Climatul tropical uscat si caracteristicile sale

Termenul de desert este dat regiunilor ce sunt caracterizte prin mediile anuale ale precipitatiilor atmosferice, ce sunt sub valoarea de 254 mm, o rata a evaporatiei ce depaseste cantitatea de precipitatii, si in marea majoritate a cazurilor, temperaturile inregistrate sunt foarte ridicate. Datorita lipsei de precipiatii si a umiditatii relative a aerului, majoritatea razelor solare patrund direct in sol. Pe timpul noptii solul trimite radiatia primita pe timpul zilei inapoi in atmosfera, de aceea temperaturile pot sa sdcada foarte mult. Principalele regiuni de clima tropical uscata sunt situate in nord-vestul Mexicului si in lungul coastelor vestice ale Republicii Peru si a partii vestice a Republicii Chile, in Africa de Nord (Sahara) si Arabia, in sud-estul Iranului si jumatatea vestica a Pakistanului, in vestul Indiei si in Australia Centrala si Vestica. Regiunile cu climat tropical semiarid au o dezvoltare mai mare in Africa, unde se intind sub forma a doua zone care marginesc la nord si la sud desertul Sahara, precum si a unei zone de forma neregulata care se intinde la nord si la vest de desertul Kalahari (in Angola, Nmibia, Zambia, Botswana si Republica Africa de Sud). Pe continentul asiatic, climatul tropical semiarid se dezvolta in zona muntoasa din Peninsula Arabia, in cea mai mare parte a Iranului si in parti inseminate din Pakistan si India. In Australia zona topicala semiarida margineste la nord si la est de Marele Desert Australian. Deserturile tropicale sunt cuprinse intre 400 latitudine N si 400 latitudine S. Temperaturile maxime absolute diurne sunt foarte mari, de exemplu in desertul Sahara s-au inregistrat 580C, in California-Valea Mortii 56.70C, noaptea temperaturile coboara pana la 0 0C. Datorita acestor temperaturi foarte ridicate precipitatiile atmosferice sunt foarte reduse, lumina intensa, iar vanturile bat aproape fara intrerupere. Pe glob, deserturile sunt foarte raspandite, in emisfera nordica se gasesc pe continentul african, in Peninsula Arabica, Irak, Iran, Pakistan, nord-vestul Indiei (Desertul Thar), iar in Statele Unite ale Americii se gasesc in urmatoarele state Utah, Idaho, Oregon, Nevada, Arizona si California; Mexic (desertul Sonoran). In emisfera sudica se afla in America de Sud (Atacama), Africa de Sud (desertul Kalahari), iar in Australia – Desertul Victoria, Marele Desert de Nisip. Deserturile africane ocupa suprafete mult mai mari decat cele de pe celelalte continente, Sahara masoara peste 9.1 milioane km2, desertul Kalahari are peste 260.000 km2, desertul Namib masoara aproximativ 1.500 km lungime, iar celelalte deserturi sunt mai mici decat acestea.

Caracteristicile climatului tropical uscat.
Zonele morfoclimatice uscate cu morfogeneza impusa permanent de procese fizice.

1

Desfasurare si caracteristici bioclimatice. Aceste zone sunt incluse in regiuni ce se desfasoara intre 50 - 450 latinudine nordica si sudica, insa acestea sunt concentrate mai mult in apropierea tropicelor. Caracteristici specifice au cantitatile de precipitatii atmosferice extrem de mici, ce cad doar sub forma de averse si foarte rar, amplitudini teermice mari, deficit de umiditate ridicat, o slaba prezenta, o slaba prezenta a vegetatiei si a solurilor si un contact direct al agentilor externi cu roca. In functie de gradul de ariditate, aceste regiuni reprezinta aproximativ 35% din suprafata totala a uscatului. Aceste regiuni sunt impartite in deserturi hiperaride (4%), aride (15%), semiaride cu caracteristici tranzitorii spre zonele vecine (16%). Cele mai extinse sunt in Africa si Asia, dar in comparative cu suprafata continentelor acestea ocupa 83% in Austarlia, 64% in Africa, 39% in Asia, 33% pe cele doua continente ,America de Nord si America de Sud. Din Mongolia pana in vestul continentului african s-a format un sistem ce se intinde pe 11 000 km, in celelalte continente aceste regiuni reprezinta zone disparate mai mici la diferite altitudini. Din punct de vedere altimetric cuprind regiuni pana in 500 m (campii si podisuri) la acre se adauga depresiuni mari si podisuri intramontane de inaltime medie (Takla Makan, Tibet, Mexic) sau chiar munti din zona tropicala (Ahagar, Hogar, Tibesti in Africa, muntii din Iran si Afganistan etc.). Cea mai mare parte a lor sunt in regiuni de platforma veche supuse modelarii inca din mezozoic la care se adauga si altele mai noi. Caracteristicile climatice dominante sunt uscaciunea accentuata corelata cu precipitatii extrem de putine si cu o evaporatie puternica. Exista regiuni in care cantitatea de precipitatii anuala (aproximativ 300mm) se realizeaza cu o oarecare regularitate (in Sahelul african in iulie – septembrie, sud-vestul Australiei, Orientul Apropiat, California in sezonul de iarna) dar si intinse unitati unde ploile asigura o medie multianuala de circa 200 mm care se produce la intervale fara periodicitate dar cu 1-3 averse la intervale foarte mari de timp (uneori de mai multi ani). Cantitatile reduse de precipitatii conditioneaza, cu exceptia fasiilor litorale, o umiditate relative modesta, in jur de 60%, dar care variaza in timp si de la un sector la altul al desertului. Aerul uscat favorizeaza o insolatie puternica care va determina ziua temperaturi la nivelul suprafetei de nisip de peste 500C (in Sahara s-au inregistrat valori de 70-780C). In timpul noptii radiatia terestra intense conduce la temperaturi apropiate de 00C si chiar sub aceasta valoare, de exemplu Muntii Ahaggar inghetul nocturn depaseste 110 zile cu temperaturi minime ce coboara la -100C. In aceste conditii termice evapotranspiratia este ceea ce conduce la un deficit de umiditate foarte mare, lucru accentuat local de constitutia petrografica (rocile magmatice impermeabile care nu favorizeaza stocarea apei; masele groase de nisip care conduc la un grad ridicat si rapid de infiltrare la adancime a slabelor cantitati de precipitatii atmosferice). Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 200C si 280C (21.60C la El Golea in Sahara algeriana) si pot datorita altitudinii, conform gradientului termic vertical (19.10C la Windhoek in Namibia), sau datorita prezentei curentilor oceanici reci, la 160 - 190C (16.60C la Walvis Bay, pe tarmul desertului Namib). regimul termic inregistreaza mari amplitudini diurne (300 - 350C), in timpul zilei

2

Totodata incalzirea adiabatica a aerului descendent determina reducerea umezelii relative a aerului. datorita radiatiei efective foarte mari. s-au inregistrat 150C. iar in luna iunie 370C.264 m. Apa se scurge asemenea unui val prin alibii largi si uscate. intre 220-250C (la Jacobabad in ianuarie. Mediile anuale ale precipitatiilor atmosferice sunt sub 200 mm si pot cobori pana la 0 mm (orasul Calama. distrugand totul in cale. luna cea mai rece. tepi si spin ice au luat locul frunzelor. Astfel aceste regiuni nu constituie medii propice dezvoltarii vegetatiei. In aceste regiuni sunt fercvente furtuni puternice care ridica la inaltimi apreciabile coloane immense de nisip. in nordul Republicii Chile. formand averse puternice de ploaie. unde nu s-au inregistrat niciodata precipitatii). se inregistreaza 230C) Ca urmare a marii uscaciuni si a variatiilor termice diurne puternice. noiembrie.temperatura aerului urca frecvent la valori de 400 . Vegetatia este prezenta pe suprafete limitate. iar in cele mai calde luni ale anului. In climatul tropical arid. La contactul cu zonele morfoclimatice se dezvolta formatiuni de stepa desertica (ierburi scunde ce acopera partial un sol subtire si care se dezvolta doar in sezonul ploios). In deserturile propriu-zise formatiunile vegetale sunt rar raspandite (indeosebi in albiile vailor. In regiunile tropicale cu altitudini mai mari diferentele scad pana la 100C (la Windhoek in lunile cele mai reci. foarte rar (la distante de anis au chiar decenii). in depresiuni) au un numar redus de specii. aceste alkbii au fost denumit ueduri. care in Sahara atinge o medie anuala de 25 – 35%. ce se afla la altitudinea de 2. iar pe timpul zilei temperatura la suprafata nisipului poate atinge 800C. iar la El Golea 90C si respectiv 340C). un ciclu biotic mic (in perioade scurte dupa ploi extreme de rare) si unele adaptari (radacini foarte adanci). tesuturi cornoase verzi).450C. in regiunile cu climat tropical arid se produce o intense degradare a rocilor. care depaseste de peste 20 de ori cantitatea primita din precipitatii atmosferice. in general. decembrie si ianuarie. Exista asociatii cu un numar redus de specii si de indivizi aflati la distanta si care au suferit adaptari in raport cu deficitul de umiditate (bulbi. iar noaptea poate sa coboare pana la 00C. peisajul caracteristc fiind cel al deserturilor de nisip sau de piatra. datorita uscaciunii aerului si a nivelului foarte inalt de condensare a vaporilor de apa. 3 . si care determina aparitia unei vegetatii efemere. iar pe timpul noptii coboara la 100 . in cantitati mici. care umplu vaile seci (ueduri) cu torenti vijeliosi.150C. durata scurgerii apei depinde de panta. ciclonii de pe frontal polar (temperat) patrund in regiunile tropicale. se inregistreaza 130C. Uneori patrunderea maselor de aer ecuatorial sau tropical maritime in interiorul continentelor provoaca furtuni convective violente cu precipitatii bogate. denumire araba data vailor cu fund lat si neted ce coboara din muntii Saharei si evacueaza in cateva ore (maximum cateva zile) toata apa ce cade in partile inalte. iunie si iulie. discontinue si numai in scurte intervale de dupa caderea precipitatiilor. Amplitudinile termice anuale sunt cuprinse. precipitatiile sunt aproape inexistente. Acest fapt determina o enorma capacitate de evaporare a apei.

care se opun convectiei termice ascendente. ocupand formatiuni cutate cretacice si tertiare. sunt predominant nisipoase. Afghanistan. conditiile de ariditate sunt aspre (la Luxor. in Egipt. in mare parte. in 43 de ani s-a inregistrat o medie a precipitatiilor de 0.Conditiile de ariditate. In interiorul continentelor. deserturilor Peru si Atacama influentate influentate de curentul rece al Perului (sau Humbolt). sub influenta curentului Benguelei). In aceste regiuni. deserturile tropicale ocupa socluri vechi. in Sahara) si campuri de dune miscatoare (erguri). favorizand descendenta aerului si predominarea totala sau cvasitotala a timpului senin. In cea mai mare parte. Deserturile Podisului Iranian (Iran. rezulta pediplene din care rasar martori de eroziune (inselberg). care favorizeaza descendenta aerului si timpul senin (de exemplu Desertul Sonoran. la Arica. influentat de curentul rece al Californiei. Evolutia generala a reliefului duce la aparitia. ploile cad la o perioada de timp cosiderabila (in nordul statului Chile. pietroase. Sahara de Vest influentata de catre curentul Canarelor. Fenomenul se datoreaza temperaturilor mai coborate ale apei si a aerului de deasupra curentilor reci. Deserturile Americii de Nord au.5 mm). al scurgerii torentiale in urma rarelor averse de ploaie. o origine de baraj orografic si climatica (deserturile Podisului Mexican). aflata sub infuenta curentului Canarelor si al desertului Namib influentat de curentul Benguelei. Deserturile Americii de Sud apar pe suprafete restranse. si Desertul Namib. dimpotriva. ce sunt specifice deserturilor tropicale. Relieful deserturilor tropicale este rezultatul eroziunii eoliene. Prin patrunderea pedimentelor pe vai si unirea lor peste cumpene de apa. vestul Pakistanului). in orasul Iquique (situate pa litoralul desertului Atacama) s-a inregistrat o medie anuala a precipitatiilor de 3 mm sau in localitatea Walvis Bay (pe tarmul Oceanului Atlantic in desertul Namib) media anuala a precipitatiilor este 30 mm. Datorita curentului Peruan (Humbolt) care determina o stratificare constanta a maselor de aer. In multe alte regiuni s-au inregistrat astfel de date. al dezagregarii si alterarii rocilor. influentate de curentul Peruan. in care s-au modelat podisuri stancoase (numite hamade. Arabia. nu se poate dezvolta convectia termica. situate intre 400 si 800m si despartite de creste muntoase ce urca pana la 3 000 – 4 000 m. Australia). sau inregistrat precipitatii multianuale de 1 mm). au altutudini de 1 000-3 000 m si se desfasoara preponderent in largul litoralului andin. acestea constituie dovezi de necontestat ale infuentei curentilor reci asupra reducerii pana la disparitia aproape totala a precipitatiilor atmosferice. Saharei de Vest. influentat de curentul Californiei. Deserturile Peru si Atacama. la poalele versantilor. sunt accentuate in regiunile desertice litorale aflate sub influenta curentilor oceanici reci. Acest fenomen este specific desertului Sonora. Relieful deserturilor tropicale. pentru a se forma nori din care sa 4 . Apropierea oceanului se face simtita doar prin diminuarea amplitudinilor termice anuale.temperaturi mai scazute si prin prezenta frecventa a cetii. precambriene (Africa. a unor glacisuri si campii acumulative. cu solonceacuri sau argiloase.

Meteorizarea se manifesta prin variatii de temperatura si de umiditate atat in roci cat si in depozite. relieful regiunilor din climatul tropical arid. salinas in Atacama etc. Specificul acestui sistem este determinat in prima faza de modul de asociere al acestor agenti dar si de la o regiune la alta. langa tarmul oceanic ceata). In deserturile tropicale cu climat arid. Influenta climatului asupra reliefului. in conditiile unei alcatuiri mineralogice neomogene a rocilor conduc la producerea de produse de dezagregare prin insolatie (termoclastism) in regiunile tropicale si gelivatie (in munti si deserturile de la latitudini mari unde exista cantitati mici de apa in fisurile rocilor). In unele microdepresiuni rezulta cruste de saruri. Procesele de alterare se produc in intervale scurte cand cad precipitatii. sunt meteorizarea. In acest depozit sunt incluse elemente cu dimensiuni variabile dar colturoase. Pe versantii 5 . carbonati) sub forma de cruste cu grosime diferita si care sunt denumite sebka in Sahara. Unii agenti intervin lent dar continuu (variatiile de temperatura si umiditate in roca si cu efecte sesizabile dupa durata mai mare de timp). Datorita unor agenti externi si a unor procese. iar la exteriorul acestora campuri de nisip. Acestea asigura o cantitate redusa de argila in masa de nisip. Prin actiunea acestor agenti. acestea provin fie prin evapoarea apei din unele lacuri ce se intalnesc aici. apa din precipitatii si local apele curgatoare). iar altii se manifesta in intervale de timp diferite dar cu efecte imediate (vantul. cald si cu putine precipitatii ce cad la intervale foarte mari de timp. takare in Asia Centrala. fie din panza subterana aflata la adancimi nu foarte mari. Datorita temperaturilor ridicate din timpul zilei apa incarcata cu saruri aflate in depozit sau in roci urca prin capilaritate la suprafata. rezultand forme de relief particulare. apa provenita din precipitatii atmosferice. Scoarta de alterare reprezinta depozitul rezultat in urma proceselor de meteorizare si biochimice si care este prezent pe suprafete orizontale si cvasiorizontale. Rezultatul il reprezinta mase de materiale dezagregate situate in strate subtiri pe suprafetele cvasiorizontale si poale de grohotis la baza versantilor. deoarece procesul de alterare este continuu indiferent de gradul de alterare chimica si de usoara mobiliatate locala a acestor elemente. pe de alta parte de catre dominarea actiunilor fizice. mecanice in raport cu cele chimice si biochimice. se intalneste scoarta de tip halosialitic. sulfati.cada precipitatii atmosferice convective (la fel se intampla si in desertul Namib. Oscilatiile termice diurne dar si sezoniere marcate de amplitudini termice ridicate bruste. vantul. Agentii principali in sistemul morfogenetic. Astfel procesul cel mai important este dezagregarea prin insolatie si cristalizare. se determina realizarea unor mase de materiale cu grosimi si alcatuire diferite si detasarea unor forme de relief cu caracter rezidual pus in evidenta direct sau numai dupa indepartarea depozitului. dar si prin desfasurarea unor preocese meteoreologice (roua. datorita curentului rece al Benguelei). iar aici prin evapoarre rezulta acumularea sarurilor (cloruri. a suferit numeroase modificari. materialele rezultate in urma acestui proces sunt colturoase farmand pe de-o parte mari de pietre.

Pe de alta parte pe campuri de nisip deflatia determina la vanturile mai putin intense suite de “riduri” (ondulari). alveolelor de tip taffoni. unde variatiile de temperatura produc dilatari si contractari repetate si diferite ca marime la nivelul mineralelor ce alcatuiesc rocile (produc variatii de volum). Dezagregarea prin insolatie este specifica regiunilor cu climat arid. Deflatia conduce la o sortare a produselor dezagregarii. Actiunile sale depend de durata. conglomeratele) si roci in care aceasta este redusa (gresiile aflate in strate groase). crestelor. Ca urmare. sunt roci unde actiunea este deosebita (ex. Ele conduc la diverse produse chimice si mecanice.005 mm) plutesc in masa de aer aflata in miscare ajungand la inaltimi de sute sau chiar mii de metri si la departari de mai multe mii de kilometri (prafurile din Sahara sunt antrenate pana in Europa). Procesul este activ in partea exterioara a rocilor si slabeste catre interior. In afara alizeelor se produc multe vanturi locale cu intensitate ridicata si chiar pe alte directii de deplasare. iar la cele puternice asocieri de dune cu forma si dimensiuni variabile. fiind conditionata in principal de catre micsorarea vitezei).2-1 mm (particulele sufera un grad de uzura prin izbire) si mai ales in suspensie (elemente mai mici de 0. Ele au un rol morfogenetic important. in urma acesteia iau nastere dunele si mai ales campurile de nisip.1mm) ce popt frecvent fi ridicate la mai multi metri inaltime si deplasate pe distante foarte mari.dezvoltati pe roci cu alcatuire heterogena termoclastismul poate duce la aparitia unor forme de relief residual de tipul coloanelor. stancilor.antrenarea solutiilor in fisuri pentru ca in cele de intense evaporare prin dezvoltarea cristalelor in fisuri sa se produca presiuni asupra peretilor acestora insotite de largirea si cresterea lor in adancimea rocii (haloclastism). Deflatia. granitul. 6 . Astfel in fazele mai umede se realizeaza dizolvarea sarurilor. versantilor abrupti de catre particulele de nisip) care este maxima la inaltimi reduse (sub 1. Deflatia se realizeaza in trei moduri – rostogolirea elementelor grosiere (1-1. mai intai se imbina cu coroziunea (izbirea rocilor.5 m) iar apoi cu acumularea (pe masura ce scade puterea de transport. Principalul proces il reprezinta spulberarea (deflatia) particulelor de nisip si a altor materiale fine. Vantul constituie un agent active a carui importanta este facilitate de lipsa unui ecran (vegetatie) care sa protejeze rocile. Prin spulberarea materialelor fine raman in loc versanti abrupti si masele de grohotisuri care se desfasoara pe intinderi mari formand campurile de pietre. saltarea celor cu dimensiuni de 0. intensitatea si viteza de propagare dar si de caracteristicile petrografice ale suprafetei. Variatiile starii de umectare a rocilor se inregistreaza in deserturile litorale sau in depresiunile unde se acumuleaza temporar apa. Cele mai fine particule (diametre sub 0. Rezultatul manifestarii sunt grohotisuri cu dimensiuni variabile care imbraca rocile si care se constituie intr-un ecran de protectie al lor.5 mm in diametru) pe distante scurte. profunzimea actiunii fiind dependenta de gradul de conductibilitate termica a rocilor si de marimea amplitudinii termice.

