Climatul tropical uscat si caracteristicile sale

Termenul de desert este dat regiunilor ce sunt caracterizte prin mediile anuale ale precipitatiilor atmosferice, ce sunt sub valoarea de 254 mm, o rata a evaporatiei ce depaseste cantitatea de precipitatii, si in marea majoritate a cazurilor, temperaturile inregistrate sunt foarte ridicate. Datorita lipsei de precipiatii si a umiditatii relative a aerului, majoritatea razelor solare patrund direct in sol. Pe timpul noptii solul trimite radiatia primita pe timpul zilei inapoi in atmosfera, de aceea temperaturile pot sa sdcada foarte mult. Principalele regiuni de clima tropical uscata sunt situate in nord-vestul Mexicului si in lungul coastelor vestice ale Republicii Peru si a partii vestice a Republicii Chile, in Africa de Nord (Sahara) si Arabia, in sud-estul Iranului si jumatatea vestica a Pakistanului, in vestul Indiei si in Australia Centrala si Vestica. Regiunile cu climat tropical semiarid au o dezvoltare mai mare in Africa, unde se intind sub forma a doua zone care marginesc la nord si la sud desertul Sahara, precum si a unei zone de forma neregulata care se intinde la nord si la vest de desertul Kalahari (in Angola, Nmibia, Zambia, Botswana si Republica Africa de Sud). Pe continentul asiatic, climatul tropical semiarid se dezvolta in zona muntoasa din Peninsula Arabia, in cea mai mare parte a Iranului si in parti inseminate din Pakistan si India. In Australia zona topicala semiarida margineste la nord si la est de Marele Desert Australian. Deserturile tropicale sunt cuprinse intre 400 latitudine N si 400 latitudine S. Temperaturile maxime absolute diurne sunt foarte mari, de exemplu in desertul Sahara s-au inregistrat 580C, in California-Valea Mortii 56.70C, noaptea temperaturile coboara pana la 0 0C. Datorita acestor temperaturi foarte ridicate precipitatiile atmosferice sunt foarte reduse, lumina intensa, iar vanturile bat aproape fara intrerupere. Pe glob, deserturile sunt foarte raspandite, in emisfera nordica se gasesc pe continentul african, in Peninsula Arabica, Irak, Iran, Pakistan, nord-vestul Indiei (Desertul Thar), iar in Statele Unite ale Americii se gasesc in urmatoarele state Utah, Idaho, Oregon, Nevada, Arizona si California; Mexic (desertul Sonoran). In emisfera sudica se afla in America de Sud (Atacama), Africa de Sud (desertul Kalahari), iar in Australia – Desertul Victoria, Marele Desert de Nisip. Deserturile africane ocupa suprafete mult mai mari decat cele de pe celelalte continente, Sahara masoara peste 9.1 milioane km2, desertul Kalahari are peste 260.000 km2, desertul Namib masoara aproximativ 1.500 km lungime, iar celelalte deserturi sunt mai mici decat acestea.

Caracteristicile climatului tropical uscat.
Zonele morfoclimatice uscate cu morfogeneza impusa permanent de procese fizice.

1

Desfasurare si caracteristici bioclimatice. Aceste zone sunt incluse in regiuni ce se desfasoara intre 50 - 450 latinudine nordica si sudica, insa acestea sunt concentrate mai mult in apropierea tropicelor. Caracteristici specifice au cantitatile de precipitatii atmosferice extrem de mici, ce cad doar sub forma de averse si foarte rar, amplitudini teermice mari, deficit de umiditate ridicat, o slaba prezenta, o slaba prezenta a vegetatiei si a solurilor si un contact direct al agentilor externi cu roca. In functie de gradul de ariditate, aceste regiuni reprezinta aproximativ 35% din suprafata totala a uscatului. Aceste regiuni sunt impartite in deserturi hiperaride (4%), aride (15%), semiaride cu caracteristici tranzitorii spre zonele vecine (16%). Cele mai extinse sunt in Africa si Asia, dar in comparative cu suprafata continentelor acestea ocupa 83% in Austarlia, 64% in Africa, 39% in Asia, 33% pe cele doua continente ,America de Nord si America de Sud. Din Mongolia pana in vestul continentului african s-a format un sistem ce se intinde pe 11 000 km, in celelalte continente aceste regiuni reprezinta zone disparate mai mici la diferite altitudini. Din punct de vedere altimetric cuprind regiuni pana in 500 m (campii si podisuri) la acre se adauga depresiuni mari si podisuri intramontane de inaltime medie (Takla Makan, Tibet, Mexic) sau chiar munti din zona tropicala (Ahagar, Hogar, Tibesti in Africa, muntii din Iran si Afganistan etc.). Cea mai mare parte a lor sunt in regiuni de platforma veche supuse modelarii inca din mezozoic la care se adauga si altele mai noi. Caracteristicile climatice dominante sunt uscaciunea accentuata corelata cu precipitatii extrem de putine si cu o evaporatie puternica. Exista regiuni in care cantitatea de precipitatii anuala (aproximativ 300mm) se realizeaza cu o oarecare regularitate (in Sahelul african in iulie – septembrie, sud-vestul Australiei, Orientul Apropiat, California in sezonul de iarna) dar si intinse unitati unde ploile asigura o medie multianuala de circa 200 mm care se produce la intervale fara periodicitate dar cu 1-3 averse la intervale foarte mari de timp (uneori de mai multi ani). Cantitatile reduse de precipitatii conditioneaza, cu exceptia fasiilor litorale, o umiditate relative modesta, in jur de 60%, dar care variaza in timp si de la un sector la altul al desertului. Aerul uscat favorizeaza o insolatie puternica care va determina ziua temperaturi la nivelul suprafetei de nisip de peste 500C (in Sahara s-au inregistrat valori de 70-780C). In timpul noptii radiatia terestra intense conduce la temperaturi apropiate de 00C si chiar sub aceasta valoare, de exemplu Muntii Ahaggar inghetul nocturn depaseste 110 zile cu temperaturi minime ce coboara la -100C. In aceste conditii termice evapotranspiratia este ceea ce conduce la un deficit de umiditate foarte mare, lucru accentuat local de constitutia petrografica (rocile magmatice impermeabile care nu favorizeaza stocarea apei; masele groase de nisip care conduc la un grad ridicat si rapid de infiltrare la adancime a slabelor cantitati de precipitatii atmosferice). Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 200C si 280C (21.60C la El Golea in Sahara algeriana) si pot datorita altitudinii, conform gradientului termic vertical (19.10C la Windhoek in Namibia), sau datorita prezentei curentilor oceanici reci, la 160 - 190C (16.60C la Walvis Bay, pe tarmul desertului Namib). regimul termic inregistreaza mari amplitudini diurne (300 - 350C), in timpul zilei

2

unde nu s-au inregistrat niciodata precipitatii). intre 220-250C (la Jacobabad in ianuarie. se inregistreaza 230C) Ca urmare a marii uscaciuni si a variatiilor termice diurne puternice. tepi si spin ice au luat locul frunzelor. 3 . iar la El Golea 90C si respectiv 340C). Acest fapt determina o enorma capacitate de evaporare a apei. un ciclu biotic mic (in perioade scurte dupa ploi extreme de rare) si unele adaptari (radacini foarte adanci). care in Sahara atinge o medie anuala de 25 – 35%. se inregistreaza 130C. discontinue si numai in scurte intervale de dupa caderea precipitatiilor. care depaseste de peste 20 de ori cantitatea primita din precipitatii atmosferice. decembrie si ianuarie. Apa se scurge asemenea unui val prin alibii largi si uscate. iar noaptea poate sa coboare pana la 00C. formand averse puternice de ploaie. datorita radiatiei efective foarte mari. noiembrie. In climatul tropical arid. datorita uscaciunii aerului si a nivelului foarte inalt de condensare a vaporilor de apa. Totodata incalzirea adiabatica a aerului descendent determina reducerea umezelii relative a aerului. La contactul cu zonele morfoclimatice se dezvolta formatiuni de stepa desertica (ierburi scunde ce acopera partial un sol subtire si care se dezvolta doar in sezonul ploios). Amplitudinile termice anuale sunt cuprinse. durata scurgerii apei depinde de panta. In aceste regiuni sunt fercvente furtuni puternice care ridica la inaltimi apreciabile coloane immense de nisip. iar in luna iunie 370C. in cantitati mici. iar pe timpul noptii coboara la 100 . in depresiuni) au un numar redus de specii. s-au inregistrat 150C. ciclonii de pe frontal polar (temperat) patrund in regiunile tropicale. care umplu vaile seci (ueduri) cu torenti vijeliosi. ce se afla la altitudinea de 2. in nordul Republicii Chile. distrugand totul in cale. Vegetatia este prezenta pe suprafete limitate.264 m. Mediile anuale ale precipitatiilor atmosferice sunt sub 200 mm si pot cobori pana la 0 mm (orasul Calama.450C. Exista asociatii cu un numar redus de specii si de indivizi aflati la distanta si care au suferit adaptari in raport cu deficitul de umiditate (bulbi. In regiunile tropicale cu altitudini mai mari diferentele scad pana la 100C (la Windhoek in lunile cele mai reci. iar in cele mai calde luni ale anului. in regiunile cu climat tropical arid se produce o intense degradare a rocilor. In deserturile propriu-zise formatiunile vegetale sunt rar raspandite (indeosebi in albiile vailor. si care determina aparitia unei vegetatii efemere.temperatura aerului urca frecvent la valori de 400 .150C. precipitatiile sunt aproape inexistente. in general. Astfel aceste regiuni nu constituie medii propice dezvoltarii vegetatiei. peisajul caracteristc fiind cel al deserturilor de nisip sau de piatra. Uneori patrunderea maselor de aer ecuatorial sau tropical maritime in interiorul continentelor provoaca furtuni convective violente cu precipitatii bogate. iunie si iulie. denumire araba data vailor cu fund lat si neted ce coboara din muntii Saharei si evacueaza in cateva ore (maximum cateva zile) toata apa ce cade in partile inalte. aceste alkbii au fost denumit ueduri. iar pe timpul zilei temperatura la suprafata nisipului poate atinge 800C. foarte rar (la distante de anis au chiar decenii). tesuturi cornoase verzi). luna cea mai rece.

la Arica. Prin patrunderea pedimentelor pe vai si unirea lor peste cumpene de apa. favorizand descendenta aerului si predominarea totala sau cvasitotala a timpului senin. Deserturile Peru si Atacama. nu se poate dezvolta convectia termica. ocupand formatiuni cutate cretacice si tertiare. sau inregistrat precipitatii multianuale de 1 mm). in Egipt. Acest fenomen este specific desertului Sonora. Apropierea oceanului se face simtita doar prin diminuarea amplitudinilor termice anuale. ce sunt specifice deserturilor tropicale. Fenomenul se datoreaza temperaturilor mai coborate ale apei si a aerului de deasupra curentilor reci. pentru a se forma nori din care sa 4 . precambriene (Africa. Sahara de Vest influentata de catre curentul Canarelor. al dezagregarii si alterarii rocilor. situate intre 400 si 800m si despartite de creste muntoase ce urca pana la 3 000 – 4 000 m. dimpotriva. in 43 de ani s-a inregistrat o medie a precipitatiilor de 0. Deserturile Americii de Sud apar pe suprafete restranse.Conditiile de ariditate. Deserturile Americii de Nord au. Arabia. cu solonceacuri sau argiloase. aflata sub infuenta curentului Canarelor si al desertului Namib influentat de curentul Benguelei. a unor glacisuri si campii acumulative. in Sahara) si campuri de dune miscatoare (erguri). sub influenta curentului Benguelei). influentate de curentul Peruan. sunt accentuate in regiunile desertice litorale aflate sub influenta curentilor oceanici reci. Australia).5 mm). rezulta pediplene din care rasar martori de eroziune (inselberg). al scurgerii torentiale in urma rarelor averse de ploaie. la poalele versantilor. conditiile de ariditate sunt aspre (la Luxor. deserturile tropicale ocupa socluri vechi. ploile cad la o perioada de timp cosiderabila (in nordul statului Chile. Relieful deserturilor tropicale este rezultatul eroziunii eoliene. au altutudini de 1 000-3 000 m si se desfasoara preponderent in largul litoralului andin. influentat de curentul Californiei. sunt predominant nisipoase. in care s-au modelat podisuri stancoase (numite hamade. In cea mai mare parte. Evolutia generala a reliefului duce la aparitia. in mare parte. In multe alte regiuni s-au inregistrat astfel de date. si Desertul Namib. care se opun convectiei termice ascendente. influentat de curentul rece al Californiei. Relieful deserturilor tropicale. In interiorul continentelor. deserturilor Peru si Atacama influentate influentate de curentul rece al Perului (sau Humbolt). o origine de baraj orografic si climatica (deserturile Podisului Mexican). in orasul Iquique (situate pa litoralul desertului Atacama) s-a inregistrat o medie anuala a precipitatiilor de 3 mm sau in localitatea Walvis Bay (pe tarmul Oceanului Atlantic in desertul Namib) media anuala a precipitatiilor este 30 mm. Datorita curentului Peruan (Humbolt) care determina o stratificare constanta a maselor de aer.temperaturi mai scazute si prin prezenta frecventa a cetii. vestul Pakistanului). Deserturile Podisului Iranian (Iran. acestea constituie dovezi de necontestat ale infuentei curentilor reci asupra reducerii pana la disparitia aproape totala a precipitatiilor atmosferice. In aceste regiuni. care favorizeaza descendenta aerului si timpul senin (de exemplu Desertul Sonoran. Saharei de Vest. Afghanistan. pietroase.

langa tarmul oceanic ceata). rezultand forme de relief particulare. datorita curentului rece al Benguelei). materialele rezultate in urma acestui proces sunt colturoase farmand pe de-o parte mari de pietre. salinas in Atacama etc. cald si cu putine precipitatii ce cad la intervale foarte mari de timp. iar la exteriorul acestora campuri de nisip. Oscilatiile termice diurne dar si sezoniere marcate de amplitudini termice ridicate bruste. mecanice in raport cu cele chimice si biochimice. takare in Asia Centrala. carbonati) sub forma de cruste cu grosime diferita si care sunt denumite sebka in Sahara. Prin actiunea acestor agenti. a suferit numeroase modificari. Acestea asigura o cantitate redusa de argila in masa de nisip. In unele microdepresiuni rezulta cruste de saruri. pe de alta parte de catre dominarea actiunilor fizice. in conditiile unei alcatuiri mineralogice neomogene a rocilor conduc la producerea de produse de dezagregare prin insolatie (termoclastism) in regiunile tropicale si gelivatie (in munti si deserturile de la latitudini mari unde exista cantitati mici de apa in fisurile rocilor). Pe versantii 5 . acestea provin fie prin evapoarea apei din unele lacuri ce se intalnesc aici. sulfati. apa din precipitatii si local apele curgatoare). sunt meteorizarea. Astfel procesul cel mai important este dezagregarea prin insolatie si cristalizare. apa provenita din precipitatii atmosferice. In deserturile tropicale cu climat arid. Datorita unor agenti externi si a unor procese. relieful regiunilor din climatul tropical arid. iar altii se manifesta in intervale de timp diferite dar cu efecte imediate (vantul. Datorita temperaturilor ridicate din timpul zilei apa incarcata cu saruri aflate in depozit sau in roci urca prin capilaritate la suprafata. dar si prin desfasurarea unor preocese meteoreologice (roua. iar aici prin evapoarre rezulta acumularea sarurilor (cloruri. Unii agenti intervin lent dar continuu (variatiile de temperatura si umiditate in roca si cu efecte sesizabile dupa durata mai mare de timp). se determina realizarea unor mase de materiale cu grosimi si alcatuire diferite si detasarea unor forme de relief cu caracter rezidual pus in evidenta direct sau numai dupa indepartarea depozitului. deoarece procesul de alterare este continuu indiferent de gradul de alterare chimica si de usoara mobiliatate locala a acestor elemente. Meteorizarea se manifesta prin variatii de temperatura si de umiditate atat in roci cat si in depozite. Scoarta de alterare reprezinta depozitul rezultat in urma proceselor de meteorizare si biochimice si care este prezent pe suprafete orizontale si cvasiorizontale. Agentii principali in sistemul morfogenetic. fie din panza subterana aflata la adancimi nu foarte mari. vantul. se intalneste scoarta de tip halosialitic.cada precipitatii atmosferice convective (la fel se intampla si in desertul Namib. Procesele de alterare se produc in intervale scurte cand cad precipitatii. Rezultatul il reprezinta mase de materiale dezagregate situate in strate subtiri pe suprafetele cvasiorizontale si poale de grohotis la baza versantilor. Specificul acestui sistem este determinat in prima faza de modul de asociere al acestor agenti dar si de la o regiune la alta. In acest depozit sunt incluse elemente cu dimensiuni variabile dar colturoase. Influenta climatului asupra reliefului.

Cele mai fine particule (diametre sub 0. Ele conduc la diverse produse chimice si mecanice. Vantul constituie un agent active a carui importanta este facilitate de lipsa unui ecran (vegetatie) care sa protejeze rocile. granitul. Principalul proces il reprezinta spulberarea (deflatia) particulelor de nisip si a altor materiale fine. Variatiile starii de umectare a rocilor se inregistreaza in deserturile litorale sau in depresiunile unde se acumuleaza temporar apa. Deflatia se realizeaza in trei moduri – rostogolirea elementelor grosiere (1-1. versantilor abrupti de catre particulele de nisip) care este maxima la inaltimi reduse (sub 1. unde variatiile de temperatura produc dilatari si contractari repetate si diferite ca marime la nivelul mineralelor ce alcatuiesc rocile (produc variatii de volum). Prin spulberarea materialelor fine raman in loc versanti abrupti si masele de grohotisuri care se desfasoara pe intinderi mari formand campurile de pietre. Pe de alta parte pe campuri de nisip deflatia determina la vanturile mai putin intense suite de “riduri” (ondulari).5 m) iar apoi cu acumularea (pe masura ce scade puterea de transport. Procesul este activ in partea exterioara a rocilor si slabeste catre interior.1mm) ce popt frecvent fi ridicate la mai multi metri inaltime si deplasate pe distante foarte mari. in urma acesteia iau nastere dunele si mai ales campurile de nisip. 6 . Deflatia.antrenarea solutiilor in fisuri pentru ca in cele de intense evaporare prin dezvoltarea cristalelor in fisuri sa se produca presiuni asupra peretilor acestora insotite de largirea si cresterea lor in adancimea rocii (haloclastism).dezvoltati pe roci cu alcatuire heterogena termoclastismul poate duce la aparitia unor forme de relief residual de tipul coloanelor.5 mm in diametru) pe distante scurte. profunzimea actiunii fiind dependenta de gradul de conductibilitate termica a rocilor si de marimea amplitudinii termice. crestelor. mai intai se imbina cu coroziunea (izbirea rocilor. Actiunile sale depend de durata. fiind conditionata in principal de catre micsorarea vitezei). conglomeratele) si roci in care aceasta este redusa (gresiile aflate in strate groase). sunt roci unde actiunea este deosebita (ex.2-1 mm (particulele sufera un grad de uzura prin izbire) si mai ales in suspensie (elemente mai mici de 0. Ca urmare. Dezagregarea prin insolatie este specifica regiunilor cu climat arid.005 mm) plutesc in masa de aer aflata in miscare ajungand la inaltimi de sute sau chiar mii de metri si la departari de mai multe mii de kilometri (prafurile din Sahara sunt antrenate pana in Europa). saltarea celor cu dimensiuni de 0. iar la cele puternice asocieri de dune cu forma si dimensiuni variabile. Astfel in fazele mai umede se realizeaza dizolvarea sarurilor. Rezultatul manifestarii sunt grohotisuri cu dimensiuni variabile care imbraca rocile si care se constituie intr-un ecran de protectie al lor. intensitatea si viteza de propagare dar si de caracteristicile petrografice ale suprafetei. In afara alizeelor se produc multe vanturi locale cu intensitate ridicata si chiar pe alte directii de deplasare. Deflatia conduce la o sortare a produselor dezagregarii. alveolelor de tip taffoni. stancilor. Ele au un rol morfogenetic important.

Dunele de nisip au dimensiuni si evolutii variabile. ele concentrand la averse cantitati importante de apa care le impune energie si putere insemnata de eroziune. Asadar. astfel faciliteaza o usoara deplasare a particulelor spre baza pantei. Formele de relief dezvolate pe nisip sunt numeroase. iar majoritatea sunt legate de actiunea vantului. In depresiunile cu baza in vecinatatea stratului freatic sau unde abunda elemente argiloase . intre dune se afla depresiuni alungite. Ca urmare sunt dune simple 7 . le transport ape distante variabile. Aproape similare sunt scurgerea si procesele din albiile raurilor care-si au obarsia in regiuni bogate. Opus acestora sunt cursurile de apa semipermanente. Nisipul este o roca sedimentara neocoeziva alcatuita in mare parte din partisule de cuart la care se adauga un procent variabil de particule argiloase. Raurile vor transporta cantitati insemnate de aluviuni (predominant fine) pe care odata cu micsorarea debitului raului le vor depune treptat. Asia Centrala) pe care se afla numeroase forme mici. ele sunt legate de rauri care-si au bazinele de alimentare in zonele cu precipitatii bogate (in Africa = Nilul. In regiunile temperate unele dune sunt fixate cu vegetatie. iar latraversarea deserturilor pierd o parte din debitul lichid prin evaporare si infiltrare. Desi exista numeroase vai. Aceste tipuri de cursuri de apa sunt specifice regiunilo montane. si frecvent locul de varsare in unele lacuri din desert carora le asigura existenta (Sari care se varsa in lacul Ciad). exista o mare mobilitate mai ales atunci cand nisipul se gaseste in stare uscata. majoritatea fiind scurgeri de apa scurte si pe durata mica. barcane etc. Dunele se clasifica in:  Dune simple (transversale). au o latura alungita pe directia vantului in functie de gradul de acoperire cu vegetatie este si nivelul stabilizarii lor. s-au dezvoltat ochiuri de apa sau mlastini. Dupa forma sunt clasificate in: dune longitudinale. apele curgatoare permanente sunt relativ putine. kumurile sunt campuri de nisip cu dimensiuni foarte mari (Sahara.sunt acumulari sub forma de valuri relative paralele cu lungimi de mai multi zeci de metri si inaltimi de 1-2 m. Ergurile. Vantul disloca particulele de nisip.. Unele cursuri de apa au bazin extins ceea ce le da debite bogate la precipitatii si o activitate cu durata mai mare. acestea se pierd in desert. apa fiindu-le insuficienta pentru o scurgere permanenta care sa le asigure varsare in mare. Arabia. Relieful dezvoltat pe nisip. parabolice. O situatie aparte o au oazele dezvoltate in depresiunile din deserturi unde exista panza freatica bogata sau izvoare la baza unor culmi. lac etc. din punct de vedere al cantitatilor de precipitatii cazute pe suprafata solului. Senegalul si Niger). Prin inmuiere particulele argiloase asigura aderenta dintre elementele silicioase limitand miscarea lor. in functie de viteza si de durata lui si le depune ducand la aparitia diferitor forme de acumulare.O foarte slaba spalare in suprafata se inregistreaza pe campurile de nisip unde apa este absorbita foarte repede pe grosime de 1-2 cm.

Campurile de pietre se afla in marginile muntilor vechi. acumularea se face lateral unde dezvolta brate). datorita prezentei umezelii. Kara Kum. pe mase importante de nisip uscat in conditiile unor vanturi puternice (vartejuri). lipsite de ierburi sau arbusti. pluviodenudare sau din conurile de aluviuni depuse de catre raurile active in pleistocen-holocen. albia minora este activa dar prezinta variatii de debit in timpul anului. in conditiile unor climate mai umede in pleistocen si holocenul inferior. acestea sunt rezultatul acumularii materialelor transportate de catre alizee (vanturile permanente) sau de catre reteaua de rauri foarte active. versantii sunt tesiti si afectati de catre vant.active. 8 . Vaile in regiunile cu nisipuri sunt largi.  Barcanele sunt dune cu o raspandire mare in Asia Centrala. Prin unirea bratelor se dezvolta “barcanele in lant”. Pe aceste campuri vanturile au impus o morfologie de dune cu forme si marimi variabile care se inscriu in sectoarele cele mai aride ale regiunilor de desert Sahara.  Dune parabolice. Kazal Kum. Campurile de nisip poarta denumirea de erguri in Sahara si kumuri in Asia Centrala. In cuprinsul lor exista insa si depresiuni (gassi) ce au izvoare bogate si care au favorizat atat dezvoltarea vegetatiei cat si dezvoltarea unor asezari umane (oaze). suprafata concave este cea supusa deflatiei. dune isolate cu smocuri de arbusti care le asigura o stabilitate relative. corn) cat si prin evolutie (directia vantului este perpendicular ape fata convexa expusa deflatiei. dune fixate de vegetatie prin process natural sau plantate cu arbusti sau arbori. Exista pe terenurile din regiunile litorale cu vanturi intense si perpendiculare pet arm unde apar associate formand grupari cu brate inegal dezvoltate. sunt distincte atat prin forma (semiluna. putin adancite si fara apa.a. Kalahari s. Campurile de nisip se desfasoara pe suprafete foarte mari in regiunile joase si depresionare. dar si de catre pluviodenudare si chiar siroire la ploile la ploile rare care se produc. Tipuri de relief specifice climatului tropical uscat. rezulta pe acumulari bogate de nisip pe care s-au inregistrat vanturi intense.  Campuri cu dune paralele sau perpendiculare pe directia vantului separate de culoare interdunare in care de obicei se dezvolta vegetatia.  Dunele cu forma piramidala sunt reprezentative pentru desertul Sahara. siroire. Prin spulberarea de catre vant a elementelor fine au ramas aici blocuri si bolovanisuri pe acre se dezvolta patine desertice. au laturile netede sau rasucite in spirala. sunt forme cu doua brate paralele alungite si dezvoltate mai mult sau mai putin egal. iar alimentarea raurilor se realizeaza in regiuni cu precipitatii atmosferice bogate (Nilul). In situatiile in care panza freatica este aproape de suprafata. materialele grosiere care intra in alcatuirea lor provenind din procese complexe de dezagregare (prin termoclastism sau haloclastism). Atacama.

Pediplena este o campie de eroziune cu intindere mare rezultata din unirea pedimentlor. Lacul Gregory. Ele constituie suprafate de echilibru dinamic ce rezultau la baza acestor versanti in retragere. poate fi un rest de pediplena sau din glacisuri ale caror materiale sunt cimentate.Hamadele desertice. In Australia hidrografia deserturilor este mult mai bogata decat in celelate deserturi. sunt platouri cvasiorizontale individualizate datorita existentei unor strate groase de roca cu rezistenta mare la atacul apelor de siroire. Apele ce strabat deserturile tropicale In zonele desertice exista foarte putine ape ce sunt permanente. Sonora. Platourile domina uedurile sau depresiunile limitrofe prin versanti abrupti. Lacul Mandonald si multe alte lacuri. raul Nossob si raul Limpopo. Contactul dintre pediment si versant se realizeaza brusc in lungul unei linii numita knick. Din vechiul relief muntos raman martori de eroziune care domina pediplena si care poarta numele de iselberguri. Lacul Dissapoiment. Nilul Albastru. In conditiile ridicarii sacadate si pe ansamblul acestor regiuni se poate ajunge la formarea mai multor generatii de pediplene care se imbuca. Lacul Dora. Niger si Senegal. Apele desertului Kalahari sunt raul Orange. Tot aici sunt si raurile De Grey. si Yaqui. Desertul Namib este traversat doar de raurile Orange si Ugab. Lacul Carey. In desertul Victoria sunt mai multe lacuri. In Teritoriul de Nord izvorasc 9 . spalarea in suprafata si siroirea care la aversele de ploaie le indepartau). Suprafata poate sa aiba caracter structural. Atbara. exista o cantiate destul de mare de precipitatii atmosferice pentru a se putea mentine la suprafata solului. spalarea in suprafata si vantul pot favoriza dezvoltarea pe platou de blocurile si bolovanisuri de dezagregare.King a diferentiat cinci generatii in Africa. Desertul Sahara este strabatut de fluviul Nil si afluentii sai. Desertul Sonora este strabatut de raurile Colorado. Fitzroy. prin fragmentare rezulta martori de eroziune (gara). In desertul Atacama sunt doar cateva rauri semipermanente si raul Loa. La exteriorul pedimentelor se afla depresiuni umplute cu materiale acumulate (playa) frecvent nisipoase. acestea fiind rezultatul trecerii unei perioade mari de timp si a unui climat cu sezoane mai umede si aride care au favorizat retragerea versantilor montani prin imbinarea mai multor procese (meteorizarea care slabea rezistenta rocilor si producea fragmente de roca mici. au inclinare mica si implica doua sectoare. De asemenea sunt si lacurile Ciad si Naser. majoritatea sunt semipermanente sau apar doar atunci cand. Pedimentele sunt considerate ca forme de relief mostenite. In conditiile actuale evolutia continua dar este mult mai lenta. Lacul Maingwal. Lacul Auld. unul taiat in roca si latul la exterior pe care s-au acumulat materiale intr-un strat subtire (numit bajada). Nilul Alb. Cercetatorul L. nefiind absorbita. de exemplu in Marele Desert de Nisip si Desertul Gibson sunt o multime de lacuri. Lacul Carnegie. Bahr el Jebel. ce este permanent. Pe aceasta sunt sectoare mai joase cu acumulari de saruri (sebkra sau salinas). Salt. Meteorizarea. Lacul Yeo si alte lacuri mai mici. Gila. Lacul Mackay.

desi nu fac parte din aceeasi specie. Zilla spinosa. hamade. formata din arbusti. Ziziphus lotus. si multe altele. de 1 – 2 cm . aceste plante sunt scunde. arborele de fistic (Pistacia atlantica) cu aspect de tufe spinoase. drobul desertic (Genista saharae) si carcelul (Ephedra alata). In zonele aluvionare ale vailor si depresiunilor. din muntii Macdonnel. km2 . cateva specii de arbusti. au reusit sa se adapteze la conditiile aspre de viata. caligonum (Caligomum comosum). cum ar fi: rezistenta la temperaturi foarte ridicate. euphorbia si plantele suculente din sudul continentului african. precum retama (Retama retam). Vegetatia nisipurilor si dunelor este alcatuita din gramineul drin (Aristida pungeus). animalele ce locuiesc in desert s-au adaptat destul de bine la conditiile de viata oferite de catre natura. este reprezentativa pentru flora Saharei. La fel ca si plantele. principala adaptare este aceea a necesitatii cat mai minime de apa. substantele nutritive necesare dezvoltarii lor. camile si antilope. Flora. ce se desfasoara pe o suprafata de aproximativ 9 mil. formata din graminee (Aristida) si numerosi subarbusti. ca sa se hraneacsa cand soarele apune. atat cat dureaza sezonul umed perioada in care acestea cresc. de multa cadura si nu cer foarte multe substante nutritive. In zonele cu umiditate permanenta se dezvolta o vegetatie de oaza. se dezvolta si isi raspandesc semintele. ele sunt clasificate dupa mai multe criterii. Plantele ce cresc in desert au nevoie de foarte putina apa. unde creste curmalul (Phoenix dactylifera). fauna si solurile climatului tropical uscat. iepuri comuni. Ca animale de dimensiuni mari se intalnesc coioti. un bun exemplu ar fi acela al cactusilor ce se gasesc in emisfera vestica. modul in care acestea se dezvolta. a caror viata active dureaza doar cateva saptamani.40 cm. rareori ating inaltimea de 30 .mai multe rauri semipermanente. unde climatul este mai umed. Sahara este unul dintre cele mai mari deserturi ale lumii. Majoritatea animalelor din desert au corpuri mici. cu radacini orizontale pana la 25m lungime. Plantele sunt raspandite in foarte multe zone geografice de pe suprafata Globului. acestia se aseamna foarte mult cu agavele. ce le ajuta sa risipeasca caldura. se dezvolta o vegetatie bogata. reguri si erguri. ca: Acacia harpophylla. temperaturi scazute. Relieful este foarte variat cu munti stancosi. Platourile stancoase din centrul desertului Sahara sunt acoperite cu o vegetatie ierboasa saraca. Foarte multe plante au caracteristici asemanatoare. 10 . Printre micile animale de desert enumeram soareci. cantitati de apa foarte mici sau opusul lor abundenta apei. soarecele -cangur si broaste raioase. leandrul (Nerium oleander) si palmierul dun (Hyphaene thebaica). O formatiune cunoscuta sub numele de acheb ce cuprinde plante efemere (Conovolvulus supinus). si-au redus cat de mult posibil evapotranspiratia etc. ce se scurg catre deserturile Simpson si Tanami. Multi arbori din padurile tropicale au in general aceeasi forma si forma frunzelor asemanatoare. iepuri salbatici. Unele animale isi sapa adaposturi in pamant stau in acestea atunci cand este soare si ies la suprafata.

poate rezista mai mult timp fara apa. in Africa se afla o speci importanta de scorpioni. Tot in aceste deserturi cresc si pepenii verzi salbatici (Citrullus lanatus). Antilopele de desert (Addax nasomaculatus)-aceste antilope s-au adaptat foarte bine la conditiile oferite de catre natura. Pasarile din desert sunt de dimensiuni mici. melcul gigant african (Achatina fulica). antilopa spada (Oryx algazel). cu un trunchi napiform bilobat. Acacia graffae). ele au copitele astfel incat pot calatori prin desert fara probleme si de asemenea pot consuma plante suculente si pepeni verzi salbatici. gainusa de pustiu (Pterocloes orientalis). acesta este renumit datorita diversitatii plantelor suculente cu flori viu colorate. in sud-vestul depresiunii Kalahari. litops (Lithops). Zona deserturilor din Africa este saraca si cuprinde specii din diverse grupe. pentru a se feri de caldura innabusitoare a Soarelui. ce masoara 18-20 cm lungime. sarpele de nisip (Erix). iar un om in 24 de ore. este populat de garminee (Aristida) si de diferite specii de arbusti (Acacias. Antilopa vaca (Bubalis buselaphus). crasula (Crassula). purtand de o parte si de alta cate o frunza lunga de forma unei panglici. o alta specie de antilopa este Alcelaphus buselaphus ce poate sa reziste mai multe saptamani fara apa. Mamiferele rozatoare au reprezentanti numerosi din diferite specii cum ar fi iepurele egiptean (Lepus aegypticus). Reptilele sunt prezente in numar mare. aici se afla dropia gulerata (Otis undula). in acest timp consumand grasimea acumulata in cocoasa sa. uneori adapostindu-se in pesteri. soarecele alergator de desert (Jaculus jaculus). Selaginella lepidophylla. hoitarul alb (Neophson percnopterns) si silvia de desert (Sylvia nanadeserti). In timpul noptii dromaderului ii scade temperatura corpului astfel pot sa reziste in timpul zilei cand temperatura aerului este foarte ridicata. in vecinatatea Oceanului Atlantic.Desertul Namib este situat in sud-vestul Africii. 11 .). muscate (Pelargonium sp. graminee xerofile (Aristida brevifolia) si unii arbusti xerofili din genul Acacia (Acacia horida. cum ar fi soparla de desert (Scincus officinalis). cobra egipteana (Naja haje) si broasca testoasa de desert (Testudo sulcata). Ca mamifere rumegatoare se gasesc gazele (Gazella subgutturosa. Scorpionii sunt caracteristici zonelor de desert. Euscorpius imperator. precum: stapelia (Stapelia). poate sa bea si apa de mare. se afla. De un deosebit interes stiintific este gimnospermul mezozoic relictar Welwitschia mirabilis. incat isi pot petrece mare parte din viata fara necesitatea de a bea foarte multe lichide. soparla cu coada spinoasa (Uramastix aegypticus). ce sunt capabili sa ucida cu veninul lor un caine in doar cateva secunde. soarecele saritor (Pedetes caffer). Rhigozum trichotomum). Dromaderul (Camelus dromaderius) este animalul simbol al desertului Sahara. Gazella dama). Desertul Kalahari. pe timpul zilei cauta adapost. adaptate la conditiile climatice. acesta poate sa bea pana la 160 de litri de apa.

in semipustiurile Mohave. sobolanul cangur (Dipodomys spectabilis) cu picioarele posterioare mai lungi decat cele inferioare. In deserturile nord-americane fauna este adaptata la conditii de caldura excesiva. Arizona si pustiurile Chihuahua si Tamaulipa. pisica cu picioare negre (Felis nigripes). Vegetatia acestor zone este alcatuita din plante suculente. Semipustiurile Marelui Bazin se desfasoara pe o regiune arida inalta. are un ritm de crestere foarte lent aproximativ 2. pisica de barcana (Felis margarita). ce la maturitate ajunge sa se dezvolte pana la o inaltime de 15-18 m. In regiunile mai inalte. unele rozatoare ca tuco-tuco(Ctenomys magellanicus) care produce zgomote repetate. Desertul Atacama. Arizona si pustiurile Chiuahua si Tamaulipa. si arbustul Franseria dumosa.5 am/an. se afla in nordul statului Chile. Specii de animale caracteristice. Hesperocallis undula. In acest desert fauna este saraca in specii adaptate la ariditate excesiva. cu radacini profunde si frunze mici. Suaeda. un arbust ce la maturitate ajunge masoara intre 30 si 90 cm. agavele (Agave americana). Mohave. Vegetatia este dominata de specii de pelin (Artemisa tridentata). Clima din aceasta zona se caracterizeaza prin ierni aspre si veri foarte secetoase. Sonora. partial persistente in anotimpul secetos. Vegetatia acestui desert este alcatuita din arbusti teposi xerofili de Baccharis spinosa si specii de cactusi (Opuntia. precum: vulpea Zorro (Dusycyon). sunt prezente in special rozatoare: iepurele cu coada neagra (Macrotolagus texennis). domina arbustul de creozot (Larrea tridentata). sacalul (Canis aureus). fiind unul dintre cele mai mari deserturi de pe Glob. precipitatiile atmosferice avand o medie cuprinsa intre 70-150 mm/an. sobolanul neotoma (Neotoma 12 . iar precipitatiile atmosferice sunt reduse (120-150 mm/an). liliaceele arborescente (Yucca brevifolia) si cactacee mai mici (Opuntia arborescens. Deserturile saraturate sunt acoperite cu o vegetatie de ierburi (Atriplex. Opuntia versicolor si Opuntia microdasys). intre Oceanul Pacific si Muntii Cordilieri. cu o inaltime 1-1. Opuntia tuna . Muntii Cascadelor si Muntii Sierra Nevada. Cereus).Mamiferele carnivore: vulpea de desert (Fennecus zerda). jojoba (Simmondsia chinensis). Sonora. Sunt formate din semi-pustiurile: Marele Bazin. ca planta reprezentativa. iar coada lunga prezinta in varf un smoc de par.5 m. aici se gaseste cactusul urias (Carnegia gigantea) cunoscut si sub numele saguaro. cainele lui Magellan (Canis magellanicus) si strutul american sau pasarea nandu (Rhea pennata). o alta planta cunoscuta este cereusul (Cereus giganteus). mai aspra. ce isi intinde ramurile in sus. in semipustiul Mohave si in pustiul Chihuahua. o specie de cactus ce a ajuns sa fie folosita pentru consumul de stupefiante este peyote (Lophophora williamsii ) desert holly (Atriplex hymenelytra). sub forma unui candelabru. hiena vargata (Hyaena hyaena). salcia de desert (Chilopsis linearis). cuprinsa intre Muntii Stancosi. Deserturile din America de Sud se desfasoara de-a lungul tarmului vestic. In America de Nord deserturile se desfasoara in sud-vestul Statelor Unite ale Americii si in nordul Mexicului. Spirostachys) in amestec cu arbusti halofili. asemanatoare loviturilor de ciocan. Beavertail Cactus . Clima este mult. in aceasta zona se intalnesc unele specii de carnivore.

Trioida pungens. acestea sunt scheletice. Deserturile lumii. Solurile contin cantitati mari de carbonat de calciu si alte saruri (cloruri si sulfati) aduse si depuse la suprafata saun in sol prin capiularitate. consuma iepuri si oua.o specie de soim Falco sparverius. in Iraq. la care se adauga arbori si arbusti din genurile Bankisa. ca suprafata reala acesta masoara peste 9. sobolanul cangur marsupial (Caloprymnus campestris). Casuarina. fructe si seminte. treieratorul Leconte (Toxostoma lecontei). Uneori mineralele dizolvate in timpul umectarii se concentreaza sub efectul evaporatiei la suprafata rocii. acesta masoara aproximativ 1.610 km latime si 5. Solurile de desert apar discontinuu. Desertul Sahara. se mai poate intalni si veverita antilopa (Ammospermophilus nelsoni)-aceasta este mai mica decat celelalte specii de veverite. ce s-a adaptat la conditiile aspre ale climei. unde apare un strat bogat in oxizi de fier si mangan. rezista la seceta. o specie de bufnita. soparla moloh (Moloch horridus). placi si concretiuni albicioase. Calcareus ornatus.albigula). vulpea cu urechi lungi (Vulpes macrotis). formand cruste dure. se hraneste cu radacini. fiind reprezentata de un numar redus de specii: cartita marsupiala de desert (Notoryctes typhlops). gainusa de nisip. Deserturile australiene ocupa suprafete mari in centrul continentului. calcaroase sau gipsoase. se desfasoara precum o curea pe nordul continentului african. Eucalyptus. o specie de veverita numbat (Myrmecobius fasciatus). Africa Cel mai mare desert de pe Glob. care sapa galerii in tulpinile cactusilor cu care se hraneste. cunoscut sub denumirea de patina desertului sau luciul negru. ce traieste in zona sudica a desertului australian.1 milioane de km2 din care o parte este ocupata de catre oaze fertile. Se intinde din vest de la tarmul Oceanului Atlantic pana in est. acoperit de dune nisipoase cu vegetatie ce s-a adaptat la conditiile climatice. bufnita cu coarne (Bubo virginianus). o subspecie de cangur Bettong si Wallabie de stanca. ciocanitoarea agavelor (Dryobates scalaris) si cucul alergator (Geococcyx califormianus). broastele de desert (Chiroptes. Aceasta vegetatie este constituita din specii de graminee (Trioida basedourii. Solurile caracteristice mediului tropical uscat. este desertul Sahara. Heleioporus) si unele specii de pasari: prigoarea australiana (Cosmaerops ornatus) si pietrarul (Saxicola moesta). la Marea Rosie. in fdunctie de tipul compusilor de fier. 13 . lipsite de humus si au o culoare cenusie sau rosiatica. Gravillea. Campylorhynchus brunneicapillus .100 km lungime. sta mai mult pe pamant sau in vizuine subterane si are o agilitate asemanatoare chipmunk-ului. Fauna este saraca. cateva specii de pasari. Spinifex). soparla cu guler (Crotaphytus collaris. iar dintre speciile de reptile sunt intalniti serpi cu clopotei (Crotalus) si broaste testoase (Gopherus agassizii). jojoba.) Tot aici se mai gasesc si mamifere carnivore cum ar fi: coiotul (Canis latrans).

fara nici un impediment. Preluata ca intreg Sahara este un tinut ce atinge in medie altitudini cuprinse intre 400-500 m. Desi precipitatiile sunt aproape inexistente in Sahara. o regiune de platou ce are o inclinare de la NV catre SE. in aceasta regiune acum 8 000 de ani se cultiva mei. Mauritania. Desertul Libian este caracterizat prin dunele de nisip foarte vaste ce pot atinge inaltimea de 122 m sau chiar mai mult. Libia. Temperatura oscileaza intre 00C in timpul noptii si 54. Muntii Atlas si Marea Mediterana in nord. pietroasa. Niger. media anuala a precipitatiilor atmosferice este de 130 mm.Limitele desertului Sahara sunt in vest Oceanul Atlantic. dar si cu dune de nisip. Aceasta regiune variaza in altitudine dintr-o parte in cealalta de la 580 catre 760 m altitudine. Desertul Sahara strabate urmatoarele tari Maroc. au de la 1. masivul Tibesti o regiune de platou. In trecut Sahara a fost un teritoriu fertil. Din punct de vedere geografic putem afirma ca zona muntoasa a desertului Nubian situata in estul fluviului Nil si valea Nilului apartin Saharei. cu ariditate excesiva. In Sahara cele mai cunoscute varfuri sunt Emi Koussi (3. in oazele ce sunt irigate in mod natural si unde vegetatia se dezvolta in mod normal. Desertul Libian este considerat a fi zona cea mai arida din intregul desert saharian. Sahara de Vest este diferita din punct de vedere geografic fata de celelate forme de relief existente in restul desertului. Marea Rosie si Egiptul in est si Sudan si Valea Raului Niger in sud.610 km.40C in timpul zilei in zonele vestice si centrale.414 m inaltime. Egipt. Algeria. este denumita cateodata Sahara propriu-zisa.415 m) in Masivul Tibesti si Tahat (3. Din punct de vedere climatic este situata in zona climatului tropical uscat. foarte putine zone sunt mai coborate de aceste valori. Sahara de Vest este o zona arida. Mali. dar canalele de irigatii construite de catre oameni transforma mare parte din aceasta zona de desert a Egiptului intr-un teren fertil favorabil culturilor agricole.830 m la peste 3. insa acestea au fost create datorita apelor ce au fost gasite la o adancime mai mare de 14 . ocazional aceste rauri subterane isi croiesc drum catre suprafata. Ciad si Sudan. Muntii Ahagaar si Desertul Libian. Tunisia. dar pe masura ce conditiile deveneau tot mai grele pentru populatie si a aparut desertificarea. pe o perioada mica de timp unele varfuri din regiunea centrala a Saharei. anis au zeci de ani.003 m) in cadrul Muntilor Ahagaar. sunt intalnite la o altitudine minima de 150 m inaltime. umiditatea aerului este aproape inexistenta si foarte putine oaze pot fi gaite in aceasta zona. iar in unele zone nu cad precipitatii decat la intervale mari de timp. sunt acoperite de zapada. acestia au parasit regiunea indreptandu-se catre zone mai bogate. In zona centrala a Saharei se desfasoara pe o distanta de 1. In desertul Sahara s-au creat oaze artificiale. Exceptie fac oazele din desertul lipsit de vegetatie. dar poseda un numar de ape subterane ce curg din Muntii Atlas sau alti munti. si prezinta varfuri ce pot chiar sa fie comparate cu cele ale muntilor. aceste forme de relief sunt incluse si ele in “intregul” Desert Sahara. Intregul teritoriu prezinta deficit de precipitatii sau nu sunt prezente suprafete de apa.

Ce vegetatie in desertul Kalahari se intalnesc specii de acacia. celelalte rauri ce strabat desertul sunt putine si apar dupa ce ploua. palmieri si vegetatie de savana si multe alte specii de plante ce reprezinta o sursa bogata de hrana pentru animalele ce traiesc in aceasta regiune. In timpul anului media precipitatiilor cazute este sub 50 mm.500 km de-a lungul coastei sudvestice a Africii. spre desert. dunele sunt de tipul dunelor paralele. Desertul Kalahari.000 km2 . pana in Botswana catre est in Zimbabwe. Africa Desertul Namib se intinde pe aproximativ 1. datorita depozitelor de petrol gasite in Algeria si Libia. In aceasta regiune cantitatile de precipitatii atmosferice ajung pana la 200 mm anual. antilope. hiene. sacali.1 000 m. Populatia si-a stability asezarile in apropierea tarmului Oceanului Atlantic. hiene si Mellivora capensis. Ce elemente ale faunei intalnim antilope. mai multe subspecii. Nordul Saharei este important pentru economie. Desertul Kalahari masoara 260. si multe specii de pasari. acestea strabat depresiuni. Singura suprafata de apa ce este permanenta este raul Boteti. aici datorita curentului Benguelei nu se pot forma nori din care sa cada precipitatii convective. ce se afla in interiorul plaului sudic al Africii. Altitudinea cea mai mare din Desertul Kalahari este de 1. Kalahari face parte dintr-un bazin nisipos foarte mare ce se desfoasoara pe teritoriul Angolei si al Zambiei in nord. Din punct de vedere al resurselor aici se gasesc diamante si tungsten. acestea pot avea pana la 80 km lungime. Africa Desertul Kalahari este o zona arida. ele fiind pe directia vantului. principalii arbori ce crescin aceste oaze sunt palmierii si o specie de acacia. apale subterane se gasesc la adancimi mari. orientarea acestora este de la nord-vest catre sud-est. acesta se desfasoara centul si sud-vestul Botswanei si parti din centrul si vestul Africii de Sud. Ca fauna gasim gazele. Temperaturile maxime ce sunt inregistrate sunt intre 350 – 450C din octombrie pana in luna martie si pot sa scada sub 00C intre iunie si august. numele desertului Kalahari provine din limba tswana Kgalagadi ce inseamna “marea sete”.000 km2 . o multime de animale rozatoare. in mare parte pe teritoriul statului Namibia. vulpi. depresiunile au dimensiuni de la cativa metri pana la zeci de kilometri si asigura cursuri temporare sau semipermanente de apa. si in sud in Africa de Sud catre Raul Orange si in vest pe teritoriile inalte ale Namibiei.000 m peste nivelul marii. Desertul Namib. Dunele pot avea o inaltime variabila de la 6 m la 60 m inaltime si sunt separate de culoare interdunare ce variaza ca lungime. Bazinul Kalahari are o suprafata de aproximativ 930. in mare parte acestea cad in perioada octombrie-mai. nisipurile desertului au culoare rosiatica. giraffe. maro sau alba. Cea mai extinsa regiune protejata din Kalahari este Rezervatia Central Kalahari Game in Botswana si Parcul 15 . sacali.

in sud de o mlastina de sare. izvoare calde si terenuri sulfuroase.100 m in rest fiind altitudini mult mai mici pana ce coboara in mod brusc la nivelul marii. de 270C si maxime ce pot atinge valori de peste 500C. un bazin triunghiular ce coboara pana la 120 m sub nivelul marii si este despartit de Marea Rosie printrun lant de dealuri. denumit popular Rub‘ al Khali (Patrarul Gol). din Peninsula Arabica. Marea Rosie si Canalul Suez in est. este o regiune arida din estul Egiptului. in est zona este in mare parte un platou cu forme neregulate. India Desertul Thar sau Marele Desert Indian. are ca vecini in nord Marea Mediterana. este o zona cu activitate seismica importanta. sare si piatra de constructie. Desertul Denakil. In aceasta regiune se gasesc depozite de turcoaz. desertul Thar este marginit in nord-vest de catre Raul Sutlej. Numele de Desertul Arabic ii revine si Marelui Desert de Nisip. in est de lantul muntilor Arāvalli. dar acestia s-au adaptat existand cateva sate agricole ce se gasesc pe platou si in munti. Egipt Desertul Arabic sau desertul estic cum mai este denumit. acesta este unul dintre cele mai fierbinti deserturi din lume. in anul 1995. numit Alpii Denakil. Subteranul desertului contine mici depozite de mangan si potasiu. desi seisme puternice nu s-au mai inregistrat in ultimul secol. Cea mai mare parte a desertului se afla in statul Rājasthān. roca fosfatica. si in vest de catre Valea Indusului. este situate in zona centrala a Depresiunii Denakil. conuri vulcanice fumegande.Transfrotier Kgalagadi. cu o medie anuala a temperaturilor de pe timpul zilei. precipitatiile atmosferice din aceasta regiune se inregistreaza sub 200 mm/an. Desertul este caracterizat de formatiuni de lava neagra. India. Desertul Thar. Altitudinea maxima din acest desert este de 2. unul dintre cele mai fierbinti si in mare parte nelocuite deserturi de nisip din lume. de exemplu Muntele Erta'ale aflat la 503 m altitudine a erupt recent. In aceasta regiune 16 . ce se intinde atat pe teritoriul Botswanei cat si al Africii de Sud. nitrati. Aici sunt numerosi vulcani activi. Zone din desert sunt populate de zebra si magari salbatici. Zona arida a determinat conditiile de trai pentru oameni sa fie foarte aspre. Desertul Denakil face parte din sistemul Valea Marelui Rift. dupa aceea panta urca pana la un lant de munti vulcanici ce face legatura cu Marea Rosie. cunoscuta sub numele de Rann of Kutch. Etiopia Desertul Denakil se afla in nordul Etiopiei si se extinde in Eritrea si Djibouti. Desertul Nubian (de-a lungul paralelei de 220 latitudine N) in sud si in vest Valea Nilului. dar principala resursa naturala este sarea. este o regiune ce se afla in nord vestul Indiei si estul Pakistan-ului. Desertul Arabic.

arida a fost locul unde India a detonat primul sau sipozitiv nuclear. Acest oras a fost fondat la sfarsitul secolului al XV-lea si cateva dintre vechile cladiri din acest oras inca mai rezista. Jodhpur este piata de desfacere deoarece este in apropierea terenurilor irigate unde se cultiva bumbac si faina. Dasht-e Kavir. mai ales nordul si vestul desertului. Pe timpul verii temperaturile cresc foarte mult si de obicei aici nu cad precipitatii. cateva dune de nisip se afla in partea sudica a desertului. Dasht-e Kavir este cel mai mare dintr-o serie de bazine mici situate in zona nordica. Din orasul Jaisalmer se realizeaza safari-uri cu camele. cu o medie anuala cuprinsa intre 127 mm si 254 mm si temperaturile cresc pana la 530C in luna iulie. Cea mai mica altitudine este 61 m in apropierea Rann of Kutch si 457 m in muntii Arāvalli. Precipitatiile atmosferice sunt putine. a Iranului.500 m si 1. Intinderea sa de la nord catre sud este de 190km si suprafata sa totala este de aproximativ 54. 17 .400 km2. Iarna temperaturile inca sunt ridicate dar noaptea apare fenomenul de inghet. O multitudine de deserturi raman neexplorate. asezari umane iar vegetatia este inexistenta chiar daca in aceasta regiune apa nu lipseste. aceste elemente au ajutat in special la dezvoltarea agricola.800. contrar faptului ca aici se gasesc unele plante ce rezista la concetratia de sare desertul este sterp. In aceasta regiune a fost creat Parcul National Desertul Thar pentru a proteja o suprafata de 3. tipurile de relief din aceasta regiune sunt in mare parte dune de nisip si campuri cu roci si zone acoperite de vegetatie mica. catre provincia estica Khorāsān. prelucrarea pieilor de animale si industria lemnului. Iran Dasht-e Kavir se afla in partea central nordica a Iranului. acestea s-au adaptat la conditiile de viata. ceea ce permite explorarea desertului. nu tocmai primitoare. Un mare sistem de irigatii si un proiect de energie electrica au ajutat la dezvoltarea regiunii desertice Thar. la Pokaran in anul 1974. concentratia de sare din sol este mult prea mare ca desertul Dasht-e Kavir sa fie acoperit de vegetatie.000 km2 pe care se afla specii de plante si animale rare si aflate in pericol de disparitie. Semnān. acesta incepe de la 50 km departare de orasul Qom (spre vest) si se extinde catre est pe o distanta de 290 km prin provincia nordica a Iranului. pe perioada iernii desertul primeste cantitati mari de precipitatii si mare parte din bazinul Kavir poate sa fie acoperit de ape timp de mai multe saptamani. In ciuda umezelii din timpul iernii. Populatia desertului are ca principala activitate economica pastoritul. Pe teritoriul desertului Thar s-au infiintat cateva orase. Majoritatea bazinelor se afla la o altitudine de 900 m. varfurile montane din jurul acestora au inaltimi variate cuprinse intre 1. Desertul Thar masoara 800 km lungime si 490 km latime. montana. In desertul Dasht-e Kavir nu se gasesc terenuri cultivate.

unul dintre cele mai bine pastrate locuri din lume. Modelate de catre vanturi. unele dintre ele avand inaltimi de pana la 150m. Caile de comunicatie ale Iranului nu sunt prezente in aceasta regiune. O serie de lanturi muntoase. separand Najd si Al Aḩsā’. majoritatea au de la 6 la 15 m inaltime. este aproape la fel de mare precum statul Texas. este situl Wabar. An Nafūd. localizat in centrul desertului Rub‘ al Khali. separa desertul Colorado 18 . Tocmai de aceea oameni si animalele se feresc sa traverseze acest desert. ce se misca. Rub‘ al Khali este unul dintre cele mai mari deserturi ale lumii.A. exceptand oazele irrigate de izvoare sau fantani. Aici plantele ce cresc sunt in numar foarte mic. Rub‘ al Khali se intinde din sudul Arabiei Saudite pana dincolo de granitele cu Yemen si Oman. in sud. Deserturile din Arabia Saudita Mai mult de jumatate din suprafata Arabiei Saudite este reprezentata de desert. din S. Desertul Rub‘ al Khali este mult mai mare si mai uscat decat celelalte deserturi din Arabia Saudita. Unele zone de desert sunt acoperite de dune de nisip. suprafetele din piatra fiind spalate si au suferit pierderi de materiale. in est. Rub‘ al Khali este o mare de nisip. crusta de sare nu ar rezista sub greutatea lor. Rub‘ al Khali. crusta are o latime cu valori cuprinse intre 10 si 100 mm si se poate sparge in orice moment si cei care ar cadea ar ramane prinsi in mlastina de dedesubt. nu prezinta oaze si se poate trai in spatiul acestuia doar temporar.000 km2 . Desertul An Nafūd este caracterizat de dunele de nisip de forma paralela. dar unele ating peste 30 m inaltime. unde a cazut un meteorit. In Arabia Saudita sunt trei mari deserturi ce se desfasoara in trei zone ale platoului central al tarii: in nord. culmi si dealuri. in nordul desertului se afla marginea sudica a desertului Sirian. in sud si Ad Dahnā’ ce face legatura intre cele doua. de catre nomazii crescatori de camile numiti Beduini. in general ea fiind evitata de catre oameni.U. dunele de nisip au forma unor ciucuri lungi sau dealuri inalte. inclusiv Muntii San Bernardino si Chocolate. Acesta face legatura regiunile desertice nordice cu Rub‘ al Khali. in lunile reci de iarna. masoara circa 650. Statele Unite ale Americii Desertul Colorado. in timp ce altele sunt stabile. Asemeni desertului An Nafūd. In unele regiuni vanturile au transformat relieful. variind in latime intre 24 si 80 km.Numele desertului provine de la cuvantul persan kavir ce inseamna mlastina de sare sau o teren innamolit acoperit de o crusta dura de sare cristalizata. o regiune arida aflata in sud-vestul Americii de Nord. se intinde de la Trecatoarea San Gorgonio din muntii San Bernardino in sud-estul Cliforniei pana la Baja California in nord-vestul Mexicului. ca suprafata. O centura formata din dune de nisip si creste este cunoscuta sub numele de Ad Dahnā’ se intinde in sud de-a lungul desertului An Nafūd. Desertul Colorado.

Chocolate si Chuckwalla. Desertul Colorado este o regiune adiacenta a desertului Mojave. Guyanas si Ciudad Obregón.de desertul Mojave. ce se desfasoara pe o suprafata de circa 6.000 km2. temperaturile ating valori de 380 C. Kofa si Harquahala si in mexic Cerro del Pinacate. Raul Yaqui. Raul Gila. Monumentul National Organ Pipe Cactus. acesta face parte din Marele Bazin. ea alimentand raurile ce strabat desertul. in subteranul desertului s-au gasit depozite de borax si minereuri de fier. Majoritatea zonelor din desert nu depasesc mai mult de 250 mm/an. Yuma in Arizona. desertul Sonora devine una dintre cele mai uscate si calduroase regiuni din America de Nord. Pe timpul verii. Blythe si El Centro in California. precipitatiile rareori depasesc valoarea de 102 mm/an. iarna este predominant blanda. totusi in mare parte apa din regiune provine din subteran. in anul 1994 s-a infiintat Rezervatia Nationala Mojave. mai exact 320 km lungime si 80 km latime. Valea Coachella si Valea Imperiala. Alte zone unde se mai afla orase in cadrul acestui desert sunt Indio. Desertul Sonora ocupa 20% din teritoriul statului Arizona. insa mai mult de 80% din populatie locuieste aici. Imperial National Wildlife si Kofa National Wildlife Refuge. iar in Mexic Hermosillo. acestea ajung pana la maxim 300 m inaltime. Cabeza Prieta National Wildlife Refuge. Raul Fuerte si Raul Sinaloa. toate aceste rauri isi au 19 . Zone mari din desert sunt pastrate sub forma de parcuri naturale: Parcul National Joshua Tree.799 km2. America de Nord Desertul Sonora este o regiune arida ce se intinde pe teritoriul Arizonei. zonele cele mai inalte sunt muntii californieni. Temperatura se schimba in mod brusc de la 00 C la 46. Desertul Mojave are o suprafata de 52. toate aceste zone sunt parti existente ale desertului Sonora Altitudinile desertului Sonora sunt relative mici in comparative cu regiunile inconjuratoare. Desertul Sonora. in special in apropierea orasului Phoenix si Tucson. se afla sub nivelul marii. Desertul Mojave. in sudvestul acestui stat. Regiunea este strabatuta de Raul Colorado. iar in sud Sierra Madre Occidentala din Mexic. Suprafata Sonorei este de aproximativ 310. aici sunt incluse depresiunile Salton Sea. muntii din Arizona. fiind dezvoltat un sistem de canale de irigatii ce preiau apa de la acest rau. Raul Salt. adica in luna ianuarie temperaturile au valori cuprinse intre 100 si 160C. Mare parte din regiune.199 km2 . Regiunea desertica este impartita in numeroase rezervatii unde traiesc amerindieni si unitati militare americane si baze aeriene. Desertul Sonora este delimitat de desertul Mojave in nord. intre aceste rauri se mentioneaza Raul Colorado. in sud-estul statului California si in nord-vestul Mexicului (de obicei in unele lucrari este inclusa aproape toata Peninsula Californiei). tinuturile inalte ale statului Arizona in est.10 C. Statele Unite ale Americii Desertul Mojave este o regiune arida din sud-estul Californiei.

coioti etc. apele reci sunt aduse din zona Antarcticii de catre curentul Humbolt. Agricultura dezvoltata in aceasta regiune desertica se bazeaza pe irigatii si pe apa raurilor ale caror niveluri au inceput sa scada tot mai mult inca din anii ”60. aduc cu ele un aer rece ce forteaza aerul cald sa urce si astfel acest aer rece ii ia locul celui cald. tufe de burro. In subteranul Marelui Desert de Nisip se gasesc numeroase resurse minerale importante. acest desert este una dintre cele mai aride regiuni ale lumii. situat in nordul statului Chile. In acest desert traiesc mai multe triburi de aborigeni australieni. Desertul Sonora detine o remarcabila si unica vegetatie. in ciuda pozitiei apropiate a acestuia de Ecuator. De exemplu. Australia In anul 1873 exploratorul britanic Peter Warburton a devenit primul european care a travesat Marele Desert de Nisip. broasca testoasa de desert. Aici precipitatiile atmosferice cad doar de doua sau patru ori intr-un secol. din regiunea Atacama. vanturi puternice. orasele chiliene Atofagasta si Santiago au temperaturi cu valori comparabile. staghorn. palo verde. cunoscut si sub denumirea de Bazinul Canning. iar in est de Muntii Anzi. pricly pear. Desertul Atacama. America de Sud Desertul Atacama este o regiune arida. Gekko gecko. este la o distanta de 1. Marele Desert de Nisip. Desertul are o suprafata de aproximativ 363. soparla de desert Colorado. in statul Australia de Vest. precipitatii atmosferice putine. in ciuda faptului ca Atofagasta. cholla. organ pipe si barrel cactus. regiune arida aflata in nord vestul Australiei. Ca plante indigene aici se gasesc Joshua tree. Din punct de vedere al faunei aici se afla specii remarcabile de reptile. Acesta are zone intinse de dealuri de nisip si mlastini de sare. foarte putine ca numar. iepuri. vulpi. Inversiunea termica pastreaza temperaturile la valori mici. sobolanul-cangur. si la temperaturile scazute din timpul noptii si unui sol sarac in substante nutritive. Aceasta inversiune termica produce foarte putina ploaie si foarte multa ceata.000 km2. Cea mai raspandita specie de plante in aceasta regiune este cactusul. soparla de desert cu corn si numeroase specii de serpi cu clopotei. ce este capabila sa reziste foarte bine la temperaturile foarte ridicate de pe parcursul zilei. printer care saguaro.700 km de Ecuator. chuckwalla. in est este limitat de catre coasta Oceanului Pacific. mesquite. Printer mamifere aici gasim veverite.izvoarele in regiunile mai inalte din apropiere. dintre acestea enumeram triburile Karadjeri si Nygina. ce se intersecteaza cu unele teritorii acoperite de vegetatie. monstrul Gila. 20 . creozot etc. lipsa precipitatiilor duce la o inversiune termica. aici se gasesc mai multe subspecii. Vegetatia desertului este foarte putina si dispersata cu exceptia a unor oaze. soareci.

aici a fost dezvoltat un sistem de irigatii foarte bun. “Marele Rau Creat de Oameni” este proiectul care a fost construit de 21 . Australia Desertul Victoria este o regiune arida din zona sudica a Australiei. fructe si legume. Mauritania. Egipt. si cresterea animalelor. Majoritatea statelor ce-si au asezarile omenesti in zonele desertice sunt din punct de vedere economic slab dezvoltate. Agricultura Egiptului este ajutata in principal de catre fluviul Nil. mare parte dintre ele. Mai multe gruburi de aborigeni locuiesc in aceasta regiune. caprinelor. Este localizata de-a lungul raului Nil si in Delta Nilului. Algeria. maslinilor si a orzului. In prezent statul exporta fructe si legume. resursele de petrol aduc si acestea beneficii. pasarilor de curte si a vitelor. Modul in care influenteaza deserturile tropicale populatia si dezvoltarea economica a statelor. Nisipurile acestuia sunt de culoare rosiatica. camilelor. curmalilor. stejari de desert. pe teritoriul statului Australia de Sud si Australia de Vest. Desertul Sahara strabate multe tari. Tunisia. deoarece acolo s-au putut obtine culturi mai bune si mai productive decat in sudul tarii. si in acela sit imp cele mai mari. dar fertila. cereale. dar in acelasi timp au incercat sa influenteze natura. si foarte dezvoltate (Statele Unite ale Americii si Australia) Africa este continetul cu cele mai multe deserturi.Pe teritoriul acestui desert se intalnesc specii de acacia. de catre Platoul Nullarbor. Maroc. Desertul Victoria. in curs de dezvoltare. Agricultura Libiei se bazeaza pe cultura tomatelor. acestea sunt: Libia. el fiind principala sursa de apa pentru terenurile arabile din zona. Libienii au incercat sa-si dezvolte economia bazandu-se agricultura de pe coasta mediteraneana. Este o zona bogata din punct de vedere al lacurilor sarate. In secolul trecut Egiptul nu necesita importuri de cereale. zahar si orez. s-au putut intreprinde activitati piscicole si multe altele. citricelor. a graului. Suprafata cultivabila a Egiptului este restransa. creand sisteme de irigatii. Cresterea animalelor este axata in principal pe cresterea ovinelor. turismul este o ramura economica exploatata la maximum de catre egipteni. curmale. statii de desalinizare a apei. Mali. cartofilor. cu multe dune de nisip si teritorii acoperite de vegetatie. insa in prezent este nevoit sa importe mai mult de un sfert din necesarul de cereale si mult mai mult carne si produse lactate. acesta l-a denumit cu numele Reginei Victoria. Ciad si Sudan. iar Valea Nilului este esentiala pentru economie deoarece in aceasta zona agricultura este cel mai bine dezvoltata. regina Regatului Unit al Marii Britanii. In 1875 exploratorul britanic Ernest Giles a devenit primul european care a traversat acest desert. aceasta se intinde de la est catre vest pe o distanta de 725 km si este separat de Marele Golf Australian. Niger. Egiptul are numeroase resurse economice. acestea fiind exploatate tara se afla intr-o continua dezvoltare. Populatia acestui continent a reusit sa se adapteze foarte bine la conditiile de trait oferite de natura. Principalele culturi agricole sunt cele de bumbac. tussock si multe altele.

ca ar fi in numar de 17. cele de fructe. 5. aici sunt incluse cele de tomate si pepeni (3. capete).000 vite. si portocale din Peninsula Cape Bon (957. o ramura a agriculturii este aceea a cresterii animalelor. orz. legume si pepeni (2. fructe (1.600 tone). fructe. In 1990 guvernul Algerian a incercat sa replanteze cateva dintre vechile podgorii. ovine.5 mil.2 mil.6 milioane. 760. cartofi si sfecla de zahar (171. capete) si pasari de curte (4. 2. in aceste zone nefiind crescute porcinele datorita religiei si culturii locuitorilor. au fost in 2003. 231. acest sistem de irigatii strabate Sahara. si fructe. curmalele. cartofi. 57. 6. in anul 2003. capete). tone). Productivitatea agricola din Algeria este mica.7 mil. fructe. a resurselor pentru canale de irigatii. sunt incluse culturile de cereale precum graul. In Tunisia seceta joaca un rol foarte important pentru agricultura. au fost cele de cereale. Dintre animalele ce sunt crescute in aceasta tara. la fel ca sin in celelalte tari sahariene. el poate sa transporte apa din sudul Libiei catre coasta si sa irige pana la 75. principala activitate agricola fiind cea a cresterii de animale. capete si vite 1. grau si sorghum. caprine si vite.000 camile. tone). Majoritatea locuitorilor Sudanului traiesc din agricultura. oile.8 mil. si cartofi (1 mil. In fiecare an statul se confrunta cu o productie agricola ce variaza de fiecare data. tone). De exemplu in Mauritania principala activitate agricola este cea a cresterii de animale. mai ales grepfruit. bovine (1. ca cele mentionate mai sus.1 mil. ovine (8.503 000 tone). mei etc. o planta ce rezista la seceta. fiind inregistrate 16 milioane de ovine.4 mil.860 tone).catre oameni pentru a putea fi de folos fermelor. statul importand peste 75% din necesarul de hrana. Marocul este si el o tara pe teritoriul careia se intinde Sahara.tone) din care grepfruit. legume si pepeni (2. Trestia de zahar. se preconiza in anul 2003. tone). pentru irigarea culturilor.9 mil. si trestie de zahar (947. capete). principala acuza este seceta si lipsa apei. In celelalte tari care-si au teritoriul in cadrul Saharei au agricultura dezvoltata in aceeasi masura. caprine 3.1 milioane caprine. tot aici mai cresc si alte varietati de fructe si legume. sunt cultivate pe teritoriile mai fertile din nord. includ cereale (3. Cresterea animalelor este la fel de dezvoltata ca in celelalte tari. principalele culture fiind cele de orez. in special ovine. aceasta este cultivate in special in regiunile tropicale. mai ales grepruit si curmale etc. caprine (5. tone). precum grau. pentru a incuraja cresterea productiei de vin.5 mil.000 hectare de pamant. O alta cultura importanta pentru economia Algeriei este cea a tutunului. cartofi si sfecla de zahar (1. tone). principalele culturi fiind cele de cereale.2 mil. legume. populatia acestui stat a reusit si ea sa se adapteze la conditiile impuse de regiunea in care traieste. capre.4 mil.2 mil. tone). 1. In sudul tarii terenurile arabile sunt putine. aceasta activitate fiind una traditionala pentru industria Algeriei. precum curmalele (979.4 mil. in special grau si orz (8 mil.000 cai si 76 mil.200). Principalele culturi.3 milioane de capete. pasari de curte. din oazele sahariene. orzul (1. in 2003.7 milioane de capete de bovine.1 mil. tone). pepeni. dar 7% din teritoriul tarii este cultivat. este prelucrata si 22 . Urmeaza culturile de cereale. Principalele culturi. mai ales grepfruit si curmale (2. curmale.600 tone).7 mil.2 mil. curmale si masline. (5. agricultura acestui stat este axata mai mult pe cresterea animalelor. tone). Tot in Tunisia. Algeria. porumb. Principalele culture.

orez. 23 . 3. orz. porcine. ovine. fiind implicat in productia de confectii. In Mexic (desertul Sonora). In Mali.. cum sunt cele de servicii. ce sunt crescute in regiunile din Patagonia. care este un important centru economic al statului Arizona. California conduce pe plan economic si la cresterea animalelor. 3. oi. cartofi.A din punct de vedere al productiei agricole. nectarine.729).5 mil. Chile (desertul Atacama).9 mil. vite. tot aici se mai produce bumbac. terenuri cultivate in regiunea Al Jazīrah. la produsele lactate si oua etc. si totusi in aceste zone aride exista numeroase orase. doar 14% din teritoriu este cultivat. orez. Principalele culturi sunt cele de fructe dintre care enumeram curmale. de cereale si 611. In anul 2002 culturile cele mai mari au fost cele de fructe. seceta prelungita de la mijlocul anilor “80 au distrus majoritatea culturilor agricole si a decimat mare parte dintre turmele de animale.8 mil.A. Cresterea animalelor este si ea importanta pentru economia statului. In America de Nord.000 cai. 6. 670. porumb si trestie de zahar. sfecla de zahar si cartofi (1. este un stat cu un numar mic de terenuri arabile. Statul California (desertul Sonora) este principalul stat al S. in 1997 s-au vandut produse agricole de peste 23 miliarde de dolari.1 mil. orez. aflata intre raurile Nilul Alb si Nilul Albastru. tone).938 tone de bumbac au fost recoltate in anul 2003. capete de ovine. caprine si 25. Majoritatea cantitatilor produse sunt exportate in Statele Unite ale Americii. 8. in aceste zone dezvoltatndu-se alte ramuri economice. pasari de curte. bumbac si multe altele. tone).2 mil. sorghum.9 mil. Tierra del Fuego si Magallanes.5 mil. Animalele ce sunt crescute aici sunt oile. ovine.8 mil. Principalele culturi sunt cele de porumb. legume (2. aici fiind hectare intregi acoperite de podgorii. 40 mil.189. agricultura reprezinta peste 86% din populatia active. pasari de curte. citrice. 6.000 tone. Pentru export sunt cultivate terenurile cu cafea. Circa 2. tomate.7 mil. sau Phoenix din Arizona. si porumb (1. in intreaga tara au fost inregistrate peste 3. mai ales grepfruit si mere (1. cele mai multe deserturi se afla in S. sfecla de zahar. capete. produse lactate etc. bumbac si citricele.3 mil. de echipamente sportive si produse electonice (computere) si multe altele. legume si citrice.1 milioane de capete de bovine. lana obtinuta 16. mai ales zona nordica sic ea din apropierea capitalei (Mexico City). broccoli. camile si 39 mil. In 2003 animalele crescute erau in numar de 38. Productia de vin este si ea foarte mare. deoarece relieful nu permite transformarea a cat mai multor zone in terenuri favorabile agriculturii.U.8 mil. tone). masline. de exemplu Las Vegas din desertul Nevada este imperiul jocurilor de noroc. pasari de curte. Agricultura statului Arizona este in special axata pe productiile de legume. tone. fasole.3 mil. legume morcovi. insa teritoriul acestui stat este foarte mare si astfel zonele desertice chiar daca nu sunt cultivate acestea nu au influentat foarte mult economia tarii.transformata in zahar. citrice si alte fructe. tomate. 47 mil. principalele culturi sunt cele de mei. in principal bovine.U. capre. spanac. aici fiind in mare parte munti si zone aride (desertul Sonora). vite 3.

aici principalele culturi sunt cele de trestie de zahar. orz. porumb. specii unice si iremarcabile de plante si animale. Clima are o foarte mare influenta in dezvoltarea reliefului. Mediul tropical uscat este unic in lume. creandu-se o armonie intre toate elementele naturii. Astfel mediul tropical uscat ofera formatiuni unicate de relief. datorita podgoriilor existente aici. dar in acelasi timp s-a dovedit ca oamenii se pot adapta foarte bine la mediu desi acesta le este potrivnic. acestea se afla in Australuia de Sud. construind sisteme moderne de irigatii. aceasta poate sa fie foarte capricioasa sau reuseste sa ofere conditii necesare aparitiei vietii. Valea Barossa din Australia de Sud si Valea Hunter din New South Wales sunt cele mai cunoscute zone din Australia. a vietii in sine. In Australia doar 7% din teritoriu este cultivat. adaptandu-se la conditiile impuse de catre acesta. orez. Australia este renumita si pentru podgoriile sale de vin. New South Wales. totusi plantele si animalele ce cresc in aceste regiuni neprimitoare au incercat sa se dezvolte in armonie cu mediul. Din informatiile primite descoperim ca desi mediul tropical nu este tocmai propice dezvoltarii vietii. agricultura se bazeaza in special pe cresterea ovinelor. Totodata daca oamenii nu si-au putut procura hrana din regiunile aride au incercat sa gaseasca metode de combatere a lipsei de apa.Australia este o tara foarte dezvoltata din punct de vedere economic. dar intotdeauna natura reuseste sa creeze un echilibru intre elementele sale. la fel ca si celelalte medii climatice. Victoria se sud-vestul Australiei de Vest. sorghum. a caldurii excesive. fiecare are particularitatile sale. peisaje minunate schimbate de catre aceasta. au costruit statii de desalinizare a apei si multe altele. 24 . ocupa circa 27 % din terenurile arabile.

Editura Universitara. Program” 25 .. “Ghid Complet Australia”. “Microsoft Encarta Reference Library Program” *** 2003. 2003. 2005. “Geografie fizica. Ed.. 2004.. Enciclopedica. Stanila A. 2006. Bucuresti. Bucuresti. Terra camin al omenirii si Sistemului Solar”. Ed.Bibliografie: Ielenicz M. “Geomorfologie”. “Climatologie Generala”. Fundatiei Romania de Maine. Fundatiei Romania de Maine. Armas I.. Bucuresti. “Biogeografie”. *** 2005. “Atlas Geografic. 1998. Editura Aquila “93. Bucuresti. Oradea Povara R. Posea G. Ed..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful