Vânturile neperiodice intense

Vânturile catabatice
Din categoria vânturilor apărute sub influenţa reliefului (a topografiei) fac parte, în primul rând,
vânturile catabatice (descendente). Apariţia acestora este condiţionată de prezenţa unor denivelări
importante ale reliefului (zone montane înalte, respectiv zone mai joase, situate în imediata vecinătate). Se
pot astfel separa vânturi catabatice de munte şi, pentru regiuni nelocuite, vânturi catabatice de gheţar.

Foehnul

Foehnul este un vant de munte, cald si uscat, care se deplaseaza cu o viteza

mare. Cand aerul dintr-o vale urca pe panta unui masiv muntos, se raceste pe masura ce se
inalta. Vaporii de apa pe care ii contine se condenseaza si se produce ploaia. Cand trece de
varful muntelui, aerul, care si-a pierdut intreaga umiditate, devine uscat. Coborand pe celalat
versant, aerul se incalzeste rapid, cu aproximativ 1 C la fiecare 100m. Foehnul provoaca
deseori incendii si avalanse. Existenta Foehnului explica vegetatia diferita care poate fi
observata pe fiecare din versantii unui munte: vegetatie specifica mediului umed pe primul
versant si specifica mediului arid, chiar desertic, pe cel de-al doilea. Foehnul din Muntii
Stancosi este vestit pentru temperaturile sale ridicate. In ianuarie 1943, la Searfish, acesta a
dus la o crestere a temperaturii de la -20 C la +7 C, in numai putin de 2 minute, iar la
Pincher Creek (Alberta, Canada), unde, în data de 6 ianuarie 1966, Chinook-ul a determinat
o creştere a temperaturii aerului cu 21° C în numai 4 minute!

Este un vânt de umbră de ploaie care rezultă din încălzirea adiabatică ulterioară a
aerului care și-a scăzut cea mai mare parte a umezelii pe pantele de vânt . Ca o consecință a
diferitelor rate de scădere adiabatică a aerului umed și uscat, aerul de pe pantele de sub vânt
devine mai cald decât cotele echivalente de pe pantele de vânt . Vânturile Föhn pot crește
temperaturile cu până la 14 ° C (25 ° F) în doar câteva ore. Elveția, sudul Germaniei și
Austria au un climat mai cald din cauza Föhn, deoarece vânturile umede de pe Marea
Mediterană suflă peste Alpi.

Ca repartiţie geografică , zona clasică de apariţie a Foehnului este reprezentată de:

1. versanţii nordici ai Munţilor Alpi şi Podişul Elveţiei, unde fenomenul a fost studiat
pentru prima dată .
2. versanţii estici ai Munţilor Stâncoşi, îndeosebi pe teritoriul Canadei (aici vântul se
numeşte Chinook); sudul Californiei (Santa Ana); inclusiv Sundowner vânturile din
Santa Barbara, sunt în unele moduri similare cu Fohn, dar sunt originare din
deșerturile uscate ca un vânt katabatic.
3. versanţii estici ai Anzilor argentinieni (Zonda), Vânt Puelche în Chile
4. In Asia :
 - Loo în câmpia indo-gangetică
- Warm Braw în Insulele Schouten la nord de Papua de Vest , Indonezia.
- Wuhan din China este cunoscut ca unul dintre cele Trei Cuptoare datorită vremii
extrem de fierbinți din vară , rezultat din efectul de încă lzire adiabatică creat de munții
din sud

5. Munţii Caucaz, munţii din Asia Centrală ( în zona Taşkent),

6. versanţii estici al Alpilor din insula sudică a Noii Zeelande Canterbury , și Otago
7. coasta de sud-est a Australiei, cum ar fi în zona mai mare a Sydney

Foehnul este prezent şi pe teritoriul României, chiar în forma lui clasică de

dezvoltare, cu nimic mai prejos decât cea din Alpi. Principalele zone de apariţie sunt:
versanţii nordici ai Munţilor Fă gă raş şi Depresiunea Fă gă raşului (cunoscut aici sub
denumirea de Vântul mare sau Mâncătorul de zăpada), când circulaţia aerului se face
dinspre S; versanţii sud-estici ai Munţilor Apuseni, culoarul Arieşului inferior şi al
Mureşului în sectorul Turda-Alba Iulia, inclusiv partea vestică a Câmpiei Transilvaniei şi a
Podişului Târnavelor, în condiţiile unei circulaţii din sector vestic; versanţii externi ai
Carpaţilor şi Subcarpaţilor Curburii, când circulaţia este dinspre VNV; versanţii sudici ai
Carpaţilor Meridionali, în condiţiile unei circulaţii dinspre nord sau nord-vest.

Efecte
Vânturile de acest tip sunt numite și „mâncă toare de ză padă ” pentru capacitatea lor de a face
ză pada și gheața să se topească sau să se sublimeze rapid. Acesta este rezultatul nu numai al
că ldurii aerului, ci și al umidită ții sale relative scă zute . În consecință , se știe că vânturile
foehn contribuie la dezintegrarea rafturilor de gheață din regiunile polare. ;
In Canada şi SUA, pe versanţii estici ai Munţilor Stâncoşi, sunt citate cazuri în care
viteza vântului Chinook a depă şit 45 m/s, valoare caracteristică unui uragan de categoria 2-3
Vânturile Foehn sunt notorii printre alpiniștii din Alpi, în special cei care urcă pe Eiger ,
pentru care vânturile adaugă dificultă ți suplimentare în ascensiunea unui vârf deja dificil.
Ele sunt, de asemenea, asociate cu ră spândirea rapidă a incendiilor.

Efecte fiziologice pretinse

Locuitorii din zonele cu vânturi frecvente au raportat că se confruntă cu o varietate de boli,
de la migrene la psihoză . Prima analiză clinică a acestor efecte a fost publicată de medicul
austriac Anton Czermak în secolul al XIX-lea. Un studiu realizat de Ludwig-Maximilians-
Universität München a constatat că sinuciderile și accidentele au crescut cu 10% în timpul
vânturilor din Europa Centrală . Cauzarea Föhnkrankheit ( in engleză : foehn-boala) este
nedovedită . În unele regiuni, vânturile föhn sunt asociate cu provocarea unor probleme
circulatorii, dureri de cap sau afecțiuni similare. Cercetă torii au descoperit, totuși, că
temperatura caldă a vântului de la foehn este benefică pentru oameni în majoritatea
situațiilor și au teorizat că efectele negative raportate pot fi rezultatul unor factori secundari,
cum ar fi schimbă rile în câmpul electric sau în starea ionică a atmosfera, umiditatea relativ
redusă a vântului sau senzația în general neplă cută de a fi într-un mediu cu vânt puternic și
rafinat.
Coşava

Exista situatii in care pozitionarea presiunii aeriene in formarea unul anticiclon in nordul,
nord-estul Romaniei si a unui ciclon in sud-vest, creeaza conditiile favorabile intensificarii
dinamice ale maselor aeriene. Acest fenomen genereaza un vant catabatic care este cunoscut
local-Cosava. Modul in care se manifesta, avand izbucniri intense, cauzeaza pagube
materiale.
Un vânt catabatic cald, uneori deosebit de violent (determina smulgeri de acoperişuri,
distrugeri de construcţii mai uşoare, de stâlpi rezistenţi, doborâturi de copaci etc.), care se
manifestă pe versanţii vestici ai Munţilor Aninei, pe o circulaţie din sector estic,
condiţionată de existenţa unui maxim barometric în Câmpia Română şi a unei depresiuni în
S Ungariei, respectiv în N Serbiei.
La noi in tara, Coridorul de-a lungul vaii Dunarii si sistemul raurilor din Muntii Banatului
favorizeaza aparitia unui vant catabatic in depresiunea Oravita si campia Caras. Acest vant
are caracteristicile termice ale unui Foehn.
In timpul iernii acesta poate avea caracteristicile vantului Bora. Cosava se formeaza in
anumite conditii orografice, mai precis traversand masivele varfuri montane si piemonturile
deluroase de la nord la sud si, respectiv, descrescand altitudinea de la est la vest. Masele de
aer dinamice sunt totodata accelerate de reteaua hidrografica cu directia est-vest care
formeaza vai stramte.

Daca pentru zona Banatului vantul Cosava se manifesta in perioada friguroasa a anului, in
cazul depresiunii Oravita este dificil de identificat o anumita luna sau an in care acesta are o
intensitate crescuta.
In cazul depresiunii Oravita s au considerat reprezentative fenomenele extreme care au avut
loc in 1979,1985 si 2012.
Studiul de caz 1. Contextul sinoptic al perioadei 15-19.02.1979
Pentru a evidentia evolutia fenomenului Cosava intre 15 si 19 februarie 1979 au fost extrase
conditiile de vreme calde, uscate, violente si de durata. Acest fenomen a putut fi masurat cu un
aparat experimental numit "electrocinematograf", care a masurat viteze de 70 m/s in acea perioada.
Deasupra Romaniei, presiunea la nivelul pamantului a fost relatic scazuta pe 15 februarie 1979,
Primele indicatii ale intensificari ale vantului sunt gasite in rapoartele aerologice al Belgradului.
Astfel umiditatea a scazuse cu 10%
In urma analizei aerologice s-a constatat:
- o crestere in temperatura de la -20 grade Celsius pana la +6.6 grade Celsius.
- cresterea vitezei vantului cu 29 m/s.
- scaderea umiditatii relative.
Studiul de caz 2. Contextul sinoptic in perioada 13-17.01.1985
In aceasta perioada vantul nu a fost atat de violent ca in februarie 1979, dar a influentat ninsoarea
care era prezenta la momentul respectiv la sol.
La inceputul masuratorilor (13.01.1985, ora 12 - amiaza) valorile erau:
- temperatura aerului: -11.6 grade Celsius (temperaturi normale pentru aceast aperioada a anului);
- umiditate relativa scazuta (75%);
- viteza vanturilor nu depasea 12 m/s.
Odata cu intensificarea vanturilor, pe 13 ianuarie 1985, ora 6 dupa-amiaza, temperatura a crescut de
la -11.6 la -4.4 grade Celsius. Umiditatea relativa a scazut de la 75% la 35%.

Studiul de caz 3. Perioada 31.10 - 03.11.2012

In aceasta analiza s a observat
- o puternica crestere a vitezei vantului, ajungand pana la 43 m/s,
- o crestere a temperaturii de la 2.8 la 16.4 grade Celsius,
- o descrestere a umiditatii relative de la 80% la 51%
- presiunea atmosferica a scazut

Concluzii
Cosava, vant catabatic cu manifestari violente de diferite durate si intensitati produce pagube
material semnificative in depresiunea analizata.
Spre exemplu, in 1979, intensitatea si violenta acestul vant au dus la: obiecte aruncate in aer,
ferestre sparte - cel mai cunoscut episod fiind distrugerea ferestrelor statiei meteorologice Oravita.
Totodata, pe ruta feroviara Oravita - Iam, pe 18 februarie 1979, la 7 dimineata, 3 vagoane de tren au
deraiat.

Suhoveiul
Este un vânt neperiodic asociat circulaţiei generale a atmosferei caracteristic Europei Estice
(Rusia, Ucraina, Republica Moldova, regiunile extracarpatice din România). Apariţia lui este condiţionată de
extinderea unui regim anticiclonic, centrat în Siberia, în Asia Centrală sau în nordul Africii (Bogdan, 1980).
Este un vânt ce apare în perioada caldă a anului (aprilie-septembrie), caracterizat printr-o umezeală relativă a
aerului foarte mică (sub 30%), temperaturi ridicate (peste 25° C), viteze mari (peste 5 m/s) şi direcţie
predominant estică. Durata de manifestare este, de obicei, de o zi, dar s-au înregistrat şi situaţii cu 5 zile
consecutive de prezenţă a Suhoveiului. Frecvenţa medie anuală cea mai mare o înregistrează în S Moldovei
şi în Bărăgan (6 zile), apoi urmează Câmpia Română, unde este cunoscut sub numele de Sărăcită, Traistă
goală sau Traistă-n băţ (4 zile) şi Dobrogea, unde este denumit Vântul negru (2 zile). Suhoveiul poate fi
asociat cu furtuni de praf originar din Asia, respectiv cu furtuni de praf şi nisip foarte fin provenind din
Sahara. Acest vânt determină eroziunea solului, distrugerea vegetaţiei arborescente, creşterea deficitului de
umezeală din sol, pierderea recoltelor prin scuturarea fructelor şi culcarea lanurilor (de acest motiv a şi
primit numele menţionate mai sus).