P. 1
Climatul Tropical Uscat

Climatul Tropical Uscat

1.67

|Views: 11,956|Likes:
Published by velutza

More info:

Published by: velutza on Jan 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/21/2015

pdf

text

original

Climatul tropical uscat si caracteristicile sale

Termenul de desert este dat regiunilor ce sunt caracterizte prin mediile anuale ale precipitatiilor atmosferice, ce sunt sub valoarea de 254 mm, o rata a evaporatiei ce depaseste cantitatea de precipitatii, si in marea majoritate a cazurilor, temperaturile inregistrate sunt foarte ridicate. Datorita lipsei de precipiatii si a umiditatii relative a aerului, majoritatea razelor solare patrund direct in sol. Pe timpul noptii solul trimite radiatia primita pe timpul zilei inapoi in atmosfera, de aceea temperaturile pot sa sdcada foarte mult. Principalele regiuni de clima tropical uscata sunt situate in nord-vestul Mexicului si in lungul coastelor vestice ale Republicii Peru si a partii vestice a Republicii Chile, in Africa de Nord (Sahara) si Arabia, in sud-estul Iranului si jumatatea vestica a Pakistanului, in vestul Indiei si in Australia Centrala si Vestica. Regiunile cu climat tropical semiarid au o dezvoltare mai mare in Africa, unde se intind sub forma a doua zone care marginesc la nord si la sud desertul Sahara, precum si a unei zone de forma neregulata care se intinde la nord si la vest de desertul Kalahari (in Angola, Nmibia, Zambia, Botswana si Republica Africa de Sud). Pe continentul asiatic, climatul tropical semiarid se dezvolta in zona muntoasa din Peninsula Arabia, in cea mai mare parte a Iranului si in parti inseminate din Pakistan si India. In Australia zona topicala semiarida margineste la nord si la est de Marele Desert Australian. Deserturile tropicale sunt cuprinse intre 400 latitudine N si 400 latitudine S. Temperaturile maxime absolute diurne sunt foarte mari, de exemplu in desertul Sahara s-au inregistrat 580C, in California-Valea Mortii 56.70C, noaptea temperaturile coboara pana la 0 0C. Datorita acestor temperaturi foarte ridicate precipitatiile atmosferice sunt foarte reduse, lumina intensa, iar vanturile bat aproape fara intrerupere. Pe glob, deserturile sunt foarte raspandite, in emisfera nordica se gasesc pe continentul african, in Peninsula Arabica, Irak, Iran, Pakistan, nord-vestul Indiei (Desertul Thar), iar in Statele Unite ale Americii se gasesc in urmatoarele state Utah, Idaho, Oregon, Nevada, Arizona si California; Mexic (desertul Sonoran). In emisfera sudica se afla in America de Sud (Atacama), Africa de Sud (desertul Kalahari), iar in Australia – Desertul Victoria, Marele Desert de Nisip. Deserturile africane ocupa suprafete mult mai mari decat cele de pe celelalte continente, Sahara masoara peste 9.1 milioane km2, desertul Kalahari are peste 260.000 km2, desertul Namib masoara aproximativ 1.500 km lungime, iar celelalte deserturi sunt mai mici decat acestea.

Caracteristicile climatului tropical uscat.
Zonele morfoclimatice uscate cu morfogeneza impusa permanent de procese fizice.

1

Desfasurare si caracteristici bioclimatice. Aceste zone sunt incluse in regiuni ce se desfasoara intre 50 - 450 latinudine nordica si sudica, insa acestea sunt concentrate mai mult in apropierea tropicelor. Caracteristici specifice au cantitatile de precipitatii atmosferice extrem de mici, ce cad doar sub forma de averse si foarte rar, amplitudini teermice mari, deficit de umiditate ridicat, o slaba prezenta, o slaba prezenta a vegetatiei si a solurilor si un contact direct al agentilor externi cu roca. In functie de gradul de ariditate, aceste regiuni reprezinta aproximativ 35% din suprafata totala a uscatului. Aceste regiuni sunt impartite in deserturi hiperaride (4%), aride (15%), semiaride cu caracteristici tranzitorii spre zonele vecine (16%). Cele mai extinse sunt in Africa si Asia, dar in comparative cu suprafata continentelor acestea ocupa 83% in Austarlia, 64% in Africa, 39% in Asia, 33% pe cele doua continente ,America de Nord si America de Sud. Din Mongolia pana in vestul continentului african s-a format un sistem ce se intinde pe 11 000 km, in celelalte continente aceste regiuni reprezinta zone disparate mai mici la diferite altitudini. Din punct de vedere altimetric cuprind regiuni pana in 500 m (campii si podisuri) la acre se adauga depresiuni mari si podisuri intramontane de inaltime medie (Takla Makan, Tibet, Mexic) sau chiar munti din zona tropicala (Ahagar, Hogar, Tibesti in Africa, muntii din Iran si Afganistan etc.). Cea mai mare parte a lor sunt in regiuni de platforma veche supuse modelarii inca din mezozoic la care se adauga si altele mai noi. Caracteristicile climatice dominante sunt uscaciunea accentuata corelata cu precipitatii extrem de putine si cu o evaporatie puternica. Exista regiuni in care cantitatea de precipitatii anuala (aproximativ 300mm) se realizeaza cu o oarecare regularitate (in Sahelul african in iulie – septembrie, sud-vestul Australiei, Orientul Apropiat, California in sezonul de iarna) dar si intinse unitati unde ploile asigura o medie multianuala de circa 200 mm care se produce la intervale fara periodicitate dar cu 1-3 averse la intervale foarte mari de timp (uneori de mai multi ani). Cantitatile reduse de precipitatii conditioneaza, cu exceptia fasiilor litorale, o umiditate relative modesta, in jur de 60%, dar care variaza in timp si de la un sector la altul al desertului. Aerul uscat favorizeaza o insolatie puternica care va determina ziua temperaturi la nivelul suprafetei de nisip de peste 500C (in Sahara s-au inregistrat valori de 70-780C). In timpul noptii radiatia terestra intense conduce la temperaturi apropiate de 00C si chiar sub aceasta valoare, de exemplu Muntii Ahaggar inghetul nocturn depaseste 110 zile cu temperaturi minime ce coboara la -100C. In aceste conditii termice evapotranspiratia este ceea ce conduce la un deficit de umiditate foarte mare, lucru accentuat local de constitutia petrografica (rocile magmatice impermeabile care nu favorizeaza stocarea apei; masele groase de nisip care conduc la un grad ridicat si rapid de infiltrare la adancime a slabelor cantitati de precipitatii atmosferice). Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 200C si 280C (21.60C la El Golea in Sahara algeriana) si pot datorita altitudinii, conform gradientului termic vertical (19.10C la Windhoek in Namibia), sau datorita prezentei curentilor oceanici reci, la 160 - 190C (16.60C la Walvis Bay, pe tarmul desertului Namib). regimul termic inregistreaza mari amplitudini diurne (300 - 350C), in timpul zilei

2

si care determina aparitia unei vegetatii efemere. In aceste regiuni sunt fercvente furtuni puternice care ridica la inaltimi apreciabile coloane immense de nisip. noiembrie. iar pe timpul noptii coboara la 100 . datorita uscaciunii aerului si a nivelului foarte inalt de condensare a vaporilor de apa. in general. durata scurgerii apei depinde de panta. Astfel aceste regiuni nu constituie medii propice dezvoltarii vegetatiei.150C. care depaseste de peste 20 de ori cantitatea primita din precipitatii atmosferice. in depresiuni) au un numar redus de specii. precipitatiile sunt aproape inexistente. Apa se scurge asemenea unui val prin alibii largi si uscate. luna cea mai rece. In climatul tropical arid. Uneori patrunderea maselor de aer ecuatorial sau tropical maritime in interiorul continentelor provoaca furtuni convective violente cu precipitatii bogate. distrugand totul in cale. Mediile anuale ale precipitatiilor atmosferice sunt sub 200 mm si pot cobori pana la 0 mm (orasul Calama. Vegetatia este prezenta pe suprafete limitate. denumire araba data vailor cu fund lat si neted ce coboara din muntii Saharei si evacueaza in cateva ore (maximum cateva zile) toata apa ce cade in partile inalte.264 m. iar in luna iunie 370C. decembrie si ianuarie. in cantitati mici. datorita radiatiei efective foarte mari. iar la El Golea 90C si respectiv 340C). care umplu vaile seci (ueduri) cu torenti vijeliosi. In deserturile propriu-zise formatiunile vegetale sunt rar raspandite (indeosebi in albiile vailor. Totodata incalzirea adiabatica a aerului descendent determina reducerea umezelii relative a aerului. se inregistreaza 230C) Ca urmare a marii uscaciuni si a variatiilor termice diurne puternice. intre 220-250C (la Jacobabad in ianuarie. La contactul cu zonele morfoclimatice se dezvolta formatiuni de stepa desertica (ierburi scunde ce acopera partial un sol subtire si care se dezvolta doar in sezonul ploios).450C. iar in cele mai calde luni ale anului. formand averse puternice de ploaie. Exista asociatii cu un numar redus de specii si de indivizi aflati la distanta si care au suferit adaptari in raport cu deficitul de umiditate (bulbi. discontinue si numai in scurte intervale de dupa caderea precipitatiilor. Acest fapt determina o enorma capacitate de evaporare a apei. un ciclu biotic mic (in perioade scurte dupa ploi extreme de rare) si unele adaptari (radacini foarte adanci). 3 . care in Sahara atinge o medie anuala de 25 – 35%. in regiunile cu climat tropical arid se produce o intense degradare a rocilor. iunie si iulie. in nordul Republicii Chile. ce se afla la altitudinea de 2. se inregistreaza 130C. s-au inregistrat 150C. In regiunile tropicale cu altitudini mai mari diferentele scad pana la 100C (la Windhoek in lunile cele mai reci. unde nu s-au inregistrat niciodata precipitatii). tesuturi cornoase verzi). ciclonii de pe frontal polar (temperat) patrund in regiunile tropicale. foarte rar (la distante de anis au chiar decenii).temperatura aerului urca frecvent la valori de 400 . tepi si spin ice au luat locul frunzelor. peisajul caracteristc fiind cel al deserturilor de nisip sau de piatra. aceste alkbii au fost denumit ueduri. iar pe timpul zilei temperatura la suprafata nisipului poate atinge 800C. iar noaptea poate sa coboare pana la 00C. Amplitudinile termice anuale sunt cuprinse.

