Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAPITOLUL II
DESCRIEREA ZONEI DE
COMPETENŢĂ
Localitati rurale:
comune cu activitati predominant agricole;
comune cu activitati mixte agricole-tertiare;
comune cu activitati agricole–industriale–tertiare: Aricestii Rahtivani, Baltesti, Banesti,
Barcanesti, Berceni, Blejoi, Ceptura, Ciorani, Cornu, Drajna, Filipestii de Padure, Filipestii de
Târg, Gorgota, Gura Vadului, Gura Vitioarei, Izvoarele, Lipanesti, Magurele, Magureni,
Maneciu, Teisani, Tinosu, Valea Calugareasca;
comune cu activitati predominant turistice: Valea Doftanei, Telega, Maneciu (statiunea Cheia);
comune cu activitati predominant industriale: Brazi, Bucov, Floresti, Paulesti, Poiana-Câmpina.
Judeţul Prahova face parte din Regiunea Sud Muntenia alături de judeţele Argeş, Călăraşi,
Dîmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman.
Nesecret
Pagina 8 din 142
In zilele de 7-8 mai 2005 s-au inregistrat precipitatii abundente cu caracter torential, Busteni –
66.2 l/mp, Câmpina – 86, 2 l/mp, Azuga -61.5 l/mp, Prahova - 42.6 l/mp, Tesila -125.1 l/mp, Alunis-
104. l/mp, Secãria – 98.5 l/mp, Soimari- 106.5 l/mp, Starchiojd-97.0 l/mp, Bustenari -83.4 l/mp,
Paltinu-78.3 l/mp, Ciorani -73.0 l/mp, producându-se cresteri de debite pe cursurile de apã si depãsiri
ale cotelor de apãrare pe râurile Cricovul Dulce ( CP +90 cm, Q = 413 mc/s), Doftana ( CP+5 cm, Q =
211 mc/s), Prahova (CP+150 cm, Q= 660 mc/s), Teleajen (CP +110 cm, Q = 585 mc/s) si Azuga ( CI
+5 cm, Q = 34.0 mc/s). Datoritã acestor fenomene s-au produs efecte in localitãtile: Valea Doftanei,
Sotrile, Brebu ( r. Doftana), Drãgãnesti, Breaza, Aricestii Rahtivani, ( r. Prahova), Câmpina si Cornu
( r. Prahova, pr. Câmpea), Adunati, Provita de Jos ( r. Provita), Dumbrãvesti ( r. Teleajen si pr.
Vãrbilãu), Dumbrava si Râfov ( r. Teleajen) Sângeru ( r. Cricovul Sãrat). Pe afluientii unde nu sunt
Nesecret
Pagina 11 din 142
In perioada 10-14 iulie 2005 s-au inregistrat precipitatii cu caracter torential la Tesila -
127.7 l/mp, Secãria -117 l/mp, Paltinu -107.9 l/mp, Starchiojd- 100.4 l/mp, Talea -98.9 l/mp, Mâneciu
-94.8 l/mp, Cheia -91.4 l/mp, Azuga -90.8 l/mp, Provita -89.5 l/mp, Busteni -86.0 l/mp, Câmpina -85
l/mp, Bustenari -82.5 l/mp M. Domneascã -66.2 l/mp, producând cresteri de debite si depãsiri ale
cotelor de apãrare pe râurile Doftana ( CA +32 cm, Q = 188 mc/s), Prahova ( CP+140 cm , Q = 640
mc/s), Telejen ( CP +26 cm , Q = 340 mc/s) Azuga ( CA +20 cm, Q = 37 mc/s) si Cricovul Dulce (
CP+74 cm, Q= 378 mc/s). Datoritã acestor fenomene s-au produs efecte in localitaãtile: Drajna ( pr.
Drajna), Cerasu (pr. Drajna), Scorteni ( pr. Mislea), Alunis ( pr. Alunis), Starchiojd ( pr. Stâmnic),
Telega ( pr. Mislea), Vãrbilãu si Stefesti ( pr. Vãrbilãu), Valea Dotanei ( r. Doftana), Sirna (r.
Cricovul Dulce), Gherghita ( r. Prahova).
In perioada 10 -12 august 2006 pe teritoriul judetului Prahova s-au inregistrat precipitatii
abundente cu caracter torential in localitatile, Provita de Sus -46.5 l/mp, Bãltita - 27.4 l/mp, Azuga –
49.0 l/mp, Busteni -56.6 l/mp, Comarnic - 45.0 l/mp, Secãria -57.0 l/mp, Tesila – 56.9 l/mp, Paltinu-
41.2 l/mp, Câmpina -28.1 l/mp, Aricesti Rahtivani - 43.2 l/mp, Cheia – 79.8 l/mp, Mâneciu - 62.8
l/mp, Starchiojd -77.0 l/mp, Teisani -41.0 l/mp, Soimari -50.0 l/mp, Apostolache – 58.0 l/mp Gornet
Cricov -59.0 l/mp, Urlati -33.0 l/mp,
producându-se cresteri de debite pe cursurile de apã, cu depãsiri ale cotelor de apãrare pe râurile
Telejen, ( CA +60 cm, H = 410 cm, Q = 141 mc/s) Prahova ( CA +26 cm, H = 276 cm, Q = 199 mc/s)
si Cricovul Sãrat ( CA +70 cm, H = 300 cm, Q = 113 mc/s).
Nesecret
Pagina 12 din 142
S-au produs efecte in localitãtile: Azuga, Busteni, Sinaia, Comarnic, Breaza, Cornu, Mâneciu,
Dumbrãvesti, Teisani, Gura Vitioarei, Vâlcãnesti, Cerasu, Drajna, Râfov, Drãgãnesti, Valea Doftanei,
Provita de Sus, Provita de Jos, Soimari, Apostolache, Mânesti, Bertea, Alunis, Ceptura.
Anul 2009 s-a incadrat in mediile hidro-climatologice generale, caracteristice zonei geografice
a judetului Prahova. Repartitia precipitatiilor in cursul anului a fost uniforma, dar s-au inregistrat si
perioade in care acestea au fost mai insemnate cantitativ, fiind insotite si de viituri pe principalele rauri
monitorizate, care s-au situat intre cotele de atentie si cotele de inundatie.
In perioada 26.01.2009 – 28.01.2009 s-au inregistrat cresteri usoare de debite pe majoritatea
raurilor din judet, cu atingerea si depasirea cotei de atentie la Statia Hidrometrica Tesila: C.A.+17cm,
Q=22.2mc/s
In perioada 5.03.2009 – 7.03.2009 s-au inregistrat cresteri de debite pe majoritatea raurilor din
judet, cu atingeri sau depasiri ale cotelor de aparare urmatoarele statii hidrometrice: Tesila
(C.A.+30cm, Q=34.1mc/s); Baltita (C.A.+10cm, Q=140mc/s); Azuga (atingere C.A. Q=10.0mc/s)
In perioada 30.05.2009 – 2.06.2009 s-au inregistrat cresteri de debite pe majoritatea raurilor
din judet, cu atingeri sau depasiri ale cotelor de aparare urmatoarele statii hidrometrice: Busteni
Prahova (C.A.+6cm, Q=36.8mc/s); Azuga (atingere C.A. Q=28.2mc/s); Cheia (C.A.-2cm,
Q=9.54mc/s); Tesila (C.A.+20cm, Q=28.2mc/s)
Nesecret
Pagina 13 din 142
Anul 2010, asemanator anului 2009, s-a incadrat in mediile hidro-climatologice generale,
caracteristice zonei geografice a judetului Prahova. Repartitia precipitatiilor in cursul anului a fost
uniforma, dar s-au inregistrat si perioade in care acestea au fost mai insemnate cantitativ, fiind insotite
si de viituri pe principalele rauri monitorizate, care s-au situat intre cotele de atentie si cotele de
inundatie.
In data de 11.01.2010 la Statia Hidrometrica Ciorani s-a inregistrat o crestere de debit care s-a
situat cu 10cm sub cota de atentie (C.A.-10, Q=49.3mc/s)
In perioada 13.02.2010 – 22.02.2010 s-au inregistrat fenomene de iarna cu o intensitate foarte
mare, in urma carora s-au produs cresteri de nivel cu atingerea sau depasirea cotelor de atentie la
urmatoarele statii hidrometrice: Ciorani (pod de gheata si zapor, C.A.+160cm); Baba Ana (pod de
gheata stratificat C.A.+50cm); Adancata (pod de gheata si zapor C.A.+16cm); Moara Domneasca
(nivel la liber, fara fenomen C.A.+92cm, Q=241mc/s)
In perioada 15.05.2010 – 31.05.2010 s-au inregistrat cresteri de debite pe majoritatea raurilor
din judet, cu atingeri sau depasiri ale cotelor de aparare urmatoarele statii hidrometrice: Moara
Domneasca (C.A.+92cm, Q=241mc/s); Baltita (C.A.+10, Q=140mc/s); Adancata (atingere C.A.
