Vânturile

În meteorologie, prin vânt se înțelege un fenomen fizic ce se manifestă ca o circulație dirijată de

aer în atmosfera terestră.
Cauza principală a formării vântului este diferența presiunii atmosferice între două regiuni.
Aerul cald fiind mai ușor se înalță producându-se un minim de presiune, locul lui va fi preluat de
masele de aer din zona rece (maxim de presiune atmosferică), până când se va egala diferența
de presiune dintre cele două regiuni.
Vânturile se impart în vânturi zonale, apărând pe suprafețe mari, vânturi regionale, care au o
extindere mai mica și sunt periodice, și vânturi locale.
Vânturi zonale:
● Vânturile alizee sunt vânturile dominante ce bat dinspre est în zonele tropicale, în
porțiunea inferioară a atmosferei Pământului, în secțiunea inferioară a troposferei
aproape de Ecuator. Acestea bat în ambele emisfere: în cea nordică dinspre nord-est și
dinspre sud-est în cea sudică.Acestea sunt identificate drept factor de dirijare a furtunilor
tropicale care se formează deasupra Atlanticului, Pacificului și deasupra zonei sudice
a Oceanului Indian și care ajung pe uscat în America de Nord, Asia de Sud-Est și, respectiv,
în Madagascar și Africa Răsăriteană, transportând deseori diferite cantități de nisip
saharian. Istoric, alizeele au fost factorul care a permis navigarea oceanelor de către
vasele cu vele.
● Vânturile de vest apar și ele în ambele emisfere, între paralelele de 35 și 60 de grade. În
emisfera nordică, acestea se deplasează în sensul acelor de ceasornic, în sud - în sens
invers acelor de ceasornic.
● Vânturile polare suflă dinspre maximele polare câtre minimele subpolare. Deoarece
transportă mase de aer reci, acestea pot provoca înghețuri în perioadele mai calde ale
aerului.
Vânturi regionale și locale:
● Brizele sunt vânturi periodice ce bat pe coastele mărilor și ale marilor lacuri, luând
naștere din cauza încălzirii inegale a uscatului și a apei. Acestea sunt de două tipuri:
marine și de munte. Cele marine bat dinspre mare spre uscat în timpul zilei și dinspre
uscat către mare în timpul nopții. Asemănătoare cu briza marină sunt brizele de munte.
În primele ore ale dimineții, soarele încălzește culmile munților și aerul rece urcă pe
creste, este briza de vale. Seara temperatura scade mai consistent la înălțime în timp ce
pe văi se menține căldura acumulată în timpul zilei. Ca urmare aerul rece și dens se
scurge spre văi. Este briza de creastă.
● Musonii sunt vânturi periodice ce suflă pe teritoriul Asiei de sud și în Oceanul Indian.
Acesta deviază spre vest Alizeele și conturbă calmul ecuatorial. Cea mai tipică regiune
musonică este Asia de S (India) și de SE (Indochina). Musonul de vară suflă dinspre
Oceanul Indian, aducând pe teritoriul Asiei de sud umezeală, cu ploi bogate, care asigură
2 - 3 recolte agricole pe an. În această regiune geografică trăiesc 2/5 din populația
 globului. Dar în același timp Musonul de vară poate crește în intensitate,
transformându-se în cicloane ce produc adevărate catastrofe naturale. Musonul de
iarnă durează 6 luni, în cealaltă jumătate a anului (octombrie - aprilie) schimbându-se
raportul de presiune atmosferică. Acesta își schimbă direcția, suflând dinspre uscat spre
ocean și aduce secetă.
●  Un ciclon tropical este o furtună în formă de vârtej, care se formează într-o zonă
depresionară tropicală de la suprafața oceanelor, cu diametrul uneori până la câteva mii
de kilometri. Este formată dintr-o masă mare de nori care, datorită unui sistem
de vânturi circulare puternice se rotesc tridimensional în formă de spirală în jurul unui
centru, în sens direct (adică invers sensului acelor de ceasornic) în emisfera nordică și în
sens retrograd (adică sensul acelor de ceasornic) în cea sudică. În funcție de intensitate
și locul în care se produc, ciclonii au diferite denumiri: uragan, taifun, furtună tropical,
furtună ciclonică.
● Foehnul este un vânt de munte, cald și uscat, care se deplasează cu o viteză mare. Când
aerul dintr-o vale urcă pe panta unui masiv muntos, se râcește pe măsură ce se înalță.
Vaporii de apă pe care îi conține se condensează și se produce ploaia. Când trece de
vârful muntelui, aerul, care și-a pierdut întreaga umiditate, devine uscat. Coborând pe
celălat versant, aerul se încălzește rapid, cu aproximativ 1 C la fiecare 100m. Foehnul
provoacă deseori incendii și avalanșe.
● Crivățul este un vânt deosebit de puternic, care bate în Moldova, Dobrogea și sudul și
estul Munteniei. Suflă dinspre N-E spre S-V, cu viteze ce depășesc uneori 30-35 m/s.
Asociat cu nisoare, el determină deseori în anotimpul rece al anului cele mai cumplite
viscole din țara noastră. Apariția lui în timpul verii este cu totul întâmplătoare, dar
atunci fiind un vant cald și uscat aduce pagube recoltelor în regiunile din sud-estul țării. 
● Vânt local care apare în depresiunea Brașovului. Aerul rece al Crivățului, acumulat în
partea estică a Carpaților Orientali, pătrunde prin văile și trecătorile munților și se
revarsă pe versantul vestic în depresiune sub forma unui vânt rece.
Ciclonul Fani

A- briza marina ziua

B- briza marina noaptea
imagine radar a unui ciclon