Deserturile Peru si Atacama. in care s-au modelat podisuri stancoase (numite hamade. rezulta pediplene din care rasar martori de eroziune (inselberg). situate intre 400 si 800m si despartite de creste muntoase ce urca pana la 3 000 – 4 000 m. Evolutia generala a reliefului duce la aparitia. ploile cad la o perioada de timp cosiderabila (in nordul statului Chile. Datorita curentului Peruan (Humbolt) care determina o stratificare constanta a maselor de aer. influentate de curentul Peruan. la Arica. la poalele versantilor. Deserturile Americii de Nord au. favorizand descendenta aerului si predominarea totala sau cvasitotala a timpului senin. care favorizeaza descendenta aerului si timpul senin (de exemplu Desertul Sonoran. care se opun convectiei termice ascendente. aflata sub infuenta curentului Canarelor si al desertului Namib influentat de curentul Benguelei. sunt accentuate in regiunile desertice litorale aflate sub influenta curentilor oceanici reci. al dezagregarii si alterarii rocilor. deserturilor Peru si Atacama influentate influentate de curentul rece al Perului (sau Humbolt). Apropierea oceanului se face simtita doar prin diminuarea amplitudinilor termice anuale. Prin patrunderea pedimentelor pe vai si unirea lor peste cumpene de apa. si Desertul Namib. sub influenta curentului Benguelei). in Egipt. deserturile tropicale ocupa socluri vechi. Arabia. In multe alte regiuni s-au inregistrat astfel de date. precambriene (Africa. vestul Pakistanului). in orasul Iquique (situate pa litoralul desertului Atacama) s-a inregistrat o medie anuala a precipitatiilor de 3 mm sau in localitatea Walvis Bay (pe tarmul Oceanului Atlantic in desertul Namib) media anuala a precipitatiilor este 30 mm. Australia). in 43 de ani s-a inregistrat o medie a precipitatiilor de 0. sau inregistrat precipitatii multianuale de 1 mm). cu solonceacuri sau argiloase. Acest fenomen este specific desertului Sonora. Sahara de Vest influentata de catre curentul Canarelor. sunt predominant nisipoase. Relieful deserturilor tropicale. Afghanistan. Saharei de Vest. in mare parte. ocupand formatiuni cutate cretacice si tertiare. influentat de curentul rece al Californiei. In interiorul continentelor. al scurgerii torentiale in urma rarelor averse de ploaie. au altutudini de 1 000-3 000 m si se desfasoara preponderent in largul litoralului andin. influentat de curentul Californiei. acestea constituie dovezi de necontestat ale infuentei curentilor reci asupra reducerii pana la disparitia aproape totala a precipitatiilor atmosferice. pentru a se forma nori din care sa 4 . dimpotriva.temperaturi mai scazute si prin prezenta frecventa a cetii.5 mm). Relieful deserturilor tropicale este rezultatul eroziunii eoliene. nu se poate dezvolta convectia termica. in Sahara) si campuri de dune miscatoare (erguri). a unor glacisuri si campii acumulative. Fenomenul se datoreaza temperaturilor mai coborate ale apei si a aerului de deasupra curentilor reci. In cea mai mare parte. conditiile de ariditate sunt aspre (la Luxor. pietroase.Conditiile de ariditate. ce sunt specifice deserturilor tropicale. Deserturile Podisului Iranian (Iran. In aceste regiuni. Deserturile Americii de Sud apar pe suprafete restranse. o origine de baraj orografic si climatica (deserturile Podisului Mexican).

cada precipitatii atmosferice convective (la fel se intampla si in desertul Namib. apa din precipitatii si local apele curgatoare). In deserturile tropicale cu climat arid. se intalneste scoarta de tip halosialitic. Scoarta de alterare reprezinta depozitul rezultat in urma proceselor de meteorizare si biochimice si care este prezent pe suprafete orizontale si cvasiorizontale. deoarece procesul de alterare este continuu indiferent de gradul de alterare chimica si de usoara mobiliatate locala a acestor elemente. Meteorizarea se manifesta prin variatii de temperatura si de umiditate atat in roci cat si in depozite. Unii agenti intervin lent dar continuu (variatiile de temperatura si umiditate in roca si cu efecte sesizabile dupa durata mai mare de timp). Influenta climatului asupra reliefului. Datorita temperaturilor ridicate din timpul zilei apa incarcata cu saruri aflate in depozit sau in roci urca prin capilaritate la suprafata. acestea provin fie prin evapoarea apei din unele lacuri ce se intalnesc aici. fie din panza subterana aflata la adancimi nu foarte mari. cald si cu putine precipitatii ce cad la intervale foarte mari de timp. In acest depozit sunt incluse elemente cu dimensiuni variabile dar colturoase. rezultand forme de relief particulare. relieful regiunilor din climatul tropical arid. Datorita unor agenti externi si a unor procese. langa tarmul oceanic ceata). Acestea asigura o cantitate redusa de argila in masa de nisip. in conditiile unei alcatuiri mineralogice neomogene a rocilor conduc la producerea de produse de dezagregare prin insolatie (termoclastism) in regiunile tropicale si gelivatie (in munti si deserturile de la latitudini mari unde exista cantitati mici de apa in fisurile rocilor). vantul. In unele microdepresiuni rezulta cruste de saruri. iar aici prin evapoarre rezulta acumularea sarurilor (cloruri. salinas in Atacama etc. Prin actiunea acestor agenti. datorita curentului rece al Benguelei). mecanice in raport cu cele chimice si biochimice. iar la exteriorul acestora campuri de nisip. carbonati) sub forma de cruste cu grosime diferita si care sunt denumite sebka in Sahara. sunt meteorizarea. Rezultatul il reprezinta mase de materiale dezagregate situate in strate subtiri pe suprafetele cvasiorizontale si poale de grohotis la baza versantilor. iar altii se manifesta in intervale de timp diferite dar cu efecte imediate (vantul. a suferit numeroase modificari. Oscilatiile termice diurne dar si sezoniere marcate de amplitudini termice ridicate bruste. materialele rezultate in urma acestui proces sunt colturoase farmand pe de-o parte mari de pietre. Astfel procesul cel mai important este dezagregarea prin insolatie si cristalizare. dar si prin desfasurarea unor preocese meteoreologice (roua. Specificul acestui sistem este determinat in prima faza de modul de asociere al acestor agenti dar si de la o regiune la alta. Agentii principali in sistemul morfogenetic. Pe versantii 5 . se determina realizarea unor mase de materiale cu grosimi si alcatuire diferite si detasarea unor forme de relief cu caracter rezidual pus in evidenta direct sau numai dupa indepartarea depozitului. apa provenita din precipitatii atmosferice. sulfati. pe de alta parte de catre dominarea actiunilor fizice. takare in Asia Centrala. Procesele de alterare se produc in intervale scurte cand cad precipitatii.

granitul. 6 .dezvoltati pe roci cu alcatuire heterogena termoclastismul poate duce la aparitia unor forme de relief residual de tipul coloanelor. sunt roci unde actiunea este deosebita (ex. in urma acesteia iau nastere dunele si mai ales campurile de nisip. Pe de alta parte pe campuri de nisip deflatia determina la vanturile mai putin intense suite de “riduri” (ondulari). unde variatiile de temperatura produc dilatari si contractari repetate si diferite ca marime la nivelul mineralelor ce alcatuiesc rocile (produc variatii de volum). versantilor abrupti de catre particulele de nisip) care este maxima la inaltimi reduse (sub 1. Actiunile sale depend de durata. intensitatea si viteza de propagare dar si de caracteristicile petrografice ale suprafetei.5 m) iar apoi cu acumularea (pe masura ce scade puterea de transport. Procesul este activ in partea exterioara a rocilor si slabeste catre interior. saltarea celor cu dimensiuni de 0. crestelor. mai intai se imbina cu coroziunea (izbirea rocilor. conglomeratele) si roci in care aceasta este redusa (gresiile aflate in strate groase). Vantul constituie un agent active a carui importanta este facilitate de lipsa unui ecran (vegetatie) care sa protejeze rocile. iar la cele puternice asocieri de dune cu forma si dimensiuni variabile. alveolelor de tip taffoni.005 mm) plutesc in masa de aer aflata in miscare ajungand la inaltimi de sute sau chiar mii de metri si la departari de mai multe mii de kilometri (prafurile din Sahara sunt antrenate pana in Europa). stancilor.antrenarea solutiilor in fisuri pentru ca in cele de intense evaporare prin dezvoltarea cristalelor in fisuri sa se produca presiuni asupra peretilor acestora insotite de largirea si cresterea lor in adancimea rocii (haloclastism). Principalul proces il reprezinta spulberarea (deflatia) particulelor de nisip si a altor materiale fine. fiind conditionata in principal de catre micsorarea vitezei). Deflatia se realizeaza in trei moduri – rostogolirea elementelor grosiere (1-1. Prin spulberarea materialelor fine raman in loc versanti abrupti si masele de grohotisuri care se desfasoara pe intinderi mari formand campurile de pietre.5 mm in diametru) pe distante scurte. Ca urmare. Deflatia. Astfel in fazele mai umede se realizeaza dizolvarea sarurilor. profunzimea actiunii fiind dependenta de gradul de conductibilitate termica a rocilor si de marimea amplitudinii termice. Variatiile starii de umectare a rocilor se inregistreaza in deserturile litorale sau in depresiunile unde se acumuleaza temporar apa. Rezultatul manifestarii sunt grohotisuri cu dimensiuni variabile care imbraca rocile si care se constituie intr-un ecran de protectie al lor. Ele conduc la diverse produse chimice si mecanice. Cele mai fine particule (diametre sub 0. In afara alizeelor se produc multe vanturi locale cu intensitate ridicata si chiar pe alte directii de deplasare. Deflatia conduce la o sortare a produselor dezagregarii. Ele au un rol morfogenetic important.1mm) ce popt frecvent fi ridicate la mai multi metri inaltime si deplasate pe distante foarte mari.2-1 mm (particulele sufera un grad de uzura prin izbire) si mai ales in suspensie (elemente mai mici de 0. Dezagregarea prin insolatie este specifica regiunilor cu climat arid.

Unele cursuri de apa au bazin extins ceea ce le da debite bogate la precipitatii si o activitate cu durata mai mare. Senegalul si Niger). kumurile sunt campuri de nisip cu dimensiuni foarte mari (Sahara. ele sunt legate de rauri care-si au bazinele de alimentare in zonele cu precipitatii bogate (in Africa = Nilul. apa fiindu-le insuficienta pentru o scurgere permanenta care sa le asigure varsare in mare. din punct de vedere al cantitatilor de precipitatii cazute pe suprafata solului. intre dune se afla depresiuni alungite. Asadar. Raurile vor transporta cantitati insemnate de aluviuni (predominant fine) pe care odata cu micsorarea debitului raului le vor depune treptat. Opus acestora sunt cursurile de apa semipermanente. Relieful dezvoltat pe nisip. le transport ape distante variabile. Vantul disloca particulele de nisip.. exista o mare mobilitate mai ales atunci cand nisipul se gaseste in stare uscata. parabolice. Aproape similare sunt scurgerea si procesele din albiile raurilor care-si au obarsia in regiuni bogate. au o latura alungita pe directia vantului in functie de gradul de acoperire cu vegetatie este si nivelul stabilizarii lor. Dunele se clasifica in:  Dune simple (transversale). s-au dezvoltat ochiuri de apa sau mlastini. in functie de viteza si de durata lui si le depune ducand la aparitia diferitor forme de acumulare. Ergurile.sunt acumulari sub forma de valuri relative paralele cu lungimi de mai multi zeci de metri si inaltimi de 1-2 m. Aceste tipuri de cursuri de apa sunt specifice regiunilo montane. barcane etc. Arabia. Dunele de nisip au dimensiuni si evolutii variabile. si frecvent locul de varsare in unele lacuri din desert carora le asigura existenta (Sari care se varsa in lacul Ciad). O situatie aparte o au oazele dezvoltate in depresiunile din deserturi unde exista panza freatica bogata sau izvoare la baza unor culmi. majoritatea fiind scurgeri de apa scurte si pe durata mica. Ca urmare sunt dune simple 7 . Desi exista numeroase vai. Prin inmuiere particulele argiloase asigura aderenta dintre elementele silicioase limitand miscarea lor. Nisipul este o roca sedimentara neocoeziva alcatuita in mare parte din partisule de cuart la care se adauga un procent variabil de particule argiloase. iar majoritatea sunt legate de actiunea vantului. astfel faciliteaza o usoara deplasare a particulelor spre baza pantei. Dupa forma sunt clasificate in: dune longitudinale. ele concentrand la averse cantitati importante de apa care le impune energie si putere insemnata de eroziune. Asia Centrala) pe care se afla numeroase forme mici. In regiunile temperate unele dune sunt fixate cu vegetatie.O foarte slaba spalare in suprafata se inregistreaza pe campurile de nisip unde apa este absorbita foarte repede pe grosime de 1-2 cm. In depresiunile cu baza in vecinatatea stratului freatic sau unde abunda elemente argiloase . Formele de relief dezvolate pe nisip sunt numeroase. apele curgatoare permanente sunt relativ putine. acestea se pierd in desert. lac etc. iar latraversarea deserturilor pierd o parte din debitul lichid prin evaporare si infiltrare.

active. Prin spulberarea de catre vant a elementelor fine au ramas aici blocuri si bolovanisuri pe acre se dezvolta patine desertice. Kalahari s. Atacama. in conditiile unor climate mai umede in pleistocen si holocenul inferior. iar alimentarea raurilor se realizeaza in regiuni cu precipitatii atmosferice bogate (Nilul). lipsite de ierburi sau arbusti. au laturile netede sau rasucite in spirala. Campurile de pietre se afla in marginile muntilor vechi. versantii sunt tesiti si afectati de catre vant.  Barcanele sunt dune cu o raspandire mare in Asia Centrala. datorita prezentei umezelii. albia minora este activa dar prezinta variatii de debit in timpul anului. sunt distincte atat prin forma (semiluna. dune fixate de vegetatie prin process natural sau plantate cu arbusti sau arbori. Tipuri de relief specifice climatului tropical uscat. Campurile de nisip se desfasoara pe suprafete foarte mari in regiunile joase si depresionare.  Dunele cu forma piramidala sunt reprezentative pentru desertul Sahara. corn) cat si prin evolutie (directia vantului este perpendicular ape fata convexa expusa deflatiei. acumularea se face lateral unde dezvolta brate). rezulta pe acumulari bogate de nisip pe care s-au inregistrat vanturi intense. 8 . suprafata concave este cea supusa deflatiei. siroire.a. Prin unirea bratelor se dezvolta “barcanele in lant”. Campurile de nisip poarta denumirea de erguri in Sahara si kumuri in Asia Centrala. Vaile in regiunile cu nisipuri sunt largi. dar si de catre pluviodenudare si chiar siroire la ploile la ploile rare care se produc. Kazal Kum. putin adancite si fara apa. pluviodenudare sau din conurile de aluviuni depuse de catre raurile active in pleistocen-holocen.  Campuri cu dune paralele sau perpendiculare pe directia vantului separate de culoare interdunare in care de obicei se dezvolta vegetatia. acestea sunt rezultatul acumularii materialelor transportate de catre alizee (vanturile permanente) sau de catre reteaua de rauri foarte active. Kara Kum. pe mase importante de nisip uscat in conditiile unor vanturi puternice (vartejuri). In situatiile in care panza freatica este aproape de suprafata. materialele grosiere care intra in alcatuirea lor provenind din procese complexe de dezagregare (prin termoclastism sau haloclastism).  Dune parabolice. sunt forme cu doua brate paralele alungite si dezvoltate mai mult sau mai putin egal. Pe aceste campuri vanturile au impus o morfologie de dune cu forme si marimi variabile care se inscriu in sectoarele cele mai aride ale regiunilor de desert Sahara. In cuprinsul lor exista insa si depresiuni (gassi) ce au izvoare bogate si care au favorizat atat dezvoltarea vegetatiei cat si dezvoltarea unor asezari umane (oaze). Exista pe terenurile din regiunile litorale cu vanturi intense si perpendiculare pet arm unde apar associate formand grupari cu brate inegal dezvoltate. dune isolate cu smocuri de arbusti care le asigura o stabilitate relative.

Apele ce strabat deserturile tropicale In zonele desertice exista foarte putine ape ce sunt permanente. In desertul Atacama sunt doar cateva rauri semipermanente si raul Loa. Nilul Albastru. In conditiile ridicarii sacadate si pe ansamblul acestor regiuni se poate ajunge la formarea mai multor generatii de pediplene care se imbuca. Atbara. Bahr el Jebel. Niger si Senegal. exista o cantiate destul de mare de precipitatii atmosferice pentru a se putea mentine la suprafata solului. Lacul Mackay. Desertul Namib este traversat doar de raurile Orange si Ugab. Salt. prin fragmentare rezulta martori de eroziune (gara). Platourile domina uedurile sau depresiunile limitrofe prin versanti abrupti. De asemenea sunt si lacurile Ciad si Naser. nefiind absorbita. Lacul Maingwal. acestea fiind rezultatul trecerii unei perioade mari de timp si a unui climat cu sezoane mai umede si aride care au favorizat retragerea versantilor montani prin imbinarea mai multor procese (meteorizarea care slabea rezistenta rocilor si producea fragmente de roca mici. Contactul dintre pediment si versant se realizeaza brusc in lungul unei linii numita knick. In Australia hidrografia deserturilor este mult mai bogata decat in celelate deserturi.King a diferentiat cinci generatii in Africa. Lacul Dissapoiment. Cercetatorul L. si Yaqui. poate fi un rest de pediplena sau din glacisuri ale caror materiale sunt cimentate. Meteorizarea. Fitzroy. In desertul Victoria sunt mai multe lacuri. Ele constituie suprafate de echilibru dinamic ce rezultau la baza acestor versanti in retragere. Pe aceasta sunt sectoare mai joase cu acumulari de saruri (sebkra sau salinas). Lacul Yeo si alte lacuri mai mici. majoritatea sunt semipermanente sau apar doar atunci cand. Pedimentele sunt considerate ca forme de relief mostenite. raul Nossob si raul Limpopo. In Teritoriul de Nord izvorasc 9 . Lacul Dora. La exteriorul pedimentelor se afla depresiuni umplute cu materiale acumulate (playa) frecvent nisipoase. sunt platouri cvasiorizontale individualizate datorita existentei unor strate groase de roca cu rezistenta mare la atacul apelor de siroire. Pediplena este o campie de eroziune cu intindere mare rezultata din unirea pedimentlor. In conditiile actuale evolutia continua dar este mult mai lenta. Desertul Sonora este strabatut de raurile Colorado. Desertul Sahara este strabatut de fluviul Nil si afluentii sai. spalarea in suprafata si vantul pot favoriza dezvoltarea pe platou de blocurile si bolovanisuri de dezagregare. unul taiat in roca si latul la exterior pe care s-au acumulat materiale intr-un strat subtire (numit bajada). spalarea in suprafata si siroirea care la aversele de ploaie le indepartau). Suprafata poate sa aiba caracter structural. Tot aici sunt si raurile De Grey. ce este permanent. Nilul Alb. Lacul Carnegie.Hamadele desertice. Din vechiul relief muntos raman martori de eroziune care domina pediplena si care poarta numele de iselberguri. au inclinare mica si implica doua sectoare. Apele desertului Kalahari sunt raul Orange. Lacul Auld. Sonora. Lacul Gregory. Lacul Carey. Lacul Mandonald si multe alte lacuri. Gila. de exemplu in Marele Desert de Nisip si Desertul Gibson sunt o multime de lacuri.

din muntii Macdonnel. unde climatul este mai umed. ce se scurg catre deserturile Simpson si Tanami.mai multe rauri semipermanente. Sahara este unul dintre cele mai mari deserturi ale lumii. se dezvolta o vegetatie bogata. drobul desertic (Genista saharae) si carcelul (Ephedra alata). un bun exemplu ar fi acela al cactusilor ce se gasesc in emisfera vestica. se dezvolta si isi raspandesc semintele. hamade. Platourile stancoase din centrul desertului Sahara sunt acoperite cu o vegetatie ierboasa saraca. desi nu fac parte din aceeasi specie. Majoritatea animalelor din desert au corpuri mici. a caror viata active dureaza doar cateva saptamani. rareori ating inaltimea de 30 . temperaturi scazute. de multa cadura si nu cer foarte multe substante nutritive. animalele ce locuiesc in desert s-au adaptat destul de bine la conditiile de viata oferite de catre natura. km2 . euphorbia si plantele suculente din sudul continentului african. de 1 – 2 cm . Printre micile animale de desert enumeram soareci. Multi arbori din padurile tropicale au in general aceeasi forma si forma frunzelor asemanatoare. Foarte multe plante au caracteristici asemanatoare. Plantele ce cresc in desert au nevoie de foarte putina apa. ce se desfasoara pe o suprafata de aproximativ 9 mil. camile si antilope. In zonele cu umiditate permanenta se dezvolta o vegetatie de oaza. reguri si erguri. Unele animale isi sapa adaposturi in pamant stau in acestea atunci cand este soare si ies la suprafata. arborele de fistic (Pistacia atlantica) cu aspect de tufe spinoase. cum ar fi: rezistenta la temperaturi foarte ridicate. Vegetatia nisipurilor si dunelor este alcatuita din gramineul drin (Aristida pungeus). fauna si solurile climatului tropical uscat. unde creste curmalul (Phoenix dactylifera). Ca animale de dimensiuni mari se intalnesc coioti. cateva specii de arbusti. Flora. modul in care acestea se dezvolta. 10 . formata din arbusti. La fel ca si plantele. ele sunt clasificate dupa mai multe criterii. cantitati de apa foarte mici sau opusul lor abundenta apei.40 cm. aceste plante sunt scunde. Relieful este foarte variat cu munti stancosi. si-au redus cat de mult posibil evapotranspiratia etc. soarecele -cangur si broaste raioase. au reusit sa se adapteze la conditiile aspre de viata. leandrul (Nerium oleander) si palmierul dun (Hyphaene thebaica). acestia se aseamna foarte mult cu agavele. este reprezentativa pentru flora Saharei. si multe altele. precum retama (Retama retam). iepuri comuni. principala adaptare este aceea a necesitatii cat mai minime de apa. caligonum (Caligomum comosum). cu radacini orizontale pana la 25m lungime. Ziziphus lotus. formata din graminee (Aristida) si numerosi subarbusti. ca sa se hraneacsa cand soarele apune. iepuri salbatici. O formatiune cunoscuta sub numele de acheb ce cuprinde plante efemere (Conovolvulus supinus). ca: Acacia harpophylla. In zonele aluvionare ale vailor si depresiunilor. atat cat dureaza sezonul umed perioada in care acestea cresc. Plantele sunt raspandite in foarte multe zone geografice de pe suprafata Globului. ce le ajuta sa risipeasca caldura. Zilla spinosa. substantele nutritive necesare dezvoltarii lor.

iar un om in 24 de ore. pe timpul zilei cauta adapost. Dromaderul (Camelus dromaderius) este animalul simbol al desertului Sahara. litops (Lithops). cu un trunchi napiform bilobat. Mamiferele rozatoare au reprezentanti numerosi din diferite specii cum ar fi iepurele egiptean (Lepus aegypticus). 11 . In timpul noptii dromaderului ii scade temperatura corpului astfel pot sa reziste in timpul zilei cand temperatura aerului este foarte ridicata. o alta specie de antilopa este Alcelaphus buselaphus ce poate sa reziste mai multe saptamani fara apa. cobra egipteana (Naja haje) si broasca testoasa de desert (Testudo sulcata). gainusa de pustiu (Pterocloes orientalis). melcul gigant african (Achatina fulica). ce masoara 18-20 cm lungime. ce sunt capabili sa ucida cu veninul lor un caine in doar cateva secunde. precum: stapelia (Stapelia). hoitarul alb (Neophson percnopterns) si silvia de desert (Sylvia nanadeserti).). Acacia graffae). purtand de o parte si de alta cate o frunza lunga de forma unei panglici. cum ar fi soparla de desert (Scincus officinalis). Tot in aceste deserturi cresc si pepenii verzi salbatici (Citrullus lanatus). in vecinatatea Oceanului Atlantic. se afla. sarpele de nisip (Erix). graminee xerofile (Aristida brevifolia) si unii arbusti xerofili din genul Acacia (Acacia horida. Antilopele de desert (Addax nasomaculatus)-aceste antilope s-au adaptat foarte bine la conditiile oferite de catre natura. poate sa bea si apa de mare. soparla cu coada spinoasa (Uramastix aegypticus). acesta poate sa bea pana la 160 de litri de apa. Euscorpius imperator. pentru a se feri de caldura innabusitoare a Soarelui. ele au copitele astfel incat pot calatori prin desert fara probleme si de asemenea pot consuma plante suculente si pepeni verzi salbatici. Selaginella lepidophylla. Ca mamifere rumegatoare se gasesc gazele (Gazella subgutturosa. Gazella dama). aici se afla dropia gulerata (Otis undula). adaptate la conditiile climatice. incat isi pot petrece mare parte din viata fara necesitatea de a bea foarte multe lichide. Scorpionii sunt caracteristici zonelor de desert.Desertul Namib este situat in sud-vestul Africii. muscate (Pelargonium sp. antilopa spada (Oryx algazel). Desertul Kalahari. Antilopa vaca (Bubalis buselaphus). Zona deserturilor din Africa este saraca si cuprinde specii din diverse grupe. in sud-vestul depresiunii Kalahari. uneori adapostindu-se in pesteri. in Africa se afla o speci importanta de scorpioni. in acest timp consumand grasimea acumulata in cocoasa sa. soarecele saritor (Pedetes caffer). acesta este renumit datorita diversitatii plantelor suculente cu flori viu colorate. Rhigozum trichotomum). Reptilele sunt prezente in numar mare. poate rezista mai mult timp fara apa. De un deosebit interes stiintific este gimnospermul mezozoic relictar Welwitschia mirabilis. crasula (Crassula). este populat de garminee (Aristida) si de diferite specii de arbusti (Acacias. soarecele alergator de desert (Jaculus jaculus). Pasarile din desert sunt de dimensiuni mici.

Sonora. are un ritm de crestere foarte lent aproximativ 2.in semipustiurile Mohave. Deserturile din America de Sud se desfasoara de-a lungul tarmului vestic. cainele lui Magellan (Canis magellanicus) si strutul american sau pasarea nandu (Rhea pennata). Cereus). Sonora. sobolanul cangur (Dipodomys spectabilis) cu picioarele posterioare mai lungi decat cele inferioare. In deserturile nord-americane fauna este adaptata la conditii de caldura excesiva. si arbustul Franseria dumosa. Desertul Atacama. aici se gaseste cactusul urias (Carnegia gigantea) cunoscut si sub numele saguaro. un arbust ce la maturitate ajunge masoara intre 30 si 90 cm. liliaceele arborescente (Yucca brevifolia) si cactacee mai mici (Opuntia arborescens. agavele (Agave americana). Vegetatia acestor zone este alcatuita din plante suculente. cu o inaltime 1-1. In regiunile mai inalte. iar precipitatiile atmosferice sunt reduse (120-150 mm/an). Arizona si pustiurile Chiuahua si Tamaulipa. Muntii Cascadelor si Muntii Sierra Nevada. Deserturile saraturate sunt acoperite cu o vegetatie de ierburi (Atriplex.5 m. unele rozatoare ca tuco-tuco(Ctenomys magellanicus) care produce zgomote repetate. In America de Nord deserturile se desfasoara in sud-vestul Statelor Unite ale Americii si in nordul Mexicului. ca planta reprezentativa. Beavertail Cactus . Opuntia tuna . intre Oceanul Pacific si Muntii Cordilieri. Mohave. Clima este mult. o alta planta cunoscuta este cereusul (Cereus giganteus). In acest desert fauna este saraca in specii adaptate la ariditate excesiva. Spirostachys) in amestec cu arbusti halofili. fiind unul dintre cele mai mari deserturi de pe Glob. in aceasta zona se intalnesc unele specii de carnivore. o specie de cactus ce a ajuns sa fie folosita pentru consumul de stupefiante este peyote (Lophophora williamsii ) desert holly (Atriplex hymenelytra). jojoba (Simmondsia chinensis).Mamiferele carnivore: vulpea de desert (Fennecus zerda). iar coada lunga prezinta in varf un smoc de par. Sunt formate din semi-pustiurile: Marele Bazin. hiena vargata (Hyaena hyaena). in semipustiul Mohave si in pustiul Chihuahua. se afla in nordul statului Chile. partial persistente in anotimpul secetos. Opuntia versicolor si Opuntia microdasys). sub forma unui candelabru. Suaeda. Vegetatia acestui desert este alcatuita din arbusti teposi xerofili de Baccharis spinosa si specii de cactusi (Opuntia. cu radacini profunde si frunze mici. precipitatiile atmosferice avand o medie cuprinsa intre 70-150 mm/an. sobolanul neotoma (Neotoma 12 . sunt prezente in special rozatoare: iepurele cu coada neagra (Macrotolagus texennis). Clima din aceasta zona se caracterizeaza prin ierni aspre si veri foarte secetoase. precum: vulpea Zorro (Dusycyon). Vegetatia este dominata de specii de pelin (Artemisa tridentata). sacalul (Canis aureus). Arizona si pustiurile Chihuahua si Tamaulipa. Semipustiurile Marelui Bazin se desfasoara pe o regiune arida inalta. ce la maturitate ajunge sa se dezvolte pana la o inaltime de 15-18 m. domina arbustul de creozot (Larrea tridentata). salcia de desert (Chilopsis linearis). cuprinsa intre Muntii Stancosi.5 am/an. pisica de barcana (Felis margarita). Hesperocallis undula. mai aspra. pisica cu picioare negre (Felis nigripes). asemanatoare loviturilor de ciocan. Specii de animale caracteristice. ce isi intinde ramurile in sus.

jojoba. Uneori mineralele dizolvate in timpul umectarii se concentreaza sub efectul evaporatiei la suprafata rocii. Solurile contin cantitati mari de carbonat de calciu si alte saruri (cloruri si sulfati) aduse si depuse la suprafata saun in sol prin capiularitate. soparla cu guler (Crotaphytus collaris. ca suprafata reala acesta masoara peste 9. Eucalyptus.o specie de soim Falco sparverius. Se intinde din vest de la tarmul Oceanului Atlantic pana in est.100 km lungime. unde apare un strat bogat in oxizi de fier si mangan. gainusa de nisip.) Tot aici se mai gasesc si mamifere carnivore cum ar fi: coiotul (Canis latrans). Solurile de desert apar discontinuu. fructe si seminte. Spinifex). se desfasoara precum o curea pe nordul continentului african. Heleioporus) si unele specii de pasari: prigoarea australiana (Cosmaerops ornatus) si pietrarul (Saxicola moesta). iar dintre speciile de reptile sunt intalniti serpi cu clopotei (Crotalus) si broaste testoase (Gopherus agassizii). Deserturile lumii. broastele de desert (Chiroptes. fiind reprezentata de un numar redus de specii: cartita marsupiala de desert (Notoryctes typhlops). acestea sunt scheletice. Africa Cel mai mare desert de pe Glob. Deserturile australiene ocupa suprafete mari in centrul continentului. Trioida pungens. o specie de bufnita. Desertul Sahara. bufnita cu coarne (Bubo virginianus). rezista la seceta. se mai poate intalni si veverita antilopa (Ammospermophilus nelsoni)-aceasta este mai mica decat celelalte specii de veverite. se hraneste cu radacini. acoperit de dune nisipoase cu vegetatie ce s-a adaptat la conditiile climatice. o specie de veverita numbat (Myrmecobius fasciatus). la Marea Rosie. soparla moloh (Moloch horridus). sta mai mult pe pamant sau in vizuine subterane si are o agilitate asemanatoare chipmunk-ului. lipsite de humus si au o culoare cenusie sau rosiatica. calcaroase sau gipsoase. Campylorhynchus brunneicapillus . Fauna este saraca. 13 . acesta masoara aproximativ 1. in fdunctie de tipul compusilor de fier. cunoscut sub denumirea de patina desertului sau luciul negru. care sapa galerii in tulpinile cactusilor cu care se hraneste. Casuarina. consuma iepuri si oua.1 milioane de km2 din care o parte este ocupata de catre oaze fertile. cateva specii de pasari. sobolanul cangur marsupial (Caloprymnus campestris). Calcareus ornatus.610 km latime si 5. la care se adauga arbori si arbusti din genurile Bankisa. in Iraq. formand cruste dure. placi si concretiuni albicioase. Solurile caracteristice mediului tropical uscat. ciocanitoarea agavelor (Dryobates scalaris) si cucul alergator (Geococcyx califormianus).albigula). Gravillea. Aceasta vegetatie este constituita din specii de graminee (Trioida basedourii. vulpea cu urechi lungi (Vulpes macrotis). treieratorul Leconte (Toxostoma lecontei). o subspecie de cangur Bettong si Wallabie de stanca. ce s-a adaptat la conditiile aspre ale climei. este desertul Sahara. ce traieste in zona sudica a desertului australian.

aceste forme de relief sunt incluse si ele in “intregul” Desert Sahara. Desi precipitatiile sunt aproape inexistente in Sahara. dar poseda un numar de ape subterane ce curg din Muntii Atlas sau alti munti. In desertul Sahara s-au creat oaze artificiale.003 m) in cadrul Muntilor Ahagaar. masivul Tibesti o regiune de platou. Temperatura oscileaza intre 00C in timpul noptii si 54. Muntii Atlas si Marea Mediterana in nord. fara nici un impediment. dar si cu dune de nisip. Desertul Libian este caracterizat prin dunele de nisip foarte vaste ce pot atinge inaltimea de 122 m sau chiar mai mult. Libia. Mali. in oazele ce sunt irigate in mod natural si unde vegetatia se dezvolta in mod normal. acestia au parasit regiunea indreptandu-se catre zone mai bogate. pe o perioada mica de timp unele varfuri din regiunea centrala a Saharei. Intregul teritoriu prezinta deficit de precipitatii sau nu sunt prezente suprafete de apa. Aceasta regiune variaza in altitudine dintr-o parte in cealalta de la 580 catre 760 m altitudine. media anuala a precipitatiilor atmosferice este de 130 mm. si prezinta varfuri ce pot chiar sa fie comparate cu cele ale muntilor.Limitele desertului Sahara sunt in vest Oceanul Atlantic. foarte putine zone sunt mai coborate de aceste valori. sunt intalnite la o altitudine minima de 150 m inaltime. Preluata ca intreg Sahara este un tinut ce atinge in medie altitudini cuprinse intre 400-500 m. Din punct de vedere geografic putem afirma ca zona muntoasa a desertului Nubian situata in estul fluviului Nil si valea Nilului apartin Saharei. Sahara de Vest este diferita din punct de vedere geografic fata de celelate forme de relief existente in restul desertului.830 m la peste 3. Muntii Ahagaar si Desertul Libian. pietroasa. Desertul Sahara strabate urmatoarele tari Maroc. anis au zeci de ani. in aceasta regiune acum 8 000 de ani se cultiva mei. Exceptie fac oazele din desertul lipsit de vegetatie. este denumita cateodata Sahara propriu-zisa. insa acestea au fost create datorita apelor ce au fost gasite la o adancime mai mare de 14 .415 m) in Masivul Tibesti si Tahat (3. Marea Rosie si Egiptul in est si Sudan si Valea Raului Niger in sud. iar in unele zone nu cad precipitatii decat la intervale mari de timp. In zona centrala a Saharei se desfasoara pe o distanta de 1. Sahara de Vest este o zona arida. Ciad si Sudan.610 km. Algeria. sunt acoperite de zapada. In Sahara cele mai cunoscute varfuri sunt Emi Koussi (3.40C in timpul zilei in zonele vestice si centrale. o regiune de platou ce are o inclinare de la NV catre SE. cu ariditate excesiva. Mauritania. dar pe masura ce conditiile deveneau tot mai grele pentru populatie si a aparut desertificarea. Desertul Libian este considerat a fi zona cea mai arida din intregul desert saharian. ocazional aceste rauri subterane isi croiesc drum catre suprafata. In trecut Sahara a fost un teritoriu fertil. Egipt. dar canalele de irigatii construite de catre oameni transforma mare parte din aceasta zona de desert a Egiptului intr-un teren fertil favorabil culturilor agricole. Din punct de vedere climatic este situata in zona climatului tropical uscat.414 m inaltime. Tunisia. au de la 1. umiditatea aerului este aproape inexistenta si foarte putine oaze pot fi gaite in aceasta zona. Niger.

mai multe subspecii. si in sud in Africa de Sud catre Raul Orange si in vest pe teritoriile inalte ale Namibiei. antilope. Africa Desertul Namib se intinde pe aproximativ 1. celelalte rauri ce strabat desertul sunt putine si apar dupa ce ploua. hiene. principalii arbori ce crescin aceste oaze sunt palmierii si o specie de acacia. Desertul Namib. hiene si Mellivora capensis. pana in Botswana catre est in Zimbabwe. Singura suprafata de apa ce este permanenta este raul Boteti. Ce vegetatie in desertul Kalahari se intalnesc specii de acacia. acestea pot avea pana la 80 km lungime. Dunele pot avea o inaltime variabila de la 6 m la 60 m inaltime si sunt separate de culoare interdunare ce variaza ca lungime. in mare parte acestea cad in perioada octombrie-mai.500 km de-a lungul coastei sudvestice a Africii. depresiunile au dimensiuni de la cativa metri pana la zeci de kilometri si asigura cursuri temporare sau semipermanente de apa. datorita depozitelor de petrol gasite in Algeria si Libia. Africa Desertul Kalahari este o zona arida. Desertul Kalahari masoara 260. nisipurile desertului au culoare rosiatica. In timpul anului media precipitatiilor cazute este sub 50 mm. Desertul Kalahari. spre desert. palmieri si vegetatie de savana si multe alte specii de plante ce reprezinta o sursa bogata de hrana pentru animalele ce traiesc in aceasta regiune. vulpi. sacali. orientarea acestora este de la nord-vest catre sud-est. Temperaturile maxime ce sunt inregistrate sunt intre 350 – 450C din octombrie pana in luna martie si pot sa scada sub 00C intre iunie si august. Cea mai extinsa regiune protejata din Kalahari este Rezervatia Central Kalahari Game in Botswana si Parcul 15 . o multime de animale rozatoare.1 000 m. In aceasta regiune cantitatile de precipitatii atmosferice ajung pana la 200 mm anual. ce se afla in interiorul plaului sudic al Africii. in mare parte pe teritoriul statului Namibia. Ce elemente ale faunei intalnim antilope.000 m peste nivelul marii. apale subterane se gasesc la adancimi mari.000 km2 . maro sau alba. aici datorita curentului Benguelei nu se pot forma nori din care sa cada precipitatii convective. Kalahari face parte dintr-un bazin nisipos foarte mare ce se desfoasoara pe teritoriul Angolei si al Zambiei in nord. Din punct de vedere al resurselor aici se gasesc diamante si tungsten. si multe specii de pasari.000 km2 . Bazinul Kalahari are o suprafata de aproximativ 930. sacali. Nordul Saharei este important pentru economie. Populatia si-a stability asezarile in apropierea tarmului Oceanului Atlantic. Altitudinea cea mai mare din Desertul Kalahari este de 1. acestea strabat depresiuni. giraffe. ele fiind pe directia vantului. Ca fauna gasim gazele. dunele sunt de tipul dunelor paralele. numele desertului Kalahari provine din limba tswana Kgalagadi ce inseamna “marea sete”. acesta se desfasoara centul si sud-vestul Botswanei si parti din centrul si vestul Africii de Sud.

denumit popular Rub‘ al Khali (Patrarul Gol). desertul Thar este marginit in nord-vest de catre Raul Sutlej.100 m in rest fiind altitudini mult mai mici pana ce coboara in mod brusc la nivelul marii. in est de lantul muntilor Arāvalli. este o regiune arida din estul Egiptului. Desertul Thar. are ca vecini in nord Marea Mediterana. roca fosfatica. din Peninsula Arabica. unul dintre cele mai fierbinti si in mare parte nelocuite deserturi de nisip din lume. Desertul Arabic. India. in anul 1995. in sud de o mlastina de sare. Etiopia Desertul Denakil se afla in nordul Etiopiei si se extinde in Eritrea si Djibouti. de exemplu Muntele Erta'ale aflat la 503 m altitudine a erupt recent. este o regiune ce se afla in nord vestul Indiei si estul Pakistan-ului. cu o medie anuala a temperaturilor de pe timpul zilei. precipitatiile atmosferice din aceasta regiune se inregistreaza sub 200 mm/an. un bazin triunghiular ce coboara pana la 120 m sub nivelul marii si este despartit de Marea Rosie printrun lant de dealuri. ce se intinde atat pe teritoriul Botswanei cat si al Africii de Sud. Zona arida a determinat conditiile de trai pentru oameni sa fie foarte aspre. desi seisme puternice nu s-au mai inregistrat in ultimul secol. in est zona este in mare parte un platou cu forme neregulate. sare si piatra de constructie. conuri vulcanice fumegande. este o zona cu activitate seismica importanta. de 270C si maxime ce pot atinge valori de peste 500C. Desertul este caracterizat de formatiuni de lava neagra. Desertul Denakil face parte din sistemul Valea Marelui Rift. izvoare calde si terenuri sulfuroase. Marea Rosie si Canalul Suez in est. cunoscuta sub numele de Rann of Kutch. Zone din desert sunt populate de zebra si magari salbatici. Aici sunt numerosi vulcani activi. nitrati. este situate in zona centrala a Depresiunii Denakil. Numele de Desertul Arabic ii revine si Marelui Desert de Nisip. si in vest de catre Valea Indusului. numit Alpii Denakil. India Desertul Thar sau Marele Desert Indian. Subteranul desertului contine mici depozite de mangan si potasiu.Transfrotier Kgalagadi. In aceasta regiune 16 . dupa aceea panta urca pana la un lant de munti vulcanici ce face legatura cu Marea Rosie. dar acestia s-au adaptat existand cateva sate agricole ce se gasesc pe platou si in munti. Desertul Nubian (de-a lungul paralelei de 220 latitudine N) in sud si in vest Valea Nilului. dar principala resursa naturala este sarea. Cea mai mare parte a desertului se afla in statul Rājasthān. Desertul Denakil. Altitudinea maxima din acest desert este de 2. In aceasta regiune se gasesc depozite de turcoaz. acesta este unul dintre cele mai fierbinti deserturi din lume. Egipt Desertul Arabic sau desertul estic cum mai este denumit.

In aceasta regiune a fost creat Parcul National Desertul Thar pentru a proteja o suprafata de 3. Cea mai mica altitudine este 61 m in apropierea Rann of Kutch si 457 m in muntii Arāvalli. concentratia de sare din sol este mult prea mare ca desertul Dasht-e Kavir sa fie acoperit de vegetatie. acesta incepe de la 50 km departare de orasul Qom (spre vest) si se extinde catre est pe o distanta de 290 km prin provincia nordica a Iranului. Iarna temperaturile inca sunt ridicate dar noaptea apare fenomenul de inghet.800. mai ales nordul si vestul desertului. tipurile de relief din aceasta regiune sunt in mare parte dune de nisip si campuri cu roci si zone acoperite de vegetatie mica. aceste elemente au ajutat in special la dezvoltarea agricola. Pe timpul verii temperaturile cresc foarte mult si de obicei aici nu cad precipitatii.400 km2. Jodhpur este piata de desfacere deoarece este in apropierea terenurilor irigate unde se cultiva bumbac si faina. Dasht-e Kavir. Pe teritoriul desertului Thar s-au infiintat cateva orase. 17 . Din orasul Jaisalmer se realizeaza safari-uri cu camele.500 m si 1. Intinderea sa de la nord catre sud este de 190km si suprafata sa totala este de aproximativ 54. cateva dune de nisip se afla in partea sudica a desertului. la Pokaran in anul 1974. Desertul Thar masoara 800 km lungime si 490 km latime. catre provincia estica Khorāsān.000 km2 pe care se afla specii de plante si animale rare si aflate in pericol de disparitie. ceea ce permite explorarea desertului. cu o medie anuala cuprinsa intre 127 mm si 254 mm si temperaturile cresc pana la 530C in luna iulie. asezari umane iar vegetatia este inexistenta chiar daca in aceasta regiune apa nu lipseste. nu tocmai primitoare. contrar faptului ca aici se gasesc unele plante ce rezista la concetratia de sare desertul este sterp.arida a fost locul unde India a detonat primul sau sipozitiv nuclear. acestea s-au adaptat la conditiile de viata. Acest oras a fost fondat la sfarsitul secolului al XV-lea si cateva dintre vechile cladiri din acest oras inca mai rezista. Populatia desertului are ca principala activitate economica pastoritul. In desertul Dasht-e Kavir nu se gasesc terenuri cultivate. O multitudine de deserturi raman neexplorate. Majoritatea bazinelor se afla la o altitudine de 900 m. montana. Dasht-e Kavir este cel mai mare dintr-o serie de bazine mici situate in zona nordica. Iran Dasht-e Kavir se afla in partea central nordica a Iranului. Semnān. prelucrarea pieilor de animale si industria lemnului. pe perioada iernii desertul primeste cantitati mari de precipitatii si mare parte din bazinul Kavir poate sa fie acoperit de ape timp de mai multe saptamani. Un mare sistem de irigatii si un proiect de energie electrica au ajutat la dezvoltarea regiunii desertice Thar. In ciuda umezelii din timpul iernii. Precipitatiile atmosferice sunt putine. a Iranului. varfurile montane din jurul acestora au inaltimi variate cuprinse intre 1.

Tocmai de aceea oameni si animalele se feresc sa traverseze acest desert. O serie de lanturi muntoase. nu prezinta oaze si se poate trai in spatiul acestuia doar temporar. unele dintre ele avand inaltimi de pana la 150m. O centura formata din dune de nisip si creste este cunoscuta sub numele de Ad Dahnā’ se intinde in sud de-a lungul desertului An Nafūd.Numele desertului provine de la cuvantul persan kavir ce inseamna mlastina de sare sau o teren innamolit acoperit de o crusta dura de sare cristalizata. dar unele ating peste 30 m inaltime.U. in est. Statele Unite ale Americii Desertul Colorado. In Arabia Saudita sunt trei mari deserturi ce se desfasoara in trei zone ale platoului central al tarii: in nord. o regiune arida aflata in sud-vestul Americii de Nord. exceptand oazele irrigate de izvoare sau fantani. Desertul Rub‘ al Khali este mult mai mare si mai uscat decat celelalte deserturi din Arabia Saudita. unul dintre cele mai bine pastrate locuri din lume. Acesta face legatura regiunile desertice nordice cu Rub‘ al Khali. crusta de sare nu ar rezista sub greutatea lor. Modelate de catre vanturi. Rub‘ al Khali se intinde din sudul Arabiei Saudite pana dincolo de granitele cu Yemen si Oman. in nordul desertului se afla marginea sudica a desertului Sirian. localizat in centrul desertului Rub‘ al Khali. din S. in sud. culmi si dealuri. suprafetele din piatra fiind spalate si au suferit pierderi de materiale. Rub‘ al Khali este o mare de nisip. de catre nomazii crescatori de camile numiti Beduini. separand Najd si Al Aḩsā’. se intinde de la Trecatoarea San Gorgonio din muntii San Bernardino in sud-estul Cliforniei pana la Baja California in nord-vestul Mexicului. in sud si Ad Dahnā’ ce face legatura intre cele doua. crusta are o latime cu valori cuprinse intre 10 si 100 mm si se poate sparge in orice moment si cei care ar cadea ar ramane prinsi in mlastina de dedesubt. In unele regiuni vanturile au transformat relieful. Deserturile din Arabia Saudita Mai mult de jumatate din suprafata Arabiei Saudite este reprezentata de desert. Rub‘ al Khali. unde a cazut un meteorit. ce se misca. Caile de comunicatie ale Iranului nu sunt prezente in aceasta regiune. este situl Wabar. in lunile reci de iarna. Desertul Colorado. An Nafūd. Desertul An Nafūd este caracterizat de dunele de nisip de forma paralela. in timp ce altele sunt stabile. masoara circa 650.A. separa desertul Colorado 18 . ca suprafata. variind in latime intre 24 si 80 km. majoritatea au de la 6 la 15 m inaltime. dunele de nisip au forma unor ciucuri lungi sau dealuri inalte. Aici plantele ce cresc sunt in numar foarte mic. inclusiv Muntii San Bernardino si Chocolate. Asemeni desertului An Nafūd. Rub‘ al Khali este unul dintre cele mai mari deserturi ale lumii. este aproape la fel de mare precum statul Texas. in general ea fiind evitata de catre oameni.000 km2 . Unele zone de desert sunt acoperite de dune de nisip.

mai exact 320 km lungime si 80 km latime. Regiunea este strabatuta de Raul Colorado. Temperatura se schimba in mod brusc de la 00 C la 46. desertul Sonora devine una dintre cele mai uscate si calduroase regiuni din America de Nord. Desertul Sonora ocupa 20% din teritoriul statului Arizona. Majoritatea zonelor din desert nu depasesc mai mult de 250 mm/an. ea alimentand raurile ce strabat desertul. Monumentul National Organ Pipe Cactus. toate aceste zone sunt parti existente ale desertului Sonora Altitudinile desertului Sonora sunt relative mici in comparative cu regiunile inconjuratoare. Chocolate si Chuckwalla. in sud-estul statului California si in nord-vestul Mexicului (de obicei in unele lucrari este inclusa aproape toata Peninsula Californiei). Desertul Sonora. precipitatiile rareori depasesc valoarea de 102 mm/an.799 km2.000 km2. Zone mari din desert sunt pastrate sub forma de parcuri naturale: Parcul National Joshua Tree. Yuma in Arizona. Cabeza Prieta National Wildlife Refuge. Desertul Mojave. Raul Fuerte si Raul Sinaloa. Imperial National Wildlife si Kofa National Wildlife Refuge. ce se desfasoara pe o suprafata de circa 6.de desertul Mojave. Regiunea desertica este impartita in numeroase rezervatii unde traiesc amerindieni si unitati militare americane si baze aeriene. Desertul Mojave are o suprafata de 52. fiind dezvoltat un sistem de canale de irigatii ce preiau apa de la acest rau. Suprafata Sonorei este de aproximativ 310. adica in luna ianuarie temperaturile au valori cuprinse intre 100 si 160C. iar in sud Sierra Madre Occidentala din Mexic. in sudvestul acestui stat. insa mai mult de 80% din populatie locuieste aici. Raul Yaqui. temperaturile ating valori de 380 C. in anul 1994 s-a infiintat Rezervatia Nationala Mojave. Pe timpul verii. acesta face parte din Marele Bazin. Raul Salt. America de Nord Desertul Sonora este o regiune arida ce se intinde pe teritoriul Arizonei. intre aceste rauri se mentioneaza Raul Colorado.199 km2 . in special in apropierea orasului Phoenix si Tucson. Valea Coachella si Valea Imperiala. Desertul Sonora este delimitat de desertul Mojave in nord. Desertul Colorado este o regiune adiacenta a desertului Mojave. se afla sub nivelul marii. Alte zone unde se mai afla orase in cadrul acestui desert sunt Indio. muntii din Arizona.10 C. iar in Mexic Hermosillo. Kofa si Harquahala si in mexic Cerro del Pinacate. Guyanas si Ciudad Obregón. Raul Gila. in subteranul desertului s-au gasit depozite de borax si minereuri de fier. totusi in mare parte apa din regiune provine din subteran. Blythe si El Centro in California. tinuturile inalte ale statului Arizona in est. toate aceste rauri isi au 19 . iarna este predominant blanda. Statele Unite ale Americii Desertul Mojave este o regiune arida din sud-estul Californiei. Mare parte din regiune. aici sunt incluse depresiunile Salton Sea. acestea ajung pana la maxim 300 m inaltime. zonele cele mai inalte sunt muntii californieni.

foarte putine ca numar. America de Sud Desertul Atacama este o regiune arida. acest desert este una dintre cele mai aride regiuni ale lumii. 20 . Aceasta inversiune termica produce foarte putina ploaie si foarte multa ceata. staghorn. soparla de desert cu corn si numeroase specii de serpi cu clopotei. sobolanul-cangur. in ciuda pozitiei apropiate a acestuia de Ecuator. aduc cu ele un aer rece ce forteaza aerul cald sa urce si astfel acest aer rece ii ia locul celui cald. Acesta are zone intinse de dealuri de nisip si mlastini de sare. Printer mamifere aici gasim veverite. soparla de desert Colorado. Vegetatia desertului este foarte putina si dispersata cu exceptia a unor oaze. printer care saguaro. apele reci sunt aduse din zona Antarcticii de catre curentul Humbolt. Aici precipitatiile atmosferice cad doar de doua sau patru ori intr-un secol. regiune arida aflata in nord vestul Australiei. precipitatii atmosferice putine. aici se gasesc mai multe subspecii. mesquite. broasca testoasa de desert. cholla. situat in nordul statului Chile. Marele Desert de Nisip.izvoarele in regiunile mai inalte din apropiere. dintre acestea enumeram triburile Karadjeri si Nygina. Din punct de vedere al faunei aici se afla specii remarcabile de reptile.000 km2. chuckwalla. pricly pear. organ pipe si barrel cactus. soareci. vulpi. Gekko gecko. Desertul are o suprafata de aproximativ 363. si la temperaturile scazute din timpul noptii si unui sol sarac in substante nutritive. monstrul Gila. Australia In anul 1873 exploratorul britanic Peter Warburton a devenit primul european care a travesat Marele Desert de Nisip. Cea mai raspandita specie de plante in aceasta regiune este cactusul. in est este limitat de catre coasta Oceanului Pacific. Ca plante indigene aici se gasesc Joshua tree. cunoscut si sub denumirea de Bazinul Canning. In subteranul Marelui Desert de Nisip se gasesc numeroase resurse minerale importante. tufe de burro. Desertul Atacama. ce este capabila sa reziste foarte bine la temperaturile foarte ridicate de pe parcursul zilei. este la o distanta de 1. in statul Australia de Vest. creozot etc. lipsa precipitatiilor duce la o inversiune termica. In acest desert traiesc mai multe triburi de aborigeni australieni. coioti etc. iar in est de Muntii Anzi.700 km de Ecuator. iepuri. din regiunea Atacama. ce se intersecteaza cu unele teritorii acoperite de vegetatie. Agricultura dezvoltata in aceasta regiune desertica se bazeaza pe irigatii si pe apa raurilor ale caror niveluri au inceput sa scada tot mai mult inca din anii ”60. vanturi puternice. palo verde. Inversiunea termica pastreaza temperaturile la valori mici. Desertul Sonora detine o remarcabila si unica vegetatie. De exemplu. orasele chiliene Atofagasta si Santiago au temperaturi cu valori comparabile. in ciuda faptului ca Atofagasta.

aici a fost dezvoltat un sistem de irigatii foarte bun. s-au putut intreprinde activitati piscicole si multe altele. tussock si multe altele. In prezent statul exporta fructe si legume. Principalele culturi agricole sunt cele de bumbac. zahar si orez. Modul in care influenteaza deserturile tropicale populatia si dezvoltarea economica a statelor. maslinilor si a orzului. curmalilor. In secolul trecut Egiptul nu necesita importuri de cereale. acestea fiind exploatate tara se afla intr-o continua dezvoltare. Desertul Victoria. Agricultura Egiptului este ajutata in principal de catre fluviul Nil. “Marele Rau Creat de Oameni” este proiectul care a fost construit de 21 . Desertul Sahara strabate multe tari. Maroc. resursele de petrol aduc si acestea beneficii. Mai multe gruburi de aborigeni locuiesc in aceasta regiune. insa in prezent este nevoit sa importe mai mult de un sfert din necesarul de cereale si mult mai mult carne si produse lactate. Libienii au incercat sa-si dezvolte economia bazandu-se agricultura de pe coasta mediteraneana. Este localizata de-a lungul raului Nil si in Delta Nilului. Suprafata cultivabila a Egiptului este restransa. aceasta se intinde de la est catre vest pe o distanta de 725 km si este separat de Marele Golf Australian. Australia Desertul Victoria este o regiune arida din zona sudica a Australiei. de catre Platoul Nullarbor. Egiptul are numeroase resurse economice. pasarilor de curte si a vitelor. Mali. citricelor. Este o zona bogata din punct de vedere al lacurilor sarate. statii de desalinizare a apei. curmale. acestea sunt: Libia. Cresterea animalelor este axata in principal pe cresterea ovinelor. camilelor. in curs de dezvoltare. a graului. deoarece acolo s-au putut obtine culturi mai bune si mai productive decat in sudul tarii. cu multe dune de nisip si teritorii acoperite de vegetatie. si foarte dezvoltate (Statele Unite ale Americii si Australia) Africa este continetul cu cele mai multe deserturi. fructe si legume. Populatia acestui continent a reusit sa se adapteze foarte bine la conditiile de trait oferite de natura. Algeria. cereale. si cresterea animalelor. Nisipurile acestuia sunt de culoare rosiatica. stejari de desert. dar in acelasi timp au incercat sa influenteze natura. Mauritania. Tunisia. iar Valea Nilului este esentiala pentru economie deoarece in aceasta zona agricultura este cel mai bine dezvoltata. Niger. cartofilor. dar fertila. Egipt.Pe teritoriul acestui desert se intalnesc specii de acacia. regina Regatului Unit al Marii Britanii. acesta l-a denumit cu numele Reginei Victoria. In 1875 exploratorul britanic Ernest Giles a devenit primul european care a traversat acest desert. si in acela sit imp cele mai mari. caprinelor. Ciad si Sudan. pe teritoriul statului Australia de Sud si Australia de Vest. el fiind principala sursa de apa pentru terenurile arabile din zona. mare parte dintre ele. creand sisteme de irigatii. Majoritatea statelor ce-si au asezarile omenesti in zonele desertice sunt din punct de vedere economic slab dezvoltate. Agricultura Libiei se bazeaza pe cultura tomatelor. turismul este o ramura economica exploatata la maximum de catre egipteni.

In 1990 guvernul Algerian a incercat sa replanteze cateva dintre vechile podgorii. 760. capete si vite 1. caprine si vite. tone). Trestia de zahar. curmale si masline. O alta cultura importanta pentru economia Algeriei este cea a tutunului. caprine 3.200).tone) din care grepfruit. au fost cele de cereale. din oazele sahariene.2 mil. orz. cartofi si sfecla de zahar (1.000 hectare de pamant. In celelalte tari care-si au teritoriul in cadrul Saharei au agricultura dezvoltata in aceeasi masura. fructe. aceasta este cultivate in special in regiunile tropicale. tone). in anul 2003.000 camile. pepeni.860 tone). (5. 2. tone). 6. grau si sorghum. aici sunt incluse cele de tomate si pepeni (3. caprine (5.1 mil.5 mil. curmalele. in aceste zone nefiind crescute porcinele datorita religiei si culturii locuitorilor. Urmeaza culturile de cereale. legume si pepeni (2. Marocul este si el o tara pe teritoriul careia se intinde Sahara.6 milioane. tot aici mai cresc si alte varietati de fructe si legume. este prelucrata si 22 . mei etc.7 mil. dar 7% din teritoriul tarii este cultivat. In fiecare an statul se confrunta cu o productie agricola ce variaza de fiecare data. In Tunisia seceta joaca un rol foarte important pentru agricultura.600 tone). in special ovine. aceasta activitate fiind una traditionala pentru industria Algeriei.2 mil. fiind inregistrate 16 milioane de ovine.3 milioane de capete. capre. legume. au fost in 2003. pasari de curte. ovine (8. Principalele culturi. De exemplu in Mauritania principala activitate agricola este cea a cresterii de animale. precum curmalele (979. capete) si pasari de curte (4. includ cereale (3. si trestie de zahar (947. Principalele culture. ca cele mentionate mai sus. ovine. Productivitatea agricola din Algeria este mica. cartofi. in special grau si orz (8 mil.5 mil. Tot in Tunisia. principalele culturi fiind cele de cereale. el poate sa transporte apa din sudul Libiei catre coasta si sa irige pana la 75. pentru a incuraja cresterea productiei de vin. mai ales grepfruit. o planta ce rezista la seceta. tone). tone). 57. 231. cele de fructe.4 mil.2 mil.4 mil. o ramura a agriculturii este aceea a cresterii animalelor. legume si pepeni (2.000 cai si 76 mil. In sudul tarii terenurile arabile sunt putine. in 2003. 1.8 mil. precum grau. mai ales grepfruit si curmale (2. Principalele culturi.503 000 tone). pentru irigarea culturilor. acest sistem de irigatii strabate Sahara. capete).catre oameni pentru a putea fi de folos fermelor. tone). si cartofi (1 mil. oile.600 tone). si portocale din Peninsula Cape Bon (957. tone).2 mil.4 mil. Algeria. si fructe. capete). tone). populatia acestui stat a reusit si ea sa se adapteze la conditiile impuse de regiunea in care traieste.1 mil. 5. ca ar fi in numar de 17. sunt cultivate pe teritoriile mai fertile din nord. Dintre animalele ce sunt crescute in aceasta tara. Majoritatea locuitorilor Sudanului traiesc din agricultura. a resurselor pentru canale de irigatii. la fel ca sin in celelalte tari sahariene. se preconiza in anul 2003. Cresterea animalelor este la fel de dezvoltata ca in celelalte tari.9 mil. principalele culture fiind cele de orez. orzul (1. tone). porumb. cartofi si sfecla de zahar (171.7 mil. capete). principala acuza este seceta si lipsa apei. principala activitate agricola fiind cea a cresterii de animale. fructe.7 milioane de capete de bovine.000 vite. agricultura acestui stat este axata mai mult pe cresterea animalelor. curmale.1 milioane caprine. bovine (1. statul importand peste 75% din necesarul de hrana. fructe (1. sunt incluse culturile de cereale precum graul. mai ales grepruit si curmale etc.

fiind implicat in productia de confectii.5 mil. Productia de vin este si ea foarte mare. legume (2. broccoli. oi. de echipamente sportive si produse electonice (computere) si multe altele. sorghum. fasole.A din punct de vedere al productiei agricole. bumbac si citricele. in aceste zone dezvoltatndu-se alte ramuri economice. In America de Nord. Animalele ce sunt crescute aici sunt oile. capete de ovine. ce sunt crescute in regiunile din Patagonia. tone). spanac. mai ales grepfruit si mere (1. orez. porcine.1 mil. capete. tot aici se mai produce bumbac. aflata intre raurile Nilul Alb si Nilul Albastru. legume morcovi. de exemplu Las Vegas din desertul Nevada este imperiul jocurilor de noroc. care este un important centru economic al statului Arizona.3 mil. California conduce pe plan economic si la cresterea animalelor. Cresterea animalelor este si ea importanta pentru economia statului. 23 . Principalele culturi sunt cele de fructe dintre care enumeram curmale. bumbac si multe altele. porumb si trestie de zahar. si porumb (1. aici fiind in mare parte munti si zone aride (desertul Sonora). doar 14% din teritoriu este cultivat. vite 3. citrice. principalele culturi sunt cele de mei.2 mil. tomate. legume si citrice.1 milioane de capete de bovine. In Mexic (desertul Sonora).U. este un stat cu un numar mic de terenuri arabile. sfecla de zahar. ovine. Tierra del Fuego si Magallanes. 8. In anul 2002 culturile cele mai mari au fost cele de fructe. deoarece relieful nu permite transformarea a cat mai multor zone in terenuri favorabile agriculturii. 670.000 cai. in 1997 s-au vandut produse agricole de peste 23 miliarde de dolari.. 6. In Mali. orez. 3. tone). sfecla de zahar si cartofi (1. pasari de curte. Agricultura statului Arizona este in special axata pe productiile de legume. la produsele lactate si oua etc. agricultura reprezinta peste 86% din populatia active.U.7 mil. aici fiind hectare intregi acoperite de podgorii.9 mil. Principalele culturi sunt cele de porumb.transformata in zahar. Majoritatea cantitatilor produse sunt exportate in Statele Unite ale Americii.5 mil.729). 3. tomate. vite.8 mil. 6. in intreaga tara au fost inregistrate peste 3.189. pasari de curte. orez.8 mil.A. seceta prelungita de la mijlocul anilor “80 au distrus majoritatea culturilor agricole si a decimat mare parte dintre turmele de animale. Circa 2. Statul California (desertul Sonora) este principalul stat al S. sau Phoenix din Arizona. cartofi. terenuri cultivate in regiunea Al Jazīrah. lana obtinuta 16. pasari de curte. Pentru export sunt cultivate terenurile cu cafea. 47 mil. de cereale si 611. produse lactate etc.9 mil. Chile (desertul Atacama). tone). si totusi in aceste zone aride exista numeroase orase. in principal bovine. tone. camile si 39 mil. cele mai multe deserturi se afla in S. masline. capre. cum sunt cele de servicii.938 tone de bumbac au fost recoltate in anul 2003.8 mil.000 tone. caprine si 25. 40 mil. insa teritoriul acestui stat este foarte mare si astfel zonele desertice chiar daca nu sunt cultivate acestea nu au influentat foarte mult economia tarii. nectarine. orz. In 2003 animalele crescute erau in numar de 38. ovine. mai ales zona nordica sic ea din apropierea capitalei (Mexico City). citrice si alte fructe.3 mil.

Australia este o tara foarte dezvoltata din punct de vedere economic. totusi plantele si animalele ce cresc in aceste regiuni neprimitoare au incercat sa se dezvolte in armonie cu mediul. a caldurii excesive. a vietii in sine. specii unice si iremarcabile de plante si animale. Victoria se sud-vestul Australiei de Vest. agricultura se bazeaza in special pe cresterea ovinelor. 24 . aici principalele culturi sunt cele de trestie de zahar. Australia este renumita si pentru podgoriile sale de vin. Clima are o foarte mare influenta in dezvoltarea reliefului. sorghum. adaptandu-se la conditiile impuse de catre acesta. orez. creandu-se o armonie intre toate elementele naturii. Astfel mediul tropical uscat ofera formatiuni unicate de relief. Din informatiile primite descoperim ca desi mediul tropical nu este tocmai propice dezvoltarii vietii. la fel ca si celelalte medii climatice. Mediul tropical uscat este unic in lume. Valea Barossa din Australia de Sud si Valea Hunter din New South Wales sunt cele mai cunoscute zone din Australia. In Australia doar 7% din teritoriu este cultivat. Totodata daca oamenii nu si-au putut procura hrana din regiunile aride au incercat sa gaseasca metode de combatere a lipsei de apa. datorita podgoriilor existente aici. fiecare are particularitatile sale. porumb. acestea se afla in Australuia de Sud. aceasta poate sa fie foarte capricioasa sau reuseste sa ofere conditii necesare aparitiei vietii. ocupa circa 27 % din terenurile arabile. New South Wales. au costruit statii de desalinizare a apei si multe altele. construind sisteme moderne de irigatii. orz. dar intotdeauna natura reuseste sa creeze un echilibru intre elementele sale. peisaje minunate schimbate de catre aceasta. dar in acelasi timp s-a dovedit ca oamenii se pot adapta foarte bine la mediu desi acesta le este potrivnic.

2003. “Microsoft Encarta Reference Library Program” *** 2003. Bucuresti... “Geografie fizica. Ed. Editura Universitara. “Biogeografie”. Armas I. Fundatiei Romania de Maine. “Climatologie Generala”. Editura Aquila “93. Oradea Povara R.Bibliografie: Ielenicz M.. 2005. Fundatiei Romania de Maine. Stanila A. Bucuresti.. Enciclopedica. *** 2005. Posea G. 2006. Program” 25 . Ed. Terra camin al omenirii si Sistemului Solar”.. Ed. 1998. 2004. “Atlas Geografic. “Ghid Complet Australia”. Bucuresti. “Geomorfologie”. Bucuresti.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->