Formele de relief dezvolate pe nisip sunt numeroase. parabolice. majoritatea fiind scurgeri de apa scurte si pe durata mica. Desi exista numeroase vai. Ergurile. iar latraversarea deserturilor pierd o parte din debitul lichid prin evaporare si infiltrare. kumurile sunt campuri de nisip cu dimensiuni foarte mari (Sahara. ele concentrand la averse cantitati importante de apa care le impune energie si putere insemnata de eroziune. si frecvent locul de varsare in unele lacuri din desert carora le asigura existenta (Sari care se varsa in lacul Ciad). In depresiunile cu baza in vecinatatea stratului freatic sau unde abunda elemente argiloase . in functie de viteza si de durata lui si le depune ducand la aparitia diferitor forme de acumulare. Senegalul si Niger). barcane etc.sunt acumulari sub forma de valuri relative paralele cu lungimi de mai multi zeci de metri si inaltimi de 1-2 m. Raurile vor transporta cantitati insemnate de aluviuni (predominant fine) pe care odata cu micsorarea debitului raului le vor depune treptat. Asia Centrala) pe care se afla numeroase forme mici. Aceste tipuri de cursuri de apa sunt specifice regiunilo montane. apa fiindu-le insuficienta pentru o scurgere permanenta care sa le asigure varsare in mare. O situatie aparte o au oazele dezvoltate in depresiunile din deserturi unde exista panza freatica bogata sau izvoare la baza unor culmi. Dunele se clasifica in:  Dune simple (transversale). Prin inmuiere particulele argiloase asigura aderenta dintre elementele silicioase limitand miscarea lor. iar majoritatea sunt legate de actiunea vantului. acestea se pierd in desert. intre dune se afla depresiuni alungite. Arabia. apele curgatoare permanente sunt relativ putine. Unele cursuri de apa au bazin extins ceea ce le da debite bogate la precipitatii si o activitate cu durata mai mare. In regiunile temperate unele dune sunt fixate cu vegetatie. ele sunt legate de rauri care-si au bazinele de alimentare in zonele cu precipitatii bogate (in Africa = Nilul. Vantul disloca particulele de nisip. Relieful dezvoltat pe nisip. Asadar. s-au dezvoltat ochiuri de apa sau mlastini. Dunele de nisip au dimensiuni si evolutii variabile. au o latura alungita pe directia vantului in functie de gradul de acoperire cu vegetatie este si nivelul stabilizarii lor. le transport ape distante variabile. exista o mare mobilitate mai ales atunci cand nisipul se gaseste in stare uscata.O foarte slaba spalare in suprafata se inregistreaza pe campurile de nisip unde apa este absorbita foarte repede pe grosime de 1-2 cm. Opus acestora sunt cursurile de apa semipermanente. astfel faciliteaza o usoara deplasare a particulelor spre baza pantei.. din punct de vedere al cantitatilor de precipitatii cazute pe suprafata solului. lac etc. Dupa forma sunt clasificate in: dune longitudinale. Ca urmare sunt dune simple 7 . Nisipul este o roca sedimentara neocoeziva alcatuita in mare parte din partisule de cuart la care se adauga un procent variabil de particule argiloase. Aproape similare sunt scurgerea si procesele din albiile raurilor care-si au obarsia in regiuni bogate.

pluviodenudare sau din conurile de aluviuni depuse de catre raurile active in pleistocen-holocen.  Barcanele sunt dune cu o raspandire mare in Asia Centrala. dune fixate de vegetatie prin process natural sau plantate cu arbusti sau arbori. Campurile de pietre se afla in marginile muntilor vechi. sunt forme cu doua brate paralele alungite si dezvoltate mai mult sau mai putin egal. materialele grosiere care intra in alcatuirea lor provenind din procese complexe de dezagregare (prin termoclastism sau haloclastism). acestea sunt rezultatul acumularii materialelor transportate de catre alizee (vanturile permanente) sau de catre reteaua de rauri foarte active.  Dune parabolice. In situatiile in care panza freatica este aproape de suprafata. Campurile de nisip se desfasoara pe suprafete foarte mari in regiunile joase si depresionare.  Dunele cu forma piramidala sunt reprezentative pentru desertul Sahara. sunt distincte atat prin forma (semiluna. 8 . iar alimentarea raurilor se realizeaza in regiuni cu precipitatii atmosferice bogate (Nilul). Exista pe terenurile din regiunile litorale cu vanturi intense si perpendiculare pet arm unde apar associate formand grupari cu brate inegal dezvoltate. versantii sunt tesiti si afectati de catre vant.active. au laturile netede sau rasucite in spirala. rezulta pe acumulari bogate de nisip pe care s-au inregistrat vanturi intense. Campurile de nisip poarta denumirea de erguri in Sahara si kumuri in Asia Centrala. albia minora este activa dar prezinta variatii de debit in timpul anului. putin adancite si fara apa. dune isolate cu smocuri de arbusti care le asigura o stabilitate relative.a. siroire. Kara Kum. corn) cat si prin evolutie (directia vantului este perpendicular ape fata convexa expusa deflatiei. in conditiile unor climate mai umede in pleistocen si holocenul inferior. datorita prezentei umezelii. Pe aceste campuri vanturile au impus o morfologie de dune cu forme si marimi variabile care se inscriu in sectoarele cele mai aride ale regiunilor de desert Sahara. In cuprinsul lor exista insa si depresiuni (gassi) ce au izvoare bogate si care au favorizat atat dezvoltarea vegetatiei cat si dezvoltarea unor asezari umane (oaze).  Campuri cu dune paralele sau perpendiculare pe directia vantului separate de culoare interdunare in care de obicei se dezvolta vegetatia. dar si de catre pluviodenudare si chiar siroire la ploile la ploile rare care se produc. Tipuri de relief specifice climatului tropical uscat. Kalahari s. Prin unirea bratelor se dezvolta “barcanele in lant”. Kazal Kum. acumularea se face lateral unde dezvolta brate). pe mase importante de nisip uscat in conditiile unor vanturi puternice (vartejuri). Prin spulberarea de catre vant a elementelor fine au ramas aici blocuri si bolovanisuri pe acre se dezvolta patine desertice. lipsite de ierburi sau arbusti. Vaile in regiunile cu nisipuri sunt largi. Atacama. suprafata concave este cea supusa deflatiei.

Platourile domina uedurile sau depresiunile limitrofe prin versanti abrupti. Din vechiul relief muntos raman martori de eroziune care domina pediplena si care poarta numele de iselberguri. si Yaqui. Lacul Maingwal. Pe aceasta sunt sectoare mai joase cu acumulari de saruri (sebkra sau salinas). Desertul Namib este traversat doar de raurile Orange si Ugab. Lacul Auld. nefiind absorbita. Salt. In desertul Atacama sunt doar cateva rauri semipermanente si raul Loa. Nilul Albastru. In conditiile ridicarii sacadate si pe ansamblul acestor regiuni se poate ajunge la formarea mai multor generatii de pediplene care se imbuca. De asemenea sunt si lacurile Ciad si Naser. Contactul dintre pediment si versant se realizeaza brusc in lungul unei linii numita knick. Apele desertului Kalahari sunt raul Orange. poate fi un rest de pediplena sau din glacisuri ale caror materiale sunt cimentate. raul Nossob si raul Limpopo. Pediplena este o campie de eroziune cu intindere mare rezultata din unirea pedimentlor. Tot aici sunt si raurile De Grey. Sonora. Lacul Carey. spalarea in suprafata si siroirea care la aversele de ploaie le indepartau). In Australia hidrografia deserturilor este mult mai bogata decat in celelate deserturi. majoritatea sunt semipermanente sau apar doar atunci cand. Bahr el Jebel. Desertul Sahara este strabatut de fluviul Nil si afluentii sai. Ele constituie suprafate de echilibru dinamic ce rezultau la baza acestor versanti in retragere. Lacul Mandonald si multe alte lacuri. In Teritoriul de Nord izvorasc 9 . prin fragmentare rezulta martori de eroziune (gara). acestea fiind rezultatul trecerii unei perioade mari de timp si a unui climat cu sezoane mai umede si aride care au favorizat retragerea versantilor montani prin imbinarea mai multor procese (meteorizarea care slabea rezistenta rocilor si producea fragmente de roca mici. Lacul Yeo si alte lacuri mai mici.King a diferentiat cinci generatii in Africa. unul taiat in roca si latul la exterior pe care s-au acumulat materiale intr-un strat subtire (numit bajada). au inclinare mica si implica doua sectoare. Lacul Dora. Niger si Senegal. In desertul Victoria sunt mai multe lacuri. Nilul Alb. Pedimentele sunt considerate ca forme de relief mostenite. Desertul Sonora este strabatut de raurile Colorado. In conditiile actuale evolutia continua dar este mult mai lenta. Apele ce strabat deserturile tropicale In zonele desertice exista foarte putine ape ce sunt permanente. Lacul Gregory. spalarea in suprafata si vantul pot favoriza dezvoltarea pe platou de blocurile si bolovanisuri de dezagregare. Suprafata poate sa aiba caracter structural. Lacul Mackay. Atbara. Cercetatorul L. Gila. Lacul Carnegie. Lacul Dissapoiment. sunt platouri cvasiorizontale individualizate datorita existentei unor strate groase de roca cu rezistenta mare la atacul apelor de siroire. Fitzroy. exista o cantiate destul de mare de precipitatii atmosferice pentru a se putea mentine la suprafata solului. La exteriorul pedimentelor se afla depresiuni umplute cu materiale acumulate (playa) frecvent nisipoase. de exemplu in Marele Desert de Nisip si Desertul Gibson sunt o multime de lacuri. ce este permanent.Hamadele desertice. Meteorizarea.

km2 .40 cm. ca: Acacia harpophylla. camile si antilope. Multi arbori din padurile tropicale au in general aceeasi forma si forma frunzelor asemanatoare. si multe altele. un bun exemplu ar fi acela al cactusilor ce se gasesc in emisfera vestica. In zonele cu umiditate permanenta se dezvolta o vegetatie de oaza. Flora. ele sunt clasificate dupa mai multe criterii. este reprezentativa pentru flora Saharei. Platourile stancoase din centrul desertului Sahara sunt acoperite cu o vegetatie ierboasa saraca. Plantele ce cresc in desert au nevoie de foarte putina apa. Plantele sunt raspandite in foarte multe zone geografice de pe suprafata Globului. arborele de fistic (Pistacia atlantica) cu aspect de tufe spinoase. formata din arbusti. cateva specii de arbusti. O formatiune cunoscuta sub numele de acheb ce cuprinde plante efemere (Conovolvulus supinus). leandrul (Nerium oleander) si palmierul dun (Hyphaene thebaica). soarecele -cangur si broaste raioase. principala adaptare este aceea a necesitatii cat mai minime de apa. desi nu fac parte din aceeasi specie. si-au redus cat de mult posibil evapotranspiratia etc. au reusit sa se adapteze la conditiile aspre de viata. Ziziphus lotus. Unele animale isi sapa adaposturi in pamant stau in acestea atunci cand este soare si ies la suprafata. formata din graminee (Aristida) si numerosi subarbusti. ce le ajuta sa risipeasca caldura. de 1 – 2 cm . substantele nutritive necesare dezvoltarii lor. Sahara este unul dintre cele mai mari deserturi ale lumii. Ca animale de dimensiuni mari se intalnesc coioti. Majoritatea animalelor din desert au corpuri mici. Foarte multe plante au caracteristici asemanatoare. cum ar fi: rezistenta la temperaturi foarte ridicate. aceste plante sunt scunde. iepuri salbatici. fauna si solurile climatului tropical uscat. se dezvolta o vegetatie bogata. cantitati de apa foarte mici sau opusul lor abundenta apei. animalele ce locuiesc in desert s-au adaptat destul de bine la conditiile de viata oferite de catre natura. Vegetatia nisipurilor si dunelor este alcatuita din gramineul drin (Aristida pungeus). Printre micile animale de desert enumeram soareci. iepuri comuni. 10 . La fel ca si plantele. unde climatul este mai umed. ce se desfasoara pe o suprafata de aproximativ 9 mil. cu radacini orizontale pana la 25m lungime. drobul desertic (Genista saharae) si carcelul (Ephedra alata).mai multe rauri semipermanente. hamade. de multa cadura si nu cer foarte multe substante nutritive. unde creste curmalul (Phoenix dactylifera). reguri si erguri. In zonele aluvionare ale vailor si depresiunilor. ce se scurg catre deserturile Simpson si Tanami. a caror viata active dureaza doar cateva saptamani. din muntii Macdonnel. ca sa se hraneacsa cand soarele apune. temperaturi scazute. acestia se aseamna foarte mult cu agavele. atat cat dureaza sezonul umed perioada in care acestea cresc. Zilla spinosa. rareori ating inaltimea de 30 . precum retama (Retama retam). euphorbia si plantele suculente din sudul continentului african. Relieful este foarte variat cu munti stancosi. modul in care acestea se dezvolta. caligonum (Caligomum comosum). se dezvolta si isi raspandesc semintele.

soparla cu coada spinoasa (Uramastix aegypticus). Pasarile din desert sunt de dimensiuni mici. o alta specie de antilopa este Alcelaphus buselaphus ce poate sa reziste mai multe saptamani fara apa. crasula (Crassula). Mamiferele rozatoare au reprezentanti numerosi din diferite specii cum ar fi iepurele egiptean (Lepus aegypticus). 11 . precum: stapelia (Stapelia). pe timpul zilei cauta adapost. Acacia graffae). uneori adapostindu-se in pesteri. Euscorpius imperator. acesta poate sa bea pana la 160 de litri de apa. iar un om in 24 de ore. adaptate la conditiile climatice. cu un trunchi napiform bilobat. Tot in aceste deserturi cresc si pepenii verzi salbatici (Citrullus lanatus). graminee xerofile (Aristida brevifolia) si unii arbusti xerofili din genul Acacia (Acacia horida. Ca mamifere rumegatoare se gasesc gazele (Gazella subgutturosa. Scorpionii sunt caracteristici zonelor de desert. Antilopa vaca (Bubalis buselaphus). in acest timp consumand grasimea acumulata in cocoasa sa. Desertul Kalahari. purtand de o parte si de alta cate o frunza lunga de forma unei panglici. poate rezista mai mult timp fara apa. Selaginella lepidophylla.). litops (Lithops). sarpele de nisip (Erix). incat isi pot petrece mare parte din viata fara necesitatea de a bea foarte multe lichide. in sud-vestul depresiunii Kalahari. ce sunt capabili sa ucida cu veninul lor un caine in doar cateva secunde. in Africa se afla o speci importanta de scorpioni. se afla. antilopa spada (Oryx algazel). ce masoara 18-20 cm lungime. poate sa bea si apa de mare. pentru a se feri de caldura innabusitoare a Soarelui. muscate (Pelargonium sp. aici se afla dropia gulerata (Otis undula). Antilopele de desert (Addax nasomaculatus)-aceste antilope s-au adaptat foarte bine la conditiile oferite de catre natura. hoitarul alb (Neophson percnopterns) si silvia de desert (Sylvia nanadeserti). Dromaderul (Camelus dromaderius) este animalul simbol al desertului Sahara. soarecele alergator de desert (Jaculus jaculus). Gazella dama). este populat de garminee (Aristida) si de diferite specii de arbusti (Acacias. In timpul noptii dromaderului ii scade temperatura corpului astfel pot sa reziste in timpul zilei cand temperatura aerului este foarte ridicata. in vecinatatea Oceanului Atlantic. acesta este renumit datorita diversitatii plantelor suculente cu flori viu colorate. Reptilele sunt prezente in numar mare. melcul gigant african (Achatina fulica). Zona deserturilor din Africa este saraca si cuprinde specii din diverse grupe.Desertul Namib este situat in sud-vestul Africii. cum ar fi soparla de desert (Scincus officinalis). Rhigozum trichotomum). ele au copitele astfel incat pot calatori prin desert fara probleme si de asemenea pot consuma plante suculente si pepeni verzi salbatici. gainusa de pustiu (Pterocloes orientalis). soarecele saritor (Pedetes caffer). De un deosebit interes stiintific este gimnospermul mezozoic relictar Welwitschia mirabilis. cobra egipteana (Naja haje) si broasca testoasa de desert (Testudo sulcata).

5 m. Deserturile saraturate sunt acoperite cu o vegetatie de ierburi (Atriplex. pisica cu picioare negre (Felis nigripes). In America de Nord deserturile se desfasoara in sud-vestul Statelor Unite ale Americii si in nordul Mexicului. ce la maturitate ajunge sa se dezvolte pana la o inaltime de 15-18 m. Sunt formate din semi-pustiurile: Marele Bazin. si arbustul Franseria dumosa. Clima este mult. liliaceele arborescente (Yucca brevifolia) si cactacee mai mici (Opuntia arborescens. aici se gaseste cactusul urias (Carnegia gigantea) cunoscut si sub numele saguaro. partial persistente in anotimpul secetos. intre Oceanul Pacific si Muntii Cordilieri. cu o inaltime 1-1. cuprinsa intre Muntii Stancosi. In acest desert fauna este saraca in specii adaptate la ariditate excesiva. sobolanul cangur (Dipodomys spectabilis) cu picioarele posterioare mai lungi decat cele inferioare.in semipustiurile Mohave. in aceasta zona se intalnesc unele specii de carnivore. iar coada lunga prezinta in varf un smoc de par. ca planta reprezentativa. sobolanul neotoma (Neotoma 12 . o alta planta cunoscuta este cereusul (Cereus giganteus). In deserturile nord-americane fauna este adaptata la conditii de caldura excesiva. Hesperocallis undula. agavele (Agave americana). unele rozatoare ca tuco-tuco(Ctenomys magellanicus) care produce zgomote repetate. Suaeda. asemanatoare loviturilor de ciocan. mai aspra. are un ritm de crestere foarte lent aproximativ 2. Deserturile din America de Sud se desfasoara de-a lungul tarmului vestic. fiind unul dintre cele mai mari deserturi de pe Glob. Vegetatia acestui desert este alcatuita din arbusti teposi xerofili de Baccharis spinosa si specii de cactusi (Opuntia. salcia de desert (Chilopsis linearis). Opuntia tuna . Spirostachys) in amestec cu arbusti halofili. Vegetatia este dominata de specii de pelin (Artemisa tridentata). cainele lui Magellan (Canis magellanicus) si strutul american sau pasarea nandu (Rhea pennata). Clima din aceasta zona se caracterizeaza prin ierni aspre si veri foarte secetoase. Semipustiurile Marelui Bazin se desfasoara pe o regiune arida inalta. sunt prezente in special rozatoare: iepurele cu coada neagra (Macrotolagus texennis). Beavertail Cactus . Sonora. un arbust ce la maturitate ajunge masoara intre 30 si 90 cm. precipitatiile atmosferice avand o medie cuprinsa intre 70-150 mm/an. domina arbustul de creozot (Larrea tridentata). in semipustiul Mohave si in pustiul Chihuahua. Opuntia versicolor si Opuntia microdasys). In regiunile mai inalte. sacalul (Canis aureus). ce isi intinde ramurile in sus. iar precipitatiile atmosferice sunt reduse (120-150 mm/an). se afla in nordul statului Chile.Mamiferele carnivore: vulpea de desert (Fennecus zerda). hiena vargata (Hyaena hyaena). Sonora. o specie de cactus ce a ajuns sa fie folosita pentru consumul de stupefiante este peyote (Lophophora williamsii ) desert holly (Atriplex hymenelytra). sub forma unui candelabru. jojoba (Simmondsia chinensis). Vegetatia acestor zone este alcatuita din plante suculente. pisica de barcana (Felis margarita). Arizona si pustiurile Chihuahua si Tamaulipa. Arizona si pustiurile Chiuahua si Tamaulipa. Specii de animale caracteristice. cu radacini profunde si frunze mici.5 am/an. Muntii Cascadelor si Muntii Sierra Nevada. Desertul Atacama. Mohave. precum: vulpea Zorro (Dusycyon). Cereus).

vulpea cu urechi lungi (Vulpes macrotis). 13 . Deserturile lumii. Fauna este saraca. este desertul Sahara. Se intinde din vest de la tarmul Oceanului Atlantic pana in est. gainusa de nisip. care sapa galerii in tulpinile cactusilor cu care se hraneste. o subspecie de cangur Bettong si Wallabie de stanca. soparla moloh (Moloch horridus). ca suprafata reala acesta masoara peste 9. Casuarina. Solurile contin cantitati mari de carbonat de calciu si alte saruri (cloruri si sulfati) aduse si depuse la suprafata saun in sol prin capiularitate. acoperit de dune nisipoase cu vegetatie ce s-a adaptat la conditiile climatice. ce s-a adaptat la conditiile aspre ale climei. acestea sunt scheletice. Eucalyptus. cateva specii de pasari. lipsite de humus si au o culoare cenusie sau rosiatica. sta mai mult pe pamant sau in vizuine subterane si are o agilitate asemanatoare chipmunk-ului.albigula). Heleioporus) si unele specii de pasari: prigoarea australiana (Cosmaerops ornatus) si pietrarul (Saxicola moesta). ce traieste in zona sudica a desertului australian.o specie de soim Falco sparverius. fiind reprezentata de un numar redus de specii: cartita marsupiala de desert (Notoryctes typhlops). treieratorul Leconte (Toxostoma lecontei). Gravillea. formand cruste dure.100 km lungime. Campylorhynchus brunneicapillus . ciocanitoarea agavelor (Dryobates scalaris) si cucul alergator (Geococcyx califormianus). jojoba. la Marea Rosie. calcaroase sau gipsoase. fructe si seminte. la care se adauga arbori si arbusti din genurile Bankisa. se desfasoara precum o curea pe nordul continentului african. Africa Cel mai mare desert de pe Glob.) Tot aici se mai gasesc si mamifere carnivore cum ar fi: coiotul (Canis latrans). bufnita cu coarne (Bubo virginianus). acesta masoara aproximativ 1. sobolanul cangur marsupial (Caloprymnus campestris). Deserturile australiene ocupa suprafete mari in centrul continentului. o specie de bufnita. broastele de desert (Chiroptes. iar dintre speciile de reptile sunt intalniti serpi cu clopotei (Crotalus) si broaste testoase (Gopherus agassizii). Uneori mineralele dizolvate in timpul umectarii se concentreaza sub efectul evaporatiei la suprafata rocii. Solurile caracteristice mediului tropical uscat.610 km latime si 5. Trioida pungens. soparla cu guler (Crotaphytus collaris. Calcareus ornatus. placi si concretiuni albicioase. consuma iepuri si oua. rezista la seceta. Desertul Sahara. o specie de veverita numbat (Myrmecobius fasciatus). Aceasta vegetatie este constituita din specii de graminee (Trioida basedourii. unde apare un strat bogat in oxizi de fier si mangan.1 milioane de km2 din care o parte este ocupata de catre oaze fertile. in fdunctie de tipul compusilor de fier. cunoscut sub denumirea de patina desertului sau luciul negru. in Iraq. Spinifex). se mai poate intalni si veverita antilopa (Ammospermophilus nelsoni)-aceasta este mai mica decat celelalte specii de veverite. se hraneste cu radacini. Solurile de desert apar discontinuu.

Desi precipitatiile sunt aproape inexistente in Sahara. Mauritania. In Sahara cele mai cunoscute varfuri sunt Emi Koussi (3. dar canalele de irigatii construite de catre oameni transforma mare parte din aceasta zona de desert a Egiptului intr-un teren fertil favorabil culturilor agricole. in aceasta regiune acum 8 000 de ani se cultiva mei. sunt acoperite de zapada. ocazional aceste rauri subterane isi croiesc drum catre suprafata. In zona centrala a Saharei se desfasoara pe o distanta de 1.Limitele desertului Sahara sunt in vest Oceanul Atlantic. media anuala a precipitatiilor atmosferice este de 130 mm. Niger. Egipt. Mali. Desertul Libian este caracterizat prin dunele de nisip foarte vaste ce pot atinge inaltimea de 122 m sau chiar mai mult. pietroasa. Tunisia. Libia.415 m) in Masivul Tibesti si Tahat (3. dar si cu dune de nisip.830 m la peste 3. Sahara de Vest este o zona arida. insa acestea au fost create datorita apelor ce au fost gasite la o adancime mai mare de 14 . o regiune de platou ce are o inclinare de la NV catre SE. Muntii Atlas si Marea Mediterana in nord. cu ariditate excesiva. Intregul teritoriu prezinta deficit de precipitatii sau nu sunt prezente suprafete de apa. dar pe masura ce conditiile deveneau tot mai grele pentru populatie si a aparut desertificarea. In trecut Sahara a fost un teritoriu fertil. Din punct de vedere climatic este situata in zona climatului tropical uscat. au de la 1.414 m inaltime. Desertul Sahara strabate urmatoarele tari Maroc. Marea Rosie si Egiptul in est si Sudan si Valea Raului Niger in sud. masivul Tibesti o regiune de platou. si prezinta varfuri ce pot chiar sa fie comparate cu cele ale muntilor. Muntii Ahagaar si Desertul Libian. Sahara de Vest este diferita din punct de vedere geografic fata de celelate forme de relief existente in restul desertului. este denumita cateodata Sahara propriu-zisa.003 m) in cadrul Muntilor Ahagaar. pe o perioada mica de timp unele varfuri din regiunea centrala a Saharei. dar poseda un numar de ape subterane ce curg din Muntii Atlas sau alti munti. Preluata ca intreg Sahara este un tinut ce atinge in medie altitudini cuprinse intre 400-500 m. umiditatea aerului este aproape inexistenta si foarte putine oaze pot fi gaite in aceasta zona. aceste forme de relief sunt incluse si ele in “intregul” Desert Sahara. acestia au parasit regiunea indreptandu-se catre zone mai bogate. fara nici un impediment. In desertul Sahara s-au creat oaze artificiale. Exceptie fac oazele din desertul lipsit de vegetatie. Aceasta regiune variaza in altitudine dintr-o parte in cealalta de la 580 catre 760 m altitudine. anis au zeci de ani.40C in timpul zilei in zonele vestice si centrale. foarte putine zone sunt mai coborate de aceste valori. Temperatura oscileaza intre 00C in timpul noptii si 54. Ciad si Sudan. Din punct de vedere geografic putem afirma ca zona muntoasa a desertului Nubian situata in estul fluviului Nil si valea Nilului apartin Saharei. Algeria. Desertul Libian este considerat a fi zona cea mai arida din intregul desert saharian. sunt intalnite la o altitudine minima de 150 m inaltime. iar in unele zone nu cad precipitatii decat la intervale mari de timp. in oazele ce sunt irigate in mod natural si unde vegetatia se dezvolta in mod normal.610 km.

Africa Desertul Namib se intinde pe aproximativ 1. Ce vegetatie in desertul Kalahari se intalnesc specii de acacia. principalii arbori ce crescin aceste oaze sunt palmierii si o specie de acacia. In timpul anului media precipitatiilor cazute este sub 50 mm. Temperaturile maxime ce sunt inregistrate sunt intre 350 – 450C din octombrie pana in luna martie si pot sa scada sub 00C intre iunie si august. Populatia si-a stability asezarile in apropierea tarmului Oceanului Atlantic. antilope. Din punct de vedere al resurselor aici se gasesc diamante si tungsten. Nordul Saharei este important pentru economie.000 km2 . o multime de animale rozatoare. hiene si Mellivora capensis. in mare parte pe teritoriul statului Namibia. Desertul Kalahari. celelalte rauri ce strabat desertul sunt putine si apar dupa ce ploua. Cea mai extinsa regiune protejata din Kalahari este Rezervatia Central Kalahari Game in Botswana si Parcul 15 .000 km2 . acestea strabat depresiuni. giraffe. dunele sunt de tipul dunelor paralele. palmieri si vegetatie de savana si multe alte specii de plante ce reprezinta o sursa bogata de hrana pentru animalele ce traiesc in aceasta regiune. orientarea acestora este de la nord-vest catre sud-est. Bazinul Kalahari are o suprafata de aproximativ 930.500 km de-a lungul coastei sudvestice a Africii. hiene. sacali. aici datorita curentului Benguelei nu se pot forma nori din care sa cada precipitatii convective. Kalahari face parte dintr-un bazin nisipos foarte mare ce se desfoasoara pe teritoriul Angolei si al Zambiei in nord. Desertul Namib. Singura suprafata de apa ce este permanenta este raul Boteti. apale subterane se gasesc la adancimi mari. numele desertului Kalahari provine din limba tswana Kgalagadi ce inseamna “marea sete”.1 000 m. Ca fauna gasim gazele. Ce elemente ale faunei intalnim antilope. si in sud in Africa de Sud catre Raul Orange si in vest pe teritoriile inalte ale Namibiei. si multe specii de pasari. mai multe subspecii. Dunele pot avea o inaltime variabila de la 6 m la 60 m inaltime si sunt separate de culoare interdunare ce variaza ca lungime. acesta se desfasoara centul si sud-vestul Botswanei si parti din centrul si vestul Africii de Sud. vulpi. depresiunile au dimensiuni de la cativa metri pana la zeci de kilometri si asigura cursuri temporare sau semipermanente de apa.000 m peste nivelul marii. maro sau alba. nisipurile desertului au culoare rosiatica. Africa Desertul Kalahari este o zona arida. spre desert. in mare parte acestea cad in perioada octombrie-mai. sacali. ele fiind pe directia vantului. Desertul Kalahari masoara 260. Altitudinea cea mai mare din Desertul Kalahari este de 1. datorita depozitelor de petrol gasite in Algeria si Libia. pana in Botswana catre est in Zimbabwe. ce se afla in interiorul plaului sudic al Africii. acestea pot avea pana la 80 km lungime. In aceasta regiune cantitatile de precipitatii atmosferice ajung pana la 200 mm anual.

India. este o regiune arida din estul Egiptului. ce se intinde atat pe teritoriul Botswanei cat si al Africii de Sud. roca fosfatica. Egipt Desertul Arabic sau desertul estic cum mai este denumit. are ca vecini in nord Marea Mediterana. precipitatiile atmosferice din aceasta regiune se inregistreaza sub 200 mm/an. Cea mai mare parte a desertului se afla in statul Rājasthān. conuri vulcanice fumegande. Desertul este caracterizat de formatiuni de lava neagra. Desertul Denakil. Altitudinea maxima din acest desert este de 2. in anul 1995. este situate in zona centrala a Depresiunii Denakil. si in vest de catre Valea Indusului. Subteranul desertului contine mici depozite de mangan si potasiu. unul dintre cele mai fierbinti si in mare parte nelocuite deserturi de nisip din lume. dupa aceea panta urca pana la un lant de munti vulcanici ce face legatura cu Marea Rosie. Etiopia Desertul Denakil se afla in nordul Etiopiei si se extinde in Eritrea si Djibouti. sare si piatra de constructie. dar principala resursa naturala este sarea. Numele de Desertul Arabic ii revine si Marelui Desert de Nisip. acesta este unul dintre cele mai fierbinti deserturi din lume. Aici sunt numerosi vulcani activi. numit Alpii Denakil. in sud de o mlastina de sare. de 270C si maxime ce pot atinge valori de peste 500C. de exemplu Muntele Erta'ale aflat la 503 m altitudine a erupt recent.Transfrotier Kgalagadi. Desertul Thar. din Peninsula Arabica. este o regiune ce se afla in nord vestul Indiei si estul Pakistan-ului. nitrati. Desertul Denakil face parte din sistemul Valea Marelui Rift. cu o medie anuala a temperaturilor de pe timpul zilei. Zona arida a determinat conditiile de trai pentru oameni sa fie foarte aspre. in est de lantul muntilor Arāvalli. Desertul Nubian (de-a lungul paralelei de 220 latitudine N) in sud si in vest Valea Nilului. un bazin triunghiular ce coboara pana la 120 m sub nivelul marii si este despartit de Marea Rosie printrun lant de dealuri. In aceasta regiune 16 . In aceasta regiune se gasesc depozite de turcoaz. Desertul Arabic.100 m in rest fiind altitudini mult mai mici pana ce coboara in mod brusc la nivelul marii. cunoscuta sub numele de Rann of Kutch. denumit popular Rub‘ al Khali (Patrarul Gol). in est zona este in mare parte un platou cu forme neregulate. desertul Thar este marginit in nord-vest de catre Raul Sutlej. India Desertul Thar sau Marele Desert Indian. este o zona cu activitate seismica importanta. Zone din desert sunt populate de zebra si magari salbatici. Marea Rosie si Canalul Suez in est. izvoare calde si terenuri sulfuroase. dar acestia s-au adaptat existand cateva sate agricole ce se gasesc pe platou si in munti. desi seisme puternice nu s-au mai inregistrat in ultimul secol.

500 m si 1. Desertul Thar masoara 800 km lungime si 490 km latime. contrar faptului ca aici se gasesc unele plante ce rezista la concetratia de sare desertul este sterp. In ciuda umezelii din timpul iernii. Intinderea sa de la nord catre sud este de 190km si suprafata sa totala este de aproximativ 54. 17 . O multitudine de deserturi raman neexplorate. pe perioada iernii desertul primeste cantitati mari de precipitatii si mare parte din bazinul Kavir poate sa fie acoperit de ape timp de mai multe saptamani. a Iranului. la Pokaran in anul 1974. Cea mai mica altitudine este 61 m in apropierea Rann of Kutch si 457 m in muntii Arāvalli. prelucrarea pieilor de animale si industria lemnului. asezari umane iar vegetatia este inexistenta chiar daca in aceasta regiune apa nu lipseste. Dasht-e Kavir. mai ales nordul si vestul desertului. Pe timpul verii temperaturile cresc foarte mult si de obicei aici nu cad precipitatii. Iarna temperaturile inca sunt ridicate dar noaptea apare fenomenul de inghet. catre provincia estica Khorāsān. tipurile de relief din aceasta regiune sunt in mare parte dune de nisip si campuri cu roci si zone acoperite de vegetatie mica. Iran Dasht-e Kavir se afla in partea central nordica a Iranului.400 km2. concentratia de sare din sol este mult prea mare ca desertul Dasht-e Kavir sa fie acoperit de vegetatie. aceste elemente au ajutat in special la dezvoltarea agricola. Dasht-e Kavir este cel mai mare dintr-o serie de bazine mici situate in zona nordica. varfurile montane din jurul acestora au inaltimi variate cuprinse intre 1. montana. ceea ce permite explorarea desertului. Jodhpur este piata de desfacere deoarece este in apropierea terenurilor irigate unde se cultiva bumbac si faina. nu tocmai primitoare.800. cu o medie anuala cuprinsa intre 127 mm si 254 mm si temperaturile cresc pana la 530C in luna iulie. cateva dune de nisip se afla in partea sudica a desertului. Semnān.000 km2 pe care se afla specii de plante si animale rare si aflate in pericol de disparitie. Precipitatiile atmosferice sunt putine. Din orasul Jaisalmer se realizeaza safari-uri cu camele. acestea s-au adaptat la conditiile de viata.arida a fost locul unde India a detonat primul sau sipozitiv nuclear. Pe teritoriul desertului Thar s-au infiintat cateva orase. In aceasta regiune a fost creat Parcul National Desertul Thar pentru a proteja o suprafata de 3. Un mare sistem de irigatii si un proiect de energie electrica au ajutat la dezvoltarea regiunii desertice Thar. In desertul Dasht-e Kavir nu se gasesc terenuri cultivate. Acest oras a fost fondat la sfarsitul secolului al XV-lea si cateva dintre vechile cladiri din acest oras inca mai rezista. acesta incepe de la 50 km departare de orasul Qom (spre vest) si se extinde catre est pe o distanta de 290 km prin provincia nordica a Iranului. Populatia desertului are ca principala activitate economica pastoritul. Majoritatea bazinelor se afla la o altitudine de 900 m.

Aici plantele ce cresc sunt in numar foarte mic. Rub‘ al Khali este unul dintre cele mai mari deserturi ale lumii. culmi si dealuri. crusta de sare nu ar rezista sub greutatea lor. inclusiv Muntii San Bernardino si Chocolate. in lunile reci de iarna. din S. o regiune arida aflata in sud-vestul Americii de Nord. unul dintre cele mai bine pastrate locuri din lume. masoara circa 650. este aproape la fel de mare precum statul Texas. nu prezinta oaze si se poate trai in spatiul acestuia doar temporar. in sud. In unele regiuni vanturile au transformat relieful. Asemeni desertului An Nafūd. Unele zone de desert sunt acoperite de dune de nisip. ca suprafata. in nordul desertului se afla marginea sudica a desertului Sirian. localizat in centrul desertului Rub‘ al Khali. Desertul Rub‘ al Khali este mult mai mare si mai uscat decat celelalte deserturi din Arabia Saudita. Rub‘ al Khali este o mare de nisip. Rub‘ al Khali se intinde din sudul Arabiei Saudite pana dincolo de granitele cu Yemen si Oman. variind in latime intre 24 si 80 km. in sud si Ad Dahnā’ ce face legatura intre cele doua.U. Rub‘ al Khali. separa desertul Colorado 18 . majoritatea au de la 6 la 15 m inaltime. este situl Wabar. in est. In Arabia Saudita sunt trei mari deserturi ce se desfasoara in trei zone ale platoului central al tarii: in nord. Acesta face legatura regiunile desertice nordice cu Rub‘ al Khali. unde a cazut un meteorit. O serie de lanturi muntoase. se intinde de la Trecatoarea San Gorgonio din muntii San Bernardino in sud-estul Cliforniei pana la Baja California in nord-vestul Mexicului. Modelate de catre vanturi.000 km2 . crusta are o latime cu valori cuprinse intre 10 si 100 mm si se poate sparge in orice moment si cei care ar cadea ar ramane prinsi in mlastina de dedesubt.A. dunele de nisip au forma unor ciucuri lungi sau dealuri inalte. Desertul Colorado. exceptand oazele irrigate de izvoare sau fantani. Statele Unite ale Americii Desertul Colorado. in timp ce altele sunt stabile. separand Najd si Al Aḩsā’. in general ea fiind evitata de catre oameni. ce se misca. Deserturile din Arabia Saudita Mai mult de jumatate din suprafata Arabiei Saudite este reprezentata de desert.Numele desertului provine de la cuvantul persan kavir ce inseamna mlastina de sare sau o teren innamolit acoperit de o crusta dura de sare cristalizata. Desertul An Nafūd este caracterizat de dunele de nisip de forma paralela. unele dintre ele avand inaltimi de pana la 150m. Tocmai de aceea oameni si animalele se feresc sa traverseze acest desert. An Nafūd. suprafetele din piatra fiind spalate si au suferit pierderi de materiale. de catre nomazii crescatori de camile numiti Beduini. Caile de comunicatie ale Iranului nu sunt prezente in aceasta regiune. dar unele ating peste 30 m inaltime. O centura formata din dune de nisip si creste este cunoscuta sub numele de Ad Dahnā’ se intinde in sud de-a lungul desertului An Nafūd.

Regiunea desertica este impartita in numeroase rezervatii unde traiesc amerindieni si unitati militare americane si baze aeriene. precipitatiile rareori depasesc valoarea de 102 mm/an. Cabeza Prieta National Wildlife Refuge. in subteranul desertului s-au gasit depozite de borax si minereuri de fier. Kofa si Harquahala si in mexic Cerro del Pinacate. Blythe si El Centro in California. in sudvestul acestui stat. Raul Yaqui. Desertul Sonora. se afla sub nivelul marii. toate aceste rauri isi au 19 . muntii din Arizona. Desertul Sonora este delimitat de desertul Mojave in nord. Raul Salt. in special in apropierea orasului Phoenix si Tucson. Suprafata Sonorei este de aproximativ 310. Desertul Mojave are o suprafata de 52. Desertul Sonora ocupa 20% din teritoriul statului Arizona. fiind dezvoltat un sistem de canale de irigatii ce preiau apa de la acest rau. Desertul Colorado este o regiune adiacenta a desertului Mojave. Alte zone unde se mai afla orase in cadrul acestui desert sunt Indio.799 km2. adica in luna ianuarie temperaturile au valori cuprinse intre 100 si 160C. intre aceste rauri se mentioneaza Raul Colorado. totusi in mare parte apa din regiune provine din subteran. desertul Sonora devine una dintre cele mai uscate si calduroase regiuni din America de Nord. insa mai mult de 80% din populatie locuieste aici. iarna este predominant blanda. Statele Unite ale Americii Desertul Mojave este o regiune arida din sud-estul Californiei. Majoritatea zonelor din desert nu depasesc mai mult de 250 mm/an. Chocolate si Chuckwalla. iar in sud Sierra Madre Occidentala din Mexic. ce se desfasoara pe o suprafata de circa 6. Imperial National Wildlife si Kofa National Wildlife Refuge. Zone mari din desert sunt pastrate sub forma de parcuri naturale: Parcul National Joshua Tree. zonele cele mai inalte sunt muntii californieni. aici sunt incluse depresiunile Salton Sea. Raul Fuerte si Raul Sinaloa. acestea ajung pana la maxim 300 m inaltime. ea alimentand raurile ce strabat desertul. Yuma in Arizona.000 km2. Raul Gila. toate aceste zone sunt parti existente ale desertului Sonora Altitudinile desertului Sonora sunt relative mici in comparative cu regiunile inconjuratoare.10 C. tinuturile inalte ale statului Arizona in est. Guyanas si Ciudad Obregón.199 km2 . iar in Mexic Hermosillo. mai exact 320 km lungime si 80 km latime.de desertul Mojave. Pe timpul verii. in anul 1994 s-a infiintat Rezervatia Nationala Mojave. acesta face parte din Marele Bazin. America de Nord Desertul Sonora este o regiune arida ce se intinde pe teritoriul Arizonei. Monumentul National Organ Pipe Cactus. Temperatura se schimba in mod brusc de la 00 C la 46. Desertul Mojave. Mare parte din regiune. temperaturile ating valori de 380 C. in sud-estul statului California si in nord-vestul Mexicului (de obicei in unele lucrari este inclusa aproape toata Peninsula Californiei). Valea Coachella si Valea Imperiala. Regiunea este strabatuta de Raul Colorado.

sobolanul-cangur. pricly pear. Desertul Atacama. acest desert este una dintre cele mai aride regiuni ale lumii. Cea mai raspandita specie de plante in aceasta regiune este cactusul. Vegetatia desertului este foarte putina si dispersata cu exceptia a unor oaze. Acesta are zone intinse de dealuri de nisip si mlastini de sare. in statul Australia de Vest. vulpi. Australia In anul 1873 exploratorul britanic Peter Warburton a devenit primul european care a travesat Marele Desert de Nisip. ce este capabila sa reziste foarte bine la temperaturile foarte ridicate de pe parcursul zilei. Aceasta inversiune termica produce foarte putina ploaie si foarte multa ceata. aduc cu ele un aer rece ce forteaza aerul cald sa urce si astfel acest aer rece ii ia locul celui cald. iepuri.700 km de Ecuator. 20 . Ca plante indigene aici se gasesc Joshua tree. In acest desert traiesc mai multe triburi de aborigeni australieni. America de Sud Desertul Atacama este o regiune arida. soareci. Gekko gecko. in ciuda pozitiei apropiate a acestuia de Ecuator. iar in est de Muntii Anzi. si la temperaturile scazute din timpul noptii si unui sol sarac in substante nutritive. soparla de desert cu corn si numeroase specii de serpi cu clopotei. situat in nordul statului Chile. Inversiunea termica pastreaza temperaturile la valori mici. soparla de desert Colorado. Agricultura dezvoltata in aceasta regiune desertica se bazeaza pe irigatii si pe apa raurilor ale caror niveluri au inceput sa scada tot mai mult inca din anii ”60.izvoarele in regiunile mai inalte din apropiere. precipitatii atmosferice putine. Desertul Sonora detine o remarcabila si unica vegetatie. mesquite. in est este limitat de catre coasta Oceanului Pacific. monstrul Gila. foarte putine ca numar. Din punct de vedere al faunei aici se afla specii remarcabile de reptile. chuckwalla. in ciuda faptului ca Atofagasta. cunoscut si sub denumirea de Bazinul Canning. ce se intersecteaza cu unele teritorii acoperite de vegetatie. broasca testoasa de desert. Aici precipitatiile atmosferice cad doar de doua sau patru ori intr-un secol. organ pipe si barrel cactus. tufe de burro. apele reci sunt aduse din zona Antarcticii de catre curentul Humbolt. din regiunea Atacama. staghorn. orasele chiliene Atofagasta si Santiago au temperaturi cu valori comparabile. coioti etc. creozot etc. este la o distanta de 1. Desertul are o suprafata de aproximativ 363. dintre acestea enumeram triburile Karadjeri si Nygina. cholla. vanturi puternice. printer care saguaro.000 km2. regiune arida aflata in nord vestul Australiei. De exemplu. aici se gasesc mai multe subspecii. Marele Desert de Nisip. lipsa precipitatiilor duce la o inversiune termica. In subteranul Marelui Desert de Nisip se gasesc numeroase resurse minerale importante. palo verde. Printer mamifere aici gasim veverite.

zahar si orez. si cresterea animalelor. Mai multe gruburi de aborigeni locuiesc in aceasta regiune. el fiind principala sursa de apa pentru terenurile arabile din zona. In prezent statul exporta fructe si legume. Algeria. Majoritatea statelor ce-si au asezarile omenesti in zonele desertice sunt din punct de vedere economic slab dezvoltate. aici a fost dezvoltat un sistem de irigatii foarte bun. cu multe dune de nisip si teritorii acoperite de vegetatie. Este localizata de-a lungul raului Nil si in Delta Nilului. Mali. fructe si legume. Populatia acestui continent a reusit sa se adapteze foarte bine la conditiile de trait oferite de natura. Agricultura Libiei se bazeaza pe cultura tomatelor. Maroc. insa in prezent este nevoit sa importe mai mult de un sfert din necesarul de cereale si mult mai mult carne si produse lactate. Este o zona bogata din punct de vedere al lacurilor sarate. Niger. deoarece acolo s-au putut obtine culturi mai bune si mai productive decat in sudul tarii. dar in acelasi timp au incercat sa influenteze natura. pasarilor de curte si a vitelor. statii de desalinizare a apei. curmalilor. Libienii au incercat sa-si dezvolte economia bazandu-se agricultura de pe coasta mediteraneana. si foarte dezvoltate (Statele Unite ale Americii si Australia) Africa este continetul cu cele mai multe deserturi. in curs de dezvoltare. In secolul trecut Egiptul nu necesita importuri de cereale. “Marele Rau Creat de Oameni” este proiectul care a fost construit de 21 . dar fertila. cereale. curmale. Tunisia. cartofilor. Agricultura Egiptului este ajutata in principal de catre fluviul Nil. Australia Desertul Victoria este o regiune arida din zona sudica a Australiei. pe teritoriul statului Australia de Sud si Australia de Vest. Ciad si Sudan. creand sisteme de irigatii. si in acela sit imp cele mai mari. s-au putut intreprinde activitati piscicole si multe altele. Egipt. iar Valea Nilului este esentiala pentru economie deoarece in aceasta zona agricultura este cel mai bine dezvoltata. Mauritania. acestea sunt: Libia. resursele de petrol aduc si acestea beneficii. Cresterea animalelor este axata in principal pe cresterea ovinelor. regina Regatului Unit al Marii Britanii. Suprafata cultivabila a Egiptului este restransa. acesta l-a denumit cu numele Reginei Victoria. de catre Platoul Nullarbor. maslinilor si a orzului. mare parte dintre ele. Egiptul are numeroase resurse economice. Desertul Victoria. stejari de desert. camilelor. In 1875 exploratorul britanic Ernest Giles a devenit primul european care a traversat acest desert. Desertul Sahara strabate multe tari. a graului. acestea fiind exploatate tara se afla intr-o continua dezvoltare. tussock si multe altele. Principalele culturi agricole sunt cele de bumbac. Modul in care influenteaza deserturile tropicale populatia si dezvoltarea economica a statelor. turismul este o ramura economica exploatata la maximum de catre egipteni.Pe teritoriul acestui desert se intalnesc specii de acacia. caprinelor. aceasta se intinde de la est catre vest pe o distanta de 725 km si este separat de Marele Golf Australian. Nisipurile acestuia sunt de culoare rosiatica. citricelor.

curmale si masline. tot aici mai cresc si alte varietati de fructe si legume. Principalele culturi. o ramura a agriculturii este aceea a cresterii animalelor.000 cai si 76 mil. fiind inregistrate 16 milioane de ovine. 231.4 mil. tone).3 milioane de capete. pasari de curte. cartofi si sfecla de zahar (171.000 hectare de pamant. fructe. din oazele sahariene. aceasta activitate fiind una traditionala pentru industria Algeriei. tone).4 mil. In sudul tarii terenurile arabile sunt putine. in special grau si orz (8 mil. Principalele culturi. legume. 57. tone). in special ovine. orzul (1. la fel ca sin in celelalte tari sahariene. si portocale din Peninsula Cape Bon (957.5 mil. 2. ca cele mentionate mai sus. tone).600 tone). mei etc.2 mil. el poate sa transporte apa din sudul Libiei catre coasta si sa irige pana la 75.7 mil. Productivitatea agricola din Algeria este mica. De exemplu in Mauritania principala activitate agricola este cea a cresterii de animale. cartofi si sfecla de zahar (1. aici sunt incluse cele de tomate si pepeni (3.8 mil. sunt incluse culturile de cereale precum graul. Trestia de zahar. aceasta este cultivate in special in regiunile tropicale. tone). mai ales grepfruit. bovine (1. o planta ce rezista la seceta.1 mil. 1. principala acuza este seceta si lipsa apei. cartofi. au fost cele de cereale. ovine.1 mil. precum grau. tone). In celelalte tari care-si au teritoriul in cadrul Saharei au agricultura dezvoltata in aceeasi masura. agricultura acestui stat este axata mai mult pe cresterea animalelor.5 mil.2 mil. In fiecare an statul se confrunta cu o productie agricola ce variaza de fiecare data. Dintre animalele ce sunt crescute in aceasta tara. Algeria. orz.503 000 tone). curmalele.7 milioane de capete de bovine. fructe. se preconiza in anul 2003.600 tone). Majoritatea locuitorilor Sudanului traiesc din agricultura. dar 7% din teritoriul tarii este cultivat. caprine (5.7 mil. pentru irigarea culturilor. legume si pepeni (2.catre oameni pentru a putea fi de folos fermelor. precum curmalele (979. au fost in 2003.2 mil.4 mil. O alta cultura importanta pentru economia Algeriei este cea a tutunului. in aceste zone nefiind crescute porcinele datorita religiei si culturii locuitorilor. Marocul este si el o tara pe teritoriul careia se intinde Sahara. acest sistem de irigatii strabate Sahara. statul importand peste 75% din necesarul de hrana. Urmeaza culturile de cereale. 760.9 mil. grau si sorghum. capete). In Tunisia seceta joaca un rol foarte important pentru agricultura. caprine si vite.860 tone). cele de fructe. a resurselor pentru canale de irigatii. principalele culturi fiind cele de cereale.tone) din care grepfruit. in anul 2003. si cartofi (1 mil. porumb. sunt cultivate pe teritoriile mai fertile din nord.6 milioane. (5.000 vite. oile. pentru a incuraja cresterea productiei de vin. si fructe. 6. principala activitate agricola fiind cea a cresterii de animale. si trestie de zahar (947. ca ar fi in numar de 17. Tot in Tunisia. legume si pepeni (2. curmale. capete) si pasari de curte (4. pepeni. Principalele culture. in 2003. includ cereale (3. este prelucrata si 22 . tone). capete). capete). capre. caprine 3.2 mil. fructe (1. ovine (8. 5. mai ales grepruit si curmale etc.000 camile. tone). Cresterea animalelor este la fel de dezvoltata ca in celelalte tari.200). populatia acestui stat a reusit si ea sa se adapteze la conditiile impuse de regiunea in care traieste. mai ales grepfruit si curmale (2. capete si vite 1. principalele culture fiind cele de orez. In 1990 guvernul Algerian a incercat sa replanteze cateva dintre vechile podgorii.1 milioane caprine. tone).

orz.5 mil. masline. oi. In Mali.729). mai ales zona nordica sic ea din apropierea capitalei (Mexico City). Principalele culturi sunt cele de fructe dintre care enumeram curmale. vite. legume (2. Animalele ce sunt crescute aici sunt oile. pasari de curte.1 milioane de capete de bovine.1 mil. aici fiind hectare intregi acoperite de podgorii. California conduce pe plan economic si la cresterea animalelor. 8. fasole. cartofi. In Mexic (desertul Sonora). caprine si 25. 23 . doar 14% din teritoriu este cultivat. sorghum. In 2003 animalele crescute erau in numar de 38. produse lactate etc. insa teritoriul acestui stat este foarte mare si astfel zonele desertice chiar daca nu sunt cultivate acestea nu au influentat foarte mult economia tarii. in 1997 s-au vandut produse agricole de peste 23 miliarde de dolari. 3.189. 670. legume si citrice. terenuri cultivate in regiunea Al Jazīrah. citrice. Principalele culturi sunt cele de porumb. agricultura reprezinta peste 86% din populatia active. de echipamente sportive si produse electonice (computere) si multe altele. ovine. in intreaga tara au fost inregistrate peste 3.transformata in zahar. ce sunt crescute in regiunile din Patagonia. lana obtinuta 16. legume morcovi.938 tone de bumbac au fost recoltate in anul 2003. sau Phoenix din Arizona.7 mil.8 mil. seceta prelungita de la mijlocul anilor “80 au distrus majoritatea culturilor agricole si a decimat mare parte dintre turmele de animale. spanac. orez. aici fiind in mare parte munti si zone aride (desertul Sonora). cum sunt cele de servicii. 40 mil.9 mil. capete de ovine. capre.U. tomate. sfecla de zahar si cartofi (1. principalele culturi sunt cele de mei. bumbac si multe altele.000 cai. orez. fiind implicat in productia de confectii. Cresterea animalelor este si ea importanta pentru economia statului. nectarine.000 tone.A. tomate. aflata intre raurile Nilul Alb si Nilul Albastru. Productia de vin este si ea foarte mare.3 mil. porumb si trestie de zahar. mai ales grepfruit si mere (1. pasari de curte. In anul 2002 culturile cele mai mari au fost cele de fructe.2 mil. care este un important centru economic al statului Arizona. deoarece relieful nu permite transformarea a cat mai multor zone in terenuri favorabile agriculturii. 3.8 mil. tone).U. vite 3. Tierra del Fuego si Magallanes. tot aici se mai produce bumbac. 47 mil. sfecla de zahar. Chile (desertul Atacama). tone). In America de Nord. citrice si alte fructe.9 mil. tone. camile si 39 mil. Agricultura statului Arizona este in special axata pe productiile de legume. Pentru export sunt cultivate terenurile cu cafea. la produsele lactate si oua etc.A din punct de vedere al productiei agricole. 6. bumbac si citricele. 6. Statul California (desertul Sonora) este principalul stat al S.5 mil. si totusi in aceste zone aride exista numeroase orase. ovine. Circa 2. broccoli. porcine. cele mai multe deserturi se afla in S. in principal bovine. orez. capete.3 mil. tone). este un stat cu un numar mic de terenuri arabile. de cereale si 611. pasari de curte. si porumb (1. de exemplu Las Vegas din desertul Nevada este imperiul jocurilor de noroc. Majoritatea cantitatilor produse sunt exportate in Statele Unite ale Americii.8 mil. in aceste zone dezvoltatndu-se alte ramuri economice..

totusi plantele si animalele ce cresc in aceste regiuni neprimitoare au incercat sa se dezvolte in armonie cu mediul. au costruit statii de desalinizare a apei si multe altele. dar intotdeauna natura reuseste sa creeze un echilibru intre elementele sale. ocupa circa 27 % din terenurile arabile. dar in acelasi timp s-a dovedit ca oamenii se pot adapta foarte bine la mediu desi acesta le este potrivnic. acestea se afla in Australuia de Sud. fiecare are particularitatile sale.Australia este o tara foarte dezvoltata din punct de vedere economic. Victoria se sud-vestul Australiei de Vest. Mediul tropical uscat este unic in lume. sorghum. datorita podgoriilor existente aici. Clima are o foarte mare influenta in dezvoltarea reliefului. agricultura se bazeaza in special pe cresterea ovinelor. Din informatiile primite descoperim ca desi mediul tropical nu este tocmai propice dezvoltarii vietii. orez. Australia este renumita si pentru podgoriile sale de vin. construind sisteme moderne de irigatii. a caldurii excesive. New South Wales. adaptandu-se la conditiile impuse de catre acesta. aceasta poate sa fie foarte capricioasa sau reuseste sa ofere conditii necesare aparitiei vietii. porumb. creandu-se o armonie intre toate elementele naturii. 24 . aici principalele culturi sunt cele de trestie de zahar. peisaje minunate schimbate de catre aceasta. orz. specii unice si iremarcabile de plante si animale. Totodata daca oamenii nu si-au putut procura hrana din regiunile aride au incercat sa gaseasca metode de combatere a lipsei de apa. la fel ca si celelalte medii climatice. Astfel mediul tropical uscat ofera formatiuni unicate de relief. In Australia doar 7% din teritoriu este cultivat. a vietii in sine. Valea Barossa din Australia de Sud si Valea Hunter din New South Wales sunt cele mai cunoscute zone din Australia.

“Biogeografie”. *** 2005.. Bucuresti. Oradea Povara R. Fundatiei Romania de Maine. 2006. Program” 25 . 2004. “Geografie fizica.. Editura Aquila “93.Bibliografie: Ielenicz M. “Geomorfologie”. Ed. “Ghid Complet Australia”.. Stanila A. “Atlas Geografic. Armas I. Bucuresti.. 1998. Fundatiei Romania de Maine.. Ed. 2005. Bucuresti. Bucuresti. Editura Universitara. 2003. Ed. Terra camin al omenirii si Sistemului Solar”. “Climatologie Generala”. Posea G. “Microsoft Encarta Reference Library Program” *** 2003. Enciclopedica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful