilor etc.
n3 – Evoluţia norilor. Se codifică conform tabelei de coduri 2863.
Nv – Condiţiile noroase observate de la un nivel mai înalt. Se codifică conform tabelei 2754.
COD 2754

0 Fără nori sau aer ceţos
1 Aer ceţos, deasupra senin
2 Bancuri de ceaţă
3 Strat de ceaţă slabă
4 Strat de ceaţă densă
5 Câţiva nori izolaţi
6 Nori izolaţi şi dedesubt ceaţă
7 Mulţi nori izolaţi
8 Mare de nori
9 Vizibilitate redusă fără posibilitatea de a vedea în jos
n4 – Evoluţia norilor observată de la o staţie situată la un nivel mai ridicat. Se codifică conform
tabelei de cod 2864
COD 2864
1 Descreştere şi ridicare
2 Descreştere
3 Ridicare
4 Descreştere şi coborâre
5 Creştere şi ridicare
6 Coborâre
7 Creştere
8 Creştere şi coborâre
9 Ceaţă intermitentă la staţie
Eh – Ridicarea deasupra orizontului a bazei nicovalei norilor Cumulonimbus sau a vârfurilor altor
fenomene. Se codifică după tabela de cod 0938.
COD 0938
1 Foarte jos la orizont
3 Mai puţin de 30° deasupra orizontului
7 Mai mult de 30° deasupra orizontului
Dp – Direcţia adevărată din care vine fenomenul. Se codifică conform tabelei de cod 0700.
vp – Viteza de înaintare a fenomenului. Se codifică conform codului 4448
COD 4448
Cifră de
Noduri km/h m/s
cod
0 Mai puţin de 5 noduri Mai puţin de 9 km/h Mai puţin de 2 m/s
1 5-14 noduri 10-25 km/h 3 – 7 m/s
2 15-24 noduri 26-44 km/h 8 – 12 m/s
3 25-34 noduri 45-62 km/h 13-17 m/s
4 35-44 noduri 63-81 km/h 18-22 m/s
5 45-54 noduri 82-100 km/h 23-27 m/s
6 55-64 noduri 101-118 km/h 28-32 m/s
7 65-74 noduri 119-137 km/h 33-38 m/s
8 75-84 noduri 138-155 km/h 39-43 m/s
9 Mai mult sau egal cu 85 noduri 156 km/h sau mai mult 44 m/s sau mai mult
NOTĂ: În prezent în România, nu se foloseşte decât grupa 950Nmn3.
Decada 60 – 69
Vremea în prezent şi pe trecut
Această decadă permite descrierea acelor fenomene din momentul observaţiei sau din
intervalul precedent la care se referă mesajul SYNOP, care nu au putut fi descrise prin grupa
7wwW1W2 din secţiunea 1.
În acest scop se utilizează atât tabela de cod 4677 indicată la descrierea literelor
simbolice ww, în grupa 960ww, cât şi o nouă tabela de cod (4687) destinată grupului de litere
simbolice w1w1, în grupa 961w1w1.
960ww – Fenomenul meteorologic existent în momentul observaţiei, care se produce simultan cu
fenomenul meteorologic raportat prin ww din grupa 7wwW 1W2. Codificarea acestuia
se face după aceeaşi tabelă de cod (4677) ca şi pentru ww din grupa 7wwW1W2.
961w1w1 – Fenomenul meteorologic existent în momentul observaţiei, care se produce simultan
cu fenomenul meteorologic raportat prin ww din grupa 7wwW 1W2 , fenomen care nu
este specificat în tabela de cod 4677 sau amplificarea fenomenului meteorologic
raportat de ww din grupa 7wwW1W2.
În această grupă, w1w1 reprezintă fenomenul de vreme din prezent, nespecificat în tabela
de Cod 4677 (ww), sau specificaţia fenomenului din prezent suplimentar faţă de cel raportat prin
grupa 7wwW1W2. w1w1 se codifică după noua tabela de cod 4687, care completează tabela de
cod 4677.
962ww Amplificarea fenomenului in timpul orei precedente, dar nu in momentul observatiei si

963w1w1 raportat prin ww = 20 – 29 in grupa 7wwW1W2.
964ww Amplificarea fenomenului in timpul perioadei acoperite de W 1W2 si raportat prin W1 si/sau
965w1w1 W2 in grupa 7wwW1W2.
966ww Fenomen care s-a produs in momentul sau in timpul specificat in grupele speciale de timp
967w1w1 9SpSpspsp.
968 – Nu se foloseşte
9696Da – Ploaie la staţie care nu este asociată cu oraj la distanţă, direcţia Da
9697Da – Ninsoare la staţie care nu este asociată cu oraj în depărtare, direcţia Da
9698Da – Aversă la staţie care nu este asociată cu oraj în depărtare, direcţia Da
NOTĂ: Grupa 96119, va fi transmisă atunci când la staţie sau în raza staţiei, în ora precedentă
observaţiei sau în momentul observaţiei, s-a produs nor de tornadă (distructiv).
În prezent, în România, se folosesc grupele 960ww şi 96119.
w1w1 – fenomenul meteorologic existent în prezent, fenomen care nu este specificat în tabela de
cod 4677 sau amplificarea fenomenului meteorologic raportat de ww din grupa 7wwW1W2.
COD 4687
Decada 00-09
00-03 Nu se utilizează
04 Suspensie de cenuşă vulcanică în aer
05 Nu se utilizează
06 Pâcla densă de praf, vizibilitate sub un km
07 Pulbere de apă la staţie (bură) spulberată de vânt
08 Spulberare de praf (nisip)
09 Zid de praf sau nisip la distanţă (asemănător cu haboob)
Decada 10-19
10 Pâcla de zăpadă
11 Lumină albă
13 Fulger, între nor şi sol
17 Oraj, fără precipitaţii
19 Nor de tornadă (distructiv) la staţie sau în raza de vizibilitate a staţiei, în ora
precedentă observaţiei sau în momentul observaţiei
Decada 20 – 29
20 Depunere de cenuşă vulcanică
21 Depunere de praf sau nisip
22 Depunere de rouă
23 Depunere de lapoviţă (zăpadă umedă)
24 Depunere de chiciură moale
25 Depunere de chiciură tare
26 Depunere de brumă
27 Depunere de polei
28 Depunere de crustă de gheaţă (gheaţă lucioasă)
Decada 30 – 39
30 Furtună de praf sau nisip cu temperatura sub 0°C
39 Zăpadă viscolită, imposibil de determinat dacă este cu sau fără ninsoare
Decada 40 – 49
41 Ceaţă pe mare
42 Ceaţă pe văi
43 Smoke pe marea Arctică sau Antartica
44 Ceaţă de evaporare (pe mare, lac sau râu)
45 Ceaţă de evaporare (pe uscat)
46 Ceaţă deasupra stratului de gheaţă sau zăpadă
47 Ceaţă densă, vizibilitate 60 – 90 m
48 Ceaţă densă, vizibilitate 30 – 60 m
49 Ceaţă densă, vizibilitate sub 30 m

Decada 50 – 59
50 Burniţa, din a cărei cădere se acumulează mai puţin de 0,10 mm h-1
51 Burniţa, din a cărei cădere se acumulează 0,10-0,19 mm h-1
57 Burniţa, din a cărei cădere se acumulează 6,4 mm h-1 sau mai mult
59 Burniţă şi ninsoare (ww = 68 sau 69)
Decada 60 – 69
60 Ploaie, din a cărei cădere se acumulează mai puţin de 1,0 mm h-1
61 Ploaie, din a cărei cădere se acumulează 1,0–1,9 mm h-1
67 Ploaie, din a cărei cădere se acumulează 64,0 mm h-1 sau mai mult
Decada 70 – 79
70 Ninsoare, din a cărei cădere rezultă un strat mai mic de 1,0 cm h-1
71 Ninsoare, din a cărei cădere rezultă un strat de 1,0-1,9 cm h-1
77 Ninsoare, din a cărei cădere rezultă un strat de 64,0 cm h-1 sau mai mult
Decadele 80-99
80 Precipitaţii sub formă de ploaie (ww=87-99)
81 Precipitaţii sub formă de ploaie, care îngheaţă (ww=80-82)
82 Precipitaţii sub formă de ploaie şi ninsoare amestecate (lapoviţă)
83 Precipitaţii sub formă de ninsoare
ww =
84 Precipitaţii sub formă de granule de ninsoare (măzăriche) sau
26-27
grindină mică
grindină mică, cu ploaie
ww =
68 sau
grindină mică, cu lapoviţă
69
grindină mică, cu ninsoare
88 Precipitaţi sub formă de grindină
ww =
89 Precipitaţii sub formă de grindină, cu ploaie
87-99
90 Precipitaţii sub formă de grindină, cu lapoviţă
91 Precipitaţii sub formă de grindină, cu ninsoare
92 Aversă sau oraj deasupra mării
93 Aversă sau oraj deasupra munţilor
Da – Direcţia adevărată din care s-a observat fenomenul indicat. Se codifică conform tabelei de
cod 0700.
Decada 70 – 79:
Poziţia şi deplasare fenomenelor
Această decadă este utilizată pentru transmiterea de informaţii suplimentare privind locul,
viteza şi direcţia de deplasare a fenomenelor meteorologice raportate în grupele 7wwW1W2,
960ww, 961w1w1.
970EhDa ww în grupa 7wwW1W2

971EhDa Poziţia concentraţiei ww în grupa 960ww
972EhDa maxime a fenomenului w1w1 în grupa 961w1w1
973EhDa raportat prin W1 în grupa 7wwW1W2
974EhDa W2 în grupa 7wwW1W2
975vpDp ww în grupa 7wwW1W2
976vpDp Viteza de înaintare şi ww în grupa 960ww
977vpDp direcţia din care vine, w1w1 în grupa 961w1w1
978vpDp fenomenul raportat prin W1 în grupa 7wwW1W2
979vpDp W2 în grupa 7wwW1W2
Semnificaţia literelor de cod este următoarea:
Eh – Înălţarea deasupra orizontului a bazei nicovalei norilor Cumulonimbus, sau a vârfurilor altor
fenomene. Se codifică după tabela de cod 0938.
Da – Direcţia adevărată în care este observat fenomenul indicat. Se codifică după tabela de cod
0700.
vp – Viteza de înaintare a fenomenului. Se codifică după tabela de cod 4448.
Dp – Direcţia adevărată din care vine fenomenul. Se codifică conform tabelei de cod 0700
N O T A: În acest moment, în România această decadă nu se foloseşte.
Decada 80 – 89
Vizibilitatea
Această decadă este utilizată pentru transmiterea de date suplimentare asupra vizibilităţii
orizontale în anumite direcţii.
În telegramele SYNOP se pot introduce, atunci când este necesar, una sau mai multe din
următoarele grupe:
980VsVs – Vizibilitatea către mare, observată de la o staţie de coastă

981VV – Vizibilitatea spre NE
982VV – Vizibilitatea spre E
983VV – Vizibilitatea spre SE
984VV – Vizibilitatea spre S
985VV – Vizibilitatea spre SV
986VV – Vizibilitatea spre V
987VV – Vizibilitatea spre NV
988VV – Vizibilitatea spre N
989VbDa – Variaţia vizibilităţii în timpul orei precedente momentului observaţiei şi direcţia în
care a fost observată această variaţie.
Semnificaţiile literelor simbolice şi codurile folosite în decada 80–89 sunt următoarele:
VsVs – Vizibilitatea către largul mării. Se codifică după tabela de cod 4377.
VV – Vizibilitatea orizontală în cadranul specificat prin una din grupele 981-988 şi se codifică
Vb – Variaţia vizibilităţii în timpul orei precedente. Se codifică după tabela de cod 4332.
COD 4332
0 Vizibilitatea neschimbată (Soarele*1 este vizibil)
1 Vizibilitatea neschimbată (Soarele nu este vizibil)
2 Vizibilitatea s-a ameliorat (Soarele este vizibil) în direcţia Da
3 Vizibilitatea s-a ameliorat (Soarele nu este vizibil)
4 Vizibilitatea s-a redus (Soarele este vizibil)
5 Vizibilitatea s-a redus (Soarele nu este vizibil)
6 Ceaţă venind din direcţia Da

7 Ceaţa s-a ridicat, fără sa se risipească fără referire la
8 Ceaţa s-a dispersat direcţie
9 Bancuri sau straturi de ceaţă dimineaţa
Da – Direcţia adevărată în care se semnalează variaţia vizibilităţii în cursul orei precedente. Se

codifică după tabela de cod 0700 prezentată la decada 10 –19.
N O T A: În prezent, în România această decadă nu se foloseşte.
Decada 90 – 99
Fenomene optice şi de altă natură
În această decadă se raportează informaţii asupra unor fenomene deosebite, cum sunt cele
optice sau variaţii anormale, însemnate ale unor elemente meteorologice cu evoluţia continuă,
cum sunt presiunea, temperatura şi umezeala.
990Zoio – Fenomene optice

991ADa – Miraj
99190 – Focul Sfântului Elmo
992Nttw – Trene de condensare
993CSDa – Nori speciali
994A3Da – Zi obscură
995nn – Cea mai mică presiune atmosferică redusă la nivelul mării în timpul perioadei acoperită
de W1W2, dacă nu este specificat alt moment de timp prin grupele 9S pSpspsp. Mărime
exprimată în zecimi şi unităţi de hPa.
996TvTv – O creştere bruscă a temperaturii aerului, exprimată în grade Celsius întregi
997TvTv – O scădere bruscă a temperaturii aerului, exprimată în grade Celsius întregi
998UvUv - O creştere bruscă a umidităţii aerului, exprimată în procente
999UvUv - O scădere bruscă a umidităţii aerului, exprimată în procente
N O T A: Grupele 996TvTv şi 997TvTv nu trebuie folosite pentru raportarea schimbărilor diurne

normale de temperatură.
În prezent, în România se folosesc grupele 996TvTv, 997TvTv şi 990Zoio.
1* Sau cerul (daca Soarele este jos), sau Luna sau stelele noaptea.
A – Miraj. Se codifică conform tabelului de cod 0101.
COD 0101
0 Fără specificaţii
1 Imaginea unui obiect îndepărtat neclar, înălţat la orizont
2 Imaginea clară a unui obiect îndepărtat ridicat deasupra orizontului
3 Imaginea răsturnată a unui obiect îndepărtat
4 Imagini multiple şi complexe ale unui obiect îndepărtat (imaginile nu
sunt răsturnate)
5 Imagini multiple şi complexe ale unui obiect îndepărtat (unele
imagini fiind răsturnate)
6 Soarele sau Lună văzute cu o distorsiune apreciabilă
7 Soarele este vizibil, deşi din punct de vedere astronomic este sub
orizont
8 Luna este vizibilă, deşi din punct de vedere astronomic este sub
orizont
Da – Direcţia adevărată din care este observat fenomenul indicat. Se codifică conform tabelei de
cod 0700.
Nt – Trenele de condensare. Se codifică conform tabelei de cod 2752.
COD 2752
5 Trene de condensare care nu persistă
6 Trene de condensare persistente care acoperă mai puţin de 1/8 din cer
7 Trene de condensare persistente care acoperă 1/8 din cer
8 Trene de condensare persistente care acoperă 2/8 din cer
9 Trene de condensare persistente care acoperă 3/8 sau mai mult din cer
tw – momentul de început al unui fenomen apărut înainte de ora de observaţie
COD 4055
0 0 la 1/2ora
1 1/2la 1 ora
2 1 ora la 1 şi 1/2ore
3 1 şi 1/2ore la 2 ore
4 2 ore la 2 şi 1/2ore
6 3 ore la 3 şi 1/2ore
8 4 ore la 5 ore
9 5 ore la 6 ore
CS – Nori speciali. Se codifică conform tabelei 0521.

COD 0521
1 Nori sidefaţi
2 Nori argintii
3 Nori proveniţi din cascadă
4 Nori proveniţi din incendii
5 Nori proveniţi din erupţii vulcanice
A3 – Zi obscură, obscuritate accentuată în direcţia Da. Codificată conform codului 0163.
COD 0163
0 Zi obscură, obscuritate puternică
1 Zi obscură, obscuritate foarte puternică
2 Zi obscură, neagră
Zo – fenomene optice asociate sau nu, fenomenelor meteorologice. Se codifică cu tabela de cod
5161, după cum urmează:
COD 5161
0 Spectrul lui Brocken
1 Curcubeu
2 Halo solar sau lunar
3 Parhelia sau Antihelia
4 Coloana solară
5 Corona
6 Lumină crepusculară
7 Colorarea munţilor
8 Miraj
9 Lumină zodiacală
io - intensitatea fenomenului.
Se codifică după codul 1861 prezentat la decada 20-29.
TvTv - variaţia temperaturii aerului (în grade Celsius întregi) cu 5° sau mai mult în 30 de
minute sau mai puţin.

Includerea acestei secţiuni se reglementează pe plan naţional. Secţiunea indică numai
norii care au vârfurile sub nivelul staţiei. Norii care coexistă şi au baza la un nivel superior
nivelului staţiei se codifică în grupa 8NhCLCMCH, din secţiunea 1.
5.1. Grupa 444
Este prima grupă a secţiunii 4 şi în acelaşi timp indicatorul secţiunii.

Secţiunea conţine numai grupe de forma N’C’H’H’Ct.
Norii ale căror vârfuri se situează sub nivelul staţiei sunt indicaţi cu ajutorul acestei
secţiuni. Toţi norii, care există în acelaşi timp, ale căror baze (plafoane) sunt situate deasupra
nivelului staţiei, sunt codificaţi prin grupa 8NhCLCMCH din secţiunea 1.
Norii CL a căror bază se situează sub nivelul staţiei, iar vârfurile deasupra nivelului
staţiei, vor fi menţionaţi simultan, în grupa 8N hCLCMCH şi în secţiunea 4, cu condiţia ca staţia sa
se găsească în afara norilor, destul de frecvent, încât observatorul sa poată deosebi diversele
caracteristici ale acestora. În acest caz:
a) Nh corespunde lui N’ şi CL lui C’, în timp ce plafonul h este codificat prin/ (bară
oblică).
b) Dacă putem observa suprafaţa superioară a norilor, situată deasupra nivelului staţiei,
înălţimea acestei suprafeţe va fi indicată prin H’H’. În caz contrar, H’H’ va fi codificat prin//.
c) Când se observă şi alţi nori C L care au vârfurile sub nivelul staţiei, se va utiliza o a
doua grupă N’C’H’H’Ct.
Când sunt mai multe straturi de nori situaţi la diferite niveluri, a căror bază se află
dedesubtul nivelului staţiei, se folosesc două sau mai multe grupe N’C’H’H’C t. În acest caz, Ct
se codifică cu 9 în grupa în care ne referim la stratul cu nebulozitatea cea mai mică, iar în
celelalte grupe, Ct se codifică conform tabelei de codificare 0552.
Trenele de condensare care se risipesc rapid, nu se codifică în secţiunea 4.
Când staţia se află într-un nor aproape continuu, secţiunea 4 va fi omisă.
5.2. Grupa N’C’H’H’Ct
Semnificaţia literelor simbolice este următoarea:

N’ – Întinderea norilor a căror bază se află sub nivelul staţiei de altitudine. Se codifică conform
codului 2700;
C’ – genul norilor a căror bază se află sub nivelul staţiei de altitudine. Se codifică conform
tabelei de cod 0500;
H’H’ – altitudinea în hectometri a suprafeţei superioare a norilor indicaţi prin C’.
Ct – descrierea vârfurilor norilor a căror bază este sub nivelul staţiei. Se codifică după tabelul
de cod 0552.
COD 0552
Cifră de cod
0 Nori izolaţi, sau fragmente de nori

1 Nori continui
2 Nori fragmentaţi – spaţii libere mici Vârfuri plate
3 Nori fragmentaţi – spaţii libere mari
4 Nori continui
Suprafaţa superioară
5 Nori fragmentaţi – spaţii libere mici
ondulată
6 Nori fragmentaţi – spaţii libere mari
Ondulaţii continue sau aproape continue cu nori înmuguriţi deasupra
7
suprafeţei superioare a stratului
Grupe de ondulaţii cu nori înmuguriţi deasupra suprafeţei superioare a
8
stratului
9 Două sau mai multe straturi la niveluri diferite
N O T E:
1. Vârful trenelor de condensare persistente precum şi cele ale maselor noroase care s-
au format din aceste trene de condensare, sunt codificate prin utilizarea cifrei de cod
corespunzătoare pentru Ct.
2. Spaţiile ocupate de munţii ce sunt scufundaţi în masele noroase sunt considerate ca
fiind “umplute” cu nori.
6.1 INDICAŢII PRIVIND ÎNTOCMIREA ŞI TRANSMITEREA MESAJELOR

METEOROLOGICE SPECIALE
În cadrul Secţiunii 5, se transmit informaţii utilizate pe plan naţional. Conţinutul şi

structura mesajelor transmise în Secţiunea 5 se stabilesc de către Autoritatea Meteorologică
Naţională.
Pe teritoriul României Secţiunea 5 este rezervată pentru:
• transmiterea mesajelor ALERT (de avertizare, agravare, meteor roşu şi ameliorare), în
cazul producerii unor fenomene meteo periculoase;
• transmiterea de informaţii suplimentare despre:
– cantităţile de precipitaţii pe o ora, în clar, transmise de către staţiile cu
program orar de măsurare a precipitaţiilor, (6RRRR)
– densitatea stratului de zăpadă (10d’d’d’) la ora 06 UTC, pentadic;
– echivalentul în apă al zăpezii (20 E’E’E’) la ora 06 UTC, pentadic.
Transmiterea mesajelor de avertizare are prioritate faţă de orice alt tip de mesaj
meteorologic.
Cunoaşterea operativă a apariţiei fenomenelor meteorologice periculoase prezintă o
importanţă deosebită pentru preîntâmpinarea producerii unor pagube materiale.
Mesajele ALERT (de avertizare, agravare, meteor roşu, ameliorare) se întocmesc în
conformitate cu prevederile cuprinse în cadrul Codului SYNOP FM – 12XII Ext SYNOP, la care
s-au făcut unele adaptări ce permit ca alcătuirea şi transmiterea mesajelor respective sa fie mai
operativă şi mai adecvată scopului propus.
GENERALITĂŢI
Mesajele meteorologice ALERT (de avertizare, meteor roşu, agravare şi ameliorare), se

împart în:
1. MESAJE DE AVERTIZARE – care se transmit:

– la începutul producerii unui fenomen meteorologic care este periculos prin
prezenţa lui (polei, oraj, etc);
– în timpul producerii unui fenomen meteorologic care în evoluţia lui, atinge pragul
de avertizare (precipitaţii atmosferice, vizibilitate, vânt, etc);
– în timpul slăbirii intensităţii unui fenomen meteorologic pentru care a fost transmis
mesaj de agravare, meteor roşu dar care trece sub pragul de agravare, meteor roşu
rămânând între limitele de avertizare (vânt, vijelie).
2. MESAJE DE AGRAVARE – care se transmit:

– pentru fenomenele meteorologice care au fost anterior avertizate şi care în evoluţia
lor au atins pragul de agravare;
– pentru fenomenele care au avut o evoluţie deosebit de rapidă, astfel încât nu a
mai fost timp necesar transmiterii mesajului de avertizare.
3. MESAJE DE METEOR ROŞU – care se transmit:
– pentru fenomene meteorologice la care s-au referit anterior mesajul de avertizare
sau agravare şi care în evoluţia lor au produs pagube materiale sau au perturbat
desfăşurarea normală a activităţilor economico-sociale;
– pentru fenomene care produc pagube şi care au avut o evoluţie deosebit de
rapidă, astfel încât nu a mai fost timp necesar transmiterii mesajului de avertizare
sau agravare.
4. MESAJE DE AMELIORARE – care se transmit:

– pentru fenomenele meteorologice la care s-a referit mesajul de avertizare, agravare
sau meteor roşu transmis anterior, semnalând astfel, încetarea fenomenelor
periculoase (oraj, polei, etc);
– pentru fenomenele meteorologice care prin slăbirea intensităţii lor au trecut sub
pragul de avertizare (precipitaţii atmosferice, vizibilitate, plafon nori)
N O T E:
1. Dacă în acelaşi moment, un fenomen intră în avertizare, iar un alt fenomen meteorologic
îndeplineşte condiţiile de agravare sau meteor roşu se transmite obligatoriu mesaj de
agravare sau meteor roşu, fenomenul intrat în avertizare reieşind din conţinutul mesajului.
2. Dacă în acelaşi moment intră în avertizare mai multe fenomene meteorologice periculoase, se
transmite un singur mesaj de avertizare, care va purta cifra de cod cea mai mare
(conform codului “W3” – adaptat), restul fenomenelor care fac obiectul avertizării, rezultând
din conţinutul mesajului.
3. Dacă după transmiterea unui mesaj de avertizare, de agravare sau meteor roşu apare un alt
fenomen meteorologic periculos, se va transmite un nou mesaj de avertizare sau de
agravare, sau meteor roşu care va purta cifra de cod W 3 a fenomenului nou apărut,
fenomenele meteorologice aflate în avertizare, agravare sau meteor roşu rezultând din
conţinutul mesajului respectiv.
4. Mesajul care indică scăderea intensităţii fenomenului (fenomenelor), se transmite numai dacă
fenomenul (fenomenele) respectiv s-a menţinut sub limitele considerate (agravare sau
avertizare) – timp de 15 minute. În mesaj se transmit condiţiile de timp (vreme) de la
sfârşitul celor 15 minute.
Pentru avertizările şi agravările de vânt (viteza medie şi rafale) mesajul care indică scăderea
intensităţii fenomenului se transmite dacă timp de 30 de minute nu se mai ating pragurile de
avertizare sau agravare.
5. Dacă după transmiterea mesajului care indică scăderea intensităţii fenomenului meteorologic
periculos sub pragurile caracteristice (agravare, avertizare), aceasta se intensifică din nou,
depăşind pragurile respective, se va transmite imediat – pentru acest fenomen – mesaj de
avertizare, agravare sau de meteor roşu, după caz
 DE REŢINUT!
În cazul precipitaţiilor atmosferice, care au un regim special de întocmire a mesajelor de

avertizare, meteor roşu, agravare şi de urmărire continuă a evoluţiei lor, trecerea de la mesajul de
agravare sau meteor roşu la cel de amelioare se face direct.
6. În cazul în care unul sau unele dintre fenomenele indicate în mesajul de avertizare, meteor
roşu, agravare trec sub pragurile caracteristice, se va transmite un mesaj de ameliorare
pentru fenomenul care îndeplineşte condiţiile de ameliorare.
7. Mesajele de avertizare, agravare, meteor roşu se transmit imediat ce s-a observat
fenomenul meteorologic periculos, indiferent de timpul care a rămas până la
transmiterea mesajului SYNOP.
8. Mesajele ALERT, vor fi transmise independent de mesajele SYNOP, chiar şi în cazul în
care ora de transmitere a mesajelor ALERT, coincide cu ora de transmitere a mesajului
SYNOP. În astfel de cazuri, au prioritate de transmitere mesajele de avertizare,
agravare, meteor roşu, ameliorare.
6.2 FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE CARE FAC OBIECTUL

MESAJELOR ALERT
1. MESAJE TRANSMISE DE STAŢIILE CLASICE
A. Mesaje de avertizare (M=1)
VÂNT – viteza medie (W3=0)

Se transmite mesaj de avertizare, atunci când viteza vântului mediată pe interval de 10
minute este egală sau mai mare de 10 m/s.
N O T A:
Acest mesaj se transmite numai de către staţiile meteorologice dotate cu aparate
şi/sau senzori pentru măsurarea vântului.
VÂNT – în rafale*2) (W3 = 1)

Se transmite mesaj de avertizare, atunci când viteza maximă a vântului la rafală este
egală sau mai mare de 12 m/s. Se va include grupa specială 910ff.
TRANSPORT DE PRAF LA ÎNĂLŢIME, TRANSPORT DE NISIP LA ÎNĂLŢIME

(W3=2)
Se transmite mesaj de avertizare pentru transport de praf la înălţime şi pentru transport de

nisip la înălţime, ori de câte ori fenomenele respective reduc vizibilitatea orizontală, aceasta
devenind egală sau mai mică de 3 km.
VIZIBILITATEA ORIZONTALĂ (W3=3)
Se transmite mesaj de avertizare, ori de câte ori, vizibilitatea orizontală începe sa scadă şi
devine egală sau mai mică de 3 km.
PLAFONUL NORILOR (W3=4)
Se transmite mesaj de avertizare pentru plafonul norilor, de câte ori acesta are înălţimea
bazei mai mică de 300 m, dacă în acelaşi timp, nebulozitatea norilor la a căror plafon se face
referirea, este egală sau mai mare de 4/8.
PRECIPITAŢII ATMOSFERICE (W3=5)

Pentru toate tipurile de mesaje: avertizare, agravare, meteor roşu şi ameliorare se
va folosi IR =3.
– Se transmite mesaj de avertizare, ori de câte ori cantitatea de apă rezultată din
precipitaţii lichide este egală sau mai mare de 15 l/m 2 – într-un interval de timp mai mic sau egal
cu 3 ore.
– Se transmite mesaj de avertizare pentru ninsori în intervalul iunie-august, la munte.
POLEI, GHEAŢĂ PE SOL, CHICIURĂ, BRUMĂ, ZĂPADĂ CARE ÎNGHEAŢĂ,

LAPOVIŢA CARE ÎNGHEAŢĂ (W3=6)
Se transmite mesaj de avertizare, atunci când se constată depuneri îngheţate pe

conductorii chiciurometrului şi/sau pe obiectele din imediată vecinătate a staţiei:
2* Rafala – Variatie pozitiva sau negativa, care nu dureaza mai mult de 2 minute, diferenta dintre viteza medie a
vântului si rafala fiind de 5m/s sau mai mult, intr-un interval de timp determinat.
Polei:
– se formează polei în timpul căderii precipitaţiilor lichide;
Se va include grupa specială 927S6Tw.
Gheaţa pe sol:
– se formează depuneri de gheaţă pe sol datorită îngheţării precipitaţiilor
lichide, mixte, solide (după încetarea acestora) sau din topirea stratului
de zăpadă;
– se formează gheaţă pe sol din zăpadă compactată (bătătorită) şi zăpadă cu
crustă de gheaţă la suprafaţă, apărută ca rezultat al traficului rutier.
Se va include grupa specială 927S6Tw.
Chiciură:
– se formează depuneri de gheaţă pe conductori datorită îngheţării
vaporilor de apă în suspensie în aer (chiciură).
Se va include grupa specială 927S6Tw
Brumă:
– se produce brumă toamna – înainte de data de 15 octombrie; dacă până la această dată
nu s-a produs brumă, se va transmite mesaj de avertizare în ziua în care s-a semnalat prima
brumă din toamnă respectivă;
– se produce brumă primavara – după data de 20 martie.
Se va include grupa specială 926Soio.
Zăpada care îngheaţă, lapoviţa care îngheaţă:

- se formează depuneri de zăpadă îngheţată şi lapoviţă îngheţată pe conductori.
Se va include grupa specială 927S6Tw .
În mesajele de avertizare nu se includ grupele cu dimensiunile depunerilor (934RR,

935RR, 936RR, 937RR), cu excepţia cazurilor în care depunerile s-au format pe obiectele
din imediată vecinătate a staţiei şi nu pe conductorii chiciurometrului, când se vor
introduce în mesaj aceste grupe, după caz, cu valoarea pentru RR=99.
TRANSPORT DE ZĂPADĂ LA ÎNĂLŢIME, VISCOL (W3=7)
– Se transmite mesaj de avertizare pentru transport de zăpadă la înălţime, (deasupra

nivelului ochiului observatorului) ori de câte ori se produce acest fenomen.
– Se va transmite avertizare de viscol când se produc ninsori moderate sau abundente
asociate cu viteze ale vântului mai mari de 8 m/s.
Se va include grupa specială 929S8S’8
FENOMENE ORAJOASE; GRINDINĂ (W3=8)
a) Pentru oraj se transmite mesaj de avertizare, atunci când s-a auzit tunetul, indiferent
dacă este sau nu este însoţit de precipitaţii;
b) Pentru grindină se transmite mesaj de avertizare, ori de câte ori se produce cădere de
grindină la staţie.
Se va include grupa specială 932RR.
VIJELIE; TROMBĂ (W3=9)

a) Pentru vijelie se transmite mesaj de avertizare, ori de câte orise produc schimbări
rapide de direcţie şi viteză, iar rafală este egală sau mai mare de 12 m/s. Se va include grupa
specială 910ff.
b) Pentru trombă se transmite mesaj de avertizare, ori de câte ori se observă tromba în
câmpul vizual al staţiei. Se va include grupa specială 919MwDa.
B. Mesaje de agravare (M=2)
Mesajele de agravare se transmit numai pentru unele fenomene meteorologice

periculoase, care îndeplinesc anumite condiţii. Acestea sunt:
VÂNT (W3=0)
Se transmite mesaj de agravare atunci când viteza medie a vântului mediată pe 10

minute devine egală sau mai mare de 15 m/s.
N O T A:
Acest mesaj se transmite numai de către staţiile meteorologice care au în dotare aparat
înregistrator sau senzori pentru măsurarea vântului.
VÂNT (W3=1)
Se transmite mesaj de agravare pentru vânt în rafale când viteza maximă a vântului
la rafală este egală sau mai mare de 16 m/s. Se va include grupa specială 910ff.

va folosi IR =3
Se transmite mesaj de agravare când după transmiterea mesajului de avertizare, se
măsoară o cantitate de apă (precipitaţii lichide) egală sau mai mare de 15 l/m 2, căzută într-un
interval de timp mai mic sau egal cu 3 ore;
Se transmite mesaj de agravare când cantitatea de apă (precipitaţii lichide) totalizează 30
2
l/m sau mai mult, într-un interval mai mic de 3 ore, care nu a permis sa se dea avertizare.
FURTUNĂ, VIJELIE (W3=9)
Se transmite mesaj de agravare ori de câte ori se produc schimbări rapide de direcţie şi
viteză, iar viteza maximă a vântului la rafală este egală sau mai mare de 16 m/s. Se va include
grupa specială 910ff.
TROMBĂ (W3=9)
Se transmite mesaj de agravare când trombă ajunge la staţie. Se va include grupa specială
919MwDa.
C. Mesaje “Meteor roşu” (M=0)

Mesajele “Meteor roşu” se transmit numai pentru fenomenele care în evoluţia lor produc
daune materiale sau perturbă desfăşurarea normală a activităţilor economico-sociale.
VÂNT (W3=1)
Vânt în rafale, cu viteza maximă la rafală egală sau mai mare de 16 m/s, care provoacă
ruperi de copaci, doborâturi de păduri, avarieri la acoperişuri şi construcţii.

va folosi IR =3
a) Ploi care totalizează 25 l/m2 într-o ora sau mai puţin şi produc creşteri bruşte de
niveluri în pâraie şi văi, curgeri intense de strat de apă pe versanţi, antrenând cantităţi mari de sol
şi de bunuri situate pe aceştia, sau 30 l/m 2 într-o ora sau mai puţin chiar dacă nu s-au produs
efectele de mai sus, sau dacă nu au putut fi observate.
b) Ninsori abundente care produc creşterea stratului de zăpadă cu 20 cm şi care
determină înzăpezirea drumurilor şi a căilor ferate şi pot crea pericol de prăbuşire a
acoperişurilor şi a unor construcţii.

Când se produc depuneri abundente de gheaţă pe conductorii aerieni, determinând

avarierea acestora şi polei şi gheaţă pe sol care periclitează circulaţia pe drumurile publice.
Mesajul va conţine şi grupa specială 927S6Tw.
Când se produce brumă, primăvara după 20 martie, sau toamna înainte de 15 octombrie,
iar vegetaţia este în plină dezvoltare, sau ciclul de vegetaţie nu s-a încheiat. Mesajul va conţine
grupa specială 926Soio.
În mesajele de meteor roşu nu se includ grupele cu dimensiunile depunerilor
(934RR, 935RR, 936RR, 937RR).
TRANSPORT DE ZĂPADĂ, VISCOL (W3=7)
Când ninsorile abundente sunt însoţite de vânt cu viteză egală sau mai mare de 16 m/s
(viscol puternic) care produce troienirea zăpezii pe porţiunile deschise de teren şi poate
împiedica desfăşurarea normală a activităţii economice şi sociale. Mesajul va conţine şi grupa
specială 929S8S’8.
GRINDINĂ (W3=8)
Ori de câte ori se produc căderi de grindină (care se poate aşterne şi sub forma unui strat
continuu) şi produc pagube şi/sau perturbă desfăşurarea normală a activităţilor socio-economice.
Mesajul va conţine grupa specială 932RR.
FURTUNĂ (VIJELIE) (W3=9)
Când se produc intensificări bruşte ale vântului, cu viteze mai mari sau egale de 20 m/s,
care provoacă ruperi de copaci, doborâturi de păduri, avarieri la acoperişuri şi construcţii,
vârtejuri care ridică de pe sol praf, obiecte şi materiale uşoare, sau la staţiile marine, când viteza
vântului este egală sau mai mare de 20 m/s iar valurile ating înălţimea de 6-9 m (mare de gradul
7). Mesajul va conţine grupa specială 910ff şi 919MwDa.
ÎNGHEŢ TÂRZIU SAU TIMPURIU (W3=/)
Ori de câte ori temperatura aerului scade sub –4°C, primăvara, după 20 martie şi toamna
înainte de 15 octombrie, iar vegetaţia este în plină dezvoltare sau ciclul de vegetaţie nu s-a
încheiat.
D. Mesaje de ameliorare
Mesaje de ameliorare se transmit atunci când fenomenele meteorologice periculoase,
pentru care au fost transmise mesaje de avertizare sau agravare, meteor roşu, îndeplinesc
următoarele condiţii:
VÂNT (W3=0)
Se transmite mesaj de ameliorare când viteza medie a vântului pe 10 minute scade

în intensitate, viteza medie devenind şi menţinându-se mai mică de 10 m/s, timp de 30
minute.
N O T A:
Acest mesaj se transmite numai de către staţiile meteorologice dotate cu aparat
înregistrator sau senzori de vânt.
VÂNT (W3=1)
Se transmite mesaj de ameliorare când viteza vântului la rafală scade în intensitate,

viteza maximă la rafală devenind şi menţinându-se mai mică de 12 m/s, timp de 30 de
minute.
TRANSPORT DE PRAF LA ÎNĂLŢIME; TRANSPORT DE NISIP LA ÎNĂLŢIME

(W3=2)
Se transmite mesaj de ameliorare când transportul scade în intensitate, astfel încât

vizibilitatea orizontală creşte, devenind mai mare de 3 km.
VIZIBILITATE ORIZONTALĂ (W3=3)
Se transmite mesaj de ameliorare atunci când vizibilitatea orizontală creşte şi devine mai
mare de 3 km.
PLAFONUL NORILOR (W3=4)
Se transmite mesaj de ameliorare atunci când plafonul norilor începe sa se ridice şi

ajunge egal sau mai mare de 300 m, chiar dacă nebulozitatea norilor la care se referă plafonul nu
a scăzut sub 4/8;

va folosi IR =3
– Se transmite mesaj de ameliorare atunci când precipitaţiile scad în intensitate, cantitatea
de apă (precipitaţii lichide) căzută într-un interval de timp egal cu 3 ore, fiind mai mică de 15
l/m2.
- Pentru ninsori abundente şi strat gros de zăpadă, îngheţ târziu sau timpuriu, nu se
transmit ameliorări.

Se transmite ameliorare atunci când depunerile au încetat sa mai existe pe conductorii

chiciurometrului şi pe obiectele din imediata vecinătate a staţiei.
TRANSPORTUL DE ZĂPADĂ LA ÎNĂLŢIME, VISCOL (W 3=7)

Se transmite ameliorare atunci când transportul a încetat sa se mai producă.
FENOMENE ORAJOASE; GRINDINĂ (W3=8)

Se trasnmite ameliorare atunci când orajul a încetat, iar de la sfârşitul lui real au trecut 15
minute.
Se transmite mesaj de amelioare atunci când a încetat căderea de grindină.
VIJELIA; TROMBĂ (W3=9)

Se transmite mesaj de ameliorare atunci când vijelia a încetat sau când viteza maximă a
vântului la rafală a scăzut sub 12 m/s, timp de 30 de minute;
Se transmite mesaj de amelioarare atunci când tromba a dispărut din câmpul vizual al
staţiei.
II. MESAJE GENERATE ŞI TRANSMISE ÎN MOD AUTOMAT DE CĂTRE

MAWS
II
A. Mesaje de de avertizare (M=1)
VÂNT – VITEZA MEDIE (W3=0)

Dacă viteza medie (10 minute) a vântului depăşeşte 10 m/s – se creează telegramă de
avertizare vânt viteza medie.
Staţii de munte: Se transmite mesaj de avertizare atunci când viteza vântului
mediată pe interval de 10 minute este egală sau mai mare de 15 m/s.
VÂNT – ÎN RAFALE (W3=1)

Dacă viteza maximă (rafală) (10 minute) a vântului depăşeşte 12 m/s – se creează
telegramă de avertizare vânt în rafale. Se va include grupa specială 910ff.
Staţii de munte: Se transmite mesaj de avertizare, atunci când viteza maximă a
vântului la rafală este egală sau mai mare de 20 m/s. Se va include grupa specială 910ff.

În cazul în care cantitatea de precipitaţii depăşeşte 10 litri/mp în interval de 60 minute –
se creează telegramă de avertizare precipitaţii.
Β. Mesaje de agravare (M=2)

VANT- VITEZA MEDIE (W3=0)
Dacă viteza medie (10 minute) a vântului depăşeşte 15 m/s – se creează telegramă de
agravare vânt viteza medie.
Staţii de munte: dacă viteza medie (pe 10 minute) a vântului depăşeşte 20 m/s se
creează telegramă de agravare vânt viteza medie.

Dacă viteza maximă la rafală (pe un interval de10 minute) a vântului depăşeşte 16 m/s –
se creează telegramă de agravare vânt în rafale. Se va include grupa specială 910ff.
Staţii de munte: dacă viteza maximă a vântului la rafală (pe 10 minute) este egală
sau mai mare de 25 m/s se creează telegramă de agravare vânt în rafale. Se va include
grupa specială 910ff.

În cazul în care cantitatea de precipitaţii depăşeşte 10 litri/mp în interval de 60 minute şi
după ce s-a transmis o telegramă de avertizare se creează telegramă de agravare precipitaţii.
C. Mesaje de “Meteor roşu” (M=0)

În cazul în care cantitatea de precipitaţii depăşeşte 25 litri/mp într-un interval de 60
minute se creează telegramă de meteor roşu de precipitaţii.
D. Mesaje de ameliorare (M=3)

VÂNT – VITEZA MEDIE (W3=0)
Dacă viteza medie (10 minute) a vântului scade sub 10 m/s în intervalul de 30 minute de
la avertizare, agravare se creează telegramă de ameliorare vânt viteza medie.
Staţii de munte: dacă viteza medie (10 minute) a vântului scade sub 15 m/s în
intervalul de 30 minute de la avertizare, agravare se creează telegramă de ameliorare vânt
viteza medie.

Dacă viteza maximă la rafală (10 minute) a vântului scade sub 12 m/s în intervalul de 30
minute de la avertizare, agravare se creează telegramă de ameliorare vânt în rafale.
Staţii de munte: dacă viteza maximă a vântului la rafală (10 minute) scade sub 15
m/s în intervalul de 30 minute de la avertizare, agravare se creează telegramă de
ameliorare vânt în rafale.

În cazul în care cantitatea de precipitaţii scade sub 5 litri/mp într-un interval de 60
minute, după un mesaj de avertizare, agravare sau meteor roşu atunci se creează telegramă de
ameliorare precipitaţii.
N O T E:
1. Precipitaţii
Pentru toate tipurile de mesaje: avertizare, agravare, meteor roşu şi ameliorare se va folosi IR =3
- Momentul de început al ploii este considerat acela în care staţia a măsurat prima cantitate
de 0,2 ml (prima basculare).
- Intervalul de monitorizare (şi totodată de însumare) a cantităţii de precipitaţii este de o
ora. Dacă după o ora nu s-a atins nici unul din pragurile de avertizare cantinatea de
precipitaţii şi momentul de început al fenomenului de avertizat de pun pe 0.
- În cazul în care cantitatea de precipitaţii depăşeşte 10 litri/mp în interval de 60 minute
sau mai puţin – se creează telegramă de avertizare precipitaţii; contorul de timp se pune
pe 0.
- În cazul în care cantitatea de precipitaţii depăşeşte 10 litri/mp în interval de 60 minute
sau mai puţin şi după ce s-a transmis o telegramă de avertizare – se creează
telegramă de agravare precipitaţii; contorul de timp se pune pe 0.
- În cazul în care cantitatea de precipitaţii depăşeşte 25 litri/mp într-un interval de 60
minute sau mai puţin de la începutul ploii – se creează telegrama meteor roşu
precipitaţii; contorul de timp de pune pe 0.
- În cazul în care cantitatea de precipitaţii scade sub 5 litri/mp într-un interval de fix 60
minute, după un mesaj de avertizare, agravare sau meteor roşu atunci se creează
telegramă de ameliorare precipitaţii
- dacă după expirarea intervalului de o ora de la un mesaj de avertizare, agravare sau
meteor roşu, cantitatea de precipitaţii depăşeşte 5 l/mp, atunci nu se mai creează
mesaj de ameliorare şi se pun pe 0 cantitatea de precipitaţii şi se monitorizează
următoarea ora în vederea creării mesajului de ameliorare
- După transmiterea unui mesaj de ameliorare în caz ca ploaia continuă sau începe o
nouă ploaie, se urmăresc din nou depăşirile pragurilor pentru creearea unui nou set de
mesaje de avertizări precipitaţii.
2. Vânt
Intervalul de monitorizare a vântului este de 30 minute, în sensul ca după o avertizare sau
o agravare se urmăreşte ca timp de 30 de minute vântul sa scadă în intensitate sub pragul
de avertizare; Dacă nu scade sub pragul de avertizare se urmăreşte în continuare pe alt
interval de 30 de minute.
Cele două viteze sunt monitorizate separat, aşa ca se poate crea o telegramă de ameliorare
a vitezei medii chiar dacă viteza maximă (la rafală) nu a scăzut sub pragul de avertizare.
- Dacă viteza medie (10 minute) a vântului depăşeşte prima dată 10m/s – se creează
telegramă de avertizare vânt viteza medie şi se începe urmărirea agravării şi ameliorării
telegramă de agravare vânt viteza medie şi se începe urmărirea ameliorării
- Dacă viteza medie (10 minute) a vântului scade sub 10m/s în interval de 30 minute de la
avertizare, agravare – se crează telegramă de ameliorare vânt viteza medie;
- Dacă viteza maximă (rafală)(10 minute) a vântului depăşeşte prima dată 12m/s – se
creează telegramă de avertizare vânt în rafale.
- Dacă viteza maximă (rafală)(10 minute) a vântului depăşeşte prima dată 16m/s – se
creează telegramă de agravare vânt în rafale.
- Dacă viteza maximă (rafală)(10 minute) a vântului scade sub 12m/s în interval de 30
minute de la avertizare, agravare – se crează telegramă de ameliorare vânt în rafale.
PENTRU STAŢIILE DE MUNTE
Intervalul de monitorizare a vântului este de 30 minute, în sensul ca după o avertizare sau

o agravare se urmăreşte ca timp de 30 de minute vântul sa scadă în intensitate sub pragul
de avertizare; Dacă nu scade sub pragul de avertizare se urmăreşte în continuare pe alt
interval de 30 de minute.
- Cele două viteze sunt monitorizate separat, aşa ca se poate crea o telegramă de ameliorare
a vitezei medii chiar dacă viteza maximă (la rafală) nu a scăzut sub pragul de avertizare.
telegramă de avertizare vânt viteza medie şi se începe urmărirea agravării şi ameliorării
- Dacă viteza medie (10 minute) a vântului depăşeşte prima dată 20 m/s – se crează
telegramă de agravare vânt viteza medie şi se începe urmărirea ameliorării
- Dacă viteza medie (10 minute) a vântului scade sub 15m/s în interval de 30 minute de la
avertizare, agravare – se crează telegramă de ameliorare vânt viteza medie.
- Dacă viteza maximă (rafală)(10 minute) a vântului depăşeşte prima dată 20 m/s – se
crează telegramă de avertizare vânt în rafale.
- Dacă viteza maximă (rafală)(10 minute) a vântului depăşeşte prima dată 25 m/s – se
crează telegramă de agravare vânt în rafale.
- Dacă viteza maximă (rafală)(10 minute) a vântului scade sub 20 m/s în interval de 30
minute de la avertizare, agravare – se creează telegramă de ameliorare vânt în rafale.
6.3. STRUCTURA MESAJELOR ALERT (AVERTIZARE, AGRAVARE,

AMELIORARE, METEOR ROŞU)
IIiii 555MW3 IWG’G’gg IRixhVV Nddff 6R’R’R’TR 66R” R” R”
7wwW1W2 8NhCLCMCH (9SPSPspsp)
Explicaţii privind literele simbolice şi grupurile de litere simbolice specifice mesajelor

ALERT:
555 Indicator numeric ce exprimă ca transmiterea mesajului respectiv, se face în cadrul

SECŢIUNII 5.
M Felul mesajului meteorologic special; se codifică în conformitate cu:
COD M 2500
Cifră de cod Felul mesajului
0 Meteor roşu
1 Avertizare
2 Agravare
3 Ameliorare
W3 Fenomenul meteorologic periculos, care face obiectul mesajului ALERT; se codifică în

conformitate cu:
COD W3 4564
Cifră de
Fenomenul meteorologic periculos
cod
0 Vânt – viteza medie
1 Vânt – în rafale
2 Transport de praf, nisip
3 Vizibilitate orizontală
4 Plafonul norilor
5 Precipitaţii atmosferice
6 Polei, gheaţă pe sol, chiciură, brumă, zăpadă care îngheaţă, lapoviţa care îngheaţă
7 Transport de zăpadă; viscol
8 Oraj; grindină
9 Vijelie; trombă; furtună
/ Îngheţ târziu şi timpuriu
IW Indicator de vânt; se codifică în conformitate cu:
COD IW 1724
Cifră
Felul aparatului de vânt
de cod
0 Aparat înregistrator; staţie automată
1 Giruetă
G’G’gg Ora şi minutele – exprimate conform UTC – la care se produc sau se ameliorează
fenomenele meteorologice care constituie obiectul mesajelor ALERT.
IR Indicator de includere sau omitere a datelor referitoare la precipitaţiile
atmosferice, în Secţiunea 5, în cadrul mesajelor ALERT; se codifică în
conformitate cu:
COD IR 1719
0 Nu au căzut (nu cad) precipitaţii – grupa 6R’R’R’TR este omisă din mesaj
Au căzut (cad) precipitaţii, dar cantitatea de apă rezultată nu a atins pragul de
1
avertizare; grupa 6R’R’R’TR este omisă din mesaj
Au căzut precipitaţii abundente, dar din motive tehnice, cantitatea de apă nu a
2
putut fi măsurată; grupa 6R’R’R’TR este omisă din mesaj
Au căzut precipitaţii abudente care au atins sau depăşit pragul de avertizare
3 agravare sau meteor roşu, grupa 6R’R’R’TR este inclusă în mesaj. În mesajele
de ameliorare pentru precipitaţii se va folosi pentru IR tot cifra 3.
R’R’R’ Cantitatea de precipitaţii transmisă în mesajul ALERT, conform pragurilor

indicate anterior.
TR Durata perioadei la care se referă cantitatea de precipitaţii transmisă în mesajele

ALERT; se codifică în conformitate cu:
COD TR 3919
Cifră de cod Durata considerată (minute)
0 0 – 18
1 19 – 36
2 37 – 54
3 55 – 72
4 73 – 90
5 91 – 108
6 109 – 126
7 127 - 144
8 145 – 162
9 163 - 180
/ Mai mult de 180
66 – indicator de grupă
R” R” R” – Cantitatea de precipitaţii totalizată de la începutul producerii fenomenului
până la ora transmiterii mesajului ALERT (inclusiv cantitatea transmisă în mesajul
respectiv în R’R’R’). Această grupă nu se foloseşte decât în urma unor dispoziţii speciale.
W1W2 perioadă la care se referă este ultima ora înainte de începerea fenomenului avertizat.
6.4. DISPOZIŢII FINALE
a) Staţiile meteorologice vor transmite mesajele ALERT, prin fluxul stabilit la SRP.
b) La staţiile dotate cu MAWS personalul va întocmi şi transmite toate mesajele
ALERT cu excepţia celor generate de către MAWS (vânt viteză medie, vânt în
rafală, precipitaţii lichide). În cazul defectării staţiei automate mesajele ALERT
de precipitaţii şi de vânt (la rafală) se vor transmite de către observator
conform procedurilor staţiilor clasice, punctul 1. “Mesaje transmise de staţiile
clasice”.
c) Staţiile manuale de munte transmit numai mesaje ALERT de precipitaţii.
d) Staţiile de munte dotate cu staţie automată transmit în mod automat mesajele
ALERT de precipitaţii şi de vânt. În cazul defectării staţiei automate
observatorul va transmite numai mesaje ALERT de precipitaţii, în sistem clasic.
e) Staţiile de munte transmit pentru alte fenomene meteorologice periculoase
mesaje ALERT numai în urmă unor dispoziţii speciale.
f) Lista staţiilor de munte (clasice şi automate) este următoarea:
Lista staţiilor de munte
Staţia Altitudinea Staţia Altitudinea

Iezer 1785 Vf. Omu 2504
Vf. Călimani 2022 Poiana Braşov 1026
Ceahlău Toaca 1897 Vf. Penteleu 1632
Stâna de Vale 1108 Obârşia Lotrului 1348
Vf. Vlădesa 1836 Vf. Semenic 1432
Bucin 1282 Cuntu 1456
Băişoara 1360 Vf. Tarcu 2180
Roşia Montană 1196 Parâng 1548
Păltiniş 1453 Sinaia 1510
Vf. Lacauți 1776 Fundata 1384
Bălea Lac 2070
g) 1. Staţiile meteorologice cu număr redus de personal vor transmite mesaje

ALERT până în mometul întreruperii programului. Mesajele de ameliorare,
dacă este cazul, vor fi transmise la reluarea programului.
2. În situaţia în care la reluarea programului există fenomene
meteorologice periculoase se va transmite mesaj ALERT, completând în G’G’gg
ora la care este transmis mesajul ALERT.
6.5 MESAJELE ALERT TRANSMISE DE CĂTRE

POSTURILE METEOROLOGICE
Mesajele ALERT în clar de la posturile meteorologice sunt codificate şi transmise de către

staţiile judeţene sau colectoare.

A. Mesaje de avertizare (M=1)
PRECIPITAŢII, NINSORI ABUNDENTE, STRAT GROS DE ZĂPADĂ (W 3=5)
– ploi care totalizează cantităţi de 15 l/m2 sau mai mult, în 3 ore.
Mod de transmitere: În clar, sub formă: “Avertizare de precipitaţii” – Postul meteorologic

sau staţia hidrometrică...,
Comună..., judeţul..., LaLaLaLoLoLo..., ziua, luna, anul, ora şi minutul transmiterii...: au căzut...
l/m2 între orele... şi... ploaia continuă sau s-a oprit (după caz) şi este sau a fost însoţită de oraj
(după caz).
– căderi de zăpadă în intervalul iunie-august, la munte, care pot afecta activităţile

economice.
Mod de transmitere: În clar, sub formă: “Avertizare de ninsoare” – Postul meteorologic

Comună..., judeţul..., LaLaLaLoLoLo..., ziua, luna, anul, ora şi minutul transmiterii...: ninge de la
ora..., zăpada se topeşte sau zăpada se aşează pe sol (după caz).
DEPUNERI DE GHEAŢĂ (W3=6)
– când se produce brumă toamna, înainte de 15 oct.; dacă până la această dată nu s-a
produs brumă, se va transmite mesaj de avertizare în ziua în care s-a semnalat prima brumă din
toamnă respectivă; ori de câte ori se produce brumă primăvara, după data de 20 martie.
Mod de transmitere: În clar, sub formă: “Avertizare de brumă” – Postul meteorologic sau
staţia hidrometrică...,
Comună..., judeţul..., LaLaLaLoLoLo..., ziua, luna, anul, ora şi minutul transmiterii...: s-a depus
brumă (groasă) încă din cursul nopţii, sau dimineţii (după caz).
TRANSPORT DE ZĂPADĂ, VISCOL (W3 = 7)
– când zăpada este ridicată deasupra nivelului ochiului observatorului.
Mod de transmitere: În clar, sub formă: “Avertizare de transport de zăpadă” – Postul

meteorologic sau staţia hidrometrică...,
Comună..., judeţul..., LaLaLaLoLoLo..., ziua, luna, anul, ora şi minutul transmiterii...: zăpada este
ridicată de la sol, fără sa ningă, de la ora...
ORAJ, GRINDINĂ (W3 = 8)
– ori de câte ori se produc căderi de grindină la postul sau staţia respectivă. Mesajul de
avertizare de grindină va fi însoţit de comentarii privind intensitatea fenomenului, dimensiunea
bobului de grindină, precum şi dacă este nu însoţită de oraj.
Mod de transmitere: În clar, sub formă: “Avertizare de grindină” – Postul meteorologic

Comună..., judeţul..., LaLaLaLoLoLo..., ziua, luna, anul, ora şi minutul transmiterii...: grindină
abundentă între orele... şi...; dimensiunea bobului... cm; a fost însoţită de oraj (dacă este cazul).

VIJELIE, TROMBĂ (W3 = 9)
– când în zona postului/staţiei se produce vânt puternic, cu schimbarea bruscă a direcţiei,

cu formarea de vârtejuri care antrenează în aer praf şi obiecte uşoare de pe sol, însoţit sau nu de
averse de ploaie.
Mod de transmitere: În clar, sub formă: “Avertizare de furtună (vijelie)” – Postul

Comună..., judeţul..., LaLaLaLoLoLo..., ziua, luna, anul, ora şi minutul transmiterii...: se produce
furtună puternică de la ora..., însoţită de ploaie (dacă este cazul); s-a produs furtună puternică
între orele... şi..., însoţită de ploaie care mai continuă sau care s-a oprit (după caz).
ÎNGHEŢ TÂRZIU SAU TIMPURIU (W3 =/)
- ori de câte ori se constată îngheţ la suprafaţa solului (după efectele lui fizice – peliculă sau
cristale de gheaţă), primavara, după 20 martie şi toamna înainte de 15 octombrie, sau dacă până
la această dată nu s-a produs îngheţ, se va transmite mesaj de avertizare în ziua în care s-a
observat primul îngheţ din toamnă respectivă.
Mod de transmitere: În clar, sub formă: “Avertizare de îngheţ” – Postul meteorologic sau
staţia hidrometrică...,
Comună..., judeţul..., LaLaLaLoLoLo..., ziua, luna, anul, ora şi minutul transmiterii...: s-a produs
îngheţ de la ora..., sau încă din cursul nopţii (după caz).
B. Mesaje de agravare (M=2)
PRECIPITAŢII ATMOSFERICE (W3 = 5)
– ploi care totalizează cantităţi de 30 l/m2 sau mai mult, într-un interval mai mic de 3 ore,
care nu a permis sa se dea avertizare.
Mod de transmitere: În clar, sub formă: “Agravare de precipitaţii” – Postul meteorologic

l/m2 între orele... şi...; ploaia continuă sau s-a oprit (după caz) şi este sau a fost însoţită de oraj
(după caz.
– ploi care totalizează 15 l/m2 sau mai mult, în următoarele 3 ore sau mai puţin, după o
avertizare de precipitaţii.
Mod de transmitere: În clar, sub formă: “Agravare de precipitaţii” – Postul meteorologic

(după caz).
C. Mesaje “Meteor roşu” (M = 0)
PRECIPITAŢII ATMOSFERICE, NINSORI ABUNDENTE, STRAT GROS DE

ZĂPADĂ (W3 = 5)
– ploi care totalizează 25 l/m2 pe ora şi produc creşteri bruşte de niveluri în pâraie şi văi, curgeri
intense de strat de apă pe versanţi, antrenând cantităţi mari de sol şi de bunuri situate pe aceştia,
sau 30 l/m2 pe ora, chiar dacă nu s-au produs efectele de mai sus.
Mod de transmitere: În clar, sub formă: “Meteor roşu de precipitaţii” – Postul

(după caz).
– ninsori abundente care produc creşterea semnificativă a stratului de zăpadă şi care determină
înzăpezirea drumurilor şi a căilor ferate, creând pericol de prăbuşire a acoperişurilor şi a unor
construcţii.
Mod de transmitere: În clar, sub formă: “Meteor roşu de precipitaţii” – Postul

Comună..., judeţul..., LaLaLaLoLoLo..., ziua, luna, anul, ora şi minutul transmiterii...: ninsoare a
depus între orele... şi..., cm zăpadă; ninsoarea continuă, sau ninsoarea s-a oprit (după caz).
DEPUNERI DE GHEAŢĂ (W3 = 6)

– când se produc depuneri abundente de gheaţă pe conductorii aerieni, determinând avarierea
acestora prin greutatea gheţii, sau prin asocierea cu vânt puternic, precum şi polei şi gheaţă pe
sol, care periclitează circulaţia pe drumurile publice.
Mod de transmitere: În clar, sub formă: “Meteor roşu de chiciură” – Postul meteorologic
Comună..., judeţul..., LaLaLaLoLoLo..., ziua, luna, anul, ora şi minutul transmiterii...: în zona
postului/staţiei s-a depus chiciură începând cu ora...; au fost rupte fire telefonice şi electrice şi s-a
îndoit stâlpul radiotelefonului (după caz); sau “Meteor roşu de polei” – Postul meteorologic sau
staţia hidrometrică... Comună..., judeţul..., LaLaLaLoLoLo..., ziua, luna, anul, ora şi minutul
transmiterii...; s-a depus polei din burniţă sau ploaie (după caz) de la ora...; depunerea continuă
(după caz); s-au produs accidente rutiere, se circulă greu (după caz).
TRANSPORT DE ZĂPADĂ, VISCOL (W3 = 7)

– când ninsorile abundente sunt însoţite de vânt cu viteze mari, care produce troienirea zăpezilor
pe porţiunile deschise de teren şi poate împiedica desfăşurarea normală a activităţilor
economico-sociale.
Mod de transmitere: În clar, sub forma “Meteor roşu de viscol” Postul meteorologic sau
transmiterii...; ninge abundent şi vântul suflă tare, viscolind şi troienind zăpada, începând de la
ora...
ORAJ, GRINDINĂ (W3 = 8)

– ori de câte ori se produc căderi de grindină (care se poate aşterne şi sub forma unui strat
continuu) şi produc pagube.
Mod de transmitere: În clar, sub forma “Meteor roşu de grindină” Postul meteorologic
sau staţia hidrometrică... Comună..., judeţul..., LaLaLaLoLoLo..., ziua, luna, anul, ora şi minutul
transmiterii...; grindină abundenţă între orele..., şi...; dimensiunea bobului... cm; s-au produs
următoarele pagube (după caz)...

VIJELIE, TROMBĂ (W3 = 9)
– când se produc intensificări bruşte ale vântului, care provoacă ruperi de copaci,
doborâturi de păduri, avarieri la acoperişuri şi construcţii, vârtejuri care ridică de pe sol praf,
obiecte şi materiale uşoare (fân, nutreţ, recolte depozitate în câmp). Acestea sunt adesea însoţite
de oraje (descărcări electrice) şi de căderi de grindină.
Mod de transmitere: În clar, sub forma “Meteor roşu de furtună (vijelie)” Postul
meteorologic sau staţia hidrometrică... Comună..., judeţul..., LaLaLaLoLoLo..., ziua, luna, anul, ora
şi minutul transmiterii...; vântul bate puternic de la ora..., sau a bătut puternic între orele... şi...
(atunci când durata fenomenului a fost scurtă şi nu a putut fi avertizat în timpul desfăşurării
sale); au fost rupţi copaci, smulse acoperişuri, etc. (după caz) şi este sau a fost însoţit de oraj şi
de căderi de grindină (după caz).
ÎNGHEŢ TÂRZIU SAU TIMPURIU (numai de la unităţile dotate cu termometru) (W3

=/)
– ori de câte ori temperatura aerului scade sub –4°C – primăvara după 20 martie şi
toamna înainte de 15 octombrie – iar vegetaţia este în plină dezvoltare sau ciclul de vegetaţie nu
s-a încheiat.
Mod de transmitere: În clar, sub forma “Meteor roşu de îngheţ” Postul meteorologic sau
transmiterii...; temperatura minimă... °C.
D. Posturile meteorologice nu transmit mesaje de ameliorare
Forma mesajului de avertizare, codificat la staţia meteorologică:
LaLaLaLoLoLo 555MW3 (YYLnLnAn) 1G’G’gg 2G” G” gg 6RRRR
7wwW1W2 4E’sss 9SpSpspsp +++
Semnificaţia literelor şi cifrelor simbolice este:
Grupa LaLaLaLoLoLo
– LaLaLa latitudinea fără prima cifră (4)
– LoLoLo longitudinea fără prima cifră (2)
Grupa 555MW3
– 555 indicator pentru secţiunea 5
– M felul mesajului. M se codifică după următorul tabel de cod:

0 Meteor roşu
1 Avertizare
2 Agravare
W3 fenomenul meteorologic avertizat. Se codifică după următorul tabel:

5 Precipitaţii, ninsori abundente, strat gros de zăpadă
6 Depuneri de gheaţă
7 Transport de zăpadă, viscol
8 Oraj sau grindină
9 Vijelie, trombă
/ Îngheţ târziu sau timpuriu
Staţia colectoare va utiliza pentru W3 cifrele de cod corespunzătoare fenomenului

constatat. Cifrele de cod 0,1,2,3,4 nu se utilizează.
Grupa YYLnLnAn va fi inclusă numai în cazul în care avertizarea se transmite în altă zi

decât cea în care s-au produs fenomenele conţinute în avertizare.
YY ziua din lună (01... 31)
LnLn luna anului (01... 12)
An anul (Cod an)
Tabela de cod pentru An:
Anul Cod
1999 9
2000 0
2001 1
... ...
2008 8
Grupa 1G’G’gg – ora şi minutul începutului fenomenului avertizat
1 cifra de control
G’G’gg ora şi minutele, exprimate conform UTC, la care se produce fenomenul avertizat.
Grupa 2G” G” gg – Ora şi minutele încetării fenomenului avertizat
2 cifra de control
G” G” gg ora şi minutele, exprimate conform UTC, la care încetează fenomenul avertizat.
Grupa 6RRRR – conţine cantitatea de precipitaţii
6 cifra de control
RRRR cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de timp stabilit prin G’G’gg şi G” G” gg. Se
exprimă în litri şi zecimi de litru.
Grupa 7wwW1W2
7 cifra de control
ww timpul în momentul observaţiei şi în ora precedentă. Se codifică conform tabelei de cod
4677.
W1W2 timpul pe trecut. Se codifică conform tabelei de cod 4561.
Grupa 4E’sss

8 cifra de control
E’ starea solului acoperit cu zăpadă. Se codifică conform codului 0975.
sss grosimea stratului de zăpadă, exprimat în cm. Se codifică conform codului 3889.
Grupa 9SpSpspsp
Ori de câte ori va fi cazul, se vor transmite informaţii suplimentare în grupele 9SpSpspsp:
919MwDa - grupa cu date despre vijelie;
927S6Tw - grupa cu date despre depunerile solide;
926Soio - grupa cu date despre brumă şi precipitaţii colorate;
929S8 S'8 - grupa cu date despre supulberarea de zăpadă şi/sau zăpadă viscolită
932RR - grupa cu date despre dimensiunea grindinei.
Toate aceste grupe sunt detaliate în Secţiunea 3.

Grupa +++ grupa de atenţionare.
Această grupă se va transmite ori de câte ori staţia colectoare deţine şi alte informaţii
despre starea vremii de la post, care din motive de codificare (mesaj prea lung), nu au putut fi
incluse în mesaj.
Dacă SRP consideră necesare aceste date, va contacta telefonic staţia colectoare pentru
detalii.
Exemplu:
La postul meteorologic Roma, din judeţul Botoşani, cu coordonatele 47°50’ şi 26°38’, în
ziua de 15 octombrie 1999 au căzut 16,8 l/mp, între orele 12 20 şi 1440. Ploaia continuă şi nu este
însoţită de oraj sau de alte fenomene.
Mesajul codificat va fi:
750638 55515 11220 21440 60168 76366.
6.6 MESAJELE PLUVIO – ZILNICE ŞI DECADALE
Mesajele PLUVIO în clar de la posturile meteorologice sunt codificate şi transmise

de către staţiile judeţene sau colectoare.
Intervalul pentru care sunt măsurate precipitaţiile atât zilnice cât şi cele decadale
este 06 – 06 UTC.
A) Structura mesajelor:
LaLaLaLoLoLo 6RRRRtR 6RRRRtR (4E’sss)
B) Reguli generale:
a) Grupele de precipitaţii zilnice şi decadale sunt obligatorii.
b) Posturile cu transmisie zilnică
- în zilele de 11, 21 şi prima zi a lunii următoare, mesajul PLUVIO va conţine şi
grupa cu precipitaţii pe decadă (precipitaţiile fiind măsurate zilnic în intervalul 06-
06 UTC), în celelalte zile fiind transmisă numai grupa cu precipitaţii zilnice.
- în cazul existenţei stratului de zăpadă, în grupa 4E’sss se va transmite caracterul şi
grosimea stratului de zăpadă din ziua respectivă, inclusiv în zilele de 11, 21 şi prima
zi a lunii următoare.
c) Posturile cu transmisie decadală

- în zilele de 11, 21 şi prima zi a lunii următoare mesajul PLUVIO va conţine grupa
cu precipitaţii pe decadă.
- în cazul existenţei stratului de zăpadă, în grupa 4E’sss se va transmite caracterul şi
grosimea stratului de zăpadă din ziua respectivă.
C) Semnificaţia grupelor
Grupa LaLaLaLoLoLo
LaLaLa - latitudinea fără prima cifră (4)
LoLoLo - longitudinea fără prima cifră (2)
Grupa 6RRRRtR – conţine cantitatea zilnică de precipitaţii
RRRR – cantitatea de precipitaţii, în clar, în litrii şi zecimi de litru
RRRR se va codifica 0000 în cazul lipsei precipitaţiilor
RRRR se va codifica////în cazul în care cantitatea de precipitaţii este nedisponibila
RRRR se va codifica 9999 în cazul picăturilor (cantitate sub 0.1 l/mp)
RRRR se va codifica 0001- 9998 pentru cantităţi cuprinse între 0.1 – 999.8 l/mp. Pentru
cantităţi mai mari de 999.8 l/mp se va folosi cifra de cod 9998.
tR – durata perioadei de referinţă pentru cantitatea de precipitaţii
tR = 3 pentru cantitatea zilnică de precipitaţii
Grupa 6RRRRtR – conţine cantitatea decadală de precipitaţii

RRRR – cantitatea de precipitaţii, în clar, în litrii şi zecimi de litru
RRRR se va codifica 0000 în cazul lipsei precipitaţiilor
RRRR se va codifica////în cazul în care cantitatea de precipitaţii este nedisponibila
RRRR se va codifica 9999 în cazul picăturilor (cantitate sub 0.1 l/mp)
RRRR se va codifica 0001- 9998 pentru cantităţi cuprinse între 0.1 – 999.8 l/mp. Pentru
cantităţi mai mari de 999.8 l/mp se va folosi cifra de cod 9998.
tR – durata perioadei de referinţă pentru cantitatea de precipitaţii
tR = 4 pentru cantitatea decadală de precipitaţii
Grupa 4E’sss
Conţine informaţii referitoare la stratul de zăpadă.
E’ – starea solului acoperit cu zăpadă sau gheaţă măsurabilă
Cod 0975
0 Sol acoperit, în cea mai mare parte, de gheaţă
Zăpadă compactă sau umedă (cu sau fără gheaţă), ce acoperă mai puţin de
1
jumătate din sol
Zăpadă compactă sau umedă (cu sau fără gheaţă), ce acoperă cel puţin
2
jumătate din sol, fără a-l acoperi însă complet
3 Strat uniform de zăpadă compactă sau umedă, ce acoperă complet solul
4 Strat neuniform de zăpadă compactă sau umedă, ce acoperă complet solul
5 Zăpadă uscată, pufoasă (afânata), acoperind mai puţin de jumătate din sol
Zăpadă uscată, pufoasă (afânata) acoperind cel puţin jumătate din sol (fără
6
a-l acoperi complet)
Strat uniform de zăpadă uscată, pufoasă (afânata), ce acoperă complet
7
solul
Strat neuniform de zăpadă uscată, pufoasă (afânata), ce acoperă complet
8
solul
9 Zăpadă acoperind complet solul – troiene mari

sss – grosimea stratului de zăpadă în cm
COD 3889
Cifră de cod Înălţimea stratului de zăpadă în centimetri
000 nu se foloseşte
001 1 cm
002 2 cm
• •
• •
• •
010 10 cm
• •
• •
• •
996 996 cm
997 Sub 0,5 cm
998 Strat de zăpadă discontinuu
999 Măsurarea imposibilă sau imprecisă
6.7 GRUPELE DIN MESAJELE SYNOP

CARE SE TRANSMIT ÎN SECŢIUNEA 5 PRIN DECIZIE NAŢIONALĂ
1. Grupa 6RRRR – folosită pentru a transmite cantitatea de precipitaţii din ultima ora, la staţiile
cu program de transmitere orară a precipitaţiilor.
RRRR – cantitatea de precipitaţii, în clar.

În cazul în care sunt semnalate precipitaţii slabe (urme), sub 0.1 l/mp, grupa va avea
forma 69999. Pentru cantităţi de precipitaţii de 999.8 l/m 2 sau mai mult, grupa are forma
69998.
În cazul în care nu au fost semnalate precipitaţii, grupa va avea forma 60000.
În cazul în care cantitatea de precipitaţii pe o ora este nedisponibila, grupa va avea
forma 6////.
Grupa cu cantitatea de precipitaţii pe o ora va fi inclusă în toate mesajele transmise
de staţiile cu program orar de transmitere a precipitaţiilor.
3. Grupa 10d’d’d’ – folosită pentru transmitere datelor privind densitatea zăpezii
10 – indicator al grupei
d’d’d’ – densitatea zăpezii, exprimată în sutimi de g/cm 3. Este densitatea medie a celor
trei probe.
Exemplu: densitatea este 0,23 g/cm3. Grupa are forma 10023

Densitatea zăpezii se măsoară şi grupă se transmite în zilele de 5,10,15,20,25 şi ultima zi
a lunii, la ora 06 UTC, dacă în ziua respectivă a existat strat de zăpadă egal sau mai mare de 5
cm.
4. Grupa 20E’E’E’ – folosită pentru a transmite date referitoare la echivalentul în apă al zăpezii.
20 – indicator al grupei
E’E’E’ – echivalentul în apă al zăpezii, exprimat în l/m 2, valoare obţinută prin calcul.
În calcul se iau înălţimea medie şi densitatea medie a celor trei probe.
Exemplu: echivalentul este 34,5 l/m2. Grupa are formă: 20035

Grupa cu echivalentul în apă al zăpezii se va transmite imediat după grupa 10d’d’d’.
6.8 TELEGRAME AGRO
A) 55511 (AGTS) – MESAJ AGROMETEOROLOGIC ZILNIC DE LA STAŢIILE

METEOROLOGICE CARE FAC MĂSURĂTORI DE TEMPERATURĂ A SOLULUI
LA TERMOMETRELE DE LA SUPRAFAŢA SOLULUI ŞI DE LA ADÂNCIME
(INDIFERENT DE ANOTIMP).
a) Structura mesajului
55511 IIiii 0snT0T0T0 2snT5T5T5 3snT10T10T10 4snT20T20T20 5snT50 T50 T50 6sn T100 T100 T100 66611
1sn Tx Tx Tx 2sn Tn Tn Tn
b) Semnificaţii
55511- indicator numeric al mesajului
II-Indicator regional (pentru România =15)
iii-indicativul SYNOP al staţiei meteorologice
sn – cod pentru semnul temperaturii
0,2,3,4,5,6. - cifre de control ale grupelor din mesaj
66611- indicator numeric prin care se anunţă că mesajul respectiv continuă
T0 T0 T0 – temperatura medie zilnică la suprafaţa solului, exprimată în grade Celsius şi zecimi de
grad
T5 T5 T5... T100 T100 T100 – temperatura medie zilnică a solului, în grade şi zecimi de grad, la
adâncimile: 5, 10, 20, 50, 100 cm
Tx Tx Tx – temperatura maximă a suprafeţei solului în ultimele 24 de ore (intervalul 18 – 18
UTC), în grade şi zecimi de grad.
Tn Tn Tn - temperatura minimă a suprafeţei solului în ultimele 24 de ore (intervalul 06 – 06
c) Transmitere
Mesajul 55511 se întocmeşte şi se transmite zilnic după observaţia de la ora 06 UTC.
d) Exemplu:
55511 15335 00192 20170 30172 40167 50158 60150 66611 10417 20063
B) 55512 (AGTS) – MESAJ AGROMETEOROLOGIC ZILNIC DE LA STAŢIILE

METEOROLOGICE CARE FAC MĂSURĂTORI DE TEMPERATURĂ A SOLULUI
NUMAI LA SUPRAFAŢA SOLULUI.
a) Structura mesajului
55512 IIiii 0snT0 T0 T0 1sn Tx Tx Tx 2sn TnTnTn

b) Semnificaţii
55512 – indicatorul numeric al mesajului
II-Indicator regional (pentru România =15)
iii-indicativul SYNOP al staţiei meteorologice
0,1,2 - cifre de control ale grupelor din mesaj
T0 T0 T0 – temperatura medie zilnică la suprafaţa solului exprimată în grade Celsius şi zecimi de
grad
Tx Tx Tx – temperatura maximă a suprafeţei solului în ultimele 24 de ore (intervalul 18- 18
Tn Tn Tn - temperatura minimă a suprafeţei solului în ultimele 24 de ore (intervalul 06-06 UTC),
în grade şi zecimi de grad.
c) Transmitere
Mesajul 55512 se întocmeşte şi se transmite zilnic după observaţia de la ora 06 UTC.
d) Exemplu:
55512 15428 00166 10330 20100
C) 55515 (AGTX) – MESAJ AGROMETEORLOGIC DECADAL, CARE CONŢINE

DATE MEDII DECADICE REFERITOARE LA TEMPERATURA SOLULUI.
a) Structura mesajului:
55515 IIiii 0sn ToToTo 2snT5T5T5 3snT10T10T10 4 snT20T20T20
5snT50T50T50 6snT100T100T100 66615 1snTxTxTx 2Y’Y’aa 3snTnTnTn 4Y’Y’aa
b) Semnificaţii:
55515– indicator numeric al mesajului
II – indicator regional (pentru România = 15)
iii – indicativul SYNOP al staţiei meteorologice
0, 2, 3, 4, 5, 6. - cifre de control ale grupelor din mesaj
66615 – indicator numeric prin care se anunţă că mesajul respectiv continuă
T0T0T0 – temperatura medie decadică a suprafeţei solului, exprimată în grade şi zecimi de grad
T5T5T..5. T100T100T100 - temperatura medie decadică a solului, exprimată în grade şi zecimi de
grad, la adâncimile: 5, 10, 20, 50 şi 100 cm
TxTxTx – temperatura maximă decadală, a suprafeţei solului, exprimată în grade şi zecimi
de grad – (din datele zilnice din intervalul 18.00 – 18.00 UTC)
Y’ Y’aa – data când s-a produs maximă decadală (ziua şi luna). Această grupă se repetă dacă
este cazul (maximă s-a produs în mai multe zile din decadă).
TnTnTn – temperatura minimă decadală a suprafeţei solului, exprimată în grade şi zecimi
de grad – (din datele zilnice din intervalul 18.00 – 18.00 UTC)
Y’ Y’aa – data când s-a produs minimă decadală (ziua şi luna). Această grupă se repetă dacă
este cazul (minimă s-a produs în mai multe zile din decadă).
D) 55516 (AGTX) – MESAJ AGROMETEOROLOGIC DECADAL CARE CONŢINE
DATE DECADALE DE TEMPERATURĂ A SUPRAFEŢEI SOLULUI.
55516 Iiiii 0snT0T0T0 1snTxTxTx 2Y’Y’aa 3snTnTnTn 4Y’Y’aa
b) Semnificaţii:
iii – indicativul SYNOP al staţiei meteorologice
0, 1, 2, 3, 4 - cifre de control ale grupelor din mesaj
T0T0T0 – temperatura medie decadică a suprafeţei solului, exprimată în grade şi zecimi de grad
TxTxTx – temperatura maximă decadală, a suprafeţei solului, exprimată în grade şi zecimi
de grad (din datele zilnice din intervalul 18.00 – 18.00 UTC)
TnTnTn – temperatura minimă decadală a suprafeţei solului, exprimată în grade şi zecimi
de grad (din datele zilnice din intervalul 18.00 – 18.00 UTC)
Y’ Y’aa – data când s-a produs maximă şi respectiv minimă decadală (ziua şi luna). Această
grupă se repetă dacă minimă sau maximă s-au produs în mai multe zile din decadă).
E) 55517 (AGCX) – MESAJ AGROMETEORLOGIC DECADAL, CARE CONŢINE

DATE REFERITOARE LA ELEMENTELE METEOROLOGICE REZULTATE DIN
OBSERVAŢIILE ŞI MĂSURĂTORILE CLIMATOLOGICE.
55517 - II iii 0YRYRYZYZ 1sn TxTxTx 2Y’Y’aa 3snTnTnTn 4Y’Y’aa 5snTmTmTm 6UU//7RRRR
8s’s’ s’ /
b) Semnificaţii:
55517 – indicator numeric al mesajului
iii – indicativul staţiei meteorologice
0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. - cifre de control ale grupelor din mesaj
Sn – cod pentru semnul temperaturii
YRYR – numărul zilelor cu precipitaţii lichide din decadă
YZYZ – numărul zilelor cu precipitaţii solide din decadă
TxTxTx – temperatura maximă decadală a aerului (din datele zilnice din intervalul 18.00 – 18.00 UTC)
Y’Y’ aa – data când s-a produs maximă (ziua şi luna). Această grupă se repetă dacă este cazul
(maximă s-a produs în mai multe zile din decadă).
TnTnTn – temperatura minimă decadală a aerului (din datele zilnice din intervalul 18.00 – 18.00 UTC)
Y’Y’aa – data când s-a produs minimă (ziua şi luna). Această grupă se repetă dacă este cazul
(minimă s-a produs în mai multe zile din decadă).
TmTmTm – temperatura medie decadală a aerului (din datele zilnice din intervalul 18.00 – 18.00 UTC)
UU – umezeala relativă a aerului (medie decadală, exprimată în procente). Pentru umezeala
decadală de 100% se va transmite 99.
RRRR – cantitatea totală de precipitaţii (mm) din decadă (suma precipitaţiilor este făcută pe
intervalele climatologice 18 – 18 UTC). În cazul când nu au fost precipitaţii, grupa are forma
70000. Picăturile se transmit 79999. Cantităţile nedisponibile se codifică cu 7////. Cantităţile
cuprinse între 0.1 şi 999.8 se codifică cu cifre de la 0001 la 9998. Cantităţile mai mari de
999.8 se codifică tot cu 9998.
s’s’s’ – grosimea stratului de zăpadă (cm) din decadă. În cazul lipsei stratului de zăpadă,
grupă se transmite şi are forma 8000/.
F) Dispoziţii generale:
- după indicativul numeric 66611, din mesajul 55511, nu se transmit decât temperatura
maximă la suprafaţa solului (1snTxTxTx) şi temperatura minimă la suprafaţa solului
(2snTnTnTn);
*0 în mesajele decadale se va respecta condiţia: temperatura minimă ≤ temperatura medie
≤ temperatura maximă;

*1 pentru mesajul 55511, dacă la o anumită adâncime termometrul este defect, datele
nefiind disponibile, se trec bare (////). Ex: 0////, 2////, 3////, etc.
*2 în mesajele 55511 şi 55515 lipseşte grupa cu cifra de control 1, nemaiexistând observaţii
la adâncimea de 2 cm, singurele cifre de control, pentru temperatura la adâncime,
fiind: 2, 3, 4, 5, 6;
*3 o staţie meteorologică poate transmite într-o zi numai unul dintre mesajele 55511 sau
55512, indiferent de anotimp.
*4 o staţie meteorologică poate transmite la decada numai unul dintre mesajele 55515 sau
55516, indiferent de anotimp.

3 Sectiuni 2-3-4-5 COD SYNOP

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3 Sectiuni 2-3-4-5 COD SYNOP

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Secţiunea va fi folosită pentru a transmite date maritime care provin de la o staţie de pe

3.1. Grupa 222Dsvs

Semnificaţia simbolurilor grupei este următoarea:

Cifră de cod Semnificatia

CODURILE SYNOP: FM – 12 XII SYNOP si FM – 13 XII SHIP 61

3.2. Grupa 0ssTwTwTw

3.3. Grupele 1PwaPwaHwaHwa 2PwPwHwHw (70HwaHwaHwa)

Aceste grupe dau informaţii asupra valurilor.

CODURILE SYNOP: FM – 12 XII SYNOP si FM – 13 XII SHIP 62

1 şi 2 – cifre distinctive de control;

3.4. Grupele 3dw1dw1dw2dw2 , 4 PW1PW1HW1HW1 , 5 PW2PW2HW2HW2

3.5. Grupa 6IsEsEsRs

6 - cifra indicatoare de control

EsEs - grosimea gheţii acumulate pe navă, în centimetri;

3.6. Grupa ICE + {în clar sau ciSibiDizi}

Această grupă se foloseşte pentru a putea semnala frecvenţa bancurilor de gheaţă,

CODURILE SYNOP: FM – 12 XII SYNOP si FM – 13 XII SHIP 64

ci – concentraţia sau poziţia gheţii pe suprafaţa mării. Se codifică după tabela:

CODURILE SYNOP: FM – 12 XII SYNOP si FM – 13 XII SHIP 65

CODURILE SYNOP: FM – 12 XII SYNOP si FM – 13 XII SHIP 66

zi – Cuprinde informaţii asupra situaţiei actuale a gheţurilor şi evoluţia condiţiilor în cursul

Pentru satisfacerea cerinţelor minime ale meteorologiei, toate grupele ce figurează în

CODURILE SYNOP: FM – 12 XII SYNOP si FM – 13 XII SHIP 68

333 3Ejjj 6RRRtR 8Ns Chs hs 80000 0... 1... 2...

4.1. Grupa 333

4.2 Grupa 0...

4.3. Grupa 1snTx Tx Tx

Această grupă se include în mesajele de la orele 06 şi 18 UTC pentru codificarea

4.4. Grupa 2snTnTnTn

Această grupă se include în mesajele de la orele 06 şi 18 UTC pentru codificarea

CODURILE SYNOP: FM – 12 XII SYNOP si FM – 13 XII SHIP 70

CODURILE SYNOP: FM – 12 XII SYNOP si FM – 13 XII SHIP 71

4.7. Grupa 5j1j2j3j4 (j5j6j7j8j9)

N O T A: 1. Dacă durata de strălucire a Soarelui nu este disponibilă, grupa va fi de forma 55///,

Expresia simbolică 5EEEiE va fi folosită pentru a raporta evaporaţia sau evapotranspiraţia

Durata de strălucire a Soarelui şi date de radiaţie.

Expresia simbolică SSS va fi folosită pentru a indica durata zilnică de strălucire a

j2= 3 – indică faptul ca

j2= 5 – indică faptul ca j4 = 8 indică faptul ca

DL – direcţia adevărată din care vin norii CL

CODURILE SYNOP: FM – 12 XII SYNOP si FM – 13 XII SHIP 76

dT – amplitudinea variaţiei de temperatură, semnul variaţiei fiind dat de s n. Se codifică după

4.8. Grupa 6RRRtR

Are semnificaţia din Secţiunea 1. În conformitate cu acordurile Asociaţiei Regionale VI –

4.9 Grupa 7R24R24R24R24

Această grupă este obligatorie şi va fi inclusă în mesajul de la ora 06 UTC. Conţine

Ordinea de transmitere a grupelor este întotdeauna de la nivelurile inferioare către

Grupa 8 nu se include în mesaj când nu se fac observaţii asupra nebulozităţii (N =/).

4.10. Grupa 9SpSpspsp

Decada 900 – 909 – Timp şi variabilitate

Această decadă cuprinde grupele folosite pentru raportarea orei de începere, de

Grupele de timp au următoarele semnificaţii:

900tt – Momentul de începere a fenomenului meteorologic raportat prin ww din grupa

CODURILE SYNOP: FM – 12 XII SYNOP si FM – 13 XII SHIP 81

Această decadă nu se foloseşte în prezent în România.

Decada 910 – 919 – Vânt şi vijelie

Această decadă serveşte pentru transmiterea datelor suplimentare referitoare la direcţia şi

CODURILE SYNOP: FM – 12 XII SYNOP si FM – 13 XII SHIP 82

Semnificaţiile literelor simbolice şi codurile folosite în decada 10 – 19 sunt următoarele:

dd – direcţia adevărată, în zeci de grade, de unde suflă vântul.

Decadă 920 – 929

În prezent în România, nu se utilizează decât grupele: 920SF x, 921SFx, 924SVs, 925TwTw,

N O T A: Grupele 926Soio, 927S6Tw, 928S7S’7 şi 929S8S’8 se introduc în mod obligatoriu în