Cadrul natural Drobeta Turnu Severin

I.3.Cadrul natural
Caracteristicile cadrului natural scot în relief legătura dintre elementul natural şi cel uman,
elementele naturale contribuind la dezvoltarea şi evoluţia comunităţii umane prin activităţile
desfăşurate în spaţiul ocupat. Teritoriul oraşului este un sistem teritorial rezultat din interacţiunea
dintre componentele sale naturale şi cele social-economice.Factorul natural contribuie la
determinarea modului în care sunt utilizate terenurile, la dezvoltarea industrială prin modul în
care se exploatează şi se prelucrează aceste resurse naturale.

1.3.1 Relieful

Drobeta-Turnu-Severin este așezat în Depresiunea Severinului și este înconjurat de

următoarele dealuri: Dealul Vărănic (403 m.) - în Vest-Nord-Vest, Dealul Colibași - în Nord,
Dealul Balota (368 m.) - în Est și Dealul Stârmina (217 m.) - în Sud. Depresiunea Severinului
este parte componentă a Podişului Getic alături de depresiunea Bala şi Comăneşti şi aparţin
Piemontului Motrului.

1
 Fig. Nr. 1, 2 Titlul.... ( sursa: )

Relieful în care se găseşte Drobeta Turnu Severin se înfăţişează sub forna unui amfiteatru
dispus în trepte ce coboară dinspre NNV spre SSE, de la munţi la câmpie. Treapta montană,
situată în partea de vest şi nord-vest a judeţului, flanchează Cerna şi malul stâng al Dunării. Este
reprezentată de Munţii Mehedinţi (vârful lui Stan-1466 m, altitudinea maximă a judeţului, se
remarcă printr-o mulţime de forme carstice) şi de Munţii Almaj cu multe culmi domoale complet
împădurite. Coborând spre Dunăre, judeţul se întinde pe Podişul Mehedinţi şi Getic, iar în sud-est
pe Câmpia Olteniei şi Lunca Dunării. Astfel diferenţa de nivel este de 1400m.

Pui în tabel poza și sub eaca în modelul de mai sus ( centrat)

Strada Crişan

2
 Podişul Getic este format din şapte depresiuni mici ce au fost denumite după numele aşezărilor
situate în lungul culoarului. Depresiunile sunt slab fragmentate, au ape de importanţă locală şi
culmi cu înălţimi de până la 100m cu soluri fertile, factori ce au favorizat antropizarea şi
dezvoltarea agrară prin culturi de câmp, pomicultură şi creşterea animalelor. Prin intermediul
acestui culoar se poate face trecerea de la Dunăre spre N-V Olteniei. Depresiunea este înconjurată
şi de dealuri piemontane. În partea de N-V, la confluenţa Topolniţei cu Dunărea se află o zonă
joasă, de acumulare ce a favorizat locuirea timpurie a zonei şi a dezvoltării industriale.
Terasa de 90-115m este o diferenţă de altitudine de la V la E. Ea este bine evidenţiată pe
teritoriul satului Magheru, Dealul Budilovăţ unde podul terasei este foarte extins( Geografia văii
Dunării româneşti, 1969).Planul oraşului este rectangular cu străzi paralele şi perpendiculare, un
dreptunghi cu latura mare de la est spre vest dispus pe un platou înclinat de la nord spre sud. Din
această cauză a fost posibilă realizarea unei bune canalizări, apa de ploaie scurgându-se uşor şi
repede.

Pădurea Crihala Planul oraşului idem

Terasa 30-50m este cea mai extinsă, ( dela Drobeta până la Izvoarele). Cea mai mare parte a
vetrei oraşului este dezvoltată pe această terasă. De la Severin terasa spre arcuieşte spre cotul de
la Batoţi- Tismana. În amonte de Schela Cladovei se dezvoltă lunca şi terasa de la 30m a oraşului.
Lunca este consolidată de om deoarece aici se desfăşoară o parte din activitatea industrială.
Terasa superioară, cea de la 75-80m este cea care cuprinde cartierul Crihala, zona Aeroport şi
pădurea Crihala. Pe axa Crişanuui, în zona ei centrală terasa prezintă o suprafaţă ridicată fiind
întreruptă de forme de eroziune pe verticală reprezentată de ogaşurile Burnas, Craioviţa, Aluniş şi
pârâul Crihala.

3
 Terasa inferioară idem

Planul oraşului este un dreptunghi cu latura mare de la est spre vest, dispus pe un platou uşor
înclinat, de la nord spre sud. În punctul cel mai înalt din oraş, altitudinea este 104 m, iar punctul
cel mai de jos se află situat lângă gară, unde altitudinea este de 48,75m faţă de nivelul mării.
Acest platou uşor înclinat spre Dunăare a permis atât scurgerea rapidă a apei de ploaie şi
realizarea unei bune canalizări, câat şi o sistematizare ordonată şi estetică a oraşului, cu străzi
largi şi drepte ce se intersectează în unghi de 90°. În extremitatea sudică a Podişului Mehedinţi se
află localităţi componente ale oraşului: Dudaşu Schelei şi Gura Văii. Din punct de vedere
geologic depresiunea Severinului este alcătuit din sedimente paleo-mezozoice, etaje paleogene,
miocene şi pliocene. Podişul Mehedinţi fiind format în mare parte de calcare de vârstă jurasic-
cretacică, întâlnind şi şisturi cristaline. Formaţiunile calcaroase se pot întâlni sub formă de chei,
văi de doline, uvale, platouri carstice, lapiezuri, peşteri, etc.Severinul este înconjurat de o centura
de dealuri, dintre care se remarcă Dealul Balota, spre est, înalt de 368 m.

I.3.2-Clima

4
 Drobeta Turnu Severin se află într-o zonă de climă temperat-continentală cu influențe
submediteraneene, cu veri însorite și fierbinți și ierni blânde, care oferă condiții pentru
dezvoltarea unor vegetații specifice, cum ar fi migdalul, smochinul, liliacul, teiul și castanul
comestibil sau arborii exotici magnolie, nuc caucazian, ginkgo biloba.Iarna,în special, au loc
invazii de mase de aer umede şi calde de origine mediteraneană şi oceanic, ceea ce face ca acest
anotimp al anului să fie mai bland.Verile sunt în general călduroase, uneori cu temperaturi de
peste 35°C, ca urmare a invaziei aerului fierbinte tropical. Temperatura medie anuală a aerului:
11,5°C. Alături de alte elemente ale cadrului natural şi clima a favorizat umanizarea timpurie şi
intensă. Prezenţa lacurilor de acumulare de la Porţile de Fier I şi II au şi ele o importanţă în
influenţarea climei prin apariţia unor valori sporite ale umidităţii relative a aerului şi o reducere a
diferenţelor termice zilnice ce conduc la formarea ceţii şi apariţia precipitaţiilor sub formă de
ploaie şi chiciură.

1.3.3-Hidrologie

5
 fluviul Dunarea

Teritoriul oraşului beneficiază de unităţi hidro precum : fluviu, râuri, ape subterane care,
în funcţie de caracteristicile lor calitative şi cantitative asigură cerinţele social-economice asupra
dezvoltării reţelei de aşezări, apa fiind unul din factorii primordiali în întreţinerea vieţii. Prezenţa
surselor de apă a avut un rol în amplasarea vetrelor ce au preferat văile pentru dezvoltarea
aşezărilor umane. Pe teritoriul judeţului Mehedinţi, Dunărea are un curs de 220km începând din
amonte de gura de vărsare a pârâului Poloşeva până aproape de vărsarea Drincei. Pe teritoriul
municipiului, Dunărea are o lungime de 22,1km cu o faleză de 13,6km. În acest sector primeşte
ca afluenţi pe: Bahna, Vodiţa, Jidoştiţa, Topolniţa, alimentarea acestor ape provenind din apele
subterane, ploi sau topirea zăpezilor. Prin crearea sistemului Porţile de Fier o serie de aşezări şi
lucrări de pe ambele maluri ale Dunării au trebuit reconstruite deasupra cotelor de
inundaţie(vechea Orşovă, insula Ada Kaleh şi cel puţin alte unsprezece sate, cu o populaţie totală
de 17000 de suflete, au fost evacuate, oamenii strămutaţi iar aşezările pierdute în faţa apelor
Dunării.

Apele subterane sunt pe tot teritoriu, izvoare ce ies mai ales la piciorul terasei( Parcul Rozelor),
cu ape potabile şi debite constante. În partea de vest a Schelei Cladovei prin foraje în anii ’60 s-
au găsit ape minerale, hipotermale cu potenţial balnear. Şi în Schela Cladovei şi în Gura Văii se
găsesc ape minerale bicarbonate sulfuroase şi clorurate.

1.3.4Vegetaţia, fauna şi solurile

Teritoriul pe care este aşezat astăzi oraşul a fost o câmpie cu pâlcuri de stejari, din care s-a
păstrat o suprafaţă mică, în nord, de numai 12 hectare, actuala pădure Crihala. Intervenţia
antropică a modificat aspectul iniţial al vegetaţiei, în mare parte ea fiind înlocuită cu pajişti în
urma defrişărilor, culturi agricole sau vegetaţie diversificată introdusă în parcurile urbane. Parcul
Rozelor din Drobeta Turnu Severin cuprinde sute de soiuri de arbori
şi trandafiri, înfloriţi pe zeci de hectare. De asemenea, arbori de origine mediteraneană, precum:
smochinul, migdalul, castanul comestibil, sunt caracteristici zonei. Oraşul se găseşte în zona

6
stejarilor submezofili, termofili (păduri de cer şi gârniţă în alternanţă cu terenuri cultivate şi
pajişti xeromezofile). Influenţele mediteraneene au dus la aclimatizarea smochinului şi
migdalului, dar şi a unor specii de animale cum ar fi: vipera cu corn, scorpionul, broasca ţestoasă
de uscat.Fauna este specifica zonei de câmpie, fiind formată în special din rozătoare (popândăul,
hârciogul şi iepurele), păsări (pitpalacul, graurul, ciocârlia, prigoria, dumbrăveanca şi fisa de
câmp) şi reptilele (şarpele săritor şi şopârla).

Fâsa de câmp-sursa internet popândău-sursa internet

Dintre nevertebrate, cele mai frecvente sunt unele specii de fluturi (fluturele coada rândunicii,
fluturele ochi de paun şi fluturele amiral), albiliţa şi nălbarul.

Dintre animalele de interes genetic sunt mai bine reprezentate căpriorul, iepurele şi potârnichea.

Potârniche-sursa: internet căprior-sursa:internet

7
Ihtiofauna este dominată de mreană, cegă, clean, ştiucă, ghibort şi scobar. O notă aparte face
peştele migrator anghile, element atlantic – mediteraneano – pontic, care vine pentru maturizare
în Dunăre, tocmai din Oceanul Atlantic.Există în fauna din zonă şi unele particularităţi deosebite,
precum broasca ţestoasă de uscat, vipera cu corn, presura bărboasă, pietrar mediteranean,
scorpionul, cicadele. În zona urbană tipurile naturale de sol se mai întâlnesc în parcuri şi zonele
limitrofe. Pe dealurile din partea de nord s-au format soluri brune şi soluri podzolice. Terasele
inferioare au soluri aluviale.

1.3.5 Resursele naturale

Teritoriul Drobetei este aşezat pe un strat de granit, gresie, piatră de var şi serpentină. La
Schela Cladovei s-au descoperit prin anii 1960 izvoare de ape minerale sulfuroase cu potenţial
balnear. De asemenea ape minerale bicarbonate şi sulfuroase se găsesc şi la Gura Văii.

8
Bibliografie:

-Istoricul oraşului Turnu Severin- C.Pajură şi D.T. Giurescu, Ed.Terra Grifonis/2018;

-Municipiul Drobeta Turnu Severin-A.M. Oglindoiu, S.Carablaisă, D.C. Oglindoiu,

Ed.AIUS/2018;

- Drobeta Turnu Severin, Ileana Roman, Ed.Prier/2018;

-Drobeta Turnu Severin, născutul şi renăscutul Dunării la porţile de Fier, Simion Drăcea, Ed.
Tipo Radical/2018;

-Monografia municipiului Drobeta Turnu Severin, M. Butnariu, Ed.Prier/2012;

-surse internet