Universitatea din Bucureşti

Facultatea de Geografie
Departamentul de Geografie Regională şi Mediu

CLIMA ROMÂNIEI

Conf. univ. dr. Iuliana Vijulie

Vântul – reprezintă deplasarea pe orizontală a aerului la suprafața
planetei!

Vânturile se formează ca urmare a diferenței de presiune atmosferică,

determinată de diferențele de temperatură. Ele bat dinspre zonele cu
presiune ridicată (anticicloni - M) spre cele cu presiune scăzută (cicloni -
D). Cu cât diferența de presiune atmosferică este mai mare, cu atât
vântul va sufla mai tare.

Mișcările aerului (vântul) încearcă să uniformizeze diferențele de

căldură și presiune.

Vânturi permanente – vânturile de vest

Vânturi periodice: brizele marine și montane
Vânturi locale: crivăț, austru, suhovei etc.
 Vânturile locale
Crivăţul - este caracterizat prin deplasarea sa puternică pe direcția nord-est-sud-vest,
cu viteze de 100-120 km/h; produce viscole, geruri puternice etc.
Din Crivăț se desprinde Nemira, prin pasul Oituz, care pătrunde în depresiunile Ciuc,
Brașov și întrerupe starea de calm atmosferic. Este un vânt rece care condiţionează
formarea inversiunilor termice.

Austrul - este un vânt uscat, iarna este geros, vara secetos, se resimte în sud-vestul
țării. Se dezvoltă la periferia anticiclonilor centrali în Pen. Balcanică, în condiţiile
existenţei unei depresiuni barice în centrul Transilvaniei;
Suhoveiul - este specific părții sudice a țării, de obicei încărcat cu praf (provoacă
furtuni de praf), fiind fierbinte și uscat. Praful coboară odată cu pp. şi provine din Asia
(gălbui, de loess), fie din anticiclonul Nord-Afican (praf negru) sau din Sahara (praf
roşcat) (Posea, 2006, p. 44).
Pulberile de la nivelul deșertului sunt ridicate în atmosferă ca urmare a fenomenelor
meteo specifice deșertului/căldurii (furtuni de praf, diavoli de praf, sisteme noroase).
În Dobrogea se mai numeşte şi vântul negru, iar în Câmpia Română - sărăcilă; traistă
goală, traistă-n băţ (denumit popular);
 Arealele de provenință a prafului
Zonele cele mai afectate pot fi sudul și estul, temporar centrul și restul ţării. “Aceste
particule apar adesea pe teritoriul țării noastre, mai ales pe circulații sudice. Se întâmplă
în mod deosebit să vină din Peninsula Arabică, din nordul Africii. De data aceasta, ele vin
din partea de est a țării noastre, din zona Kazahstan (A. Șerban, 27 martie 2020).
 Sursă foto: Severe Weather Alert – România

Exemplificare: Norul de praf provine în mare parte din zona centrală a Asiei și sudul
Câmpiei Ruse, dar şi din Sahara şi ajunge deasupra ţării noastre, pe fondul circulației
atmosferice preponderent dinspre est.
Nu este praf saharian, circulația estică este prezentă iarna la scară mare, însă acesta
poate veni și de acolo (din Sahara), poate fi un efect combinat!
Transportul de praf dinspre regiunile deșertice este favorizat de
intensificarea vântului.
Transport de praf - nisip din Asia (Kazakhstan, Iran, Irak, Afganistan, Arabia Saudită)
Furtună de praf, Câmpia Olteniei
Furtunile de praf sunt caracteristice lunii aprilie, lună când solul este uscat şi dezgolit de
vegetaţie. Menţionăm furtunile de praf din 23 aprilie 1960 şi 18 aprilie 1965 purtătoare a
unui praf galben din loess-urile asiatice şi furtuna de praf şi nisip de culoare roşie de origine
nord-africană din 24 aprilie 1973. Sursa: ANM, 2013.
Munteanul – bate dinspre Munţii Buzăului spre Câmpia Bărăganului, produce ploi
torenţiale însoţite de grindină (de obicei cu dimensiuni mari).
Rachetele antigrindină: se generează aerosoli (însămânţare a norilor cu iodură de
argint), care acționează în interiorul norilor generatori de grindină, prevenind
formarea acesteia).
Procesul de combatere a căderilor de grindină, prin metoda de însămânţare a norilor
cu iodură de argint, nu inhibă apariţia precipitaţiilor, ci, dimpotrivă, poate stimula
apariţia acestora.
grindină
Băltăreţul

Acest vânt bate dinspre lunca şi bălțile Dunării către câmpie toamna
și primăvara și este însoțit de precipitații (vânt umed).

