VA N T U R I R E G I O N A L E

B E R C H I U L U C A
 • Este un vânt de pe teritoriul Moldovei, Dobrogei și partea sud-estică
a Munteniei, care suflă mai ales iarna aducând zăpadă, furtuni de
zăpadă (viscol) și ger, fiind un vânt puternic ce poate atinge viteze de 30 - 35
m/s.
• A fost descris poetic de Vasile Alecsandri în pastelul „Iarna”. Vara suflă
sporadic aducând un aer fierbinte și uscat din răsărit. Mai este numit și „Traistă
goală” sau „Vântul de miazănoapte” deoarece bate dinspre nord.
În Transilvania mai este numit și „Soreț”, desemnat printr-un cuvânt derivat
CRIVĂȚUL probabil de la Soare. Crivățul este un vânt deosebit de puternic, care bate în
Moldova, Dobrogea și sudul și estul Munteniei. Suflă dinspre N-E spre S-V, cu
viteze ce depășesc uneori 30-35 m/s. Asociat cu ninsoare, el determină deseori
în anotimpul rece al anului cele mai cumplite viscole din țara noastră. Apariția
lui în timpul verii este cu totul întâmplătoare, dar atunci fiind un vânt cald și
uscat aduce pagube recoltelor în regiunile din sud-estul României.
 • Un vânt föhn, uneori vânt foehn, este un tip de vânt descendent care apare pe versantul protejat al unui munte. Föhnul are loc
ca urmare a unei mișcări ascensionale a aerului (de obicei) de-a lungul peretelui vertical (sau mai abrupt) al unui munte,
(ascensiune orografică), urmată de descindere în partea cealaltă a masivului.
• Pe măsură ce curentul de aer se mișcă ascensional de-a lungul pantei muntelui, aerul se destinde și ca atare se răcește,
determinând transformarea vaporilor de apă în precipitații. Devenind dehidratat, curentul de aer continuă mișcarea ascensională
până la atingerea crestei sau vârfului muntelui, după care își continuă mișcarea descensional, în partea cealaltă a abruptului. Pe
măsură ce coboară panta domoală a muntelui temperatura aerului crește adiabatic datorită creșterii presiunii atmosferice odată
cu atingerea unei altitudini mai joase, ca rezultat, acest front de aer creează vânturi puternice, furtunoase, calde și uscate. În doar
câteva ore, un astfel de front de aer poate produce creșteri de până la 30°C.
• Numele dat acestui tip de vânt, föhn, este provenit din germană, fiind pronunțat [føːn], este originar din Alpi și Europa centrală,
unde climatul este sensibil influențat datorită existenței acestuia. Vântul föhn este faimos printre montaniarzii Alpilor, și în
special printre cei urcând masivul Eiger, întrucât creează dificultăți suplimentare la cele deja existente oricum datorate structurii
montane foarte accidentate.

 FOEHN
 MISTRAL

• Mistral este un vânt regional din Franța, puternic, rece și de obicei uscat, venind din nord, care accelerează
atunci când trece prin văile fluviului Rhone și râului Durance, spre coasta Mării Mediterane în zona
regiunii Camargue. Acesta afectează partea de nord-est a câmpiei Languedoc și regiunea Provența până la
est de Toulon, unde se simte ca un vânt puternic de vest. El are o influență puternică asupra coastei
mediteraneene din Franța și este cauza furtunilor bruște din Marea Mediterană între Corsica și Insulele
Baleare.

• Denumirea acestui vânt vine din dialectele limbii occitane, fiind numit mistrau în provensală
și magistrau în languedocian, și înseamnă „meșteșugit”. Același vânt este numit mestral în limba
catalană și maestrale în limba italiană și dialectele din insula Corsica.

• Mistralul este de obicei însoțit de vreme frumoasă și senină și joacă un rol important în crearea climatului
din Provence. El poate ajunge la viteze de mai bine de nouăzeci de kilometri pe oră, în special în valea
Rhone-ului. Media zilnică a vitezei acestuia poate ajunge la circa cincizeci de kilometri pe oră, calmându-
se sensibil pe timp de noapte.
BORA

• Bora este un nord la nord - est de vânt katabatic în zonele din apropierea Mării Adriatice . Nomenclatura similară este utilizată
pentru vânturile de nord-est în alte zone litorale din bazinele estice ale Mediteranei și ale Mării Negre .
• Bora schimbătoare poate fi adesea resimțită în toată Croația Adriatică , Litoralul muntenegrean , Litoralul sloven , Trieste și
restul coastei de est a Adriaticii. Suflă în rafale. Bora este cel mai frecvent în timpul iernii.
• Suflă cel mai tare atunci când o zonă polară de înaltă presiune se află deasupra munților acoperiți de zăpadă din platoul interior
din spatele lanțului muntos Dinaric și o zonă calmă de joasă presiune se află mai la sud, peste Adriatica mai caldă .  Pe măsură
ce aerul crește și mai rece și, prin urmare, mai dens noaptea, bora crește. Temperatura sa inițială este atât de scăzută încât, chiar
și cu încălzirea ocazionată de coborârea sa, ajunge în zonele joase ca un vânt rece. 
• Vântul ia două nume tradiționale diferite în zonele din Italia, în funcție de condițiile meteorologice asociate: „bora ușoară”
( italiană : bora chiara ) este o bora în prezența cerului senin, în timp ce norii se adună pe vârfurile dealurilor și se deplasează
spre litoral cu ploaia sau zăpada caracterizează „bora întunecată” ( bora scura ).
 Simun sau Simùn este un vânt puternic, uscat și prăfuit, care bate
în Sahara , Algeria , Israel , Iordania , Siria și deșertul arab . Este , de asemenea ,
cunoscut sub numele de Samiel, Simoun, Simoon sau simum (mai rar
ca Samun, din arhaică Samun, care trece prin termenul francez Simoun).

SIMUN
Temperatura sa este foarte ridicată (în general peste 40 ° C, dar poate depăși și 54
° C) și umiditatea sa poate scădea sub 10%. Vântul se mișcă în cicloni circulari,
ridicând nori de praf și nisip și schimbând forma dunelor; din acest
motiv, Simunul produce asupra oamenilor și animalelor un sentiment de sufocare.
Această particularitate i-a adus porecla de „vânt otrăvitor”, care este tocmai sensul
cuvântului Simun . Temperatura ridicată a acestui vânt îl face extrem de periculos,
deoarece poate provoca cu ușurință lovituri de căldură . Simun suflă în general de
la mijlocul lunii iunie până la mijlocul lunii august , deși luna de vârf este de
obicei iulie . Simun a fost descris de Herodot ca un vânt roșu care suflă în Sahara ,
ucigând și îngropând tot ce-i stătea în cale.
 • Hamsinul este un fenomen climateric cu adieri
de vânt fierbinte și aducător de praf fin din
desertul Sahara sau cel al Peninsulei Arabia.
„Hamsin” înseamnă în limba arabă „cincizeci” –
aluzie la faptul că vânturile uscate și fierbinți
dinspre deșert bat în cursul anului în total timp
de cincizeci de zile.
• Suflă din sud-sud-est, aducând căldură și nisip
în toată zona de est a Africii de Nord și a
peninsulei arabe ; deși nu este un vânt ciclic
(sezonier, cum ar fi musonii), apare pentru
perioade lungi de timp între sfârșitul iernii și
HAMSIN începutul verii (cea mai mare frecvență între
aprilie și iunie).
BIBLIOGRAFIE
• https://ro.wikipedia.org/
• https://koaha.org/
• https://www.gimnaziu.info/