Climatul tropical uscat si caracteristicile sale

Termenul de desert este dat regiunilor ce sunt caracterizte prin mediile anuale ale precipitatiilor atmosferice, ce sunt sub valoarea de 254 mm, o rata a evaporatiei ce depaseste cantitatea de precipitatii, si in marea majoritate a cazurilor, temperaturile inregistrate sunt foarte ridicate. Datorita lipsei de precipiatii si a umiditatii relative a aerului, majoritatea razelor solare patrund direct in sol. Pe timpul noptii solul trimite radiatia primita pe timpul zilei inapoi in atmosfera, de aceea temperaturile pot sa sdcada foarte mult. Principalele regiuni de clima tropical uscata sunt situate in nord-vestul Mexicului si in lungul coastelor vestice ale Republicii Peru si a partii vestice a Republicii Chile, in Africa de Nord (Sahara) si Arabia, in sud-estul Iranului si jumatatea vestica a Pakistanului, in vestul Indiei si in Australia Centrala si Vestica. Regiunile cu climat tropical semiarid au o dezvoltare mai mare in Africa, unde se intind sub forma a doua zone care marginesc la nord si la sud desertul Sahara, precum si a unei zone de forma neregulata care se intinde la nord si la vest de desertul Kalahari (in Angola, Nmibia, Zambia, Botswana si Republica Africa de Sud). Pe continentul asiatic, climatul tropical semiarid se dezvolta in zona muntoasa din Peninsula Arabia, in cea mai mare parte a Iranului si in parti inseminate din Pakistan si India. In Australia zona topicala semiarida margineste la nord si la est de Marele Desert Australian. Deserturile tropicale sunt cuprinse intre 400 latitudine N si 400 latitudine S. Temperaturile maxime absolute diurne sunt foarte mari, de exemplu in desertul Sahara s-au inregistrat 580C, in California-Valea Mortii 56.70C, noaptea temperaturile coboara pana la 0 0C. Datorita acestor temperaturi foarte ridicate precipitatiile atmosferice sunt foarte reduse, lumina intensa, iar vanturile bat aproape fara intrerupere. Pe glob, deserturile sunt foarte raspandite, in emisfera nordica se gasesc pe continentul african, in Peninsula Arabica, Irak, Iran, Pakistan, nord-vestul Indiei (Desertul Thar), iar in Statele Unite ale Americii se gasesc in urmatoarele state Utah, Idaho, Oregon, Nevada, Arizona si California; Mexic (desertul Sonoran). In emisfera sudica se afla in America de Sud (Atacama), Africa de Sud (desertul Kalahari), iar in Australia – Desertul Victoria, Marele Desert de Nisip. Deserturile africane ocupa suprafete mult mai mari decat cele de pe celelalte continente, Sahara masoara peste 9.1 milioane km2, desertul Kalahari are peste 260.000 km2, desertul Namib masoara aproximativ 1.500 km lungime, iar celelalte deserturi sunt mai mici decat acestea.

Caracteristicile climatului tropical uscat.
Zonele morfoclimatice uscate cu morfogeneza impusa permanent de procese fizice.

1

Desfasurare si caracteristici bioclimatice. Aceste zone sunt incluse in regiuni ce se desfasoara intre 50 - 450 latinudine nordica si sudica, insa acestea sunt concentrate mai mult in apropierea tropicelor. Caracteristici specifice au cantitatile de precipitatii atmosferice extrem de mici, ce cad doar sub forma de averse si foarte rar, amplitudini teermice mari, deficit de umiditate ridicat, o slaba prezenta, o slaba prezenta a vegetatiei si a solurilor si un contact direct al agentilor externi cu roca. In functie de gradul de ariditate, aceste regiuni reprezinta aproximativ 35% din suprafata totala a uscatului. Aceste regiuni sunt impartite in deserturi hiperaride (4%), aride (15%), semiaride cu caracteristici tranzitorii spre zonele vecine (16%). Cele mai extinse sunt in Africa si Asia, dar in comparative cu suprafata continentelor acestea ocupa 83% in Austarlia, 64% in Africa, 39% in Asia, 33% pe cele doua continente ,America de Nord si America de Sud. Din Mongolia pana in vestul continentului african s-a format un sistem ce se intinde pe 11 000 km, in celelalte continente aceste regiuni reprezinta zone disparate mai mici la diferite altitudini. Din punct de vedere altimetric cuprind regiuni pana in 500 m (campii si podisuri) la acre se adauga depresiuni mari si podisuri intramontane de inaltime medie (Takla Makan, Tibet, Mexic) sau chiar munti din zona tropicala (Ahagar, Hogar, Tibesti in Africa, muntii din Iran si Afganistan etc.). Cea mai mare parte a lor sunt in regiuni de platforma veche supuse modelarii inca din mezozoic la care se adauga si altele mai noi. Caracteristicile climatice dominante sunt uscaciunea accentuata corelata cu precipitatii extrem de putine si cu o evaporatie puternica. Exista regiuni in care cantitatea de precipitatii anuala (aproximativ 300mm) se realizeaza cu o oarecare regularitate (in Sahelul african in iulie – septembrie, sud-vestul Australiei, Orientul Apropiat, California in sezonul de iarna) dar si intinse unitati unde ploile asigura o medie multianuala de circa 200 mm care se produce la intervale fara periodicitate dar cu 1-3 averse la intervale foarte mari de timp (uneori de mai multi ani). Cantitatile reduse de precipitatii conditioneaza, cu exceptia fasiilor litorale, o umiditate relative modesta, in jur de 60%, dar care variaza in timp si de la un sector la altul al desertului. Aerul uscat favorizeaza o insolatie puternica care va determina ziua temperaturi la nivelul suprafetei de nisip de peste 500C (in Sahara s-au inregistrat valori de 70-780C). In timpul noptii radiatia terestra intense conduce la temperaturi apropiate de 00C si chiar sub aceasta valoare, de exemplu Muntii Ahaggar inghetul nocturn depaseste 110 zile cu temperaturi minime ce coboara la -100C. In aceste conditii termice evapotranspiratia este ceea ce conduce la un deficit de umiditate foarte mare, lucru accentuat local de constitutia petrografica (rocile magmatice impermeabile care nu favorizeaza stocarea apei; masele groase de nisip care conduc la un grad ridicat si rapid de infiltrare la adancime a slabelor cantitati de precipitatii atmosferice). Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 200C si 280C (21.60C la El Golea in Sahara algeriana) si pot datorita altitudinii, conform gradientului termic vertical (19.10C la Windhoek in Namibia), sau datorita prezentei curentilor oceanici reci, la 160 - 190C (16.60C la Walvis Bay, pe tarmul desertului Namib). regimul termic inregistreaza mari amplitudini diurne (300 - 350C), in timpul zilei

2

450C. luna cea mai rece. in depresiuni) au un numar redus de specii. peisajul caracteristc fiind cel al deserturilor de nisip sau de piatra. se inregistreaza 230C) Ca urmare a marii uscaciuni si a variatiilor termice diurne puternice. care in Sahara atinge o medie anuala de 25 – 35%. 3 . iar pe timpul noptii coboara la 100 . durata scurgerii apei depinde de panta. noiembrie. iar pe timpul zilei temperatura la suprafata nisipului poate atinge 800C. aceste alkbii au fost denumit ueduri.150C. un ciclu biotic mic (in perioade scurte dupa ploi extreme de rare) si unele adaptari (radacini foarte adanci). in general. La contactul cu zonele morfoclimatice se dezvolta formatiuni de stepa desertica (ierburi scunde ce acopera partial un sol subtire si care se dezvolta doar in sezonul ploios).temperatura aerului urca frecvent la valori de 400 . Uneori patrunderea maselor de aer ecuatorial sau tropical maritime in interiorul continentelor provoaca furtuni convective violente cu precipitatii bogate. Acest fapt determina o enorma capacitate de evaporare a apei. iar in cele mai calde luni ale anului. unde nu s-au inregistrat niciodata precipitatii). Amplitudinile termice anuale sunt cuprinse. Apa se scurge asemenea unui val prin alibii largi si uscate. distrugand totul in cale. care depaseste de peste 20 de ori cantitatea primita din precipitatii atmosferice. In regiunile tropicale cu altitudini mai mari diferentele scad pana la 100C (la Windhoek in lunile cele mai reci. Exista asociatii cu un numar redus de specii si de indivizi aflati la distanta si care au suferit adaptari in raport cu deficitul de umiditate (bulbi. Mediile anuale ale precipitatiilor atmosferice sunt sub 200 mm si pot cobori pana la 0 mm (orasul Calama. in nordul Republicii Chile. iar la El Golea 90C si respectiv 340C). in regiunile cu climat tropical arid se produce o intense degradare a rocilor. formand averse puternice de ploaie. iar in luna iunie 370C. intre 220-250C (la Jacobabad in ianuarie. se inregistreaza 130C. decembrie si ianuarie. Astfel aceste regiuni nu constituie medii propice dezvoltarii vegetatiei. datorita uscaciunii aerului si a nivelului foarte inalt de condensare a vaporilor de apa. In deserturile propriu-zise formatiunile vegetale sunt rar raspandite (indeosebi in albiile vailor. precipitatiile sunt aproape inexistente. In aceste regiuni sunt fercvente furtuni puternice care ridica la inaltimi apreciabile coloane immense de nisip. s-au inregistrat 150C. iunie si iulie. Vegetatia este prezenta pe suprafete limitate. si care determina aparitia unei vegetatii efemere. in cantitati mici. care umplu vaile seci (ueduri) cu torenti vijeliosi. Totodata incalzirea adiabatica a aerului descendent determina reducerea umezelii relative a aerului. iar noaptea poate sa coboare pana la 00C. tepi si spin ice au luat locul frunzelor. ce se afla la altitudinea de 2. datorita radiatiei efective foarte mari. ciclonii de pe frontal polar (temperat) patrund in regiunile tropicale. denumire araba data vailor cu fund lat si neted ce coboara din muntii Saharei si evacueaza in cateva ore (maximum cateva zile) toata apa ce cade in partile inalte.264 m. In climatul tropical arid. discontinue si numai in scurte intervale de dupa caderea precipitatiilor. foarte rar (la distante de anis au chiar decenii). tesuturi cornoase verzi).

