SUBCARPATII MOLDOVEI

Se desfasoara in partea de est , intre Carpatii Orientali si Podisul Moldovei.

Ocupă o suprafață de 5000 kmp, desfășurați de la nord ( Valea Moldovei care îi
despart de Podișul Sucevei), la sud ( Valea Trotușului delimitându-i de Subcarpații
Curburii), pe o distanță de aproximativ 160 km

GENEZĂ
Din punct de vedere geologic Subcarpații Moldovei se suprapun unei mari depresiuni
piemontane, de subsidență activă, individualizată ca efect al înălțării unităților flișului extern,
la începutul miocenului, între aria carpatică și marginea unităților de vorland.
În această depresiune s-au acumulat depozite de tip molasă, groase începând din
sarmațianul inferior.Procesul de sedimentare s-a încheiat odată cu prima parte a
sarmațianului, când orogeneza moldavică a antrenat nu numai unitățile tectonice ale flișului,
ci a impus și molasa sarmatică peste unitățile de vorland.

STRUCTURA GEOLOGICA

Subcarpatii Moldovei se desfasoara la contactul dintre doua unitati structurale diferite:

- Platforma Moldoveneasca in est si
- Orogenul carpatic in vest.
Fundamentul aparține platformei ce coboară în trepte spre vest , iar suprastructura
sedimentară aparține dominat orogenului, fiind o molasă alcatuita din roci sedimentare de
tipul marnelor , argilelor și gresiilor în strate cu grosimi diferite.

In nord si Sud-Est exista si microconglomerate (miocen inferior)de care sunt legate

cateva culmi cu inaltimi mai mari si cu versanti abrupt(Plesu, Pietricica)
 RELIEFUL

Subcarpații Moldovei comparativ cu celelalte grupe din Subcarpați, se caracterizează

prin simplitatea alcatuirii orografice. Se disting în vest un sir de depresiuni cu structură
cutată ( axate pe sinclinale largi) iar la est un aliament de dealuri ( unele axate pe cute
anticlinale , dar cele mai multe apartinând unei structure ușor monoclinale – rest dintr-un
piemont sarmațian sau pliocen, construit de râuri carpatice).
ALTITUDINILE

 Cele mai ridicate au cele mai mari valori in nord in culmea Plesu ( 911m ) si in sud in
culmea Pietricica ( 740m ).

 Valorile minime apartin luncilor raurilor – Bistrita si Trotusi , situîndu-se în intervalul

150-200m;

 Cea mai mare parte a spațiului subcarpatic se desfasoară între 250-400m acestui
interval altimetric apartinându-i atât depresiunile cât și majoritatea versanților și
dealurilor joase.

Este prezent relieful dezvoltat pe gresii – în Culmea Pleșu și Culmea Pietricica

De asemenea în Subcarpații Moldovei este prezent reliful dezvoltat pe sare – în

Depresiunea Tazlău-Casin la Târgu Ocna

SUBDIVIZIUNI
 Subcarpatii Neamtului : - Depr. Malini - Dl. Budaru
- Depr. Rasca - Culmea Plesului - 915 m
- Depr. Neamtului - Dl. Corni - 592 m
- Depr. Cracau-Bistrita - Dl. Margineni
- Dl. Runcu
- Bazinetul Budesti

 Subcarpatii Trotusului : - Culmea Pietricica

- Depr. Tazălau-Casin - Depr. Oituz
- Dl. Solonțului
- Dl. Berzunțiului
- Depr. Trebiș
- Piemontul Păniceștilor
 CLIMA
Subcarpații Moldovei se încadrează in Climatul temperat continental al dealurilor
cu altitudini medii

 Temperaturile mediile anuale fiind de 8 C in nord si 10 C in sud,

 in ianuarie : -6 C in nord si -3 C in sud

 in iulie : 18-19 C in nord si 22-23 C in sud

 Precipitatiile : 600 mm/an - in sud si in depresiuni si 700mm/an pe dealuri si in

nord.
 Frecvența maselor de aer : sunt dominante : Nord-Sud și Nord-Est – Sud-Vest

 Vanturile locale: - Crivățul – vant rece – iarna ce provoacă geruri

RETEAUA HIDROGRAFICA

RAURILE

Apartine bazinului hidrografic Siret.

Cele mai mari rauri au obarsii in Carpatii Orientali:

- Moldova - Neamt - Nemtisor

- Bistrita - Cracau
- Trotuș - Tazlau, Oituz, Cașin

fie de pe dealurile subcarpatice – Topolita.

LOCURILE

Pentru valorificarea potentialului hidrografic al Bistritei s au realizat lacurile:

Racovita, Garleni. A existat si lacul Belci pe Tazlau care a disparut in urma ruperii barajului
la o viitura foarte mare.

VEGETATIA
Este dispusă etajat conform condițiilor pedoclimatice și de relief
 1. Etajul pădurilor nemorale ( pădurile de foioase)
- Subetajul fagului – fagetele colinare ( 400 – 800 m altitudine) – în Culmea Pleșu și
Culmea Pietricica.
Predominant este fagul care se asociaza cu putine exemplare de : carpen , paltin , plop
tremurator , frasin , mesteacan
Arbusti : alun , soc negru , corn , lemn cainesc , sanger

- Subetajul gorunului – la altitudini de ( 600 - 700 m )

- Sunt reprezentative si pădurile de amestec fag-gorun ( șleaurile )
2. Zona pădurilor nemorale
Reprezentată de stejarul pedunculat asociat cu ulm, carpen, tei, artar. Pădurile de
stejar sunt specifice depresiunilor ( Cracău-Bistrița si Tazlău-Casin)

3. În luncile răurilor există zăvoaie cu salcie, plop

FAUNA
Se etajează in funcție de zonele de vegetație.
1. Pentru subetajul fagului:
Mamifere : mistreț, lup, vulpe, pisica să lbatică , viezure, pâ rș
Păsări : ierunca, cinteza, mă că leandru, ciocă nitoarea, uliu pă să rar
Reptile : Vipera , sarpele orb , broasca rosie de munte

2. Pentru subetajul gorunului:

Mamifere : mistretul , vulpea , caprioara , pisica salbatica
Pasari : Mierla , turtureaua , ciocanitoarea, gaia rosie , cucuveaua pitica ,
graur , pitigoi, huhurez, uliu porumbar , soimul randunelelor
Reptile : Broasca rosie de padure , buhaiul cu burta rosie si galbena

3. Pentru etajul stejarului:

Mamifere : Caprioara , veverita , lupul , iepurele , vulpea , pisica salbatica
Pasari : Mierla, turturica, privighetoarea, ciocarlia de padure, ciocanitoarea,
eretele
Reptile : Sarpele orb , soparla de camp , gusterul , soparla de padure
 SOLURILE

Apartin predominant clasei molisolurilor la care pe suprafete restranse se adauga

cambisolurile.

Distributia lor este in stransa legatura cu conditiile de relif si de clima.

In depresiuni, pe terasele largi ale Neamtului, Cracaului si Tazlaului se intalnesc

solurile cernoziomice, iar acolo unde apar zone calcaroase intalnim rendzine și
pseudorendzine.

Pe versantii dealurilor mai joase, sub padurile de foioase, se intinde arealul

solurilor brune

Pe cei ai culmilot Pietricica si Plesu cu inaltime mare si umiditate ridicata exista

soluri brune acide si brune luvice.

POPULATIA

Subcarpatii Moldovei constituie una din regiunile bine populate din tara noastra.

Densitatea populatiei atinge valori mari – 125-150 loc./kmp in depresiuni, si este ceva mai
redusa 75-100 loc./kmp in dealurile subcarpatice.

Sporul natural inregistreaza valori mai ridicate decat media pe tara

ASEZARILE UMANE

SATE

Majoritatea reprezinta sate mari – peste 1500 loc. - de tip rasfirat Doar pe Bistrita si
Trotusi in lungul arterelor principale de comunicatii tipul de sat risipit s-a imbinat cu cel alungit.
Ocupatiile traditionale – cresterea animaleleor, cultura plantelor, pomicultura, exploatarea forestiera,
s au adaugat cele indutriale determinate de extractia petrolului, sari.
 0RASE

Exista 6 orase:

1 oras mare : Piatra Neamt 105.499 loc. ;

1 oras mijlociu : Onesti 51 681 loc.

4 orase mici : Moinesti 24 204 loc.;

Targu Targu Neamt 20 654 loc.

Buhusi 18 980 loc.

Ocna 13 598 loc.

INDUSTRIA

INDUSTRIA ENERGETICA.

Extractia petrolului, gaze de sonda si energie electrica

Zacaminte de petrol si gaze in special in perimetrul Depresiunii Tazlau-Casin :

Moinesti, Zemes, Parjol, Solont, Tescani, Stanesti, Modarzau, Lucacesti, Casin – cu prelucrare la
Onesti si Darmanesti

Gaze natural – Tazlau si sunt dirijate spre combinatul chimic Onesti

ENERGIA ELECTRICA

Termocentralela de la Borzesti( foloseste gaze natural) si in cadrul centrelor in aval de orasul

Piatra Neamt – Roznov 1, Roznov 2, Zanesti, Costisa, Buhusi, Racovita, Garleni

INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MASINI

- Utilaj agricol – Piatra Neamt

INDUSTRIA CHIMICA

- Combinatul de produse azotoase – Roznov-Savinesti (azotat de amoniu, uree, ammoniac si

produse clorosodice)

- Combinatul de cauciuc sintetic – Onesti

- Combinatul de produse clorosodice – Onesti

 INDUSTRIA LEMNULUI

- Prelucrarea a lemnului – Piatra Neamt, Targu Neamt, Roznov, Onesti

INDUSTRIA ALIMENTARA

- Morarit si panificatie , produse lactate, conserve de fructe

AGRICULTURA

Constituie ramura economica principal. Se cultiva cereal : porumb , grau, orz, secara

- Cartofi

- Pomicultura – pruni , meri

- Cresterea animalelor