Q=188mc/s)
In perioada 19.06.2010 – 23.06.2010 s-au inregistrat cresteri de debite pe majoritatea raurilor
din judet, cu atingeri sau depasiri ale cotelor de aparare urmatoarele statii hidrometrice: Tesila
(C.P.+10cm, Q=128mc/s); Prahova-Tinosu (C.A.+90cm, Q=212mc/s)
In perioada 15.07.2010 – 25.07.2010 s-au inregistrat cresteri de debite, cu atingeri sau depasiri
ale cotelor de aparare urmatoarele statii hidrometrice: Varbilau (C.P.+78cm, Q=91.0mc/s); Tesila
(C.I.+15cm, Q=80.6mc/s)
Anul 2011 s-a caracterizat prin scaderea precipitatiilor sub mediile climatologice generale
caracteristice zonei geografice a judetului Prahova. Repartitia precipitatiilor desi deficitara in cursul
anului sub raport cantitativ a fost uniforma, cu mici perioade in care acestea au fost mai bogate, nefiind
insotite de viituri pe raurile monitorizate.
Anul 2012 s-a incadrat in mediile hidro-climatologice generale, caracteristice zonei geografice
a judetului Prahova. Repartitia precipitatiilor in cursul anului a fost uniforma, dar s-au inregistrat si
perioade in care acestea au fost mai insemnate cantitativ, fiind insotite si de viituri pe principalele rauri
monitorizate, care s-au situat intre cotele de atentie si cotele de inundatie.
In perioada 15.04.2012 – 17.04.2012 s-au inregistrat cresteri de debite, cu atingeri sau depasiri
ale cotelor de aparare urmatoarele statii hidrometrice: Ciorani (C.A.+90cm, Q=129mc/s); Azuga
(atingere C.A. Q=9.0mc/s)
In perioada 19.05.2012 – 2.06.2012 s-au inregistrat cresteri de debite pe majoritatea raurilor
din judet, cu atingeri sau depasiri ale cotelor de aparare urmatoarele statii hidrometrice: Valenii de
Munte (C.A.+10cm, Q=106mc/s); Moara Domneasca (C.P.+42cm, Q=371mc/s); Ciorani (C.P.+20cm,
Q=304mc/s); Adancata (C.A.+54cm, Q=253mc/s); Baba Ana (C.I.+40cm, Q=37.8mc/s); Varbilau
(C.I.+52cm, Q=109mc/s); Tesila (C.P.+4cm, Q=72.6mc/s); Azuga (C.A.+cm, Q=10.1mc/s)
Nesecret
Pagina 14 din 142
În judeţul Prahova sunt două baraje : Paltinu şi Măneciu si un baraj de priza Nedelea
Barajul MĂNECIU este amplasat pe pârâul Teleajen, la cca. 500 m aval de fosta confluenţă cu
pârâul Telejenel, pe domeniul public al statului şi se află în administrarea Administratiei Nationale
„Apele Romane”- Administratia Bazinala de Apa Buzău- Ialomita - Sistemul de Gospodărire a Apelor
Prahova, cu sediul în Ploieşti, Strada Gh. Gr. Cantacuzino, nr. 308.
Coordonate geografice: 45°23′42″N, 25°57′51″E (45,3167 N, 25,9833 E).
Funcţiile acumulării sunt următoarele:
alimentarea cu apă a zonei Ploieşti-Brazi-Teleajen (prin staţiile de tratare Măneciu şi Vălenii de
Munte), cu funcţionarea interconectată cu acumularea Paltinu;
producerea de energie electrică prin C.H.E. Măneciu (Pi=10 MW) şi C.H.E. Izvoarele (Pi=16
MW);
atenuarea viiturilor şi apărarea împotriva inundaţiilor (volum de atenuare 5 hm3, volum
protecţie 2 hm3);
asigurarea unui volum de apă pentru alte folosinţe în aval: nevoi gospodăreşti, irigaţii etc.
Nesecret
Pagina 17 din 142
Lucrarea a fost încadrată în clasa I-a de importanţă. În conformitate cu NTLH 021-2000, barajul
Măneciu este încadrat în categoria „B” de importanţă „deosebită”, pentru care este necesară o
„urmărire specială” a comportării.
Barajul Paltinu este amplasat pe pârâul Doftana, afluent de stânga al râului Prahova, din judeţul
Prahova, pe domeniul public al statului şi se află în administrarea Administratiei Nationale „Apele
Romane”- Administratia Bazinala de Apa Buzău- Ialomita - Sistemul de Gospodarire a Apelor
Prahova, cu sediul in Ploieşti, Strada Gh. Gr. Cantacizino, nr. 308.
Nesecret
Pagina 20 din 142
Timpul de propagare
Obiective inundabile
de viitura
al undei
Nr.
Denumire lucrare Localizare hidrografică Puncte critice existente
Crt.
Lucrări de traversare
Nu este cazul
ÎNDIGUIRE RÂU COMUNA MĂNEŞTI Zone endemice de producere a 10 ha
CRICOVUL DULCE- Cod GIS: grifoanelor Nu este cazul pasune; 20
1 -
MĂNESTI + Bazin: Ialomiţa ha teren
BALTIŢA Curs de apă: Cricovul Sărat Eroziuni de mal arabil
Nu este cazul
Zone sub cota proiectată
Nu este cazul
Lucrări de traversare
Nu este cazul Complex
porcine
COMUNA GHERGHIŢA Zone endemice de producere a (SC Atlas
ÎNDIGUIRE
Cod GIS: grifoanelor Nu este cazul Invest
2 COMPLEX 90min
Bazin: Ialomiţa SRL) Soc.
GHERGHIŢA
Curs de apă: Prahova Eroziuni de mal Comercial
Nu este cazul a. 30
Zone sub cota proiectată gospodarii
Nu este cazul
Lucrări de traversare
Nu este cazul 3
gospodarii
COMUNA BRĂTEŞTI Zone endemice de producere a ; sediul
ÎNDIGUIRE ŞIRNA - Cod GIS: - grifoanelor Nu este cazul
3 1h Caitong
BRĂTEŞTI Bazin: Ialomiţa Eroziuni de mal Internatio
Curs de apă: Cricovul Sărat Nu este cazul nal; 1 km
Zone sub cota proiectată DC 106
Nu este cazul
Lucrări de traversare Baraj
Nu este cazul priza
Nedelea,
COMUNA ARICEŞTII aparare de
ÎNDIGUIRE RÂU RAHTIVANI Zone endemice de producere a mal
PRAHOVA - Cod GIS: grifoanelor Nu este cazul L=700 m,
4 2h
ARICEŞTII Bazin: Ialomiţa L=3700
RAHTIVANI Curs de apă: Prahova m
Eroziuni de mal
dig dalat
Nu este cazul
L=1600 m
Zone sub cota proiectată epiuri L=
Nu este cazul 700 m
Lucrări de traversare
Nu este cazul
COMUNA DRAGĂNEŞTI
ÎNDIGUIRE RÂU Cod GIS: Zone endemice de producere a
2h 253
5 PRAHOVA - Bazin: Ialomiţa grifoanelor Nu este cazul
30 min gospodarii
TUFANI Curs de apă: Prahova
Eroziuni de mal
Nu este cazul
Nesecret
Pagina 21 din 142
Lucrări de traversare
Nu este cazul
ÎNDIGUIRE RÂU COMUNA DUMBRAVA Zone endemice de producere a
TELEAJEN Bazin: Ialomiţa grifoanelor Nu este cazul 87
7 -
DUMBRAVA - Curs de apă: Teleajen gospodarii
Eroziuni de mal
ZĂNOAGA
Nu este cazul
Zone sub cota proiectată
Nu este cazul
Lucrări de traversare
COMUNA BOLDEŞTI- Nu este cazul Statie
GRĂDIŞTEA pompare
DIGURI Zone endemice de producere a
Cod GIS: - ANIF
8 LONGITUDINALE grifoanelor Nu este cazul 45 min
Bazin: Ialomiţa 10 ha
RÂIOSU
Curs de apă: RÂIOSUL Eroziuni de mal teren
Nu este cazul agricol
Zone sub cota proiectată
Nu este cazul
2.5 POPULAŢIA.
EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞI POTENŢIALUL DEMOGRAFIC
Populaţia judeţului Prahova dupa domiciliu la 1 ianuarie 2015 a fost de 813.759 locuitori, avand
o pondere de 3,65% in populatia Romaniei si 24,8% in populatia Regiunii de Dezvoltare Sud
Muntenia.
Raportată la suprafaţa judeţului, rezultă o densitate a populaţiei, la 1 ianuarie 2015, de 172,5
locuitori / km 2.
În mediul urban sunt inregistrati 416.859 locuitori, iar în mediul rural 396.900 locuitori, gradul
de urbanizare fiind de 51,22%.
Populaţia municipiului Ploieşti a fost de 234.969 locuitori, reprezentând aproximativ 28,9% din
populaţia judeţului iar a mun. Campina 37896 locuitori.
Din punct de vedere al structurii pe sexe, populaţia se caracterizează printr-o uşoarã predominare
a populaţiei feminine (51,52%), raportul între sexe pe total judeţ fiind de 94 persoane de sex masculin
la 100 persoane de sex feminin.
Începând din anul 1990 populaţia judeţului a înregistrat o continuă scădere, într-un ritm mediu
anual de -0,3%.
Nesecret
Pagina 22 din 142
Nesecret
Pagina 23 din 142
Nesecret
Pagina 24 din 142
Analiza distribuţiei populaţiei stabile în cadrul reţelei de localităţi indică o mare concentrare a
populaţiei urbane în cele două municipii din judeţ, cu un total de 272.865 locuitori, reprezentând
33,53% din populaţia totală a judeţului.
Nesecret
Pagina 25 din 142
Nesecret
Pagina 26 din 142
RIFOV 5417
IORDACHEANU 5386
LIPANESTI 5265
GORGOTA 5196
POIANA CAMPINA 5110
DRAGANESTI 4940
SIRNA 4940
POIENARII BURCHII 4904
ORAS AZUGA 4891
COLCEAG 4877
PODENII NOI 4858
MAGURELE 4752
CEPTURA 4715
CERASU 4692
DUMBRAVA 4472
TOMSANI 4439
CORNU 4306
BABA ANA 4184
MANESTI 4003
POSESTI 3965
VILCANESTI 3875
STARCHIOJD 3869
BALTESTI 3800
DUMBRAVESTI 3727
TEISANI 3723
ALUNIS 3431
COCORASTII MISLII 3425
SOTRILE 3366
FULGA 3334
BERTEA 3218
SOIMARI 3144
COCORASTII COLT 3005
GORNET 2920
TINOSU 2447
BALTA DOAMNEI 2417
STEFESTI 2394
PLOPU 2363
PREDEAL-SARARI 2343
GORNET-CRICOV 2317
PROVITA DE JOS 2301
GURA VADULUI 2264
APOSTOLACHE 2136
PACURETI 2116
ADUNATI 2109
Nesecret
Pagina 27 din 142
BATRANI 2109
PROVITA DE SUS 2084
FANTANELE 2067
GHERGHITA 2009
OLARI 1940
SALCIILE 1871
SURANI 1869
BOLDESTI-GRADISTEA 1781
VADU SAPAT 1751
CARBUNESTI 1741
CHIOJDEANCA 1633
ARICESTII ZELETIN 1252
SECARIA 1237
LAPOS 1222
CALUGARENI 1218
SALCIA 1075
TALEA 1062
COSMINELE 1042
TATARU 913
JUGURENI 555
Nesecret
Pagina 29 din 142
Nesecret
Pagina 30 din 142
Drumurile judeţene.
Administrarea drumurilor judeţene este asigurată de către Consiliul Judeţean Prahova, excepţie
făcând sectoarele de drum judeţean situate în intravilanul localităţilor urbane, inclusiv lucrările de artă,
amenajările şi accesoriile aferente care sunt administrate de către consiliile locale.
Lungimea totală a drumurilor judeţene, este de aproximativ 1.147 km, din care:
191,5 km drumuri de asfalt tip beton;
11,2 km drumuri de beton de ciment;
862,3 km drumuri cu îmbrăcăminţi asfaltice;
50,2 km drumuri pietruite;
31,8 km drumuri de pământ.
Drum judeţean Lungime Asfalt tip Beton de Pavaj Îmbrăcăminţi Împietruite Pământ
beton ciment asfaltice
Total 1146,868 191,474 11,191 0 862,235 50,219 31,749
DJ 100 B 36,647 - - - 36,647 - -
DJ 100 C 18,670 - - - 18,670 - -
DJ 100 D 20,675 - - - 20,675 - -
DJ 100 E 34,900 0,345 - - 34,555 - -
DJ 100 F 10,000 10,000 - - - - -
DJ 100 G 5,204 5,204 - - - - -
DJ 100 H 19,840 1,410 - - 18,430 - -
DJ 100 L 22,870 6,770 - - 16,100 - -
DJ 100 M 21,763 0,500 - - 21,263 - -
DJ 100 N 13,104 1,000 7,307 - 4,797 - -
DJ 101 A 26,870 - - - 26,870 - -
DJ 101 D 28,050 6,300 - - 21,750 - -
DJ 101 E 11,450 - - - 11,450 - -
DJ 101 F 21,650 - - - 21,650 - -
DJ 101 G 24,020 2,511 - - 21,509 - -
DJ 101 I 23,680 12,890 - - 10,790 - -
DJ 101 P 28,335 1,085 - - 27,250 - -
DJ 101 R 17,835 15,685 - - 2,150 - -
DJ 101 S 14,892 4,150 - - 10,742 - -
Nesecret
Pagina 32 din 142
Drumurile comunale
Lungimea drumurilor comunale este de apoximativ 764,7 km, conform anexei nr. 2, din care:
33,5 km drumuri de asfalt tip beton;
14,0 km drumuri de beton de ciment;
4,1 km drumuri cu pavaj;
Nesecret
Pagina 33 din 142
Drum comunal Lungime Asfalt tip Beton de Pavaj Îmbrăcăminţi Împietruite Pământ
beton ciment asfaltice
Total 764,687 33,453 14,019 4,093 381,449 246,332 85,341
DC 1 3,480 - - - 3,480 - -
DC 1B 7,000 - 0,300 - 1,500 5,200 -
DC 1 F 4,000 2,500 - - - 1,500 -
DC 2 6,600 - - - - 6,600 -
DC 2 C 7,000 - - - 0,350 0,600 6,050
DC 3 2,700 - - - 2,700 - -
DC 4 5,100 - - - 1,700 - 3,400
DC 4 A 2,000 2,000 - - - - -
DC 4 B 1,239 - - - - 1,239 -
DC 4 C 0,898 - - - - 0,898 -
DC 5 4,900 - - - 3,275 1,625 -
DC 5 B 2,460 - - - - 2,460 -
DC 5 C 5,000 1,200 - - - 3,800 -
DC 6 1,500 - - - 0,800 0,700 -
DC 6 A 3,000 - 0,648 - 1,200 1,152 -
DC 6 B 2,000 - - - 2,000 - -
DC 7 6,500 - - 0,100 3,900 2,500 -
DC 8 2,800 0,360 - - 2,440 - -
DC 8 A 3,000 - - - 3,000 - -
DC 9 5,000 - - - 5,000 - -
DC 10 1,100 - 0,600 - - 0,500 -
DC 10 A 4,500 - - - 4,500 - -
DC 11 1,500 - - - - 1,500 -
DC 11 C 6,000 - 2,200 - 2,800 - 1,000
DC 12 6,000 - - - 3,859 0,200 1,941
DC 13 5,000 - 1,000 - 1,251 0,500 2,249
DC 14 2,670 - - - 2,670 - -
DC 15 2,000 - - - - 0,500 1,500
DC 15 A 1,700 - - - 1,700 - -
DC 16 8,000 - - - 5,270 2,360 0,370
DC 16 A 3,000 - - - 3,000 - -
DC 17 12,500 - - - 3,900 8,600 -
DC 18 1,500 - - - - 0,800 0,700
DC 18A 3,000 - - - 3,000 - -
DC 19 1,300 - - - 1,120 0,180 -
CD 19A 3,500 - - - - 3,500 -
DC 20 2,500 - - - 2,500 -
DC 21 7,200 - - - 2,100 5,100 -
DC 22 3,700 3,700 - - - - -
DC 22 A 2,300 - - - 2,300 - -
DC 22 B 0,600 - - - 0,600 - -
DC 23 1,700 - - - - 1,500 0,200
DC 24 2,000 - - - 2,000 - -
DC 25 2,200 - - - - 2,200 -
DC 25 A 4,700 - - - 4,700 ,- -
DC 26 1,600 - 1,000 - - 0,600 -
DC 27 2,000 - - - - 1,500 0,500
DC 28 2,400 - - - - 1,000 1,400
DC 29 3,000 - - - - 3,000 -
Nesecret
Pagina 34 din 142
În ceea ce priveşte starea de viabilitate a drumurilor comunale, în lungime totală de 764,7 km,
conform tabelului prezentat în anexa nr. 3 , situaţia se prezintă astfel:
- stare foarte bună/bună de viabilitate: 40,2% - drumuri comunale în lungime de
aproximativ 307 km;
- stare mediocră de viabilitate: 17,5% - drumuri comunale în lungime de aproximativ
133,9 km ;
- stare rea de viabilitate: 36,1% - drumuri comunale în lungime totală de aproximativ
276,4 km;
- stare impracticabilă: 6,2% - drumuri comunale în lungime totală de 47,4 km.
Nesecret
Pagina 37 din 142
Străzi orăşeneşti
Lungimea totală a străzilor orăşeneşti din judeţ este de 1.341 km, din care 993km sunt
modernizate.
km
Serviciul de transport public judeţean de persoane prin curse regulate, face parte din sfera
serviciilor comunitare de utilitate publică şi cuprinde totalitatea acţiunilor şi activităţilor de utilitate
publică şi de interes economic şi social general desfăşurate la nivelul judeţului, sub coordonarea
autorităţiilor administraţiei publice locale, în scopul asigurării transportului public judeţean de
persoane.
Serviciul de transport este reglementat de Legea nr. 92/2007 a serviciilor de transport public
local, cu modificările şi completările ulterioare.
În aplicarea Legii consiliile judeţene sunt obligate să asigure, să organizeze, să reglementeze, să
coordoneze şi să controleze prestarea serviciilor de transport public desfăşurat pe raza administrativ-
teritorială a acestora.
Prin Hotărârea Consiliului judeţean Prahova nr.41/04.04.2008 a fost aprobat Regulamentul
pentru efectuarea serviciului de transport public judeţean de persoane prin curse regulate, a Caietului
de sarcini al serviciului de transport judeţean de persoane prin curse regulate - care cuprinde şi
Programul de transport pentru perioada 2008 – 2011, precum şi modalitatea de atribuire în gestiune a
acestui serviciu. Programul de transport judeţean s-a prelungit până la data de 31 decembrie 2013.
Traseele de transport judeţean în număr total de 146, se întind pe o reţea de aprox. 4.000 km fiind
grupate pe principiul teritorialităţii, permit o armonizare a graficelor de circulaţie şi a capacităţilor de
transport cu nevoile reale de deplasare ale utilizatorilor din zonele respective.
Transport alternativ
În municipiul Ploieşti este asigurată infrastructura necesară deplasării în condiţii de siguranţă a
locuitorilor oraşului, atât:
- cu bicicleta: pista de bicicletă B-dul Independenţei – B-dul Bucureşti, pe o lungime de
aproximativ 3 km;
Nesecret
Pagina 38 din 142
NOTĂ : Numărul vehiculelor în inventar pentru transportul public local de pasageri se referă la totalitatea
vehiculelor pentru transportul de persoane înscrise în inventarul unităţii respective, la sfârşitul anului, indiferent
dacă vehiculele sunt în stare de circulaţie sau în reparaţie.Vehiculele inutilizabile sau disponibile, dar care nu sunt
scoase din inventarul unităţii printr-un act legal de scoatere din funcţiune sau transfer, se includ în numărul
vehiculelor în inventar.
Poduri şi pasaje
În zonele de impact cu râuri, pârâuri şi căi ferate funcţionalitatea drumurilor este asigurată de o
reţea cuprinzând pe drumurile judeţene: 178 de poduri cu o lungime totală de 6,9 km şi 15
pasaje, însumând peste 2,2 km, pe drumurile comunale: 95 de poduri cu o lungime totală de peste 3,2
km si 5 pasaje, insumand cca 0,35 km.
Reţeaua de căi ferate din judeţ este bine dezvoltată, liniile aflate în exploatare însumând, la
sfârşitul anului 2013, o lungime de 162 km, (11 km linie simplă şi 151 km linie dublă), reprezentând
din acest punct de vedere, 12,95 % din totalul reţelei de căi ferate a Regiunii, iar ponderea liniilor de
cale ferată electrificate fiind de 69,14% din totalul liniilor de cale ferată de pe teritoriul prahovean.
În raport cu suprafaţa judeţului, liniile de cale ferată aveau o densitate de 34,4 km/1000 km2
teritoriu, fiind inferioară mediei pe regiune care a fost de 36,3 km/1000 km2 teritoriu.
Lungimea liniilor
de cale ferată de
folosinţă publică în electificate cu o cale, cu două căi
exploatare, din din care: electrificate din care: electrificate
care:
0=2+4 1=3+5 2 3 4 5
162 112 11 11 151 101
Transportul combinat
România este parte semnatară a Acordului European privind marile linii de transport combinat
şi instalaţii conexe (AGTC). În municipiul Ploieşti funcţionează un terminal de transport combinat 1 de
mărfuri. Acest terminal se află printre cele 11 terminale principale de transport combinat din ţara
noastră.
Reţeaua de căi aeriene
La 5 km distanţă faţă de muncipiul Ploieşti, în comuna Târgşoru Vechi, satul Strejnicu,
funcţionează Aerodromul şi aeroclubul Gheorghe Bănciulescu, destinat atât zborurilor cu aparate
uşoare cât şi programelor specifice de instruire şi antrenament.
Investiţiile realizate la acest obiectiv (pista de decolare-aterizare, simulator de zbor, pavilioane
de pregătire, etc.) au condus la modernizarea şi îmbunătăţirea funcţionalităţii aerodromului.
Nesecret
Pagina 40 din 142
Sector Măneşti:
ø 16 (cu firele F1 şi F2) având traseul Filipeştii de Pădure-Brătăşanca-Măneşti-Băltiţa-
Păstârnac;
ø 12 având traseul Schela Vădeni (DB)-Coada Izvorului-Măneşti;
ø 16 (cu firele F1 şi F2) pe traseul Măneşti-Stănceşti-Zalhana-Brazi;
ø 14 ce străbate extravilanul localităţilor Brătăşanca-Stoieneşti-Crângul lui Bot;
Ca şi în sectorul precedent, există localităţi pe lângă care trec aceste magistrale, cum ar fi:
Filipeştii de Pădure, Măneşti şi Coada Izvorului. În caz de avarie deosebită, emanaţiile de gaze sau
Nesecret
Pagina 41 din 142
Sector Câmpina
ø 28 având traseul în extravilanul localităţilor Sinaia-Posada-Comarnic-Ghioşeşti, restul
traseului situându-se în apropierea localităţilor Breaza (Valea Tîrsei)-Proviţa de Sus şi Proviţa
de Jos-Măgureni-Filipeştii de Tărg pe firul pâraielor Târşa şi Proviţa;
ø 20 având traseul Sinaia-Posada(zona muntoasă)-Comarnic-Breaza-Poiana Câmpina-
Floreşti-Filipeştii de Târg (în albia pârâului Prahova);
ø 16 ce străbate Sinaia-Posada-Comarnic (zona muntoasă), mai departe prin Breaza (Valea
Onei)-Nistoreşti-Poiana Câmpina-Bobolia (albia râului Prahova)-Băneşti-Floreşti-Nedelea
(extravilan);
ø 8 - de pe malul drept al râului Prahova, subtraversare DN1 Km 97+500 prin extravilan la
SRM Cornu;
ø 20 pe traseul malul drept al râului Prahova, -subtraversare DN 1 km 91-SRM Câmpina;
ø 10 prin Breaza la distanţă de siguranţă spre SRM Breaza;
ø 8 prin malul drept al râului Prahova, subtraversare rîu-SRM Brebu (extravilan).
La acest sector, din analiza zonei rezultă că pot exista pericole potenţiale mai mari şi cu riscuri
ridicate datorită catastrofelor naturale (alunecări de teren, ruperi de maluri, viituri etc.) pe raza
localităţilor Breaza, Proviţa de Sus şi de Jos, Comarnic, Bobolia şi Posada. Monitorizarea în acest
sector se face tot cu liniori proprii pentru verificarea integrităţii şi continuităţii conductelor, eventualele
defecţiuni remediindu-se cu personal propriu. Punctele sensibile din acest sector o reprezintă SRM-
urile, porţiunile de traseu în zonele greu accesibile.
Sector Azuga:
ø 12 având traseul Râşnov (BV)-mal drept râu Prahova-Azuga (între Azuga şi Buşteni este
scoasă din funcţiune);
trei conducte în paralel cu ø 16, ø 20 , respectiv ø 28, având traseul Ghimbav (BV)-Azuga-
Buşteni-Sinaia-Nedelea (la distanţe variind între zeci de metri şi kilometri faţă de localităţi);
ø 20 prin Sinaia-Fieni (DB);
Identic, monitorizarea acestora se face cu liniori proprii pentru verificarea integrităţii şi
continuităţii conductelor, eventualele defecţiuni remediindu-se cu personal propriu. Punctele sensibile
din acest sector o reprezintă SRM-urile în sine.
Nesecret
Pagina 42 din 142
Industria extractivă 84 42 22 16 4
NOTĂ: Unitatea locală este o întreprindere sau o parte a acesteia (atelier, fabrică, depozit, birou, mina sau stăţie
etc) situată la o adresa identificabilă.
Nesecret
Pagina 43 din 142
Industria
Caracteristica structurii economice a judeţului o reprezintă industria, cu tradiţia sa binecunoscută
şi cu evoluţiile din ultima perioadă, care au condus la diversificarea unor activităţi impuse de piaţă
globalizată şi la declinul unor subramuri.
Principalele ramuri industriale şi exponenţii acestora:
- prelucrarea petrolului: S.C. PETROBRAZI S.A., componentă a PETROM-OMV - cel mai
mare producător şi distribuitor de produse petroliere din România, S.C. PETROTEL-LUKOIL
S.A., ROMPETROL VEGA S.A. din Ploieşti şi STEAUA ROMÂNĂ S.A. din Câmpina.
- maşini şi echipamente: TIMKEN Ploieşti, PCC STEROM,UPETROM, YAZAKI, JOHNSON
CONTROLS, CALSONIC KANSEI, CAMERON, LUFKIN, etc..
- industria chimiei: UNILEVER, MICHELLIN, VICTORIA FLOREŞTI, DETERGENTI S.A.,
PLASTIPAK.
- industria alimentară: unităţi de prelucrare a cărnii, laptelui şi de vinificaţie S.C Recunoştinţa
Prodcom Impex S.R.L. – Filipeştii de Pădure, S.C. Principal Construct S.R.L. – Filipeştii de
Pădure, S.C. SALSI S.A - Sinaia, S.C. Agrisol Internaţional Ro S.R.L. - Boldeşti Scăieni, S.C.
Ladrisi Group S.R.L. – Ceptura, S.C. Cramele Prahova S.A. – Ploieşti, S.C. Domeniile Viticole
S.R.L. - Gura Vadului, S.C. Moldvin Trading S.R.L. – Ceptura, S.C. Unicom Production
S.R.L. filiala Urlaţi - Ceptura. Producţia de băuturi şi tutun este realizată în principal de către
societăţile cu participare importantă de capital străin: COCA COLA, CRAMELE PRAHOVA
HALEWOOD, INTERBREWEFES BREWERY, LA FESTA INTERNATIONAL
ROMÂNIA, BRITISH AMERICAN TOBACCO.
- industria textilă, confecţii, ambalaje, a materialelor de construcţii.
S.C. Ploiești Industrial Parc S.A, unul dintre cele mai mari parcuri industriale din România, a
fost înființat la începutul anului 2002 şi a obţinut titlul de parc industrial în anul 2003, prin Ordinul
nr. 538/25.09.2003 al Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Prin Ordinul nr. 154/15.07.2009 al Ministerului Administraţiei şi Internelor a obținut al doilea
titlu de parc industrial pentru terenul în suprafață de 31,4 ha situat în localitatea Mizil, prin Ordinul
nr.177/13.08.2009 al Ministerului Administraţiei şi Internelor a obținut al treilea titlu de parc industrial
pentru terenul în suprafață de 35,06 ha situat în localitatea Urlați și prin Ordinul nr. 141/29.06.2010 a
obținut al patrulea titlu de parc industrial pentru terenul în suprafață de 45 ha situat în localitatea
Ciorani.
Nesecret
Pagina 44 din 142
În incinta Parcului Industrial Ploiești, locatiile Ploiesti, Urlati si Mizil, îsi desfășoară activitatea
64 de societăți comerciale cu un total de peste 8300 persoane angajate, precum şi 2 instituții
importante: Biroul Vamal Prahova și reprezentanța, în judetul Prahova, a Registrului Auto Român.
Dintre societățile care își desfăşoară activitatea în incinta Parcului Industrial, locaţia Ploiești,
menționăm câteva:
S.C. Yazaki Romania SRL – productie, asamblare componente electrice pentru motoare
si vehicule;
S.C. Johnson Controls Romania SRL – productie huse pentru scaune de automobile;
S.C. Kaufland SCS –depozit logistic;
S.C. Calsonic Kansei Romania SRL – productie piese si accesorii pentru automobile si
motoare de autovehicule;
S.C. Cameron International SRL – productie echipamente extractie petrol;
S.C. Romcap Condensatori SRL – fabricarea subansamblelor electronice;
S.C. Fortismob SRL – activitati economice, hale productie mobilier;
S.C. Tiab SA- productie elemente tipizate pentru instalatii electrice si automatizare;
S.C. Wim Bosman SRL – depozite, centru logistic
S.C. Crisco Serv SRL – productie mase plastice;
S.C. Baumaister Utilaje SRL – inchirieri utilaje pentru constructii;
S.C. Bericap Romania SRL –fabricare ambalaje plastic;
S.C. Idezio SRL – productie mobilier;
S.C. Scudo Serv SRL – fabrica elemente dulgherie si tamplarie metal;
S.C. Motormania Impex SRL – service auto, piese schimb;
S.C. Baumix SRL – productie adezivi pentru constructii.
S.C. Plopeni Industrial Parc s-a constituit în februarie 2003, în urma adoptării Hotărârii de
Guvern nr. 1.473/2002 și a hotărârii Consiliul Județean Prahova nr. 1/31.01.2003.
Parcul Industrial Plopeni deține:
- 36,47 ha pe raza comunei Dumbrăvești, Incinta Șantier II,
- 40,24 ha pe raza comunei Bănești, din locația „Cazarmă 1375 – Ciuperceasca”.
Din totalul de 76,71 ha au fost vândute 36 ha. Suprafața ocupată 98% din suprafața construită,
cei 2% rămași liberi reprezentând beciuri și construcții de suprafețe mici.
Nesecret
Pagina 45 din 142
Nr.
Denumire societate Obiect de activitate
crt.
1. S.C. Horycenter S.R.L. Comerţ cu amănuntul al mobilei
S.C. Office Mex Concept
2. Fabricarea de elemente de dulgherie
S.R.L.
3. S.C. Panel Inter Doors S.R.L. Fabricarea articolelor din material plastic
Nesecret
Pagina 46 din 142
Aproximativ 1300 persoane lucreaza in total la firmele din incinta Parcului Industrial Brazi.
Nr.
Denumirea societăţii Domeniu de activitate
crt.
1. S.C. Actis Distribution S.R.L. Intermediere comert cu produse diverse
Comerţ cu ridicata comb.solizi, lichizi,
2. S.C. Alson Com Trading S.R.L.
gazoşi şi produse derivate
3. S.C. ATM Construct S.R.L. Transporturi rutiere de marfuri
Activitati de servicii anexe extracţiei
4. S.C. C.M.T. Montaj S.R.L.
petrolului şi gazelor naturale
S.C. Dalkia Termo Prahova Productia si distributia energiei termice si a
5.
S.R.L. apei calde
6. S.C. Eco Burn S.R.L. Colectarea si incinerare deşeuri periculoase
S.C. Energomontaj S.A.
7. Lucrări speciale de construcţii
S.C. GFR Logistic Brazi S.R.L.
8. Alte activitati anexe transporturilor
9. S.C. Mihadi Com S.R.L. Comerţ cu amănuntul
10. S.C. Marie Perfect Clean S.R.L.
11. S.C. OMV Petrom S.A. Rafinare –desfacere produse petroliere
12. S.C. Pikanore S.R.L.
13. S.C. Pragosa Romania S.R.L. Construcţia de drumuri
14. S.C. Prefa Cons S.R.L. Fabricarea betoanelor
15. S.C. Remero Fil S.R.L. Fabricarea de motoare si turbine
16. S.C. Rotofile Print S.R.L. Activitati tipografice
S.C. System of Ecologycal Cercetare dezvoltare în ştiinţe naturale şi
17.
Solutions S.R.L inginerie
18. S.C. Technomontaj S.R.L. Lucrări de instalaţii tehnico-sanitare
S.C. Tobacco Distrib Comp
19. Produse tutun-comert
S.R.L.
Pentru administrarea Parcului Industrial Vălenii de Munte, constituit prin H.G. 1.066 din
25.10.2001, prin hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 62 din 21.11.2001 și în conformitate cu
prevederile Legii nr. 31 din 16.11.1990 pivind societățile comerciale a fost înființată S.C. Prahova
Industrial Parc S.A., având unic acționar Consiliul Județean Prahova.
Societăţile care desfăşoară activităţi în incinta parcului:
Nr.
Societatea/firma Domeniul de activitate
crt.
1. S.C. Prahova Industrial Parc S.A. Admnistraţie
2. S.C. Info Serv Mileniul III S.R.L. Prelucrări prin aşchiere
3. S.C. Anturium Producţie Comerţ S.R. L. Produse din lemn
4. S.C. Fibec Metalglass S.A. Construcţii sudate
5. Mirică Gheorghe Sector zootehnic
Nesecret
Pagina 47 din 142
Nesecret
Pagina 48 din 142
Nesecret
Pagina 49 din 142
Din totalul suprafetelor utilizate, peste 58% sunt exploatate in regim individual, in timp ce mai
putin de 40% se lucreaza in exploatatii agricole cu personalitate juridica, aceste ponderi explicand
nivelul relativ redus al productivitatii muncii in agricultura judetului. Analiza numarului de exploatatii
agricole releva pregnant gradul de disipare: 165.391 exploatatii individuale din totalul de 166.439,
ceea ce denota caracterul de subzistenta al agriculturii la aceasta data.
Suprafaţa agricolă a judeţului s-a diminuat în perioada 2007-2014 cu 5591 ha, din care 2427 ha
teren arabil, 324 ha vii, 2230 ha livezi, crescând în schimb suprafeţele neagricole cu 5544 ha.
CREŞTEREA ANIMALELOR .
Evoluția efectivelor de animale a înregistrat fluctuații anuale cu tendință de scădere in perioada
2008-2011 si crestere in ultimii ani la bovine și scadere pronuntata la porcine, creștere la ovine,
caprine și familii de albine, reflectate în produsele de origine animală obținute.
Referitor la piscicultura, judetul Prahova are un potential bun in special in zona sudica, dar si in
zona montana, dispunand de un numar total de 31 amenajari piscicole, precum si de o importanta
unitate de procesare in comuna Barcanesti.
Silvicultura
Relieful montan din partea de nord a judeţului, parţial zona colinară şi cea de câmpie sunt
propice vegetaţiei forestiere, conţinând speciile caracteristice pe trepte de altitudine.
Rolul vegetaţiei forestiere, complexitatea funcţiilor sale ecologice şi importanţa economică a
exploatărilor forestiere raţionale nu mai trebuie demonstrate, astfel încât orice intervenţii în sensul
afectării suprafeţelor sau calităţii fondului forestier conduc la dezechilibre cu efecte negative majore.
Judeţul Prahova deţine 146,5 mii ha, respectiv 22,3% din suprafaţa forestieră de 658,7 mii ha
existentă la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia.
Nesecret
Pagina 52 din 142
TURISM
Cadrul natural foarte generos, varietatea reliefului şi a resurselor, valorile istorice şi culturale,
complexitatea economiei sunt elemente componente ale unui potenţial turistic remarcabil al judeţului
Prahova, plasându-l ca destinaţie turistică importantă pentru români şi străini.
Există deja o bună tradiţie a activităţilor turistice în Prahova, iar dinamica perioadei actuale
relevă preocuparea autorităţilor locale şi a mediului de afaceri de a investi în infrastructura şi serviciile
turistice, în pofida unor inconsecvenţe determinate mai ales de posibilităţile financiare.
Câteva menţiuni cu privire la zone/puncte de mare atracţie turistică naturală:
- Parcul Natural Bucegi în suprafaţă de 32.498 ha deţine în judeţul Prahova 8.322 ha;
- Muntele de Sare din Slănic – rezervaţie naturală şi monument al naturii;
- Abruptul Prahovean, Locul fosilifer Plaiul Hoţilor, Munţii Colţii lui Barbeş Arinişul de la
Sinaia.
Reţeaua turistică pusă la dispoziţia turiştilor în anul 2014, în judeţul Prahova, a cuprins 286
structuri de primire turistică (unităţi cu cel puțin 5 locuri-pat), din care: 76 hoteluri, 7 hosteluri, 16
moteluri, 40 vile turistice, 12 cabane turistice, 3 tabere pentru elevi si prescolari, 130 pensiuni, un
bungalou si un camping.
În profil regional, conform datelor statistice disponibile, la finele anului 2013, judeţul Prahova
deţinea 43,2% din capacitatile de cazare turistică.
Potrivit datelor statistice disponibile, turistii cazati în hoteluri au detinut în anul 2013 ponderea cea
mai mare de 71,9% din totalul sosirilor în structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, fiind
urmati de cei cazati în pensiuni 12,5%, moteluri 4,5%, vile 6,1%, etc..
Pe ţări de provenienţă 5.718 turişti (11,77%) au venit din Israel, 5.494 turişti (11,31%) din
Bulgaria, 4.447 turişti (9,15%) din Italia, 3634 turiști (7,48%) din Regatul Unit al Marii Britanii, 3.165
turişti (6,51%) din Germania, 2.519 turişti (5,18%) din SUA, 2.392 turişti (4,92%) din Franţa, 1.792
turişti (3,69%) din Spania, 1,483 turiști (3,05%) din Japonia, 1.312 turiști (2,7%) din Rusia, 1098
turişti (2,26%) din Grecia, 1088 turişti (2,24%) din Austria s.a.
Din cei 48.583 turisti straini care au venit în judetul Prahova în anul 2013, 30.113 turisti straini
(61,98%) s-au deplasat în Sinaia, 14.133 turisti straini (29,09%) în Ploiesti, 1251 turisti straini (2,57%)
în Bușteni, etc..
Numarul total de înnoptari ale turistilor în structurile de primire turistica cu functiuni de cazare
turistica din anul 2013 a fost de 876.902 înnoptari din care 747.857 înnoptari ale turistilor români si
145.934 înnoptari ale turistilor straini.
În anul 2013, durata medie a sederii turistilor în diferite locatii a fost de 2,39 zile (2,35 zile la
turistii români si 3 zile la cei straini) cu 0,01 zile mai mica decât în anul precedent.
Indicele de utilizare neta a capacitatilor de cazare turistica în functiune a fost în anul 2013 de 21%,
cu 2,2 puncte procentuale mai mic decât în anul 2012.
Nesecret
Pagina 53 din 142
Forme de turism
Turism montan: pentru
- practicarea sporturilor de iarnă (coborâri de agrement, schi fond, schi alpin, schi
extrem şi snowboard, snowkiting) pe 24 de pârtii de schi în staţiunile Sinaia, Buşteni şi
Azuga, deservite de 13 instalații pe cablu şi o parte dotate cu tunuri de zăpadă
artificială, astfel:
15 Pârtii de schi în Sinaia: Valea Dorului Sub telescaun 1, Valea Dorului Sub
telescaun 2, Valea Dorului – Variantă, Valea Soarelui 1, Scândurari - Drumul de
vară, Târle, Papagal, Carp, Începători, Pârtia nouă (Cota 1400-telecabină), Valea
Soarelui 2, Valea Lăptici 1, Valea Lăptici 2, Gondolă, Valea cu Brazi.
Aceste pârtii sunt deservite de 7 instalaţii de transport pe cablu: Telegondolă -
Cota 1400, Telecabină - Sinaia – Cota 1400, Telecabină - Cota 1400 – Cota
2000, Telescaun - Cota 1400 – Cota 2000, Telescaun - Valea Dorului, Telescaun
- Valea Soarelui, Teleschi – Scândurar.
2 Pârtii de schi în Buşteni: Pârtia Kalinderu I, Pârtia Kalinderu II.
Pârtiile sunt deservite de un telescaun debreiabil cu 4 locuri tip Leitner.
7 Pârtii de schi în Azuga: Sorica, Cazacu, La Stâna, Azuga Sud, Variantă
Cazacu, Şcoală (130 m lungine, 60 m lăţime, grad dificultate uşoară), Breteaua
Cazacu.
Aceste pârtii sunt deservite de 5 instalaţii de transport pe cablu: Telegondola
Sorica, Teleschi Sorica Sud, Teleschi Varianta Cazacu, Baby schi Şcoală,
Teleschi Sorica.
În Buşteni există de asemenea, pârtia de sanie din partea superioară a pârtiei
Kalinderu, cu o lungime de 200 m şi o lăţime medie de 20 m. şi în Sinaia există
Pârtie de bob şi sanie, cu 13 viraje.
În fiecare staţiune există şcolile de schi locale care vă pot asigura tot
echipamentul necesar precum şi profesori bine pregătiţi.
- drumeţii;
- mountainbike, alpinism şi escalada, enduro şi off-road, dar şi pentru vizită în Parcul
Natural Bucegi.
Mountainbike şi ciclism - se practică în zona munţilor Bucegi, Ciucaş şi
Baiului.
Off road-ul se poate practica în multe zone ale judeţului. Spectaculoase sunt
traseele care duc spre platoul Bucegi, vârful Ciucaş şi muntele Baiului.
Enduro - trasee: Bertea – Pasul Bratocea, pe Valea Doftanei; Vălenii de
Munte – Cascada Schinda – Drajna – Slon sau Vălenii de Munte – Tabla Buţii,
pe Valea Teleajenului.
Motocros se poate practica pe cea mai mare pistă de motocros din România (1-
500 m) la Câmpina, omologată de Federaţia Naţională de Motociclism.
Escaladă şi alpinism - Munţii Bucegi oferă multiple trasee pentru escaladă şi
alpinism în Sinaia, Buşteni, Azuga.
Expediţii în rezervaţia Bucegi
În parteneriat cu administraţia Parcului Natural Bucegi, se organizează la
cerere tour-uri ghidate de rangeri ai parcului, în diverse zone sau areale
protejate din parc, cu scopul observării naturii, a florei și faunei precum și a
endemismelor masivului Bucegi.
Nesecret
Pagina 54 din 142
SĂNĂTATE.
În judeţul Prahova reţeaua sanitară existentă este alcătuită din spitale, policlinici, cabinete
medicale individuale, sanatorii, farmacii, laboratoare pentru investigaţii paraclinice şi imagistice.
Direcţia de Sănătate Publică Prahova coordonează şi răspunde de întreaga activitate de sănătate
publică în judeţ în scopul implementării politicilor şi programelor naţionale de sănătate publică, a
activităţii de medicină preventivă şi a inspecţiei sanitare de stat, a monitorizării stării de sănătate,
precum şi a planificării şi derulării investiţiilor finanţate de la bugetul de stat pentru sectorul de
sănătate. De asemenea, evaluează starea de sănătate a populaţiei din judeţ, identifică principalele
probleme de sănătate publică şi alocă prioritar resursele, elaborează strategia de dezvoltare a serviciilor
de sănătate locale şi stabileşte, pe baza evaluării, reorganizarea structurilor sanitare din teritoriu.
Serviciile de sănătate furnizate în judeţul Prahova sunt destinate promovării sănătăţii şi
asigurării asistenţei medicale a populaţiei, inclusiv prin recuperare şi îngrijiri paleative.
Asistenţa medicală a populaţiei se asigură în principalele unităţi sanitare:
Spitale publice Unităţi
> sanitare
> 16
> Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti
> Spitalul Municipal Ploieşti
> Spitalul de Obstetrică - Ginecologie Ploieşti
> Spitalul de Pediatrie Ploieşti
> Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie Azuga
>
Spitalul Orăşenesc Băicoi
>
> Spitalul de Boli Pulmonare Breaza
> Spitalul Municipal Câmpina
> Spitalul Orăşenesc Sinaia
> Spitalul Orăşenesc Mizil
> Spitalul Orăşenesc Vălenii de Munte
> Spitalul Urlaţi
> Spitalul CFR Ploieşti
Spitalul de Psihiatrie Voila Câmpina
Spitalul de Pneumoftiziologie Floreşti
Spitalul de Pneumoftiziologie Drajna
Spitale particulare 6
> S.C. Dentirad Hospital S.R.L. Plopeni - 34 paturi
(20 medicina internă + 14 recuperare medicală)+ 26 paturi
spitalizare de zi
> S.C. Bestmed S.R.L - 38 paturi
(8 îngrijiri paliative + 30 recuperare neuromotorie)
> S.C. Darius Medical Center S.R.L - 50 paturi
(24 îngrijiri paliative + 16 recuperare neuromotorie + 10
recuperare medicina fizică şi balneologie)
> S.C. Spital Lotus S.R.L Ploieşti - 22 paturi
(11 OG + 9 neonatologie + 2 ATI) + 10 paturi spitalizare
de zi)
Nesecret
Pagina 56 din 142
Personalul medical din sistemul public si din sistemul privat (norme de baza) este alcatuit din :
Nesecret
Pagina 57 din 142
1. Ploieşti 2.256 569 1.952 2017 316 1444 2017 309 1455
2. Azuga 114 15 47 95 20 50 95 18 47
3. Băicoi 130 25 64 130 19 45 130 19 43
Boldeşti
4. 90 10 25
Scăeni 44 2 13
5. Breaza 100 17 45 85 5 30 85 6 29
6. Buşteni 25 16 63 104 3 19 104 5 18
7. Comarnic - 7 4
8. Câmpina 905 103 402 812 96 330 812 100 344
9. Mizil 115 27 76 102 15 39 102 16 37
10. Plopeni 60 15 23
11. Sinaia 105 28 89 94 29 69 94 27 71
12. Slănic 50 7 27
13. Urlaţi 50 11 42 67 10 34 67 4 30
Vălenii
14. 105 27 97 120 19 80 120 19 85
de Munte
Situaţia unităţilor sanitare cu paturi, a medicilor, a personalului mediu sanitar, a cabinetelor medicale
individuale medicina de familie (CMI-MF), farmacii, cabinete stomatologice, prezentată pe localitati în anexă,
este următoarea:
Nesecret
Pagina 58 din 142
La unităţile sanitare care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Prahova, respectiv, Spitalul
Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Spitalul de Obstetrică Ginecologie Ploieşti şi Spitalul de Pediatrie Ploieşti s-au
realizat pentru toate locaţiile investiţii, reparaţii capitale, reabilitări, modernizări ale clădirilor, blocurilor
operatorii, instalaţiilor tehnico-sanitare, utilităţilor precum şi achiziţii de echipamente şi aparatura medicală, în
principal cu fonduri alocate de către Consiliul Judeţean Prahova.
Cu finanţare de la Banca Mondială s-a amenajat Centrul de Sănătate Mintală pentru Copii, în
clădirea din Strada Tudor Vladimirescu, nr. 127, din Ploieşti şi s-a realizat Modernizarea secţiilor de
Obstetrică şi Neonatologie, iar prin Administraţia Fondului pentru Mediu a fost finanţat proiectul „Utilizarea
energiei solare în vederea producerii apei calde la unităţi sanitare de interes judeţean, aflate în domeniul public
al judeţului Prahova, care a vizat montarea a 2 sisteme solare la secţia Boldescu, aparţinând Spitalului Judeţean
de Urgenţă Ploieşti.
De asemenea, Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti (lider) în parteneriat cu Spitalul de Pediatrie Ploieşti
şi cu Spitalul Orăşenesc Băicoi au implementat prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii
Economice" 2007-2013, Axa III „Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public"
proiectul „Dezvoltarea sistemului informatic medical prin servicii de e-sănătate în beneficiul locuitorilor
judeţului Prahova", având ca scop creşterea competitivităţii economice şi promovarea interacţiunilor dintre
spitale şi cetăţeni/mediu extern, precum şi îmbunătăţirea şi exploatarea pe deplin a potenţialului TIC şi a
aplicaţiilor din cadrul spitalelor, prin implementarea de sisteme, servicii şi aplicaţii de e-sănătate.
Totodată, consiliile locale care au în administrare unităţi sanitare au alocat sume importante în bugetele
anuale, în scopul îmbunătăţirii funcţionalităţii serviciilor medicale.
substaţia Ciorani;
substaţia Câmpina;
substaţia Mizil;
substaţia Sinaia;
substaţia Slănic;
substaţia Vălenii de Munte;
substaţia Urlaţi.
Activitatea de salvare montană din judeţ este asigurată de către Serviciul Public Judeţean
Salvamont Prahova şi serviciile locale, care acţionează cu formaţii proprii în Azuga, Buşteni, Sinaia
şi Cheia.
O componentă importantă în sfera asigurării sănătăţii populaţiei o reprezintă Asistenţa
sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor. Prin structura teritorială specializată, care
dispune de personal calificat şi o dotare corespunzătoare, în baza cunoaşterii efectivelor de animale pe
specii şi tipuri de exploataţii se procedează la recoltări de probe pentru depistarea eventualelor boli
infecto-contagioase/parazitare precum trichineloza, rabia, tuberculoza bovina, ş.a. Sunt monitorizate
toate exporturile şi importurile de animale vii, a produselor de origine animală şi nonanimală,
verificându-se în acelaşI timp unităţile de fabricare şi depozitare a acestora. Pentru produsele şi
unităţile neconforme sunt aplicate măsurile şi sancţiunile prevătute de lege, îm funcţie de gravitatea
abaterii, respective de incidenţa asupra sănătăţii populaţiei.
ASISTENŢĂ SOCIALĂ
La nivel judeţean, aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei
copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a
oricăror persoane aflate în nevoie se realizează de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi
Protecţia Copilului Prahova, instituţie publică cu personalitate juridică, înfiinţată în subordinea
Consiliului Judeţean Prahova.
Structura organizatorică a acesteia cuprinde pe lângă serviciile/birourile/compartimentele de
specialitate unităţi de asistenţă socială, care au ca obiect de activitate asigurarea protecţiei în regim
rezidenţial a copilului aflat în dificultate şi a persoanelor adulte încadrate în grad de handicap, precum
şi servicii alternative de protecţie.
Soluţionarea problematicii copilului aflat în dificultate şi a persoanelor adulte cu nevoi speciale
presupune un sistem complex de management de caz, evaluare şi prestaţii aferente, având ca ţinte
recuperarea şi reintegrarea socială a persoanei.
Structura unităţilor şi evoluţia activităţilor specifice:
- Unităţi de protecţie pentru copii:
Unitatea de asistenţă socială Capacitate Nr. beneficiari
la data de
31.12.2014
1. COMPLEXUL DE SERVICII COMUNITARE „SF. ANDREI” PLOIEŞTI
centru de plasament pentru copilul cu handicap 75 81
Nesecret
Pagina 60 din 142
UNITĂŢI
ŞCOLARE - TOTAL 344 297 296 291 278 239 244 217 211
din care:
- grădiniţe 62 55 54 46 40 41 41 31 26
- şcoli primare şi 223 180 178 178 172 133 134 133 132
gimnaziale
- licee 47 47 47 47 47 47 47 47 47
- şcoli profesionale
(de arteşi meserii) 2 4 3 2 2 2 2 0 0
- şcoli postliceale şi 1 1 1 1 1 0 0 0 0
de maiştri
- şcoli pentru copii 6 6 6 6 6 6 6 6 6
cu deficienţe
- persoane-
2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
POPULAŢIA
ŞCOLARĂ
TOTAL 126.377 124.968 122.356 122.149 121.155 119.416 117.830 116.310 112.615
din care:
- învăţământ 17.906
20.919 21.342 21.621 22.766 23.354 23.527 19.781 18.660
preşcolar
- învăţământ
65.041 63.359 61.996 60.799 59.836 58.048 63.090 63.544 63.787
primar şi gimnazial
- învăţământ
28.704 28.855 27.392 29.728 31.358 33.257 31.478 30.610 25.797
liceal
- învăţământ
profesional (de arte 9.793 9.051 8.441 5.635 3.068 755 530 834 1668
şi meserii)
-
învăţământpostl 1.503 1.878 2.424 2.676 3.017 3.299 2.194 1.875 2631
icealşi de maiştri
-
învăţământpent 417 483 482 545 522 530 757 787 826
rucopiicudeficienţe
Nesecret
Pagina 62 din 142
- persoane -
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
POPULAŢIA
134.575 130.618 130.718 129.401 127.068 126.581 113.601 112.615
ŞCOLARĂ-TOTAL
- municipii şi oraşe 85.909 82.923 83.182 82.192 81.012 80.581 68.309 68.195
COPII ÎN
17.906
GRĂDINIŢE- 21.342 21.621 22.766 23.354 23.527 19.476 18.660
TOTAL
- municipii şi oraşe 9.822 10.168 10.881 11.246 11.438 9.646 9.188 8719
- comune 11.520 11.453 11.885 12.108 12.089 9.830 9.472 9187
ELEVI - TOTAL 103.626 100.735 99.383 97.801 95.889 99.980 94.154 94.709
- municipii şi oraşe 66.480 64.493 63.732 62.700 61.922 63.810 58.517 59.476
-
comune 37.146 36.242 35.651 35101 33.967 36.170 35.637 35.233
CADRE 7210
8.334 8.295 8.130 7.907 7.509 7.581 6.945
DIDACTICE-TOTAL
- municipii şi oraşe 5.090 5.005 4.893 4.780 4.630 4.612 4.014 4320
- comune 3.244 3.290 3.237 3.127 2.879 2.969 2.931 2890
Nesecret
Pagina 63 din 142
Număr facultăți 5
Număr departamente 13
Număr programe de licenţă 34
Număr programe de masterat 28
Număr cadre didactice 314
- Profesoriuniversitari 38
- Conferenţiariuniversitari 66
- Şefilucrări/lectori 148
- Asistenţiuniversitari 46
- Preparatori 16
Numărstudenţi 8.020
Numărdoctoranzi 124
Numărdomenii de doctorat 6
CULTURĂ ȘI ARTĂ
Activitatea de cultură şi artă se realizează în cadrul unei reţele de instituţii specializate care
funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Prahova sau a consiliilor locale, precum şi în unităţi
de nivel naţional. Coordonarea metodologică revine Ministerului Culturii prin Direcţia Judeţeană
pentru Cultură Prahova.
Instituţii culturale de importanţă naţională: Muzeul Naţional al Petrolului din Ploieşti, Muzeul
Naţional Peleş din Sinaia şi Muzeul Cinegetic Posada.
Secții muzeale:
1. Muzeul de Istorie și Arheologie -Ploiesti
2. Muzeul „Casa de târgoveţ din secolul al XVIII-lea – al XIX-lea” -Ploiesti
3. Muzeul „I. L. Caragiale” -Ploieşti
4. Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” -Ploieşti
5. Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” -Ploieşti
6. Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” -Ploieşti
7. Muzeul „Casa Domnească”- comuna Brebu
8. Muzeul „Conacul Bellu”- Urlaţi
9. Muzeul „Foisorul Bellu”- Urlaţi
10. Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” -Buşteni
Nesecret
Pagina 64 din 142
Rezervații arheologice:
1. Rezervaţia arheologică Budureasca
2. Rezervaţia arheologică Târgşoru Vechi,
3. Castrul roman „Drajna de Sus” –comuna Drajna
Nesecret
Pagina 65 din 142
Activitatea Muzeului Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu Quintus”, prin cele 2
secţii: Muzeul de Artă Ploieşti şi Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” Câmpina, s-a concretizat, în
perioada 2007-2014, intr-un numar mare de expozitii tematice si evenimente organizate de muzeu sau
cu participarea muzeului.
REŢELE DE UTILITĂŢI
Alimentarea cu apă
Judeţul Prahova deţine un bazin hidrografic important cu surse de apă de suprafaţă şi de
adâncime, precum şi cu sisteme de captare, stocare, tratare, transport şi distribuţie care asigură apa
necesară pentru consumul populaţiei şi pentru activităţile economice.
Nesecret
Pagina 67 din 142
Nesecret
Pagina 68 din 142
Lungimea reţelei de iluminat public în municipiul Ploieşti este de 221 km (din care 196 km
reţea aeriană şi 25 km reţea subterană).
În restul localităţilor din judeţul Prahova funcţionează instalaţii comune de distribuţie şi
iluminat public.
În perioada 2007-2013 Electrica S.A. a realizat un numar de 40 de lucrări pentru îmbunătăţirea
condiţiilor tehnice de alimentare cu energie electrică a consumatorilor în 25 de localităţi din judeţ; 47
lucrari pentru imbunatatirea nivelului de tensiune in 31 localitati , 2 staţii de transformare 100/20KV.
Cu fonduri europene a fost implementat un sistem automat de distribuţie pentru municipiul
Ploieşti.
Nesecret
Pagina 71 din 142