► Băltăreţul a dispărut din clima locală a României ca urmare a

defrişării zăvoaielor ce existau de-a lungul Dunării, de la Calafat
până la Isaccea, în timpul regimului comunist;

► zonele au fost transformate în terenuri agricole în urma aplicării

tehnologiilor de îmbunătăţiri funciare (desecări, îndiguiri);

► Actualmente "Băltăreţul" şi-a pierdut principala caracteristică şi

anume umiditatea.

http://www.adevarul.ro/locale/braila/Exclusiv-Vantul_ucis_de_comunisti_aduce_ploaia_din_nou_0_299970059.html
► În luna iulie a anului 2010, din cauza excesului de umiditate şi a creşterii
nivelului Dunării în zona Brăilei, băltăreţul s-a reactivat. Oraşul se
confruntă cu un fenomen care nu s-a mai manifestat din anul 1968, de
când a fost desecată Balta Brăilei.

► ‘’în fiecare după-amiază, o ploaie puternică udă oraşul şi arii întinse

din judeţ. Acest lucru aminteşte de vremurile când Insula Mare a Brăilei
forma o imensă deltă interioară a fluviului’’ (Laura Avram, iulie 2010).

► „Nu s-a făcut o statistică sau o simulare computerizată care să confirme

reapariţia băltăreţului. Speculativ vorbind însă, având în vedere faptul
că trecem printr-o perioadă cu fenomene meteo extreme şi de multe ori
inexplicabile, nu ar fi exclus ca fenomene considerate dispărute de mulţi
ani, să se manifeste din nou“ (Laura Avram, Agenţia pentru Protecţia
Mediului, Brăila).
Lunca Dunării
Lunca Dunării la Isaccea
 (suhoveiul)

http://despremeteo.weebly.com/clima-romania.html
Brizele sunt vânturi cu periodicitate zilnică, determinată de încălzirea inegală
a suprafeţei active; Acestea caracterizează litoralul Mării Negre şi regiunile
montane.

Brizele litorale (marine):

► Au o frecvenţă maximă în semesterul cald, pe timp senin, când contrastul
termic dintre apă şi uscat apare mai evident;

► În timpul zilei, suprafaţa uscatului se încălzeşte mai repede, aerul mai cald,
mai uşor, se ridică de pe suprafaţa uscatului, iar locul lui este luat de aerul
mai rece de la suprafaţa apei Mării Negre;

► În timpul nopţii, uscatul se răceşte mai repede, suprafaţa acvatică este mai
caldă, motiv pentru care aerul mai cald are o circulaţie ascendentă şi ia
locul aerului de deasupra continentului, care se deplasează dinspre uscat
către mare;
► Grosimea stratului afectat de circuitul brizei este de 5 km ziua şi 3 km
noaptea;
► Influenţa moderatoare asupra temperaturii aerului se resimte până la 15-
20 km depărtare de ţărm în sectorul sudic al litoralului şi până la 60-70 km
în sectorul nordic.
 www.ro.wikipedia.org

a. Briza marină (zi) – vântul suflă dinspre mare spre uscat;

b. Briza de uscat (noapte) – vântul suflă dinspre uscat spre mare;
Brizele montane:

► Brizele de vale (zi) şi de munte (noapte) se datorează încălzirii inegale a

suprafeţei active;

► în timpul zilei, când insolaţia este mai puternică pe culmile înalte ale
muntelui, apare briza ascendentă, care merge în lungul văilor şi se înalţă
pe versanţii acestora (un föehn ascendent cald);

► în timpul nopţii, când înălţimile montane rămân mai reci, aerul mai dens
se deplasează descededent către regiunile mai coborâte (depresiuni,
culoare de văi);

► În zonele montane, brizele sunt prezente tot timpul anului.

 Briza de vale şi de munte este un vânt local, care se formează pe pantele montane.

Briza de vale (ziua)

Briza ascendentă
Aer cald
- insolația este mai puternică pe
culmile înalte;
Aer rece

Aerul mai cald, mai ușor, se ridică,

Briza de munte (noaptea) locul său este luat de aerul rece;

Aer rece
Briza descendentă
- înălțimile montane sunt mai reci;
Aer cald

www.despremeteo.weebly.com
Aerul cald este înlocuit de aerul rece
 SCHIMBĂRI CLIMATICE ÎN ROMÂNIA (sursa ANM)

Schimbări climatice au loc și în țara noastră, ele au fost puse în evidență prin:

► creștere ușoară a temperaturii medii anuale, în ultimii 100 de ani cu 0,40C;

► creșterea frecvenței zilelor caniculare;
► descreșterea frecvenței zilelor de iarnă;

► creșterea cantității de precipitații, însă cu o concentrare a cantității de

precipitații pe perioade scurte de timp și o creștere a caracterului
torențial;

► ex. la nivelul întregii țări, în anul 2005, cantitatea medie de precipitații a

fost de 866,5 mm (normala climatologica fiind de 647,0 mm);

► frecvența mare a fenomenelor meteo deosebite: viscol în sudul și estul

țării în ianuarie şi februarie (ex. 2012, 2014, 2015, 2017 etc.), iar în martie
în Transilvania și Moldova; fenomene asemănătoare tornadelor etc.
Tornadele (sau fenomene asemănătoare tornadelor!) asociate schimbărilor
climatice!

► Una din formele de manifestare violentă a naturii este tornada, termen

care, la origine, provine din latinescul “tonare”.

► Tornadele sunt furtuni violente din categoria curenţilor de tip turbionar

(vârtej), cu aspect de pâlnie sau coloană în rotaţie rapidă, al căror
diametru poate varia de la câţiva zeci de metri la circa 2 km.

► Pâlnia tornadei poate fi verticală sau înclinată, iar în cursul deplasării se

balansează şi se răsuceşte, uneori desprinzându-se de la sol.

► Curentul turbionar de aer se roteşte în jurul centrului de joasă presiune

cu viteze care pot depăşi 500 km/h, iar viteza de înaintare a tornadei
poate atinge 110 km/h, distrugând totul în cale.

► O tornadă devine vizibilă datorită vaporilor de apă condensaţi din

straturile exterioare, dar şi antrenării prafului, noroiului sau a diverselor
obiecte din zona de contact cu solul.
blogdespregeografie.blogspot.com/2009
► Majoritatea meteorologilor din Romania afirmă ca în Europa se pot
produce fenomene asemănătoare, dar că nu se poate vorbi despre
tornade, iar că la noi în ţară se formează furtuni, eventual vartejuri de
mici proporţii.

► Astfel de fenomene se înregistrează datorită schimbărilor climatice din

ultima perioadă de timp; În ultimii ani, furtuni de tip tornadă s-au
înregistrat în Delta Dunării, (Jurilovca, 2001), Făcăieni (2002), Moviliţa
(2005).

Făcăieni – 2002:

► Tornada produsă în 2002 la Făcăieni – jud. Ialomiţa a avut un efect

devastator. Evenimentul meteorologic, care s-a produs în seara zilei de
12 august, a afectat aproximativ 1.500 de persoane, 33 de case au fost
total distruse, iar 440 parţial.
► Două persoane au murit din cauza prabuşirii acoperişului casei în care
locuiau. Vijelia s-a întins pe o arie de 1,5 km, iar caracterul devastator pe
care l-a avut s-a datorat îndeosebi faptului că s-a desfăşurat într-o zonă
populată.
Tornada de la Făcăieni, 2002

blogdespregeografie.blogspot.com/2009
Tornadele sunt perturbaţii
atmosferice violente, cu un caracter
turbionar, sub aspectul unei coloane
înguste care se roteşte foarte repede
sau al unei pâlnii întoarse care
atinge nivelul solului.

Acestea se produc atunci când

curenţi de aer cald şi rece se
ciocnesc şi creează o zonă de rotaţie,
cu presiune atmosferică scăzută.

Aerul dintr-un front cu presiune

scăzută are tendinţa naturală de a se
ridica, creând un curent ascendent
puternic. Acest curent atrage aerul
cald din jurul său, de la nivelul
solului, făcându-l să se rotească din
ce în ce mai rapid.
Consemnări de tornade:
► Bucureşti, 9 iunie 1886;
► comuna Satu Mare din raionul Rădăuţi, 9 mai 1963;
► satul Dobridor, comuna Moţăţei-Dolj, 5 mai 1998;
► satul Rahmanu din Delta Dunării, 30 iulie 2002;
► Făcăeni, 12 august 2002, cu victime umane.
► Drajna/Dragalina, jud Călărași, 30 aprilie 2019.

Consemnări de trombe:
► Lacul Măcin, 1948;
► Lacul Brateş la E-NE de Galaţi, 30 iulie 1955;
► Gura Portiţei, 19 iulie 2002.
Tromba marină este o coloană de aer care se formează deasupra apei, se învârte
rapid şi are caractersiticile unei tornade. Aceste trombe iau naştere şi se
deplasează deasupra unui râu, lac sau ocean, însa cea mai mare parte dintre ele
se deosebesc de tornade, prin structura şi ciclul lor.
► Trombele marine sunt, în general, mai puţin intense decât tornadele şi, în
principiu, ele îsi pierd structura trecând de pe suprafaţa apei, pe suprafaţa
terestră. Trombele marine sunt întâlnite frecvent în M. Mediterană şi uneori
în Oc. Atlantic şi sunt mai puţin numeroase în M. Neagră şi M. Mânecii.
Sursa: ANM
Regiunile climatice ale României

► În raport cu poziţia pe Glob, România este plasată în zona temperată;

► Clima României – temperat-continentală;
► Cum pe teritoriul României se interferează din direcţii diferite mai multe
mase de aer cu caracteristici diferite, în partea centrală a ţării există o
barieră orografică – aceasta influenţează acele mase de aer determinând
de-o parte şi alta a Carpaţilor nuanţe climatice diferite.

Clima cu influenţe oceanice

► Se datorează advecţiilor aerului temperat-maritim, care determină

precipitaţiile maxime din lunile mai-iunie şi uneori apariţia celui de-al
doilea maxim secundar în noiembrie-decembrie;
► Iarna – advecţii puternice de aer rece din NV – anticiclonul Groenlandez şi
cel Scandinav;
► Vara – advecţii de aer cald din SV – generate de ciclonii mediteraneeni;
► Localizarea regiunilor cu influenţe oceanice: partea central-N a Cp. şi
Dealurilor de Vest, M. Apuseni, D.C.T, versanţii V ai Carpaţilor Orientali;
Clima cu influenţe de ariditate

► Se datorează advecţiilor de aer foarte rece, de origine polară sau

arctică, ce determină la începutul şi la sfârşitul iernii ninsori timpurii
şi târzii, iar în lunile reci din timpul iernii (ianuarie-februarie) pot
determina coborâri ale temperaturii aerului până la -30:C;

► În corelaţie cu advecţiile de aer cald dinspre SV, de origine

mediteraneană, se produc ninsori abundente.

► Vara, în aceste regiuni predomină advecţiile de aer cald, fierbinte,

continental, de origine tropicală, care pătrund pe teritoriul României
dinspre SE şi determină temperaturi ce ajung până la +40:C;

► Se produc perioade îndelungi de secetă;

► Localizare: regiunile E şi SE ale României (S Câmpiei Moldovei, Pod.

Bârladului, Subcarpaţii Moldovei şi Curburii, E Câmpiei Române, cea
mai mare parte a Dobrogei, cu excepţia litoralului);
Clima cu influenţe (sub!)mediteraneene

► Controlată în timpul iernii de advecţiile aerului cald dinspre SV, advecţii

generate de ciclonii mediteraneeni – ce impun o climă mai blândă cu
precipitaţii sub formă de ploaie şi lapoviţă;

► În regimul anual al precipitaţiilor se înregistrează un maxim principal în

lunile mai-iunie şi un maxim secundar în lunile noiembrie-decembrie;

► Localizare: Câmpia Banatului (Timişului); sudul Dealurilor de Vest; M.

Banatului, Subcarpaţii Olteniei, Câmpia Olteniei;

Advecţie – deplasarea pe orizontală a unei mase de aer;

Convecţie – deplasarea pe verticală a unei mase de aer;
Clima de tranziţie de la influenţele oceanice şi mediteraneene la cele
de ariditate

► Se caracterizează prin alternaţa advecţiei de aer temperat-maritim polar

din N şi NV cu advecţia aerului de origine continentală dinspre E şi SE;

► Iarna, în această regiune de tranziţie se produc şi advecţii ale aerului

cald dinspre SV în alternaţă cu advecţii ale maselor de aer din SE, fapt
pentru care au loc frecvent modificări ale vremii;

► Sub raport climatic, în această regiune se înregistrează în timpul iernii

temperaturi mai ridicate decât în regiunile E (-2;-3:C în ianuarie)

► Localizare: se plasează în centrul Câmpiei Române, estul Piemontului

Getic, estul Subcarpaţilor Getici.
Clima cu influenţe scandinavo-baltice
► Se caracterizează prin advecţii frecvente ale aerului temperat-continental
de origine arctică, precum şi advecţii ale aerului temperat-maritim, care
determină creşterea nebulozităţii şi precipitaţiilor;
► Iarna au loc invazii frecvente ale maselor de aer polare, care conduc la
temperaturi foarte coborâte (-30:C) şi la fenomene meteo de iarnă foarte
puternice;
► Localizare: Maramureş, Obcinele Bucovinei, M. Stânişoarei, Pod. Sucevei,
partea central – nordică a Câmpiei Moldovei;

Clima cu influenţe pontice

► Se caracterizează prin advecţii ale maselor de aer cald şi umed dinspre SV,
prin intermediul ciclonilor mediteraneeni şi/sau a ciclonilor ce se formează
deasupra bazinului Mării Negre.
► Rolul Mării Negre – moderator termic;
► În timpul verii, circulaţia locală, brizele, contribuie la moderarea
temperaturii pe o fâşie de 25-30 km depărtare de ţărm;

► Localizare: Delta Dunării, litoralul Mării Negre;

II – mediteraneană!!

http://despremeteo.weebly.com/clima-romania.html
Sursa: Ielenicz, 2005

Influenţe pontice
 Topoclimatele Românie

• Prezenţa Carpaţilor în partea centrală a României impune etajarea climei

dinspre câmpii-regiunile de deal – regiunile montane;
• Topoclimatele care se formează pe aceste trepte de relief înregistrează
gradienţi termici şi pluviometrici, cât şi gradienţi de umiditate impuşi de
treptele hipsometrice;
Topoclimatul de deltă şi litoral

► Corespunde unor regiuni cu particularităţi geografice aparte (altitudini

reduse, cuprinse între 0-7 m, întinderi mari de apă, deschidere către Marea
Neagră). Aceste topoclimate se desfăşoară pe fondul etajului climatic de
câmpie.

Principalele caracteristici climatice ale acestor topoclimate sunt:

► nebulozitatea cea mai redusă din România;
► predominarea timpului senin, aici se înregistrează cea mai lungă durată de
strălucire a Soarelui (2500 ore/an), cele mai bogate resurse de energie
solară (125-135 kcal/an);
► un regim termic moderat, cu temperaturi ale lunii ianuarie în jur de 0:C şi
temperaturi ale lunii iulie de 21-22:C;
► durată redusă a fenomenelor de îngheţ (80-90 zile/an);
► datorită faptului că evaporaţia şi evapotranspraţia sunt intense, umiditatea
relativă a aerului creşte până la 80%.
► în aceste regiuni se înregistrează cele mai reduse precipitaţii din ţară (400-
450 mm/an în V. Deltei Dunării şi pe litoral; 300-350 mm/an în E. Deltei
Dunării şi în lungul ţărmului); precipitaţiile cad, în general, sub formă de
aversă.
Topoclimatul de câmpie

► În regiunile cu altitudini cuprinse între 70-200 m, relief relativ uniform,

fără obstacole orografice şi o deschidere largă către toate direcţiile;
► caracteristici: repartiţie relativ uniformă a parametrilor climatici; bilanţul
radiativ şi caloric al acestor regiuni înregistrează cele mai mari valori din
România;
► în Câmpia Română se înregistrează cel mai ridicat grad de continentalism;
aici s-au înregistrat cele mai ridicate temperaturi maxime (+44,5:C în aer;
+65; +75:C la sol – din această cauză amplitudinile de temperatură au
valorile cele mai mari din România → +23; +25:C în aer şi +90; +100:C la
nivelul solului);
► cantitatea de precipitaţii este relativ redusă (400-500 mm/an în E
Câmpiei Române; 500-600 mm/an în Vestul Câmpiei Române; 500-650
mm/an Câmpia de Vest);
► clima are un caracter continental până la excesiv în regiunea de SE a
Câmpiei Române; climă continental-moderată în Câmpia de Vest.
Topoclimatul de deal şi podiş

► Altitudini de 200 – 800 m; relief neuniform: dealuri, depresiuni, culoare

de vale, care impun orientări şi expoziţii diferite ce influenţează formarea
unor topoclimate locale;
► caracteristicile climatice sunt intermediare între între cele de munte şi
cele de câmpie; temperaturi medii anuale (8-10:C); precipitaţii (650-800
mm/an); limita inferioară a acestor trepte hipsometrice situată la 200 m
corespunde cu izoterma anuală de 10:C;

► Ecartul hipsometric cuprins între 200 - 400 m – înregistrează veri mai

calde (20-21:C) şi ierni mai blânde (-2:C);

► Ecartul hipsometric cuprins între 400 - 800 m – precipitaţii mai bogate;

► în regiunile colinare V (650-850 mm/an); în regiunile colinare de S şi SE
(500-700 mm/an); procese de foehnizare (Subcarpaţii Curburii, Culoarul
Mureşului, sudul D.C.T., Subcarpaţii Olteniei);
Topoclimatul de munte

► Regiuni cu altitudini de 800 - 2500 m, suprafaţa subiacentă foarte

complexă impune numeroase particularităţi climatice, topoclimate locale;
► În aceste regiuni se înregistrează cele mai importante diferenţe climatice
locale, determinate de expunerea faţă de advecţia maselor de aer
maritime din vest şi a celor continentale din est.
► Amplitudinea mare a reliefului impune o etajare mai pronunţată a
elementelor climatice;
► În interiorul acestor trepte hipsometrice montane se individualizează
topoclimate montane locale;

Deosebim:
► Topoclimatul depresiunilor şi culoarelor de vale;
► Topoclimatul culmilor montane cu altitudini de până la 1900 m;
► Topoclimatul culmilor montane înalte cu altitudini de peste 2000 m.
 Bibliografie selectivă
► Bordei, I., 2008 (Ediția a II-a), Fenomene meteo induse de configurația
Carpaților în Câmpia Română, Editura Academiei Române, București.
► Bordei-Ion, E., 1983. Rolul lanţului alpino-carpatic în evoluţia ciclonilor
mediteraneeni, Editura Academiei, Bucureşti.
► Bordei-Ion, E., 2009. Rolul lanţului Alpino – Carpatic în evoluţia
cicilonilor mediteraneeni – ediţia a II-a., Editura Printech., Bucureşti.
► Pătru, I., Zaharia, L., Oprea, R., 2006. Geografia fizică a României. Climă,
ape, vegetaţie, soluri, Editura Universitară, ISBN 973-749-065-7.
► Posea, G., 2006. Geografia fizică a României. Clima. Apele. Biogeografia.
Solurile. Hazardele naturale, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Buucreşti.
► Stăncescu, I., Ballif S., 1976, Meteorologie şi drumeţie, Ed. Sport-Turism,
Bucureşti.
► Topor, N., Stoica, C., 1965. Tipuri de circulație și centri barici de acțiune
atmosferică deasupra Europei, C.S.A., I.M., București.
► *** 1961-1962. Clima RPR, vol. I-II, IMH, București.
► *** 1983. Geografia României, Vol I, Geografie Fizică, Editura Academiei,
București.