pietroase. In aceste regiuni. o origine de baraj orografic si climatica (deserturile Podisului Mexican). in Sahara) si campuri de dune miscatoare (erguri). a unor glacisuri si campii acumulative.5 mm). vestul Pakistanului). Relieful deserturilor tropicale este rezultatul eroziunii eoliene. Apropierea oceanului se face simtita doar prin diminuarea amplitudinilor termice anuale. Fenomenul se datoreaza temperaturilor mai coborate ale apei si a aerului de deasupra curentilor reci. in orasul Iquique (situate pa litoralul desertului Atacama) s-a inregistrat o medie anuala a precipitatiilor de 3 mm sau in localitatea Walvis Bay (pe tarmul Oceanului Atlantic in desertul Namib) media anuala a precipitatiilor este 30 mm. Datorita curentului Peruan (Humbolt) care determina o stratificare constanta a maselor de aer. la poalele versantilor. Arabia. In multe alte regiuni s-au inregistrat astfel de date. Deserturile Peru si Atacama. dimpotriva. precambriene (Africa. sunt accentuate in regiunile desertice litorale aflate sub influenta curentilor oceanici reci. Afghanistan. la Arica. situate intre 400 si 800m si despartite de creste muntoase ce urca pana la 3 000 – 4 000 m. in Egipt. care se opun convectiei termice ascendente. influentat de curentul rece al Californiei. in mare parte. sunt predominant nisipoase. Australia). in 43 de ani s-a inregistrat o medie a precipitatiilor de 0. Deserturile Podisului Iranian (Iran. Sahara de Vest influentata de catre curentul Canarelor. ploile cad la o perioada de timp cosiderabila (in nordul statului Chile. au altutudini de 1 000-3 000 m si se desfasoara preponderent in largul litoralului andin. influentat de curentul Californiei. si Desertul Namib. ce sunt specifice deserturilor tropicale. influentate de curentul Peruan. sub influenta curentului Benguelei). Saharei de Vest. pentru a se forma nori din care sa 4 . In cea mai mare parte. al dezagregarii si alterarii rocilor. nu se poate dezvolta convectia termica. cu solonceacuri sau argiloase. Prin patrunderea pedimentelor pe vai si unirea lor peste cumpene de apa. conditiile de ariditate sunt aspre (la Luxor. care favorizeaza descendenta aerului si timpul senin (de exemplu Desertul Sonoran. ocupand formatiuni cutate cretacice si tertiare. deserturile tropicale ocupa socluri vechi.temperaturi mai scazute si prin prezenta frecventa a cetii. Evolutia generala a reliefului duce la aparitia. aflata sub infuenta curentului Canarelor si al desertului Namib influentat de curentul Benguelei. in care s-au modelat podisuri stancoase (numite hamade. Deserturile Americii de Nord au. sau inregistrat precipitatii multianuale de 1 mm). deserturilor Peru si Atacama influentate influentate de curentul rece al Perului (sau Humbolt). Relieful deserturilor tropicale. In interiorul continentelor. acestea constituie dovezi de necontestat ale infuentei curentilor reci asupra reducerii pana la disparitia aproape totala a precipitatiilor atmosferice. favorizand descendenta aerului si predominarea totala sau cvasitotala a timpului senin. Deserturile Americii de Sud apar pe suprafete restranse. rezulta pediplene din care rasar martori de eroziune (inselberg). al scurgerii torentiale in urma rarelor averse de ploaie. Acest fenomen este specific desertului Sonora.Conditiile de ariditate.

cald si cu putine precipitatii ce cad la intervale foarte mari de timp. rezultand forme de relief particulare. Pe versantii 5 . carbonati) sub forma de cruste cu grosime diferita si care sunt denumite sebka in Sahara. Meteorizarea se manifesta prin variatii de temperatura si de umiditate atat in roci cat si in depozite. deoarece procesul de alterare este continuu indiferent de gradul de alterare chimica si de usoara mobiliatate locala a acestor elemente. In acest depozit sunt incluse elemente cu dimensiuni variabile dar colturoase. sulfati. Oscilatiile termice diurne dar si sezoniere marcate de amplitudini termice ridicate bruste. langa tarmul oceanic ceata). iar aici prin evapoarre rezulta acumularea sarurilor (cloruri. materialele rezultate in urma acestui proces sunt colturoase farmand pe de-o parte mari de pietre. pe de alta parte de catre dominarea actiunilor fizice. Unii agenti intervin lent dar continuu (variatiile de temperatura si umiditate in roca si cu efecte sesizabile dupa durata mai mare de timp). Agentii principali in sistemul morfogenetic. In unele microdepresiuni rezulta cruste de saruri. vantul. datorita curentului rece al Benguelei). sunt meteorizarea. Acestea asigura o cantitate redusa de argila in masa de nisip. Astfel procesul cel mai important este dezagregarea prin insolatie si cristalizare. Scoarta de alterare reprezinta depozitul rezultat in urma proceselor de meteorizare si biochimice si care este prezent pe suprafete orizontale si cvasiorizontale. fie din panza subterana aflata la adancimi nu foarte mari. Influenta climatului asupra reliefului. a suferit numeroase modificari. relieful regiunilor din climatul tropical arid. iar altii se manifesta in intervale de timp diferite dar cu efecte imediate (vantul. Specificul acestui sistem este determinat in prima faza de modul de asociere al acestor agenti dar si de la o regiune la alta. Rezultatul il reprezinta mase de materiale dezagregate situate in strate subtiri pe suprafetele cvasiorizontale si poale de grohotis la baza versantilor. apa din precipitatii si local apele curgatoare). iar la exteriorul acestora campuri de nisip.cada precipitatii atmosferice convective (la fel se intampla si in desertul Namib. Datorita unor agenti externi si a unor procese. Prin actiunea acestor agenti. Procesele de alterare se produc in intervale scurte cand cad precipitatii. mecanice in raport cu cele chimice si biochimice. apa provenita din precipitatii atmosferice. salinas in Atacama etc. Datorita temperaturilor ridicate din timpul zilei apa incarcata cu saruri aflate in depozit sau in roci urca prin capilaritate la suprafata. dar si prin desfasurarea unor preocese meteoreologice (roua. se determina realizarea unor mase de materiale cu grosimi si alcatuire diferite si detasarea unor forme de relief cu caracter rezidual pus in evidenta direct sau numai dupa indepartarea depozitului. takare in Asia Centrala. in conditiile unei alcatuiri mineralogice neomogene a rocilor conduc la producerea de produse de dezagregare prin insolatie (termoclastism) in regiunile tropicale si gelivatie (in munti si deserturile de la latitudini mari unde exista cantitati mici de apa in fisurile rocilor). se intalneste scoarta de tip halosialitic. acestea provin fie prin evapoarea apei din unele lacuri ce se intalnesc aici. In deserturile tropicale cu climat arid.

Dezagregarea prin insolatie este specifica regiunilor cu climat arid. unde variatiile de temperatura produc dilatari si contractari repetate si diferite ca marime la nivelul mineralelor ce alcatuiesc rocile (produc variatii de volum). sunt roci unde actiunea este deosebita (ex. Pe de alta parte pe campuri de nisip deflatia determina la vanturile mai putin intense suite de “riduri” (ondulari).005 mm) plutesc in masa de aer aflata in miscare ajungand la inaltimi de sute sau chiar mii de metri si la departari de mai multe mii de kilometri (prafurile din Sahara sunt antrenate pana in Europa). crestelor. Ca urmare. profunzimea actiunii fiind dependenta de gradul de conductibilitate termica a rocilor si de marimea amplitudinii termice. Cele mai fine particule (diametre sub 0. in urma acesteia iau nastere dunele si mai ales campurile de nisip.2-1 mm (particulele sufera un grad de uzura prin izbire) si mai ales in suspensie (elemente mai mici de 0. intensitatea si viteza de propagare dar si de caracteristicile petrografice ale suprafetei. mai intai se imbina cu coroziunea (izbirea rocilor.dezvoltati pe roci cu alcatuire heterogena termoclastismul poate duce la aparitia unor forme de relief residual de tipul coloanelor. alveolelor de tip taffoni. In afara alizeelor se produc multe vanturi locale cu intensitate ridicata si chiar pe alte directii de deplasare. Variatiile starii de umectare a rocilor se inregistreaza in deserturile litorale sau in depresiunile unde se acumuleaza temporar apa. Deflatia.1mm) ce popt frecvent fi ridicate la mai multi metri inaltime si deplasate pe distante foarte mari. Prin spulberarea materialelor fine raman in loc versanti abrupti si masele de grohotisuri care se desfasoara pe intinderi mari formand campurile de pietre.5 mm in diametru) pe distante scurte.5 m) iar apoi cu acumularea (pe masura ce scade puterea de transport. saltarea celor cu dimensiuni de 0. 6 . fiind conditionata in principal de catre micsorarea vitezei). Vantul constituie un agent active a carui importanta este facilitate de lipsa unui ecran (vegetatie) care sa protejeze rocile. conglomeratele) si roci in care aceasta este redusa (gresiile aflate in strate groase). Deflatia se realizeaza in trei moduri – rostogolirea elementelor grosiere (1-1. Actiunile sale depend de durata.antrenarea solutiilor in fisuri pentru ca in cele de intense evaporare prin dezvoltarea cristalelor in fisuri sa se produca presiuni asupra peretilor acestora insotite de largirea si cresterea lor in adancimea rocii (haloclastism). versantilor abrupti de catre particulele de nisip) care este maxima la inaltimi reduse (sub 1. Deflatia conduce la o sortare a produselor dezagregarii. Astfel in fazele mai umede se realizeaza dizolvarea sarurilor. granitul. Procesul este activ in partea exterioara a rocilor si slabeste catre interior. Principalul proces il reprezinta spulberarea (deflatia) particulelor de nisip si a altor materiale fine. Ele au un rol morfogenetic important. iar la cele puternice asocieri de dune cu forma si dimensiuni variabile. Rezultatul manifestarii sunt grohotisuri cu dimensiuni variabile care imbraca rocile si care se constituie intr-un ecran de protectie al lor. stancilor. Ele conduc la diverse produse chimice si mecanice.

ele sunt legate de rauri care-si au bazinele de alimentare in zonele cu precipitatii bogate (in Africa = Nilul. ele concentrand la averse cantitati importante de apa care le impune energie si putere insemnata de eroziune. Nisipul este o roca sedimentara neocoeziva alcatuita in mare parte din partisule de cuart la care se adauga un procent variabil de particule argiloase.O foarte slaba spalare in suprafata se inregistreaza pe campurile de nisip unde apa este absorbita foarte repede pe grosime de 1-2 cm. Arabia. Prin inmuiere particulele argiloase asigura aderenta dintre elementele silicioase limitand miscarea lor. Raurile vor transporta cantitati insemnate de aluviuni (predominant fine) pe care odata cu micsorarea debitului raului le vor depune treptat. apa fiindu-le insuficienta pentru o scurgere permanenta care sa le asigure varsare in mare. exista o mare mobilitate mai ales atunci cand nisipul se gaseste in stare uscata. parabolice. iar latraversarea deserturilor pierd o parte din debitul lichid prin evaporare si infiltrare. apele curgatoare permanente sunt relativ putine. lac etc. Relieful dezvoltat pe nisip. iar majoritatea sunt legate de actiunea vantului. kumurile sunt campuri de nisip cu dimensiuni foarte mari (Sahara. Ca urmare sunt dune simple 7 . astfel faciliteaza o usoara deplasare a particulelor spre baza pantei. Dupa forma sunt clasificate in: dune longitudinale.sunt acumulari sub forma de valuri relative paralele cu lungimi de mai multi zeci de metri si inaltimi de 1-2 m. Opus acestora sunt cursurile de apa semipermanente. Aproape similare sunt scurgerea si procesele din albiile raurilor care-si au obarsia in regiuni bogate. si frecvent locul de varsare in unele lacuri din desert carora le asigura existenta (Sari care se varsa in lacul Ciad). Vantul disloca particulele de nisip. majoritatea fiind scurgeri de apa scurte si pe durata mica. Formele de relief dezvolate pe nisip sunt numeroase. le transport ape distante variabile. In regiunile temperate unele dune sunt fixate cu vegetatie. Dunele de nisip au dimensiuni si evolutii variabile. Senegalul si Niger). In depresiunile cu baza in vecinatatea stratului freatic sau unde abunda elemente argiloase . au o latura alungita pe directia vantului in functie de gradul de acoperire cu vegetatie este si nivelul stabilizarii lor. Unele cursuri de apa au bazin extins ceea ce le da debite bogate la precipitatii si o activitate cu durata mai mare. Desi exista numeroase vai. Ergurile. O situatie aparte o au oazele dezvoltate in depresiunile din deserturi unde exista panza freatica bogata sau izvoare la baza unor culmi. Dunele se clasifica in:  Dune simple (transversale). barcane etc. s-au dezvoltat ochiuri de apa sau mlastini. acestea se pierd in desert. intre dune se afla depresiuni alungite. Aceste tipuri de cursuri de apa sunt specifice regiunilo montane. in functie de viteza si de durata lui si le depune ducand la aparitia diferitor forme de acumulare. Asia Centrala) pe care se afla numeroase forme mici. Asadar.. din punct de vedere al cantitatilor de precipitatii cazute pe suprafata solului.

In situatiile in care panza freatica este aproape de suprafata. albia minora este activa dar prezinta variatii de debit in timpul anului. In cuprinsul lor exista insa si depresiuni (gassi) ce au izvoare bogate si care au favorizat atat dezvoltarea vegetatiei cat si dezvoltarea unor asezari umane (oaze). Vaile in regiunile cu nisipuri sunt largi. Prin unirea bratelor se dezvolta “barcanele in lant”.  Dune parabolice. sunt distincte atat prin forma (semiluna. lipsite de ierburi sau arbusti. in conditiile unor climate mai umede in pleistocen si holocenul inferior. acestea sunt rezultatul acumularii materialelor transportate de catre alizee (vanturile permanente) sau de catre reteaua de rauri foarte active.active. Kara Kum.  Dunele cu forma piramidala sunt reprezentative pentru desertul Sahara. dune isolate cu smocuri de arbusti care le asigura o stabilitate relative. datorita prezentei umezelii. Kalahari s. versantii sunt tesiti si afectati de catre vant. corn) cat si prin evolutie (directia vantului este perpendicular ape fata convexa expusa deflatiei. Prin spulberarea de catre vant a elementelor fine au ramas aici blocuri si bolovanisuri pe acre se dezvolta patine desertice. dune fixate de vegetatie prin process natural sau plantate cu arbusti sau arbori. Campurile de nisip se desfasoara pe suprafete foarte mari in regiunile joase si depresionare. pluviodenudare sau din conurile de aluviuni depuse de catre raurile active in pleistocen-holocen. 8 . Kazal Kum.  Barcanele sunt dune cu o raspandire mare in Asia Centrala. iar alimentarea raurilor se realizeaza in regiuni cu precipitatii atmosferice bogate (Nilul). siroire. materialele grosiere care intra in alcatuirea lor provenind din procese complexe de dezagregare (prin termoclastism sau haloclastism). acumularea se face lateral unde dezvolta brate). putin adancite si fara apa. rezulta pe acumulari bogate de nisip pe care s-au inregistrat vanturi intense. Campurile de nisip poarta denumirea de erguri in Sahara si kumuri in Asia Centrala. Pe aceste campuri vanturile au impus o morfologie de dune cu forme si marimi variabile care se inscriu in sectoarele cele mai aride ale regiunilor de desert Sahara. Tipuri de relief specifice climatului tropical uscat. Exista pe terenurile din regiunile litorale cu vanturi intense si perpendiculare pet arm unde apar associate formand grupari cu brate inegal dezvoltate. au laturile netede sau rasucite in spirala. dar si de catre pluviodenudare si chiar siroire la ploile la ploile rare care se produc. sunt forme cu doua brate paralele alungite si dezvoltate mai mult sau mai putin egal. suprafata concave este cea supusa deflatiei. pe mase importante de nisip uscat in conditiile unor vanturi puternice (vartejuri).  Campuri cu dune paralele sau perpendiculare pe directia vantului separate de culoare interdunare in care de obicei se dezvolta vegetatia. Campurile de pietre se afla in marginile muntilor vechi. Atacama.a.

De asemenea sunt si lacurile Ciad si Naser. In Australia hidrografia deserturilor este mult mai bogata decat in celelate deserturi. Desertul Namib este traversat doar de raurile Orange si Ugab. Lacul Dora. Atbara. Gila. spalarea in suprafata si siroirea care la aversele de ploaie le indepartau). Apele ce strabat deserturile tropicale In zonele desertice exista foarte putine ape ce sunt permanente. Nilul Albastru. Lacul Carnegie. de exemplu in Marele Desert de Nisip si Desertul Gibson sunt o multime de lacuri. Platourile domina uedurile sau depresiunile limitrofe prin versanti abrupti. ce este permanent. Desertul Sonora este strabatut de raurile Colorado. Pedimentele sunt considerate ca forme de relief mostenite. Sonora. Niger si Senegal. poate fi un rest de pediplena sau din glacisuri ale caror materiale sunt cimentate. Lacul Gregory. Contactul dintre pediment si versant se realizeaza brusc in lungul unei linii numita knick. Lacul Auld. Din vechiul relief muntos raman martori de eroziune care domina pediplena si care poarta numele de iselberguri. spalarea in suprafata si vantul pot favoriza dezvoltarea pe platou de blocurile si bolovanisuri de dezagregare. Lacul Mandonald si multe alte lacuri. Fitzroy. au inclinare mica si implica doua sectoare.Hamadele desertice. Pe aceasta sunt sectoare mai joase cu acumulari de saruri (sebkra sau salinas). Desertul Sahara este strabatut de fluviul Nil si afluentii sai. nefiind absorbita. Lacul Carey. Lacul Yeo si alte lacuri mai mici. Ele constituie suprafate de echilibru dinamic ce rezultau la baza acestor versanti in retragere. Nilul Alb. In desertul Victoria sunt mai multe lacuri. In conditiile ridicarii sacadate si pe ansamblul acestor regiuni se poate ajunge la formarea mai multor generatii de pediplene care se imbuca. Lacul Dissapoiment. Salt. unul taiat in roca si latul la exterior pe care s-au acumulat materiale intr-un strat subtire (numit bajada). Suprafata poate sa aiba caracter structural. In Teritoriul de Nord izvorasc 9 . si Yaqui.King a diferentiat cinci generatii in Africa. In desertul Atacama sunt doar cateva rauri semipermanente si raul Loa. majoritatea sunt semipermanente sau apar doar atunci cand. exista o cantiate destul de mare de precipitatii atmosferice pentru a se putea mentine la suprafata solului. Apele desertului Kalahari sunt raul Orange. Tot aici sunt si raurile De Grey. Bahr el Jebel. Pediplena este o campie de eroziune cu intindere mare rezultata din unirea pedimentlor. Lacul Mackay. Meteorizarea. Lacul Maingwal. acestea fiind rezultatul trecerii unei perioade mari de timp si a unui climat cu sezoane mai umede si aride care au favorizat retragerea versantilor montani prin imbinarea mai multor procese (meteorizarea care slabea rezistenta rocilor si producea fragmente de roca mici. Cercetatorul L. raul Nossob si raul Limpopo. sunt platouri cvasiorizontale individualizate datorita existentei unor strate groase de roca cu rezistenta mare la atacul apelor de siroire. prin fragmentare rezulta martori de eroziune (gara). In conditiile actuale evolutia continua dar este mult mai lenta. La exteriorul pedimentelor se afla depresiuni umplute cu materiale acumulate (playa) frecvent nisipoase.

Platourile stancoase din centrul desertului Sahara sunt acoperite cu o vegetatie ierboasa saraca. Printre micile animale de desert enumeram soareci. drobul desertic (Genista saharae) si carcelul (Ephedra alata).40 cm. Sahara este unul dintre cele mai mari deserturi ale lumii. cum ar fi: rezistenta la temperaturi foarte ridicate. modul in care acestea se dezvolta. Majoritatea animalelor din desert au corpuri mici. Ca animale de dimensiuni mari se intalnesc coioti. caligonum (Caligomum comosum). cu radacini orizontale pana la 25m lungime. ce le ajuta sa risipeasca caldura. principala adaptare este aceea a necesitatii cat mai minime de apa. Foarte multe plante au caracteristici asemanatoare. atat cat dureaza sezonul umed perioada in care acestea cresc. Flora. 10 . si-au redus cat de mult posibil evapotranspiratia etc. In zonele aluvionare ale vailor si depresiunilor. formata din graminee (Aristida) si numerosi subarbusti. arborele de fistic (Pistacia atlantica) cu aspect de tufe spinoase. Unele animale isi sapa adaposturi in pamant stau in acestea atunci cand este soare si ies la suprafata. Vegetatia nisipurilor si dunelor este alcatuita din gramineul drin (Aristida pungeus). si multe altele. se dezvolta o vegetatie bogata. Relieful este foarte variat cu munti stancosi. unde climatul este mai umed. ce se scurg catre deserturile Simpson si Tanami. animalele ce locuiesc in desert s-au adaptat destul de bine la conditiile de viata oferite de catre natura. camile si antilope. Plantele ce cresc in desert au nevoie de foarte putina apa. de 1 – 2 cm . de multa cadura si nu cer foarte multe substante nutritive. cantitati de apa foarte mici sau opusul lor abundenta apei. un bun exemplu ar fi acela al cactusilor ce se gasesc in emisfera vestica. iepuri comuni. substantele nutritive necesare dezvoltarii lor. Multi arbori din padurile tropicale au in general aceeasi forma si forma frunzelor asemanatoare.mai multe rauri semipermanente. Zilla spinosa. au reusit sa se adapteze la conditiile aspre de viata. euphorbia si plantele suculente din sudul continentului african. rareori ating inaltimea de 30 . se dezvolta si isi raspandesc semintele. desi nu fac parte din aceeasi specie. ca: Acacia harpophylla. O formatiune cunoscuta sub numele de acheb ce cuprinde plante efemere (Conovolvulus supinus). acestia se aseamna foarte mult cu agavele. reguri si erguri. din muntii Macdonnel. temperaturi scazute. precum retama (Retama retam). ce se desfasoara pe o suprafata de aproximativ 9 mil. unde creste curmalul (Phoenix dactylifera). ca sa se hraneacsa cand soarele apune. Plantele sunt raspandite in foarte multe zone geografice de pe suprafata Globului. este reprezentativa pentru flora Saharei. soarecele -cangur si broaste raioase. In zonele cu umiditate permanenta se dezvolta o vegetatie de oaza. fauna si solurile climatului tropical uscat. iepuri salbatici. ele sunt clasificate dupa mai multe criterii. a caror viata active dureaza doar cateva saptamani. La fel ca si plantele. Ziziphus lotus. km2 . leandrul (Nerium oleander) si palmierul dun (Hyphaene thebaica). aceste plante sunt scunde. formata din arbusti. hamade. cateva specii de arbusti.

soarecele alergator de desert (Jaculus jaculus). aici se afla dropia gulerata (Otis undula). muscate (Pelargonium sp. poate sa bea si apa de mare. soparla cu coada spinoasa (Uramastix aegypticus). Euscorpius imperator. adaptate la conditiile climatice.). se afla. Antilopele de desert (Addax nasomaculatus)-aceste antilope s-au adaptat foarte bine la conditiile oferite de catre natura. Zona deserturilor din Africa este saraca si cuprinde specii din diverse grupe. gainusa de pustiu (Pterocloes orientalis). melcul gigant african (Achatina fulica). incat isi pot petrece mare parte din viata fara necesitatea de a bea foarte multe lichide. in acest timp consumand grasimea acumulata in cocoasa sa. Tot in aceste deserturi cresc si pepenii verzi salbatici (Citrullus lanatus). Pasarile din desert sunt de dimensiuni mici. ce masoara 18-20 cm lungime. iar un om in 24 de ore. Scorpionii sunt caracteristici zonelor de desert. litops (Lithops). este populat de garminee (Aristida) si de diferite specii de arbusti (Acacias. Selaginella lepidophylla. Desertul Kalahari. pe timpul zilei cauta adapost. purtand de o parte si de alta cate o frunza lunga de forma unei panglici. Dromaderul (Camelus dromaderius) este animalul simbol al desertului Sahara. hoitarul alb (Neophson percnopterns) si silvia de desert (Sylvia nanadeserti). Antilopa vaca (Bubalis buselaphus). cu un trunchi napiform bilobat. De un deosebit interes stiintific este gimnospermul mezozoic relictar Welwitschia mirabilis. ce sunt capabili sa ucida cu veninul lor un caine in doar cateva secunde. acesta este renumit datorita diversitatii plantelor suculente cu flori viu colorate. precum: stapelia (Stapelia). Reptilele sunt prezente in numar mare. Ca mamifere rumegatoare se gasesc gazele (Gazella subgutturosa. soarecele saritor (Pedetes caffer). ele au copitele astfel incat pot calatori prin desert fara probleme si de asemenea pot consuma plante suculente si pepeni verzi salbatici. Gazella dama). In timpul noptii dromaderului ii scade temperatura corpului astfel pot sa reziste in timpul zilei cand temperatura aerului este foarte ridicata. Acacia graffae). cobra egipteana (Naja haje) si broasca testoasa de desert (Testudo sulcata). sarpele de nisip (Erix). in Africa se afla o speci importanta de scorpioni. poate rezista mai mult timp fara apa. in vecinatatea Oceanului Atlantic. 11 . antilopa spada (Oryx algazel). Mamiferele rozatoare au reprezentanti numerosi din diferite specii cum ar fi iepurele egiptean (Lepus aegypticus).Desertul Namib este situat in sud-vestul Africii. in sud-vestul depresiunii Kalahari. pentru a se feri de caldura innabusitoare a Soarelui. graminee xerofile (Aristida brevifolia) si unii arbusti xerofili din genul Acacia (Acacia horida. acesta poate sa bea pana la 160 de litri de apa. cum ar fi soparla de desert (Scincus officinalis). crasula (Crassula). uneori adapostindu-se in pesteri. Rhigozum trichotomum). o alta specie de antilopa este Alcelaphus buselaphus ce poate sa reziste mai multe saptamani fara apa.

5 m. Cereus). cuprinsa intre Muntii Stancosi. In deserturile nord-americane fauna este adaptata la conditii de caldura excesiva. un arbust ce la maturitate ajunge masoara intre 30 si 90 cm. pisica de barcana (Felis margarita). Sonora. sacalul (Canis aureus). Vegetatia este dominata de specii de pelin (Artemisa tridentata). liliaceele arborescente (Yucca brevifolia) si cactacee mai mici (Opuntia arborescens. salcia de desert (Chilopsis linearis). Deserturile saraturate sunt acoperite cu o vegetatie de ierburi (Atriplex. agavele (Agave americana). Muntii Cascadelor si Muntii Sierra Nevada. Sonora. partial persistente in anotimpul secetos. jojoba (Simmondsia chinensis). asemanatoare loviturilor de ciocan. iar precipitatiile atmosferice sunt reduse (120-150 mm/an). o specie de cactus ce a ajuns sa fie folosita pentru consumul de stupefiante este peyote (Lophophora williamsii ) desert holly (Atriplex hymenelytra). ce la maturitate ajunge sa se dezvolte pana la o inaltime de 15-18 m. are un ritm de crestere foarte lent aproximativ 2. se afla in nordul statului Chile. sobolanul cangur (Dipodomys spectabilis) cu picioarele posterioare mai lungi decat cele inferioare. Vegetatia acestui desert este alcatuita din arbusti teposi xerofili de Baccharis spinosa si specii de cactusi (Opuntia. unele rozatoare ca tuco-tuco(Ctenomys magellanicus) care produce zgomote repetate.5 am/an. Hesperocallis undula. in semipustiul Mohave si in pustiul Chihuahua. in aceasta zona se intalnesc unele specii de carnivore. ce isi intinde ramurile in sus. Semipustiurile Marelui Bazin se desfasoara pe o regiune arida inalta. Opuntia versicolor si Opuntia microdasys). precum: vulpea Zorro (Dusycyon). intre Oceanul Pacific si Muntii Cordilieri. Spirostachys) in amestec cu arbusti halofili. Mohave. domina arbustul de creozot (Larrea tridentata). cainele lui Magellan (Canis magellanicus) si strutul american sau pasarea nandu (Rhea pennata). cu o inaltime 1-1. Arizona si pustiurile Chiuahua si Tamaulipa.in semipustiurile Mohave. Suaeda. sub forma unui candelabru. iar coada lunga prezinta in varf un smoc de par. o alta planta cunoscuta este cereusul (Cereus giganteus). fiind unul dintre cele mai mari deserturi de pe Glob. sunt prezente in special rozatoare: iepurele cu coada neagra (Macrotolagus texennis). aici se gaseste cactusul urias (Carnegia gigantea) cunoscut si sub numele saguaro. Beavertail Cactus . Desertul Atacama. ca planta reprezentativa. Specii de animale caracteristice. Clima din aceasta zona se caracterizeaza prin ierni aspre si veri foarte secetoase. Opuntia tuna . In regiunile mai inalte. mai aspra. Deserturile din America de Sud se desfasoara de-a lungul tarmului vestic. In acest desert fauna este saraca in specii adaptate la ariditate excesiva. sobolanul neotoma (Neotoma 12 . cu radacini profunde si frunze mici. In America de Nord deserturile se desfasoara in sud-vestul Statelor Unite ale Americii si in nordul Mexicului. hiena vargata (Hyaena hyaena).Mamiferele carnivore: vulpea de desert (Fennecus zerda). precipitatiile atmosferice avand o medie cuprinsa intre 70-150 mm/an. Vegetatia acestor zone este alcatuita din plante suculente. pisica cu picioare negre (Felis nigripes). Sunt formate din semi-pustiurile: Marele Bazin. Clima este mult. si arbustul Franseria dumosa. Arizona si pustiurile Chihuahua si Tamaulipa.

rezista la seceta. bufnita cu coarne (Bubo virginianus). in Iraq. Trioida pungens. ciocanitoarea agavelor (Dryobates scalaris) si cucul alergator (Geococcyx califormianus). o specie de veverita numbat (Myrmecobius fasciatus). Africa Cel mai mare desert de pe Glob. Calcareus ornatus. Heleioporus) si unele specii de pasari: prigoarea australiana (Cosmaerops ornatus) si pietrarul (Saxicola moesta).610 km latime si 5. Campylorhynchus brunneicapillus . ca suprafata reala acesta masoara peste 9. la care se adauga arbori si arbusti din genurile Bankisa. Casuarina. acesta masoara aproximativ 1. cunoscut sub denumirea de patina desertului sau luciul negru.) Tot aici se mai gasesc si mamifere carnivore cum ar fi: coiotul (Canis latrans). calcaroase sau gipsoase. fiind reprezentata de un numar redus de specii: cartita marsupiala de desert (Notoryctes typhlops). Fauna este saraca. Eucalyptus. Solurile contin cantitati mari de carbonat de calciu si alte saruri (cloruri si sulfati) aduse si depuse la suprafata saun in sol prin capiularitate. gainusa de nisip. care sapa galerii in tulpinile cactusilor cu care se hraneste. iar dintre speciile de reptile sunt intalniti serpi cu clopotei (Crotalus) si broaste testoase (Gopherus agassizii). Gravillea. treieratorul Leconte (Toxostoma lecontei). Se intinde din vest de la tarmul Oceanului Atlantic pana in est. la Marea Rosie. lipsite de humus si au o culoare cenusie sau rosiatica. acestea sunt scheletice. Spinifex). 13 . formand cruste dure. se hraneste cu radacini. vulpea cu urechi lungi (Vulpes macrotis). sobolanul cangur marsupial (Caloprymnus campestris).o specie de soim Falco sparverius. se mai poate intalni si veverita antilopa (Ammospermophilus nelsoni)-aceasta este mai mica decat celelalte specii de veverite. o subspecie de cangur Bettong si Wallabie de stanca. Deserturile lumii. ce s-a adaptat la conditiile aspre ale climei. este desertul Sahara. soparla moloh (Moloch horridus). Aceasta vegetatie este constituita din specii de graminee (Trioida basedourii. Desertul Sahara. broastele de desert (Chiroptes. Uneori mineralele dizolvate in timpul umectarii se concentreaza sub efectul evaporatiei la suprafata rocii. unde apare un strat bogat in oxizi de fier si mangan.albigula).100 km lungime. ce traieste in zona sudica a desertului australian. consuma iepuri si oua. o specie de bufnita.1 milioane de km2 din care o parte este ocupata de catre oaze fertile. soparla cu guler (Crotaphytus collaris. in fdunctie de tipul compusilor de fier. cateva specii de pasari. jojoba. se desfasoara precum o curea pe nordul continentului african. sta mai mult pe pamant sau in vizuine subterane si are o agilitate asemanatoare chipmunk-ului. acoperit de dune nisipoase cu vegetatie ce s-a adaptat la conditiile climatice. Solurile de desert apar discontinuu. fructe si seminte. Solurile caracteristice mediului tropical uscat. Deserturile australiene ocupa suprafete mari in centrul continentului. placi si concretiuni albicioase.

media anuala a precipitatiilor atmosferice este de 130 mm. si prezinta varfuri ce pot chiar sa fie comparate cu cele ale muntilor. cu ariditate excesiva. sunt acoperite de zapada. Desertul Sahara strabate urmatoarele tari Maroc. insa acestea au fost create datorita apelor ce au fost gasite la o adancime mai mare de 14 . este denumita cateodata Sahara propriu-zisa. dar si cu dune de nisip. ocazional aceste rauri subterane isi croiesc drum catre suprafata. in aceasta regiune acum 8 000 de ani se cultiva mei. pietroasa. Libia. In trecut Sahara a fost un teritoriu fertil.610 km. Mauritania. Sahara de Vest este diferita din punct de vedere geografic fata de celelate forme de relief existente in restul desertului. fara nici un impediment. In zona centrala a Saharei se desfasoara pe o distanta de 1. Marea Rosie si Egiptul in est si Sudan si Valea Raului Niger in sud. dar pe masura ce conditiile deveneau tot mai grele pentru populatie si a aparut desertificarea. sunt intalnite la o altitudine minima de 150 m inaltime. Tunisia. Desertul Libian este caracterizat prin dunele de nisip foarte vaste ce pot atinge inaltimea de 122 m sau chiar mai mult. umiditatea aerului este aproape inexistenta si foarte putine oaze pot fi gaite in aceasta zona. Mali. Muntii Ahagaar si Desertul Libian.415 m) in Masivul Tibesti si Tahat (3.003 m) in cadrul Muntilor Ahagaar. Intregul teritoriu prezinta deficit de precipitatii sau nu sunt prezente suprafete de apa. Temperatura oscileaza intre 00C in timpul noptii si 54. iar in unele zone nu cad precipitatii decat la intervale mari de timp. dar poseda un numar de ape subterane ce curg din Muntii Atlas sau alti munti. acestia au parasit regiunea indreptandu-se catre zone mai bogate. dar canalele de irigatii construite de catre oameni transforma mare parte din aceasta zona de desert a Egiptului intr-un teren fertil favorabil culturilor agricole. aceste forme de relief sunt incluse si ele in “intregul” Desert Sahara. anis au zeci de ani. foarte putine zone sunt mai coborate de aceste valori. Niger. Din punct de vedere climatic este situata in zona climatului tropical uscat.414 m inaltime. Aceasta regiune variaza in altitudine dintr-o parte in cealalta de la 580 catre 760 m altitudine. Muntii Atlas si Marea Mediterana in nord. masivul Tibesti o regiune de platou. Egipt.40C in timpul zilei in zonele vestice si centrale. Desertul Libian este considerat a fi zona cea mai arida din intregul desert saharian. au de la 1. In Sahara cele mai cunoscute varfuri sunt Emi Koussi (3. Desi precipitatiile sunt aproape inexistente in Sahara. Algeria. Preluata ca intreg Sahara este un tinut ce atinge in medie altitudini cuprinse intre 400-500 m. pe o perioada mica de timp unele varfuri din regiunea centrala a Saharei.Limitele desertului Sahara sunt in vest Oceanul Atlantic. Ciad si Sudan. Sahara de Vest este o zona arida. o regiune de platou ce are o inclinare de la NV catre SE. Din punct de vedere geografic putem afirma ca zona muntoasa a desertului Nubian situata in estul fluviului Nil si valea Nilului apartin Saharei.830 m la peste 3. Exceptie fac oazele din desertul lipsit de vegetatie. in oazele ce sunt irigate in mod natural si unde vegetatia se dezvolta in mod normal. In desertul Sahara s-au creat oaze artificiale.

acesta se desfasoara centul si sud-vestul Botswanei si parti din centrul si vestul Africii de Sud. spre desert. Desertul Kalahari masoara 260. mai multe subspecii. Bazinul Kalahari are o suprafata de aproximativ 930. hiene si Mellivora capensis. apale subterane se gasesc la adancimi mari. aici datorita curentului Benguelei nu se pot forma nori din care sa cada precipitatii convective.000 m peste nivelul marii. dunele sunt de tipul dunelor paralele. Ca fauna gasim gazele. Cea mai extinsa regiune protejata din Kalahari este Rezervatia Central Kalahari Game in Botswana si Parcul 15 . numele desertului Kalahari provine din limba tswana Kgalagadi ce inseamna “marea sete”. Dunele pot avea o inaltime variabila de la 6 m la 60 m inaltime si sunt separate de culoare interdunare ce variaza ca lungime. giraffe. acestea strabat depresiuni. ce se afla in interiorul plaului sudic al Africii. pana in Botswana catre est in Zimbabwe. nisipurile desertului au culoare rosiatica. Din punct de vedere al resurselor aici se gasesc diamante si tungsten. In timpul anului media precipitatiilor cazute este sub 50 mm. celelalte rauri ce strabat desertul sunt putine si apar dupa ce ploua. vulpi. antilope.1 000 m. principalii arbori ce crescin aceste oaze sunt palmierii si o specie de acacia. Kalahari face parte dintr-un bazin nisipos foarte mare ce se desfoasoara pe teritoriul Angolei si al Zambiei in nord. datorita depozitelor de petrol gasite in Algeria si Libia. Populatia si-a stability asezarile in apropierea tarmului Oceanului Atlantic. Ce elemente ale faunei intalnim antilope.500 km de-a lungul coastei sudvestice a Africii. maro sau alba. in mare parte acestea cad in perioada octombrie-mai. Desertul Kalahari. In aceasta regiune cantitatile de precipitatii atmosferice ajung pana la 200 mm anual. sacali. orientarea acestora este de la nord-vest catre sud-est. ele fiind pe directia vantului. palmieri si vegetatie de savana si multe alte specii de plante ce reprezinta o sursa bogata de hrana pentru animalele ce traiesc in aceasta regiune. depresiunile au dimensiuni de la cativa metri pana la zeci de kilometri si asigura cursuri temporare sau semipermanente de apa. in mare parte pe teritoriul statului Namibia. sacali. Singura suprafata de apa ce este permanenta este raul Boteti. hiene. Temperaturile maxime ce sunt inregistrate sunt intre 350 – 450C din octombrie pana in luna martie si pot sa scada sub 00C intre iunie si august. Nordul Saharei este important pentru economie. si multe specii de pasari.000 km2 . Altitudinea cea mai mare din Desertul Kalahari este de 1. acestea pot avea pana la 80 km lungime. Desertul Namib. Ce vegetatie in desertul Kalahari se intalnesc specii de acacia. o multime de animale rozatoare. si in sud in Africa de Sud catre Raul Orange si in vest pe teritoriile inalte ale Namibiei. Africa Desertul Namib se intinde pe aproximativ 1.000 km2 . Africa Desertul Kalahari este o zona arida.

Numele de Desertul Arabic ii revine si Marelui Desert de Nisip. Desertul Arabic. nitrati. si in vest de catre Valea Indusului. dar principala resursa naturala este sarea. precipitatiile atmosferice din aceasta regiune se inregistreaza sub 200 mm/an. din Peninsula Arabica. Desertul Nubian (de-a lungul paralelei de 220 latitudine N) in sud si in vest Valea Nilului. conuri vulcanice fumegande. Altitudinea maxima din acest desert este de 2. este o zona cu activitate seismica importanta. Desertul Denakil face parte din sistemul Valea Marelui Rift. In aceasta regiune se gasesc depozite de turcoaz. de 270C si maxime ce pot atinge valori de peste 500C. in est zona este in mare parte un platou cu forme neregulate. in est de lantul muntilor Arāvalli. este o regiune ce se afla in nord vestul Indiei si estul Pakistan-ului. este situate in zona centrala a Depresiunii Denakil. acesta este unul dintre cele mai fierbinti deserturi din lume. In aceasta regiune 16 .Transfrotier Kgalagadi. desi seisme puternice nu s-au mai inregistrat in ultimul secol. India. Zone din desert sunt populate de zebra si magari salbatici. desertul Thar este marginit in nord-vest de catre Raul Sutlej. dar acestia s-au adaptat existand cateva sate agricole ce se gasesc pe platou si in munti. unul dintre cele mai fierbinti si in mare parte nelocuite deserturi de nisip din lume. India Desertul Thar sau Marele Desert Indian. cunoscuta sub numele de Rann of Kutch. ce se intinde atat pe teritoriul Botswanei cat si al Africii de Sud. Zona arida a determinat conditiile de trai pentru oameni sa fie foarte aspre. Marea Rosie si Canalul Suez in est. Aici sunt numerosi vulcani activi. Desertul este caracterizat de formatiuni de lava neagra.100 m in rest fiind altitudini mult mai mici pana ce coboara in mod brusc la nivelul marii. Cea mai mare parte a desertului se afla in statul Rājasthān. are ca vecini in nord Marea Mediterana. sare si piatra de constructie. dupa aceea panta urca pana la un lant de munti vulcanici ce face legatura cu Marea Rosie. este o regiune arida din estul Egiptului. in anul 1995. Desertul Thar. Desertul Denakil. denumit popular Rub‘ al Khali (Patrarul Gol). de exemplu Muntele Erta'ale aflat la 503 m altitudine a erupt recent. roca fosfatica. in sud de o mlastina de sare. Subteranul desertului contine mici depozite de mangan si potasiu. Egipt Desertul Arabic sau desertul estic cum mai este denumit. cu o medie anuala a temperaturilor de pe timpul zilei. Etiopia Desertul Denakil se afla in nordul Etiopiei si se extinde in Eritrea si Djibouti. un bazin triunghiular ce coboara pana la 120 m sub nivelul marii si este despartit de Marea Rosie printrun lant de dealuri. numit Alpii Denakil. izvoare calde si terenuri sulfuroase.

Desertul Thar masoara 800 km lungime si 490 km latime. cu o medie anuala cuprinsa intre 127 mm si 254 mm si temperaturile cresc pana la 530C in luna iulie. Precipitatiile atmosferice sunt putine. varfurile montane din jurul acestora au inaltimi variate cuprinse intre 1. asezari umane iar vegetatia este inexistenta chiar daca in aceasta regiune apa nu lipseste. Intinderea sa de la nord catre sud este de 190km si suprafata sa totala este de aproximativ 54. 17 . nu tocmai primitoare. Semnān.500 m si 1. pe perioada iernii desertul primeste cantitati mari de precipitatii si mare parte din bazinul Kavir poate sa fie acoperit de ape timp de mai multe saptamani. Din orasul Jaisalmer se realizeaza safari-uri cu camele. contrar faptului ca aici se gasesc unele plante ce rezista la concetratia de sare desertul este sterp. mai ales nordul si vestul desertului.000 km2 pe care se afla specii de plante si animale rare si aflate in pericol de disparitie. O multitudine de deserturi raman neexplorate. Pe teritoriul desertului Thar s-au infiintat cateva orase. Dasht-e Kavir. acesta incepe de la 50 km departare de orasul Qom (spre vest) si se extinde catre est pe o distanta de 290 km prin provincia nordica a Iranului. In desertul Dasht-e Kavir nu se gasesc terenuri cultivate. tipurile de relief din aceasta regiune sunt in mare parte dune de nisip si campuri cu roci si zone acoperite de vegetatie mica. Jodhpur este piata de desfacere deoarece este in apropierea terenurilor irigate unde se cultiva bumbac si faina.400 km2. Acest oras a fost fondat la sfarsitul secolului al XV-lea si cateva dintre vechile cladiri din acest oras inca mai rezista. concentratia de sare din sol este mult prea mare ca desertul Dasht-e Kavir sa fie acoperit de vegetatie. catre provincia estica Khorāsān. aceste elemente au ajutat in special la dezvoltarea agricola. Un mare sistem de irigatii si un proiect de energie electrica au ajutat la dezvoltarea regiunii desertice Thar. la Pokaran in anul 1974. In ciuda umezelii din timpul iernii. Majoritatea bazinelor se afla la o altitudine de 900 m. prelucrarea pieilor de animale si industria lemnului. Iarna temperaturile inca sunt ridicate dar noaptea apare fenomenul de inghet. Populatia desertului are ca principala activitate economica pastoritul.800. a Iranului. montana. acestea s-au adaptat la conditiile de viata. Cea mai mica altitudine este 61 m in apropierea Rann of Kutch si 457 m in muntii Arāvalli. ceea ce permite explorarea desertului. Pe timpul verii temperaturile cresc foarte mult si de obicei aici nu cad precipitatii. Iran Dasht-e Kavir se afla in partea central nordica a Iranului. Dasht-e Kavir este cel mai mare dintr-o serie de bazine mici situate in zona nordica.arida a fost locul unde India a detonat primul sau sipozitiv nuclear. In aceasta regiune a fost creat Parcul National Desertul Thar pentru a proteja o suprafata de 3. cateva dune de nisip se afla in partea sudica a desertului.

variind in latime intre 24 si 80 km. in est. exceptand oazele irrigate de izvoare sau fantani. in sud. Rub‘ al Khali este unul dintre cele mai mari deserturi ale lumii. O centura formata din dune de nisip si creste este cunoscuta sub numele de Ad Dahnā’ se intinde in sud de-a lungul desertului An Nafūd. o regiune arida aflata in sud-vestul Americii de Nord. ca suprafata. Asemeni desertului An Nafūd. O serie de lanturi muntoase. Modelate de catre vanturi. separa desertul Colorado 18 . nu prezinta oaze si se poate trai in spatiul acestuia doar temporar.U. in nordul desertului se afla marginea sudica a desertului Sirian. masoara circa 650. in lunile reci de iarna. in sud si Ad Dahnā’ ce face legatura intre cele doua. Aici plantele ce cresc sunt in numar foarte mic. suprafetele din piatra fiind spalate si au suferit pierderi de materiale. culmi si dealuri. In Arabia Saudita sunt trei mari deserturi ce se desfasoara in trei zone ale platoului central al tarii: in nord. este aproape la fel de mare precum statul Texas. dar unele ating peste 30 m inaltime. Acesta face legatura regiunile desertice nordice cu Rub‘ al Khali. inclusiv Muntii San Bernardino si Chocolate. se intinde de la Trecatoarea San Gorgonio din muntii San Bernardino in sud-estul Cliforniei pana la Baja California in nord-vestul Mexicului. An Nafūd. In unele regiuni vanturile au transformat relieful.A. in timp ce altele sunt stabile. de catre nomazii crescatori de camile numiti Beduini. Rub‘ al Khali. Desertul Rub‘ al Khali este mult mai mare si mai uscat decat celelalte deserturi din Arabia Saudita. Rub‘ al Khali este o mare de nisip. Rub‘ al Khali se intinde din sudul Arabiei Saudite pana dincolo de granitele cu Yemen si Oman. Statele Unite ale Americii Desertul Colorado. Desertul An Nafūd este caracterizat de dunele de nisip de forma paralela. separand Najd si Al Aḩsā’. localizat in centrul desertului Rub‘ al Khali. Deserturile din Arabia Saudita Mai mult de jumatate din suprafata Arabiei Saudite este reprezentata de desert. unele dintre ele avand inaltimi de pana la 150m.Numele desertului provine de la cuvantul persan kavir ce inseamna mlastina de sare sau o teren innamolit acoperit de o crusta dura de sare cristalizata. Tocmai de aceea oameni si animalele se feresc sa traverseze acest desert. din S. crusta de sare nu ar rezista sub greutatea lor. in general ea fiind evitata de catre oameni. majoritatea au de la 6 la 15 m inaltime. este situl Wabar. Caile de comunicatie ale Iranului nu sunt prezente in aceasta regiune. dunele de nisip au forma unor ciucuri lungi sau dealuri inalte. ce se misca. Unele zone de desert sunt acoperite de dune de nisip. unul dintre cele mai bine pastrate locuri din lume. Desertul Colorado. unde a cazut un meteorit. crusta are o latime cu valori cuprinse intre 10 si 100 mm si se poate sparge in orice moment si cei care ar cadea ar ramane prinsi in mlastina de dedesubt.000 km2 .

iar in Mexic Hermosillo. in sudvestul acestui stat. temperaturile ating valori de 380 C. ea alimentand raurile ce strabat desertul. Alte zone unde se mai afla orase in cadrul acestui desert sunt Indio. se afla sub nivelul marii. Desertul Sonora. Yuma in Arizona. Raul Gila. precipitatiile rareori depasesc valoarea de 102 mm/an.10 C. in anul 1994 s-a infiintat Rezervatia Nationala Mojave. in special in apropierea orasului Phoenix si Tucson. Desertul Mojave are o suprafata de 52. Blythe si El Centro in California. intre aceste rauri se mentioneaza Raul Colorado. Statele Unite ale Americii Desertul Mojave este o regiune arida din sud-estul Californiei. toate aceste zone sunt parti existente ale desertului Sonora Altitudinile desertului Sonora sunt relative mici in comparative cu regiunile inconjuratoare. Raul Fuerte si Raul Sinaloa. Chocolate si Chuckwalla.799 km2. Imperial National Wildlife si Kofa National Wildlife Refuge. Regiunea desertica este impartita in numeroase rezervatii unde traiesc amerindieni si unitati militare americane si baze aeriene. Majoritatea zonelor din desert nu depasesc mai mult de 250 mm/an. iar in sud Sierra Madre Occidentala din Mexic. Regiunea este strabatuta de Raul Colorado. fiind dezvoltat un sistem de canale de irigatii ce preiau apa de la acest rau. mai exact 320 km lungime si 80 km latime. Mare parte din regiune. Pe timpul verii. adica in luna ianuarie temperaturile au valori cuprinse intre 100 si 160C. muntii din Arizona. tinuturile inalte ale statului Arizona in est. Desertul Sonora ocupa 20% din teritoriul statului Arizona. Desertul Sonora este delimitat de desertul Mojave in nord. Raul Salt. insa mai mult de 80% din populatie locuieste aici. Kofa si Harquahala si in mexic Cerro del Pinacate. ce se desfasoara pe o suprafata de circa 6. desertul Sonora devine una dintre cele mai uscate si calduroase regiuni din America de Nord.de desertul Mojave. acestea ajung pana la maxim 300 m inaltime. acesta face parte din Marele Bazin. iarna este predominant blanda. Monumentul National Organ Pipe Cactus. Desertul Colorado este o regiune adiacenta a desertului Mojave. America de Nord Desertul Sonora este o regiune arida ce se intinde pe teritoriul Arizonei. Valea Coachella si Valea Imperiala. Temperatura se schimba in mod brusc de la 00 C la 46. totusi in mare parte apa din regiune provine din subteran. in sud-estul statului California si in nord-vestul Mexicului (de obicei in unele lucrari este inclusa aproape toata Peninsula Californiei). toate aceste rauri isi au 19 . aici sunt incluse depresiunile Salton Sea. in subteranul desertului s-au gasit depozite de borax si minereuri de fier. Guyanas si Ciudad Obregón. zonele cele mai inalte sunt muntii californieni.199 km2 . Suprafata Sonorei este de aproximativ 310. Zone mari din desert sunt pastrate sub forma de parcuri naturale: Parcul National Joshua Tree. Raul Yaqui. Cabeza Prieta National Wildlife Refuge.000 km2. Desertul Mojave.

in ciuda faptului ca Atofagasta. Marele Desert de Nisip.700 km de Ecuator. palo verde. precipitatii atmosferice putine. acest desert este una dintre cele mai aride regiuni ale lumii. printer care saguaro. Desertul are o suprafata de aproximativ 363. Aceasta inversiune termica produce foarte putina ploaie si foarte multa ceata. Printer mamifere aici gasim veverite. vulpi. iepuri. orasele chiliene Atofagasta si Santiago au temperaturi cu valori comparabile. Aici precipitatiile atmosferice cad doar de doua sau patru ori intr-un secol.000 km2. Agricultura dezvoltata in aceasta regiune desertica se bazeaza pe irigatii si pe apa raurilor ale caror niveluri au inceput sa scada tot mai mult inca din anii ”60. soareci. in ciuda pozitiei apropiate a acestuia de Ecuator. chuckwalla. sobolanul-cangur. in est este limitat de catre coasta Oceanului Pacific. iar in est de Muntii Anzi. monstrul Gila. broasca testoasa de desert. dintre acestea enumeram triburile Karadjeri si Nygina. Desertul Atacama. 20 . Gekko gecko. organ pipe si barrel cactus. creozot etc. In subteranul Marelui Desert de Nisip se gasesc numeroase resurse minerale importante. soparla de desert cu corn si numeroase specii de serpi cu clopotei. De exemplu. ce este capabila sa reziste foarte bine la temperaturile foarte ridicate de pe parcursul zilei. din regiunea Atacama. aduc cu ele un aer rece ce forteaza aerul cald sa urce si astfel acest aer rece ii ia locul celui cald. Ca plante indigene aici se gasesc Joshua tree. Vegetatia desertului este foarte putina si dispersata cu exceptia a unor oaze. pricly pear. Cea mai raspandita specie de plante in aceasta regiune este cactusul. cholla. situat in nordul statului Chile. si la temperaturile scazute din timpul noptii si unui sol sarac in substante nutritive. Acesta are zone intinse de dealuri de nisip si mlastini de sare. in statul Australia de Vest. mesquite.izvoarele in regiunile mai inalte din apropiere. vanturi puternice. foarte putine ca numar. Desertul Sonora detine o remarcabila si unica vegetatie. soparla de desert Colorado. staghorn. cunoscut si sub denumirea de Bazinul Canning. coioti etc. Din punct de vedere al faunei aici se afla specii remarcabile de reptile. apele reci sunt aduse din zona Antarcticii de catre curentul Humbolt. lipsa precipitatiilor duce la o inversiune termica. tufe de burro. In acest desert traiesc mai multe triburi de aborigeni australieni. regiune arida aflata in nord vestul Australiei. Australia In anul 1873 exploratorul britanic Peter Warburton a devenit primul european care a travesat Marele Desert de Nisip. aici se gasesc mai multe subspecii. este la o distanta de 1. Inversiunea termica pastreaza temperaturile la valori mici. America de Sud Desertul Atacama este o regiune arida. ce se intersecteaza cu unele teritorii acoperite de vegetatie.

stejari de desert. pe teritoriul statului Australia de Sud si Australia de Vest. acestea fiind exploatate tara se afla intr-o continua dezvoltare. Egipt. Modul in care influenteaza deserturile tropicale populatia si dezvoltarea economica a statelor. Principalele culturi agricole sunt cele de bumbac. curmale. a graului. Cresterea animalelor este axata in principal pe cresterea ovinelor. in curs de dezvoltare. fructe si legume. acesta l-a denumit cu numele Reginei Victoria. Suprafata cultivabila a Egiptului este restransa. Libienii au incercat sa-si dezvolte economia bazandu-se agricultura de pe coasta mediteraneana. Ciad si Sudan. resursele de petrol aduc si acestea beneficii. Desertul Victoria. creand sisteme de irigatii. Majoritatea statelor ce-si au asezarile omenesti in zonele desertice sunt din punct de vedere economic slab dezvoltate. aici a fost dezvoltat un sistem de irigatii foarte bun. acestea sunt: Libia. maslinilor si a orzului. de catre Platoul Nullarbor. Maroc. insa in prezent este nevoit sa importe mai mult de un sfert din necesarul de cereale si mult mai mult carne si produse lactate. si cresterea animalelor. pasarilor de curte si a vitelor. Nisipurile acestuia sunt de culoare rosiatica. camilelor. Tunisia. Agricultura Libiei se bazeaza pe cultura tomatelor. regina Regatului Unit al Marii Britanii. caprinelor. cu multe dune de nisip si teritorii acoperite de vegetatie. dar in acelasi timp au incercat sa influenteze natura. Agricultura Egiptului este ajutata in principal de catre fluviul Nil. “Marele Rau Creat de Oameni” este proiectul care a fost construit de 21 . Mali.Pe teritoriul acestui desert se intalnesc specii de acacia. iar Valea Nilului este esentiala pentru economie deoarece in aceasta zona agricultura este cel mai bine dezvoltata. el fiind principala sursa de apa pentru terenurile arabile din zona. Este localizata de-a lungul raului Nil si in Delta Nilului. Australia Desertul Victoria este o regiune arida din zona sudica a Australiei. In secolul trecut Egiptul nu necesita importuri de cereale. Este o zona bogata din punct de vedere al lacurilor sarate. In prezent statul exporta fructe si legume. Algeria. Populatia acestui continent a reusit sa se adapteze foarte bine la conditiile de trait oferite de natura. Mai multe gruburi de aborigeni locuiesc in aceasta regiune. aceasta se intinde de la est catre vest pe o distanta de 725 km si este separat de Marele Golf Australian. turismul este o ramura economica exploatata la maximum de catre egipteni. si foarte dezvoltate (Statele Unite ale Americii si Australia) Africa este continetul cu cele mai multe deserturi. Desertul Sahara strabate multe tari. citricelor. deoarece acolo s-au putut obtine culturi mai bune si mai productive decat in sudul tarii. Niger. cereale. Mauritania. tussock si multe altele. cartofilor. s-au putut intreprinde activitati piscicole si multe altele. zahar si orez. si in acela sit imp cele mai mari. mare parte dintre ele. In 1875 exploratorul britanic Ernest Giles a devenit primul european care a traversat acest desert. Egiptul are numeroase resurse economice. statii de desalinizare a apei. curmalilor. dar fertila.

In sudul tarii terenurile arabile sunt putine. Algeria. In 1990 guvernul Algerian a incercat sa replanteze cateva dintre vechile podgorii. mei etc. dar 7% din teritoriul tarii este cultivat. a resurselor pentru canale de irigatii. Majoritatea locuitorilor Sudanului traiesc din agricultura. pentru a incuraja cresterea productiei de vin. tone).4 mil. includ cereale (3.7 milioane de capete de bovine. tone). tone).5 mil. este prelucrata si 22 . caprine (5.2 mil. porumb. Urmeaza culturile de cereale.catre oameni pentru a putea fi de folos fermelor.2 mil. principala acuza este seceta si lipsa apei. oile. au fost in 2003. 2. 57. In celelalte tari care-si au teritoriul in cadrul Saharei au agricultura dezvoltata in aceeasi masura. o ramura a agriculturii este aceea a cresterii animalelor. mai ales grepruit si curmale etc. capete si vite 1.7 mil. se preconiza in anul 2003. (5.600 tone). tot aici mai cresc si alte varietati de fructe si legume. curmale. fiind inregistrate 16 milioane de ovine. tone).1 milioane caprine.600 tone). agricultura acestui stat este axata mai mult pe cresterea animalelor.5 mil. Principalele culture. aceasta activitate fiind una traditionala pentru industria Algeriei. ovine (8. In fiecare an statul se confrunta cu o productie agricola ce variaza de fiecare data. in anul 2003. orzul (1. Principalele culturi. bovine (1. tone). caprine si vite. cartofi. statul importand peste 75% din necesarul de hrana. la fel ca sin in celelalte tari sahariene. caprine 3. cartofi si sfecla de zahar (1. o planta ce rezista la seceta. precum grau. In Tunisia seceta joaca un rol foarte important pentru agricultura. Dintre animalele ce sunt crescute in aceasta tara. Marocul este si el o tara pe teritoriul careia se intinde Sahara. legume si pepeni (2. din oazele sahariene. ca cele mentionate mai sus. pasari de curte. si fructe. curmale si masline. tone). tone). au fost cele de cereale. populatia acestui stat a reusit si ea sa se adapteze la conditiile impuse de regiunea in care traieste. principala activitate agricola fiind cea a cresterii de animale. 1. Cresterea animalelor este la fel de dezvoltata ca in celelalte tari. capete). capete). Tot in Tunisia.4 mil. principalele culturi fiind cele de cereale.7 mil.000 cai si 76 mil.1 mil. grau si sorghum. mai ales grepfruit. cartofi si sfecla de zahar (171. capete) si pasari de curte (4. principalele culture fiind cele de orez. fructe.860 tone). 6.000 vite. acest sistem de irigatii strabate Sahara. si trestie de zahar (947. ca ar fi in numar de 17. pentru irigarea culturilor. fructe.6 milioane. 5. aceasta este cultivate in special in regiunile tropicale. sunt cultivate pe teritoriile mai fertile din nord. si portocale din Peninsula Cape Bon (957. legume. curmalele. precum curmalele (979. si cartofi (1 mil. cele de fructe. in 2003.000 camile.503 000 tone).4 mil.8 mil.9 mil. in special ovine. legume si pepeni (2.3 milioane de capete.2 mil. De exemplu in Mauritania principala activitate agricola este cea a cresterii de animale. pepeni. tone). ovine.200). el poate sa transporte apa din sudul Libiei catre coasta si sa irige pana la 75. tone).1 mil. aici sunt incluse cele de tomate si pepeni (3. capre. in aceste zone nefiind crescute porcinele datorita religiei si culturii locuitorilor. 231. capete).2 mil.tone) din care grepfruit. in special grau si orz (8 mil.000 hectare de pamant. Principalele culturi. sunt incluse culturile de cereale precum graul. 760. fructe (1. mai ales grepfruit si curmale (2. O alta cultura importanta pentru economia Algeriei este cea a tutunului. Trestia de zahar. orz. Productivitatea agricola din Algeria este mica.

ovine. care este un important centru economic al statului Arizona. fiind implicat in productia de confectii. si totusi in aceste zone aride exista numeroase orase. tone. In Mexic (desertul Sonora). orz. 40 mil. legume si citrice. seceta prelungita de la mijlocul anilor “80 au distrus majoritatea culturilor agricole si a decimat mare parte dintre turmele de animale. masline. aflata intre raurile Nilul Alb si Nilul Albastru.1 milioane de capete de bovine. cartofi. principalele culturi sunt cele de mei.9 mil. cele mai multe deserturi se afla in S. legume (2. agricultura reprezinta peste 86% din populatia active.2 mil.U. porumb si trestie de zahar. In America de Nord.transformata in zahar. 670. tomate. 3. spanac. orez. California conduce pe plan economic si la cresterea animalelor. 47 mil. este un stat cu un numar mic de terenuri arabile. Statul California (desertul Sonora) este principalul stat al S. nectarine. citrice. cum sunt cele de servicii. caprine si 25. broccoli. pasari de curte. orez. fasole. mai ales zona nordica sic ea din apropierea capitalei (Mexico City).U. aici fiind hectare intregi acoperite de podgorii. aici fiind in mare parte munti si zone aride (desertul Sonora). tot aici se mai produce bumbac. in principal bovine. Animalele ce sunt crescute aici sunt oile. de echipamente sportive si produse electonice (computere) si multe altele. 3. camile si 39 mil. ce sunt crescute in regiunile din Patagonia.000 cai. doar 14% din teritoriu este cultivat. produse lactate etc. la produsele lactate si oua etc.8 mil.8 mil. lana obtinuta 16. In 2003 animalele crescute erau in numar de 38. tone). tone).938 tone de bumbac au fost recoltate in anul 2003. orez.5 mil. Pentru export sunt cultivate terenurile cu cafea.1 mil. In Mali. capete. 6. Principalele culturi sunt cele de porumb. capete de ovine.189. pasari de curte. in aceste zone dezvoltatndu-se alte ramuri economice.729). bumbac si citricele.3 mil. de cereale si 611. si porumb (1. Principalele culturi sunt cele de fructe dintre care enumeram curmale. sau Phoenix din Arizona. vite.000 tone. Majoritatea cantitatilor produse sunt exportate in Statele Unite ale Americii.7 mil. ovine.. In anul 2002 culturile cele mai mari au fost cele de fructe. citrice si alte fructe. tomate. Tierra del Fuego si Magallanes. in intreaga tara au fost inregistrate peste 3. vite 3. tone).5 mil. mai ales grepfruit si mere (1. Productia de vin este si ea foarte mare. bumbac si multe altele. 23 . insa teritoriul acestui stat este foarte mare si astfel zonele desertice chiar daca nu sunt cultivate acestea nu au influentat foarte mult economia tarii. legume morcovi.9 mil.A din punct de vedere al productiei agricole.3 mil. Circa 2. capre. terenuri cultivate in regiunea Al Jazīrah. Agricultura statului Arizona este in special axata pe productiile de legume. 6. pasari de curte. de exemplu Las Vegas din desertul Nevada este imperiul jocurilor de noroc. deoarece relieful nu permite transformarea a cat mai multor zone in terenuri favorabile agriculturii. porcine. 8. sfecla de zahar. sfecla de zahar si cartofi (1. Cresterea animalelor este si ea importanta pentru economia statului.8 mil. oi. in 1997 s-au vandut produse agricole de peste 23 miliarde de dolari. sorghum. Chile (desertul Atacama).A.

24 . Totodata daca oamenii nu si-au putut procura hrana din regiunile aride au incercat sa gaseasca metode de combatere a lipsei de apa. agricultura se bazeaza in special pe cresterea ovinelor. creandu-se o armonie intre toate elementele naturii. a caldurii excesive. Australia este renumita si pentru podgoriile sale de vin. Clima are o foarte mare influenta in dezvoltarea reliefului. orz. Victoria se sud-vestul Australiei de Vest. New South Wales. peisaje minunate schimbate de catre aceasta. porumb. au costruit statii de desalinizare a apei si multe altele. specii unice si iremarcabile de plante si animale. fiecare are particularitatile sale. aceasta poate sa fie foarte capricioasa sau reuseste sa ofere conditii necesare aparitiei vietii. datorita podgoriilor existente aici. sorghum. construind sisteme moderne de irigatii. acestea se afla in Australuia de Sud. dar in acelasi timp s-a dovedit ca oamenii se pot adapta foarte bine la mediu desi acesta le este potrivnic.Australia este o tara foarte dezvoltata din punct de vedere economic. In Australia doar 7% din teritoriu este cultivat. la fel ca si celelalte medii climatice. adaptandu-se la conditiile impuse de catre acesta. Valea Barossa din Australia de Sud si Valea Hunter din New South Wales sunt cele mai cunoscute zone din Australia. a vietii in sine. Mediul tropical uscat este unic in lume. dar intotdeauna natura reuseste sa creeze un echilibru intre elementele sale. ocupa circa 27 % din terenurile arabile. Astfel mediul tropical uscat ofera formatiuni unicate de relief. aici principalele culturi sunt cele de trestie de zahar. totusi plantele si animalele ce cresc in aceste regiuni neprimitoare au incercat sa se dezvolte in armonie cu mediul. orez. Din informatiile primite descoperim ca desi mediul tropical nu este tocmai propice dezvoltarii vietii.

Stanila A. “Ghid Complet Australia”.Bibliografie: Ielenicz M. Ed. “Microsoft Encarta Reference Library Program” *** 2003... “Geomorfologie”. Fundatiei Romania de Maine. Ed. “Climatologie Generala”. Editura Aquila “93. 2004. 2006. Ed. Editura Universitara.. Armas I. Fundatiei Romania de Maine. “Atlas Geografic. Oradea Povara R. Terra camin al omenirii si Sistemului Solar”. 1998. 2003. Bucuresti. *** 2005. Bucuresti.. Posea G. Program” 25 . Bucuresti. Enciclopedica. “Biogeografie”. 2005. Bucuresti.. “Geografie fizica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful