Climatul tropical uscat si caracteristicile sale

Termenul de desert este dat regiunilor ce sunt caracterizte prin mediile anuale ale precipitatiilor atmosferice, ce sunt sub valoarea de 254 mm, o rata a evaporatiei ce depaseste cantitatea de precipitatii, si in marea majoritate a cazurilor, temperaturile inregistrate sunt foarte ridicate. Datorita lipsei de precipiatii si a umiditatii relative a aerului, majoritatea razelor solare patrund direct in sol. Pe timpul noptii solul trimite radiatia primita pe timpul zilei inapoi in atmosfera, de aceea temperaturile pot sa sdcada foarte mult. Principalele regiuni de clima tropical uscata sunt situate in nord-vestul Mexicului si in lungul coastelor vestice ale Republicii Peru si a partii vestice a Republicii Chile, in Africa de Nord (Sahara) si Arabia, in sud-estul Iranului si jumatatea vestica a Pakistanului, in vestul Indiei si in Australia Centrala si Vestica. Regiunile cu climat tropical semiarid au o dezvoltare mai mare in Africa, unde se intind sub forma a doua zone care marginesc la nord si la sud desertul Sahara, precum si a unei zone de forma neregulata care se intinde la nord si la vest de desertul Kalahari (in Angola, Nmibia, Zambia, Botswana si Republica Africa de Sud). Pe continentul asiatic, climatul tropical semiarid se dezvolta in zona muntoasa din Peninsula Arabia, in cea mai mare parte a Iranului si in parti inseminate din Pakistan si India. In Australia zona topicala semiarida margineste la nord si la est de Marele Desert Australian. Deserturile tropicale sunt cuprinse intre 400 latitudine N si 400 latitudine S. Temperaturile maxime absolute diurne sunt foarte mari, de exemplu in desertul Sahara s-au inregistrat 580C, in California-Valea Mortii 56.70C, noaptea temperaturile coboara pana la 0 0C. Datorita acestor temperaturi foarte ridicate precipitatiile atmosferice sunt foarte reduse, lumina intensa, iar vanturile bat aproape fara intrerupere. Pe glob, deserturile sunt foarte raspandite, in emisfera nordica se gasesc pe continentul african, in Peninsula Arabica, Irak, Iran, Pakistan, nord-vestul Indiei (Desertul Thar), iar in Statele Unite ale Americii se gasesc in urmatoarele state Utah, Idaho, Oregon, Nevada, Arizona si California; Mexic (desertul Sonoran). In emisfera sudica se afla in America de Sud (Atacama), Africa de Sud (desertul Kalahari), iar in Australia – Desertul Victoria, Marele Desert de Nisip. Deserturile africane ocupa suprafete mult mai mari decat cele de pe celelalte continente, Sahara masoara peste 9.1 milioane km2, desertul Kalahari are peste 260.000 km2, desertul Namib masoara aproximativ 1.500 km lungime, iar celelalte deserturi sunt mai mici decat acestea.

Caracteristicile climatului tropical uscat.
Zonele morfoclimatice uscate cu morfogeneza impusa permanent de procese fizice.

1

Desfasurare si caracteristici bioclimatice. Aceste zone sunt incluse in regiuni ce se desfasoara intre 50 - 450 latinudine nordica si sudica, insa acestea sunt concentrate mai mult in apropierea tropicelor. Caracteristici specifice au cantitatile de precipitatii atmosferice extrem de mici, ce cad doar sub forma de averse si foarte rar, amplitudini teermice mari, deficit de umiditate ridicat, o slaba prezenta, o slaba prezenta a vegetatiei si a solurilor si un contact direct al agentilor externi cu roca. In functie de gradul de ariditate, aceste regiuni reprezinta aproximativ 35% din suprafata totala a uscatului. Aceste regiuni sunt impartite in deserturi hiperaride (4%), aride (15%), semiaride cu caracteristici tranzitorii spre zonele vecine (16%). Cele mai extinse sunt in Africa si Asia, dar in comparative cu suprafata continentelor acestea ocupa 83% in Austarlia, 64% in Africa, 39% in Asia, 33% pe cele doua continente ,America de Nord si America de Sud. Din Mongolia pana in vestul continentului african s-a format un sistem ce se intinde pe 11 000 km, in celelalte continente aceste regiuni reprezinta zone disparate mai mici la diferite altitudini. Din punct de vedere altimetric cuprind regiuni pana in 500 m (campii si podisuri) la acre se adauga depresiuni mari si podisuri intramontane de inaltime medie (Takla Makan, Tibet, Mexic) sau chiar munti din zona tropicala (Ahagar, Hogar, Tibesti in Africa, muntii din Iran si Afganistan etc.). Cea mai mare parte a lor sunt in regiuni de platforma veche supuse modelarii inca din mezozoic la care se adauga si altele mai noi. Caracteristicile climatice dominante sunt uscaciunea accentuata corelata cu precipitatii extrem de putine si cu o evaporatie puternica. Exista regiuni in care cantitatea de precipitatii anuala (aproximativ 300mm) se realizeaza cu o oarecare regularitate (in Sahelul african in iulie – septembrie, sud-vestul Australiei, Orientul Apropiat, California in sezonul de iarna) dar si intinse unitati unde ploile asigura o medie multianuala de circa 200 mm care se produce la intervale fara periodicitate dar cu 1-3 averse la intervale foarte mari de timp (uneori de mai multi ani). Cantitatile reduse de precipitatii conditioneaza, cu exceptia fasiilor litorale, o umiditate relative modesta, in jur de 60%, dar care variaza in timp si de la un sector la altul al desertului. Aerul uscat favorizeaza o insolatie puternica care va determina ziua temperaturi la nivelul suprafetei de nisip de peste 500C (in Sahara s-au inregistrat valori de 70-780C). In timpul noptii radiatia terestra intense conduce la temperaturi apropiate de 00C si chiar sub aceasta valoare, de exemplu Muntii Ahaggar inghetul nocturn depaseste 110 zile cu temperaturi minime ce coboara la -100C. In aceste conditii termice evapotranspiratia este ceea ce conduce la un deficit de umiditate foarte mare, lucru accentuat local de constitutia petrografica (rocile magmatice impermeabile care nu favorizeaza stocarea apei; masele groase de nisip care conduc la un grad ridicat si rapid de infiltrare la adancime a slabelor cantitati de precipitatii atmosferice). Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 200C si 280C (21.60C la El Golea in Sahara algeriana) si pot datorita altitudinii, conform gradientului termic vertical (19.10C la Windhoek in Namibia), sau datorita prezentei curentilor oceanici reci, la 160 - 190C (16.60C la Walvis Bay, pe tarmul desertului Namib). regimul termic inregistreaza mari amplitudini diurne (300 - 350C), in timpul zilei

2

iunie si iulie. iar pe timpul zilei temperatura la suprafata nisipului poate atinge 800C. luna cea mai rece. care depaseste de peste 20 de ori cantitatea primita din precipitatii atmosferice. se inregistreaza 130C. Vegetatia este prezenta pe suprafete limitate. Astfel aceste regiuni nu constituie medii propice dezvoltarii vegetatiei. care umplu vaile seci (ueduri) cu torenti vijeliosi. in nordul Republicii Chile. Exista asociatii cu un numar redus de specii si de indivizi aflati la distanta si care au suferit adaptari in raport cu deficitul de umiditate (bulbi. noiembrie. In climatul tropical arid. datorita uscaciunii aerului si a nivelului foarte inalt de condensare a vaporilor de apa.150C.temperatura aerului urca frecvent la valori de 400 . in depresiuni) au un numar redus de specii. ciclonii de pe frontal polar (temperat) patrund in regiunile tropicale. unde nu s-au inregistrat niciodata precipitatii). iar in cele mai calde luni ale anului. iar la El Golea 90C si respectiv 340C). in general. 3 . ce se afla la altitudinea de 2. formand averse puternice de ploaie. s-au inregistrat 150C. denumire araba data vailor cu fund lat si neted ce coboara din muntii Saharei si evacueaza in cateva ore (maximum cateva zile) toata apa ce cade in partile inalte. tepi si spin ice au luat locul frunzelor. un ciclu biotic mic (in perioade scurte dupa ploi extreme de rare) si unele adaptari (radacini foarte adanci).264 m. foarte rar (la distante de anis au chiar decenii). iar pe timpul noptii coboara la 100 . in regiunile cu climat tropical arid se produce o intense degradare a rocilor. In aceste regiuni sunt fercvente furtuni puternice care ridica la inaltimi apreciabile coloane immense de nisip. Mediile anuale ale precipitatiilor atmosferice sunt sub 200 mm si pot cobori pana la 0 mm (orasul Calama. In regiunile tropicale cu altitudini mai mari diferentele scad pana la 100C (la Windhoek in lunile cele mai reci. durata scurgerii apei depinde de panta. care in Sahara atinge o medie anuala de 25 – 35%. distrugand totul in cale. aceste alkbii au fost denumit ueduri. in cantitati mici. si care determina aparitia unei vegetatii efemere. intre 220-250C (la Jacobabad in ianuarie.450C. peisajul caracteristc fiind cel al deserturilor de nisip sau de piatra. Uneori patrunderea maselor de aer ecuatorial sau tropical maritime in interiorul continentelor provoaca furtuni convective violente cu precipitatii bogate. datorita radiatiei efective foarte mari. Acest fapt determina o enorma capacitate de evaporare a apei. Totodata incalzirea adiabatica a aerului descendent determina reducerea umezelii relative a aerului. Apa se scurge asemenea unui val prin alibii largi si uscate. discontinue si numai in scurte intervale de dupa caderea precipitatiilor. La contactul cu zonele morfoclimatice se dezvolta formatiuni de stepa desertica (ierburi scunde ce acopera partial un sol subtire si care se dezvolta doar in sezonul ploios). iar in luna iunie 370C. se inregistreaza 230C) Ca urmare a marii uscaciuni si a variatiilor termice diurne puternice. precipitatiile sunt aproape inexistente. In deserturile propriu-zise formatiunile vegetale sunt rar raspandite (indeosebi in albiile vailor. Amplitudinile termice anuale sunt cuprinse. decembrie si ianuarie. tesuturi cornoase verzi). iar noaptea poate sa coboare pana la 00C.

nu se poate dezvolta convectia termica. in Egipt. Datorita curentului Peruan (Humbolt) care determina o stratificare constanta a maselor de aer. situate intre 400 si 800m si despartite de creste muntoase ce urca pana la 3 000 – 4 000 m. precambriene (Africa. au altutudini de 1 000-3 000 m si se desfasoara preponderent in largul litoralului andin. cu solonceacuri sau argiloase. Evolutia generala a reliefului duce la aparitia. sub influenta curentului Benguelei). al scurgerii torentiale in urma rarelor averse de ploaie. in care s-au modelat podisuri stancoase (numite hamade. aflata sub infuenta curentului Canarelor si al desertului Namib influentat de curentul Benguelei. Deserturile Podisului Iranian (Iran. Relieful deserturilor tropicale este rezultatul eroziunii eoliene. Saharei de Vest. sunt accentuate in regiunile desertice litorale aflate sub influenta curentilor oceanici reci. a unor glacisuri si campii acumulative. influentate de curentul Peruan. Apropierea oceanului se face simtita doar prin diminuarea amplitudinilor termice anuale. pietroase. Arabia. Relieful deserturilor tropicale. acestea constituie dovezi de necontestat ale infuentei curentilor reci asupra reducerii pana la disparitia aproape totala a precipitatiilor atmosferice.Conditiile de ariditate. ocupand formatiuni cutate cretacice si tertiare. In cea mai mare parte. In aceste regiuni. vestul Pakistanului). la poalele versantilor. Prin patrunderea pedimentelor pe vai si unirea lor peste cumpene de apa. ce sunt specifice deserturilor tropicale. In multe alte regiuni s-au inregistrat astfel de date. sunt predominant nisipoase. Australia). in 43 de ani s-a inregistrat o medie a precipitatiilor de 0. Deserturile Americii de Nord au. sau inregistrat precipitatii multianuale de 1 mm). Deserturile Peru si Atacama. dimpotriva. al dezagregarii si alterarii rocilor. o origine de baraj orografic si climatica (deserturile Podisului Mexican). conditiile de ariditate sunt aspre (la Luxor. Fenomenul se datoreaza temperaturilor mai coborate ale apei si a aerului de deasupra curentilor reci. si Desertul Namib. Sahara de Vest influentata de catre curentul Canarelor. care favorizeaza descendenta aerului si timpul senin (de exemplu Desertul Sonoran. ploile cad la o perioada de timp cosiderabila (in nordul statului Chile. Deserturile Americii de Sud apar pe suprafete restranse. care se opun convectiei termice ascendente.temperaturi mai scazute si prin prezenta frecventa a cetii. deserturilor Peru si Atacama influentate influentate de curentul rece al Perului (sau Humbolt). deserturile tropicale ocupa socluri vechi.5 mm). favorizand descendenta aerului si predominarea totala sau cvasitotala a timpului senin. in orasul Iquique (situate pa litoralul desertului Atacama) s-a inregistrat o medie anuala a precipitatiilor de 3 mm sau in localitatea Walvis Bay (pe tarmul Oceanului Atlantic in desertul Namib) media anuala a precipitatiilor este 30 mm. rezulta pediplene din care rasar martori de eroziune (inselberg). la Arica. influentat de curentul Californiei. Acest fenomen este specific desertului Sonora. in Sahara) si campuri de dune miscatoare (erguri). Afghanistan. in mare parte. pentru a se forma nori din care sa 4 . influentat de curentul rece al Californiei. In interiorul continentelor.

In unele microdepresiuni rezulta cruste de saruri. takare in Asia Centrala. Rezultatul il reprezinta mase de materiale dezagregate situate in strate subtiri pe suprafetele cvasiorizontale si poale de grohotis la baza versantilor. rezultand forme de relief particulare. In deserturile tropicale cu climat arid. sulfati. Agentii principali in sistemul morfogenetic. salinas in Atacama etc. fie din panza subterana aflata la adancimi nu foarte mari. Astfel procesul cel mai important este dezagregarea prin insolatie si cristalizare. deoarece procesul de alterare este continuu indiferent de gradul de alterare chimica si de usoara mobiliatate locala a acestor elemente. Scoarta de alterare reprezinta depozitul rezultat in urma proceselor de meteorizare si biochimice si care este prezent pe suprafete orizontale si cvasiorizontale. mecanice in raport cu cele chimice si biochimice. apa din precipitatii si local apele curgatoare). relieful regiunilor din climatul tropical arid. se determina realizarea unor mase de materiale cu grosimi si alcatuire diferite si detasarea unor forme de relief cu caracter rezidual pus in evidenta direct sau numai dupa indepartarea depozitului. iar altii se manifesta in intervale de timp diferite dar cu efecte imediate (vantul.cada precipitatii atmosferice convective (la fel se intampla si in desertul Namib. Oscilatiile termice diurne dar si sezoniere marcate de amplitudini termice ridicate bruste. a suferit numeroase modificari. Prin actiunea acestor agenti. iar aici prin evapoarre rezulta acumularea sarurilor (cloruri. se intalneste scoarta de tip halosialitic. Specificul acestui sistem este determinat in prima faza de modul de asociere al acestor agenti dar si de la o regiune la alta. Acestea asigura o cantitate redusa de argila in masa de nisip. In acest depozit sunt incluse elemente cu dimensiuni variabile dar colturoase. langa tarmul oceanic ceata). Influenta climatului asupra reliefului. Unii agenti intervin lent dar continuu (variatiile de temperatura si umiditate in roca si cu efecte sesizabile dupa durata mai mare de timp). vantul. dar si prin desfasurarea unor preocese meteoreologice (roua. Pe versantii 5 . apa provenita din precipitatii atmosferice. in conditiile unei alcatuiri mineralogice neomogene a rocilor conduc la producerea de produse de dezagregare prin insolatie (termoclastism) in regiunile tropicale si gelivatie (in munti si deserturile de la latitudini mari unde exista cantitati mici de apa in fisurile rocilor). iar la exteriorul acestora campuri de nisip. materialele rezultate in urma acestui proces sunt colturoase farmand pe de-o parte mari de pietre. cald si cu putine precipitatii ce cad la intervale foarte mari de timp. Meteorizarea se manifesta prin variatii de temperatura si de umiditate atat in roci cat si in depozite. carbonati) sub forma de cruste cu grosime diferita si care sunt denumite sebka in Sahara. pe de alta parte de catre dominarea actiunilor fizice. Procesele de alterare se produc in intervale scurte cand cad precipitatii. datorita curentului rece al Benguelei). Datorita unor agenti externi si a unor procese. Datorita temperaturilor ridicate din timpul zilei apa incarcata cu saruri aflate in depozit sau in roci urca prin capilaritate la suprafata. acestea provin fie prin evapoarea apei din unele lacuri ce se intalnesc aici. sunt meteorizarea.

Procesul este activ in partea exterioara a rocilor si slabeste catre interior. mai intai se imbina cu coroziunea (izbirea rocilor. iar la cele puternice asocieri de dune cu forma si dimensiuni variabile. Actiunile sale depend de durata. crestelor. Deflatia conduce la o sortare a produselor dezagregarii. Dezagregarea prin insolatie este specifica regiunilor cu climat arid.5 m) iar apoi cu acumularea (pe masura ce scade puterea de transport. Principalul proces il reprezinta spulberarea (deflatia) particulelor de nisip si a altor materiale fine. stancilor. Deflatia.dezvoltati pe roci cu alcatuire heterogena termoclastismul poate duce la aparitia unor forme de relief residual de tipul coloanelor. Prin spulberarea materialelor fine raman in loc versanti abrupti si masele de grohotisuri care se desfasoara pe intinderi mari formand campurile de pietre. Variatiile starii de umectare a rocilor se inregistreaza in deserturile litorale sau in depresiunile unde se acumuleaza temporar apa. alveolelor de tip taffoni. 6 . Deflatia se realizeaza in trei moduri – rostogolirea elementelor grosiere (1-1.5 mm in diametru) pe distante scurte. granitul. conglomeratele) si roci in care aceasta este redusa (gresiile aflate in strate groase). In afara alizeelor se produc multe vanturi locale cu intensitate ridicata si chiar pe alte directii de deplasare. saltarea celor cu dimensiuni de 0. profunzimea actiunii fiind dependenta de gradul de conductibilitate termica a rocilor si de marimea amplitudinii termice.2-1 mm (particulele sufera un grad de uzura prin izbire) si mai ales in suspensie (elemente mai mici de 0. Cele mai fine particule (diametre sub 0.1mm) ce popt frecvent fi ridicate la mai multi metri inaltime si deplasate pe distante foarte mari. Pe de alta parte pe campuri de nisip deflatia determina la vanturile mai putin intense suite de “riduri” (ondulari). fiind conditionata in principal de catre micsorarea vitezei). Ele conduc la diverse produse chimice si mecanice. sunt roci unde actiunea este deosebita (ex. versantilor abrupti de catre particulele de nisip) care este maxima la inaltimi reduse (sub 1. unde variatiile de temperatura produc dilatari si contractari repetate si diferite ca marime la nivelul mineralelor ce alcatuiesc rocile (produc variatii de volum). Rezultatul manifestarii sunt grohotisuri cu dimensiuni variabile care imbraca rocile si care se constituie intr-un ecran de protectie al lor. in urma acesteia iau nastere dunele si mai ales campurile de nisip. Astfel in fazele mai umede se realizeaza dizolvarea sarurilor.antrenarea solutiilor in fisuri pentru ca in cele de intense evaporare prin dezvoltarea cristalelor in fisuri sa se produca presiuni asupra peretilor acestora insotite de largirea si cresterea lor in adancimea rocii (haloclastism). Ele au un rol morfogenetic important. Vantul constituie un agent active a carui importanta este facilitate de lipsa unui ecran (vegetatie) care sa protejeze rocile. intensitatea si viteza de propagare dar si de caracteristicile petrografice ale suprafetei.005 mm) plutesc in masa de aer aflata in miscare ajungand la inaltimi de sute sau chiar mii de metri si la departari de mai multe mii de kilometri (prafurile din Sahara sunt antrenate pana in Europa). Ca urmare.

Arabia. Dunele de nisip au dimensiuni si evolutii variabile. Senegalul si Niger). In depresiunile cu baza in vecinatatea stratului freatic sau unde abunda elemente argiloase . Aproape similare sunt scurgerea si procesele din albiile raurilor care-si au obarsia in regiuni bogate. iar majoritatea sunt legate de actiunea vantului.sunt acumulari sub forma de valuri relative paralele cu lungimi de mai multi zeci de metri si inaltimi de 1-2 m. din punct de vedere al cantitatilor de precipitatii cazute pe suprafata solului. Ca urmare sunt dune simple 7 . parabolice. iar latraversarea deserturilor pierd o parte din debitul lichid prin evaporare si infiltrare. Formele de relief dezvolate pe nisip sunt numeroase. Asia Centrala) pe care se afla numeroase forme mici. apele curgatoare permanente sunt relativ putine. kumurile sunt campuri de nisip cu dimensiuni foarte mari (Sahara. Opus acestora sunt cursurile de apa semipermanente. ele sunt legate de rauri care-si au bazinele de alimentare in zonele cu precipitatii bogate (in Africa = Nilul.. Dunele se clasifica in:  Dune simple (transversale). si frecvent locul de varsare in unele lacuri din desert carora le asigura existenta (Sari care se varsa in lacul Ciad). Raurile vor transporta cantitati insemnate de aluviuni (predominant fine) pe care odata cu micsorarea debitului raului le vor depune treptat. In regiunile temperate unele dune sunt fixate cu vegetatie. lac etc. Desi exista numeroase vai. Dupa forma sunt clasificate in: dune longitudinale. exista o mare mobilitate mai ales atunci cand nisipul se gaseste in stare uscata. au o latura alungita pe directia vantului in functie de gradul de acoperire cu vegetatie este si nivelul stabilizarii lor. intre dune se afla depresiuni alungite. Relieful dezvoltat pe nisip.O foarte slaba spalare in suprafata se inregistreaza pe campurile de nisip unde apa este absorbita foarte repede pe grosime de 1-2 cm. in functie de viteza si de durata lui si le depune ducand la aparitia diferitor forme de acumulare. Unele cursuri de apa au bazin extins ceea ce le da debite bogate la precipitatii si o activitate cu durata mai mare. barcane etc. apa fiindu-le insuficienta pentru o scurgere permanenta care sa le asigure varsare in mare. le transport ape distante variabile. acestea se pierd in desert. majoritatea fiind scurgeri de apa scurte si pe durata mica. Prin inmuiere particulele argiloase asigura aderenta dintre elementele silicioase limitand miscarea lor. astfel faciliteaza o usoara deplasare a particulelor spre baza pantei. Ergurile. Aceste tipuri de cursuri de apa sunt specifice regiunilo montane. s-au dezvoltat ochiuri de apa sau mlastini. Asadar. ele concentrand la averse cantitati importante de apa care le impune energie si putere insemnata de eroziune. O situatie aparte o au oazele dezvoltate in depresiunile din deserturi unde exista panza freatica bogata sau izvoare la baza unor culmi. Nisipul este o roca sedimentara neocoeziva alcatuita in mare parte din partisule de cuart la care se adauga un procent variabil de particule argiloase. Vantul disloca particulele de nisip.

putin adancite si fara apa. acestea sunt rezultatul acumularii materialelor transportate de catre alizee (vanturile permanente) sau de catre reteaua de rauri foarte active. acumularea se face lateral unde dezvolta brate). In cuprinsul lor exista insa si depresiuni (gassi) ce au izvoare bogate si care au favorizat atat dezvoltarea vegetatiei cat si dezvoltarea unor asezari umane (oaze). dune isolate cu smocuri de arbusti care le asigura o stabilitate relative.active. sunt distincte atat prin forma (semiluna. dar si de catre pluviodenudare si chiar siroire la ploile la ploile rare care se produc. suprafata concave este cea supusa deflatiei. Kalahari s.  Barcanele sunt dune cu o raspandire mare in Asia Centrala. Tipuri de relief specifice climatului tropical uscat. materialele grosiere care intra in alcatuirea lor provenind din procese complexe de dezagregare (prin termoclastism sau haloclastism). In situatiile in care panza freatica este aproape de suprafata. Campurile de pietre se afla in marginile muntilor vechi. in conditiile unor climate mai umede in pleistocen si holocenul inferior. Atacama. lipsite de ierburi sau arbusti.  Dunele cu forma piramidala sunt reprezentative pentru desertul Sahara. au laturile netede sau rasucite in spirala.  Campuri cu dune paralele sau perpendiculare pe directia vantului separate de culoare interdunare in care de obicei se dezvolta vegetatia. Kazal Kum. albia minora este activa dar prezinta variatii de debit in timpul anului. rezulta pe acumulari bogate de nisip pe care s-au inregistrat vanturi intense. sunt forme cu doua brate paralele alungite si dezvoltate mai mult sau mai putin egal. dune fixate de vegetatie prin process natural sau plantate cu arbusti sau arbori. datorita prezentei umezelii. Campurile de nisip se desfasoara pe suprafete foarte mari in regiunile joase si depresionare. pluviodenudare sau din conurile de aluviuni depuse de catre raurile active in pleistocen-holocen. iar alimentarea raurilor se realizeaza in regiuni cu precipitatii atmosferice bogate (Nilul). corn) cat si prin evolutie (directia vantului este perpendicular ape fata convexa expusa deflatiei. Vaile in regiunile cu nisipuri sunt largi. 8 . Pe aceste campuri vanturile au impus o morfologie de dune cu forme si marimi variabile care se inscriu in sectoarele cele mai aride ale regiunilor de desert Sahara. Prin unirea bratelor se dezvolta “barcanele in lant”.a. Campurile de nisip poarta denumirea de erguri in Sahara si kumuri in Asia Centrala. Kara Kum. Prin spulberarea de catre vant a elementelor fine au ramas aici blocuri si bolovanisuri pe acre se dezvolta patine desertice. Exista pe terenurile din regiunile litorale cu vanturi intense si perpendiculare pet arm unde apar associate formand grupari cu brate inegal dezvoltate. pe mase importante de nisip uscat in conditiile unor vanturi puternice (vartejuri). siroire.  Dune parabolice. versantii sunt tesiti si afectati de catre vant.

sunt platouri cvasiorizontale individualizate datorita existentei unor strate groase de roca cu rezistenta mare la atacul apelor de siroire. Ele constituie suprafate de echilibru dinamic ce rezultau la baza acestor versanti in retragere. Nilul Alb. Lacul Mandonald si multe alte lacuri. poate fi un rest de pediplena sau din glacisuri ale caror materiale sunt cimentate. Apele desertului Kalahari sunt raul Orange. Niger si Senegal. Desertul Sonora este strabatut de raurile Colorado. prin fragmentare rezulta martori de eroziune (gara). Sonora. La exteriorul pedimentelor se afla depresiuni umplute cu materiale acumulate (playa) frecvent nisipoase. Tot aici sunt si raurile De Grey. De asemenea sunt si lacurile Ciad si Naser. Lacul Auld. majoritatea sunt semipermanente sau apar doar atunci cand. Meteorizarea. raul Nossob si raul Limpopo. Lacul Maingwal. Suprafata poate sa aiba caracter structural. Apele ce strabat deserturile tropicale In zonele desertice exista foarte putine ape ce sunt permanente. Pe aceasta sunt sectoare mai joase cu acumulari de saruri (sebkra sau salinas). In Australia hidrografia deserturilor este mult mai bogata decat in celelate deserturi. de exemplu in Marele Desert de Nisip si Desertul Gibson sunt o multime de lacuri. Lacul Carnegie. In desertul Atacama sunt doar cateva rauri semipermanente si raul Loa. In conditiile ridicarii sacadate si pe ansamblul acestor regiuni se poate ajunge la formarea mai multor generatii de pediplene care se imbuca.Hamadele desertice. Nilul Albastru. In desertul Victoria sunt mai multe lacuri. Lacul Mackay. Desertul Namib este traversat doar de raurile Orange si Ugab. Platourile domina uedurile sau depresiunile limitrofe prin versanti abrupti. Pedimentele sunt considerate ca forme de relief mostenite. Lacul Dora. Contactul dintre pediment si versant se realizeaza brusc in lungul unei linii numita knick. Bahr el Jebel. si Yaqui. Lacul Gregory. spalarea in suprafata si vantul pot favoriza dezvoltarea pe platou de blocurile si bolovanisuri de dezagregare. In conditiile actuale evolutia continua dar este mult mai lenta. exista o cantiate destul de mare de precipitatii atmosferice pentru a se putea mentine la suprafata solului. spalarea in suprafata si siroirea care la aversele de ploaie le indepartau). Lacul Yeo si alte lacuri mai mici. Cercetatorul L. Atbara. acestea fiind rezultatul trecerii unei perioade mari de timp si a unui climat cu sezoane mai umede si aride care au favorizat retragerea versantilor montani prin imbinarea mai multor procese (meteorizarea care slabea rezistenta rocilor si producea fragmente de roca mici. Din vechiul relief muntos raman martori de eroziune care domina pediplena si care poarta numele de iselberguri. In Teritoriul de Nord izvorasc 9 . Lacul Dissapoiment. Desertul Sahara este strabatut de fluviul Nil si afluentii sai. Fitzroy. au inclinare mica si implica doua sectoare. ce este permanent. Salt. Gila. Lacul Carey. unul taiat in roca si latul la exterior pe care s-au acumulat materiale intr-un strat subtire (numit bajada). nefiind absorbita.King a diferentiat cinci generatii in Africa. Pediplena este o campie de eroziune cu intindere mare rezultata din unirea pedimentlor.

cum ar fi: rezistenta la temperaturi foarte ridicate. iepuri salbatici. euphorbia si plantele suculente din sudul continentului african. se dezvolta o vegetatie bogata. substantele nutritive necesare dezvoltarii lor. si multe altele. Flora. si-au redus cat de mult posibil evapotranspiratia etc. de 1 – 2 cm . aceste plante sunt scunde. 10 . Relieful este foarte variat cu munti stancosi. din muntii Macdonnel. au reusit sa se adapteze la conditiile aspre de viata. cateva specii de arbusti. de multa cadura si nu cer foarte multe substante nutritive. iepuri comuni. camile si antilope. Plantele ce cresc in desert au nevoie de foarte putina apa. drobul desertic (Genista saharae) si carcelul (Ephedra alata). leandrul (Nerium oleander) si palmierul dun (Hyphaene thebaica). ce se scurg catre deserturile Simpson si Tanami. desi nu fac parte din aceeasi specie. a caror viata active dureaza doar cateva saptamani. formata din arbusti. Ziziphus lotus. unde climatul este mai umed. rareori ating inaltimea de 30 .40 cm. un bun exemplu ar fi acela al cactusilor ce se gasesc in emisfera vestica. km2 . fauna si solurile climatului tropical uscat. se dezvolta si isi raspandesc semintele. modul in care acestea se dezvolta. Foarte multe plante au caracteristici asemanatoare. ca: Acacia harpophylla. atat cat dureaza sezonul umed perioada in care acestea cresc. principala adaptare este aceea a necesitatii cat mai minime de apa. arborele de fistic (Pistacia atlantica) cu aspect de tufe spinoase. Ca animale de dimensiuni mari se intalnesc coioti. ele sunt clasificate dupa mai multe criterii. reguri si erguri. Vegetatia nisipurilor si dunelor este alcatuita din gramineul drin (Aristida pungeus). animalele ce locuiesc in desert s-au adaptat destul de bine la conditiile de viata oferite de catre natura. formata din graminee (Aristida) si numerosi subarbusti. hamade. temperaturi scazute. Platourile stancoase din centrul desertului Sahara sunt acoperite cu o vegetatie ierboasa saraca.mai multe rauri semipermanente. caligonum (Caligomum comosum). ca sa se hraneacsa cand soarele apune. unde creste curmalul (Phoenix dactylifera). soarecele -cangur si broaste raioase. cantitati de apa foarte mici sau opusul lor abundenta apei. Printre micile animale de desert enumeram soareci. In zonele aluvionare ale vailor si depresiunilor. Majoritatea animalelor din desert au corpuri mici. este reprezentativa pentru flora Saharei. In zonele cu umiditate permanenta se dezvolta o vegetatie de oaza. Sahara este unul dintre cele mai mari deserturi ale lumii. cu radacini orizontale pana la 25m lungime. Plantele sunt raspandite in foarte multe zone geografice de pe suprafata Globului. ce le ajuta sa risipeasca caldura. La fel ca si plantele. ce se desfasoara pe o suprafata de aproximativ 9 mil. O formatiune cunoscuta sub numele de acheb ce cuprinde plante efemere (Conovolvulus supinus). acestia se aseamna foarte mult cu agavele. Multi arbori din padurile tropicale au in general aceeasi forma si forma frunzelor asemanatoare. precum retama (Retama retam). Zilla spinosa. Unele animale isi sapa adaposturi in pamant stau in acestea atunci cand este soare si ies la suprafata.

se afla. purtand de o parte si de alta cate o frunza lunga de forma unei panglici. uneori adapostindu-se in pesteri. Desertul Kalahari. Reptilele sunt prezente in numar mare. adaptate la conditiile climatice. pentru a se feri de caldura innabusitoare a Soarelui. precum: stapelia (Stapelia). muscate (Pelargonium sp. poate rezista mai mult timp fara apa. Pasarile din desert sunt de dimensiuni mici. Mamiferele rozatoare au reprezentanti numerosi din diferite specii cum ar fi iepurele egiptean (Lepus aegypticus). pe timpul zilei cauta adapost. Ca mamifere rumegatoare se gasesc gazele (Gazella subgutturosa. in Africa se afla o speci importanta de scorpioni. Gazella dama).Desertul Namib este situat in sud-vestul Africii. Antilopa vaca (Bubalis buselaphus). Scorpionii sunt caracteristici zonelor de desert. In timpul noptii dromaderului ii scade temperatura corpului astfel pot sa reziste in timpul zilei cand temperatura aerului este foarte ridicata. antilopa spada (Oryx algazel). in sud-vestul depresiunii Kalahari. melcul gigant african (Achatina fulica). cu un trunchi napiform bilobat. acesta este renumit datorita diversitatii plantelor suculente cu flori viu colorate. iar un om in 24 de ore. 11 . Zona deserturilor din Africa este saraca si cuprinde specii din diverse grupe. Tot in aceste deserturi cresc si pepenii verzi salbatici (Citrullus lanatus).). soarecele alergator de desert (Jaculus jaculus). aici se afla dropia gulerata (Otis undula). soarecele saritor (Pedetes caffer). Euscorpius imperator. Acacia graffae). acesta poate sa bea pana la 160 de litri de apa. cobra egipteana (Naja haje) si broasca testoasa de desert (Testudo sulcata). graminee xerofile (Aristida brevifolia) si unii arbusti xerofili din genul Acacia (Acacia horida. gainusa de pustiu (Pterocloes orientalis). De un deosebit interes stiintific este gimnospermul mezozoic relictar Welwitschia mirabilis. ce sunt capabili sa ucida cu veninul lor un caine in doar cateva secunde. crasula (Crassula). hoitarul alb (Neophson percnopterns) si silvia de desert (Sylvia nanadeserti). incat isi pot petrece mare parte din viata fara necesitatea de a bea foarte multe lichide. cum ar fi soparla de desert (Scincus officinalis). Selaginella lepidophylla. ce masoara 18-20 cm lungime. este populat de garminee (Aristida) si de diferite specii de arbusti (Acacias. o alta specie de antilopa este Alcelaphus buselaphus ce poate sa reziste mai multe saptamani fara apa. in acest timp consumand grasimea acumulata in cocoasa sa. Antilopele de desert (Addax nasomaculatus)-aceste antilope s-au adaptat foarte bine la conditiile oferite de catre natura. poate sa bea si apa de mare. ele au copitele astfel incat pot calatori prin desert fara probleme si de asemenea pot consuma plante suculente si pepeni verzi salbatici. in vecinatatea Oceanului Atlantic. Dromaderul (Camelus dromaderius) este animalul simbol al desertului Sahara. litops (Lithops). soparla cu coada spinoasa (Uramastix aegypticus). Rhigozum trichotomum). sarpele de nisip (Erix).

asemanatoare loviturilor de ciocan. Spirostachys) in amestec cu arbusti halofili. Clima este mult.Mamiferele carnivore: vulpea de desert (Fennecus zerda).5 m. ce isi intinde ramurile in sus. domina arbustul de creozot (Larrea tridentata). o specie de cactus ce a ajuns sa fie folosita pentru consumul de stupefiante este peyote (Lophophora williamsii ) desert holly (Atriplex hymenelytra). Opuntia versicolor si Opuntia microdasys). Semipustiurile Marelui Bazin se desfasoara pe o regiune arida inalta. In deserturile nord-americane fauna este adaptata la conditii de caldura excesiva. agavele (Agave americana). aici se gaseste cactusul urias (Carnegia gigantea) cunoscut si sub numele saguaro. jojoba (Simmondsia chinensis). Sonora. sub forma unui candelabru. Deserturile saraturate sunt acoperite cu o vegetatie de ierburi (Atriplex. Arizona si pustiurile Chiuahua si Tamaulipa. hiena vargata (Hyaena hyaena). ca planta reprezentativa. cu radacini profunde si frunze mici. In acest desert fauna este saraca in specii adaptate la ariditate excesiva. Suaeda. precipitatiile atmosferice avand o medie cuprinsa intre 70-150 mm/an. In America de Nord deserturile se desfasoara in sud-vestul Statelor Unite ale Americii si in nordul Mexicului. In regiunile mai inalte. Arizona si pustiurile Chihuahua si Tamaulipa. pisica de barcana (Felis margarita). Vegetatia acestui desert este alcatuita din arbusti teposi xerofili de Baccharis spinosa si specii de cactusi (Opuntia. cainele lui Magellan (Canis magellanicus) si strutul american sau pasarea nandu (Rhea pennata). sobolanul neotoma (Neotoma 12 . Vegetatia acestor zone este alcatuita din plante suculente. pisica cu picioare negre (Felis nigripes). Sonora. in semipustiul Mohave si in pustiul Chihuahua. un arbust ce la maturitate ajunge masoara intre 30 si 90 cm. unele rozatoare ca tuco-tuco(Ctenomys magellanicus) care produce zgomote repetate. si arbustul Franseria dumosa. o alta planta cunoscuta este cereusul (Cereus giganteus). sacalul (Canis aureus). se afla in nordul statului Chile.in semipustiurile Mohave. Muntii Cascadelor si Muntii Sierra Nevada. Mohave. ce la maturitate ajunge sa se dezvolte pana la o inaltime de 15-18 m. fiind unul dintre cele mai mari deserturi de pe Glob. iar coada lunga prezinta in varf un smoc de par. Specii de animale caracteristice. Sunt formate din semi-pustiurile: Marele Bazin. Beavertail Cactus . are un ritm de crestere foarte lent aproximativ 2. precum: vulpea Zorro (Dusycyon). Cereus). liliaceele arborescente (Yucca brevifolia) si cactacee mai mici (Opuntia arborescens. in aceasta zona se intalnesc unele specii de carnivore. salcia de desert (Chilopsis linearis). intre Oceanul Pacific si Muntii Cordilieri. Clima din aceasta zona se caracterizeaza prin ierni aspre si veri foarte secetoase. partial persistente in anotimpul secetos. Opuntia tuna . Hesperocallis undula. mai aspra. Deserturile din America de Sud se desfasoara de-a lungul tarmului vestic. iar precipitatiile atmosferice sunt reduse (120-150 mm/an). sobolanul cangur (Dipodomys spectabilis) cu picioarele posterioare mai lungi decat cele inferioare. cuprinsa intre Muntii Stancosi.5 am/an. Desertul Atacama. Vegetatia este dominata de specii de pelin (Artemisa tridentata). cu o inaltime 1-1. sunt prezente in special rozatoare: iepurele cu coada neagra (Macrotolagus texennis).

la Marea Rosie. ce s-a adaptat la conditiile aspre ale climei. Fauna este saraca. Casuarina. jojoba. rezista la seceta. Solurile contin cantitati mari de carbonat de calciu si alte saruri (cloruri si sulfati) aduse si depuse la suprafata saun in sol prin capiularitate. calcaroase sau gipsoase. soparla cu guler (Crotaphytus collaris. iar dintre speciile de reptile sunt intalniti serpi cu clopotei (Crotalus) si broaste testoase (Gopherus agassizii). o specie de bufnita. gainusa de nisip. soparla moloh (Moloch horridus). cunoscut sub denumirea de patina desertului sau luciul negru. formand cruste dure.610 km latime si 5.100 km lungime.) Tot aici se mai gasesc si mamifere carnivore cum ar fi: coiotul (Canis latrans). consuma iepuri si oua. Deserturile australiene ocupa suprafete mari in centrul continentului. broastele de desert (Chiroptes. o specie de veverita numbat (Myrmecobius fasciatus). fructe si seminte. Deserturile lumii.1 milioane de km2 din care o parte este ocupata de catre oaze fertile. ciocanitoarea agavelor (Dryobates scalaris) si cucul alergator (Geococcyx califormianus). se mai poate intalni si veverita antilopa (Ammospermophilus nelsoni)-aceasta este mai mica decat celelalte specii de veverite. bufnita cu coarne (Bubo virginianus). Uneori mineralele dizolvate in timpul umectarii se concentreaza sub efectul evaporatiei la suprafata rocii. sobolanul cangur marsupial (Caloprymnus campestris). Solurile de desert apar discontinuu. Campylorhynchus brunneicapillus . sta mai mult pe pamant sau in vizuine subterane si are o agilitate asemanatoare chipmunk-ului. Aceasta vegetatie este constituita din specii de graminee (Trioida basedourii. in Iraq. Spinifex). o subspecie de cangur Bettong si Wallabie de stanca. Heleioporus) si unele specii de pasari: prigoarea australiana (Cosmaerops ornatus) si pietrarul (Saxicola moesta). la care se adauga arbori si arbusti din genurile Bankisa. vulpea cu urechi lungi (Vulpes macrotis).o specie de soim Falco sparverius. Gravillea. 13 . ca suprafata reala acesta masoara peste 9. Se intinde din vest de la tarmul Oceanului Atlantic pana in est. se hraneste cu radacini. Calcareus ornatus. Eucalyptus. cateva specii de pasari. acestea sunt scheletice. unde apare un strat bogat in oxizi de fier si mangan. se desfasoara precum o curea pe nordul continentului african. Solurile caracteristice mediului tropical uscat. lipsite de humus si au o culoare cenusie sau rosiatica. Desertul Sahara. treieratorul Leconte (Toxostoma lecontei).albigula). este desertul Sahara. care sapa galerii in tulpinile cactusilor cu care se hraneste. placi si concretiuni albicioase. Africa Cel mai mare desert de pe Glob. acoperit de dune nisipoase cu vegetatie ce s-a adaptat la conditiile climatice. Trioida pungens. fiind reprezentata de un numar redus de specii: cartita marsupiala de desert (Notoryctes typhlops). acesta masoara aproximativ 1. in fdunctie de tipul compusilor de fier. ce traieste in zona sudica a desertului australian.

au de la 1.830 m la peste 3. Din punct de vedere geografic putem afirma ca zona muntoasa a desertului Nubian situata in estul fluviului Nil si valea Nilului apartin Saharei. umiditatea aerului este aproape inexistenta si foarte putine oaze pot fi gaite in aceasta zona. Preluata ca intreg Sahara este un tinut ce atinge in medie altitudini cuprinse intre 400-500 m. Tunisia. Muntii Ahagaar si Desertul Libian. Aceasta regiune variaza in altitudine dintr-o parte in cealalta de la 580 catre 760 m altitudine. In Sahara cele mai cunoscute varfuri sunt Emi Koussi (3. Desertul Libian este considerat a fi zona cea mai arida din intregul desert saharian.415 m) in Masivul Tibesti si Tahat (3. si prezinta varfuri ce pot chiar sa fie comparate cu cele ale muntilor.414 m inaltime. Marea Rosie si Egiptul in est si Sudan si Valea Raului Niger in sud. Libia. Egipt. insa acestea au fost create datorita apelor ce au fost gasite la o adancime mai mare de 14 . in aceasta regiune acum 8 000 de ani se cultiva mei. dar canalele de irigatii construite de catre oameni transforma mare parte din aceasta zona de desert a Egiptului intr-un teren fertil favorabil culturilor agricole. este denumita cateodata Sahara propriu-zisa. Sahara de Vest este diferita din punct de vedere geografic fata de celelate forme de relief existente in restul desertului. pietroasa. aceste forme de relief sunt incluse si ele in “intregul” Desert Sahara. sunt acoperite de zapada. Niger. Muntii Atlas si Marea Mediterana in nord. Desertul Libian este caracterizat prin dunele de nisip foarte vaste ce pot atinge inaltimea de 122 m sau chiar mai mult. In zona centrala a Saharei se desfasoara pe o distanta de 1. acestia au parasit regiunea indreptandu-se catre zone mai bogate. Ciad si Sudan. Desi precipitatiile sunt aproape inexistente in Sahara. anis au zeci de ani. ocazional aceste rauri subterane isi croiesc drum catre suprafata. Desertul Sahara strabate urmatoarele tari Maroc. dar poseda un numar de ape subterane ce curg din Muntii Atlas sau alti munti. Exceptie fac oazele din desertul lipsit de vegetatie. Algeria.Limitele desertului Sahara sunt in vest Oceanul Atlantic. cu ariditate excesiva.003 m) in cadrul Muntilor Ahagaar. in oazele ce sunt irigate in mod natural si unde vegetatia se dezvolta in mod normal. o regiune de platou ce are o inclinare de la NV catre SE. fara nici un impediment. Intregul teritoriu prezinta deficit de precipitatii sau nu sunt prezente suprafete de apa. Mauritania. Sahara de Vest este o zona arida. Din punct de vedere climatic este situata in zona climatului tropical uscat.610 km. foarte putine zone sunt mai coborate de aceste valori. media anuala a precipitatiilor atmosferice este de 130 mm. dar pe masura ce conditiile deveneau tot mai grele pentru populatie si a aparut desertificarea. pe o perioada mica de timp unele varfuri din regiunea centrala a Saharei.40C in timpul zilei in zonele vestice si centrale. Temperatura oscileaza intre 00C in timpul noptii si 54. dar si cu dune de nisip. sunt intalnite la o altitudine minima de 150 m inaltime. In trecut Sahara a fost un teritoriu fertil. masivul Tibesti o regiune de platou. In desertul Sahara s-au creat oaze artificiale. Mali. iar in unele zone nu cad precipitatii decat la intervale mari de timp.

acestea strabat depresiuni. Temperaturile maxime ce sunt inregistrate sunt intre 350 – 450C din octombrie pana in luna martie si pot sa scada sub 00C intre iunie si august. sacali. acestea pot avea pana la 80 km lungime. orientarea acestora este de la nord-vest catre sud-est. Nordul Saharei este important pentru economie. principalii arbori ce crescin aceste oaze sunt palmierii si o specie de acacia.000 km2 . Din punct de vedere al resurselor aici se gasesc diamante si tungsten. giraffe. Ce elemente ale faunei intalnim antilope. Desertul Kalahari. numele desertului Kalahari provine din limba tswana Kgalagadi ce inseamna “marea sete”. ele fiind pe directia vantului. Africa Desertul Kalahari este o zona arida. Populatia si-a stability asezarile in apropierea tarmului Oceanului Atlantic. dunele sunt de tipul dunelor paralele. in mare parte acestea cad in perioada octombrie-mai. Ce vegetatie in desertul Kalahari se intalnesc specii de acacia. In aceasta regiune cantitatile de precipitatii atmosferice ajung pana la 200 mm anual. Singura suprafata de apa ce este permanenta este raul Boteti. mai multe subspecii.1 000 m. sacali. o multime de animale rozatoare. celelalte rauri ce strabat desertul sunt putine si apar dupa ce ploua. si in sud in Africa de Sud catre Raul Orange si in vest pe teritoriile inalte ale Namibiei. vulpi. acesta se desfasoara centul si sud-vestul Botswanei si parti din centrul si vestul Africii de Sud. palmieri si vegetatie de savana si multe alte specii de plante ce reprezinta o sursa bogata de hrana pentru animalele ce traiesc in aceasta regiune. hiene. In timpul anului media precipitatiilor cazute este sub 50 mm. hiene si Mellivora capensis. pana in Botswana catre est in Zimbabwe. si multe specii de pasari. apale subterane se gasesc la adancimi mari. maro sau alba.500 km de-a lungul coastei sudvestice a Africii. depresiunile au dimensiuni de la cativa metri pana la zeci de kilometri si asigura cursuri temporare sau semipermanente de apa. Africa Desertul Namib se intinde pe aproximativ 1. aici datorita curentului Benguelei nu se pot forma nori din care sa cada precipitatii convective. Cea mai extinsa regiune protejata din Kalahari este Rezervatia Central Kalahari Game in Botswana si Parcul 15 . Bazinul Kalahari are o suprafata de aproximativ 930.000 km2 . ce se afla in interiorul plaului sudic al Africii.000 m peste nivelul marii. Dunele pot avea o inaltime variabila de la 6 m la 60 m inaltime si sunt separate de culoare interdunare ce variaza ca lungime. Desertul Namib. antilope. Ca fauna gasim gazele. spre desert. Altitudinea cea mai mare din Desertul Kalahari este de 1. nisipurile desertului au culoare rosiatica. Kalahari face parte dintr-un bazin nisipos foarte mare ce se desfoasoara pe teritoriul Angolei si al Zambiei in nord. in mare parte pe teritoriul statului Namibia. Desertul Kalahari masoara 260. datorita depozitelor de petrol gasite in Algeria si Libia.

cunoscuta sub numele de Rann of Kutch. Desertul Arabic. Egipt Desertul Arabic sau desertul estic cum mai este denumit. in est de lantul muntilor Arāvalli. Desertul Denakil. numit Alpii Denakil. Marea Rosie si Canalul Suez in est. in sud de o mlastina de sare. Etiopia Desertul Denakil se afla in nordul Etiopiei si se extinde in Eritrea si Djibouti. este situate in zona centrala a Depresiunii Denakil. roca fosfatica. este o regiune ce se afla in nord vestul Indiei si estul Pakistan-ului. in anul 1995. conuri vulcanice fumegande. Subteranul desertului contine mici depozite de mangan si potasiu. Altitudinea maxima din acest desert este de 2. un bazin triunghiular ce coboara pana la 120 m sub nivelul marii si este despartit de Marea Rosie printrun lant de dealuri. sare si piatra de constructie.100 m in rest fiind altitudini mult mai mici pana ce coboara in mod brusc la nivelul marii. din Peninsula Arabica. izvoare calde si terenuri sulfuroase. Numele de Desertul Arabic ii revine si Marelui Desert de Nisip. dupa aceea panta urca pana la un lant de munti vulcanici ce face legatura cu Marea Rosie. nitrati. Desertul Denakil face parte din sistemul Valea Marelui Rift.Transfrotier Kgalagadi. cu o medie anuala a temperaturilor de pe timpul zilei. India. Zona arida a determinat conditiile de trai pentru oameni sa fie foarte aspre. are ca vecini in nord Marea Mediterana. de 270C si maxime ce pot atinge valori de peste 500C. precipitatiile atmosferice din aceasta regiune se inregistreaza sub 200 mm/an. In aceasta regiune 16 . dar acestia s-au adaptat existand cateva sate agricole ce se gasesc pe platou si in munti. Aici sunt numerosi vulcani activi. ce se intinde atat pe teritoriul Botswanei cat si al Africii de Sud. In aceasta regiune se gasesc depozite de turcoaz. acesta este unul dintre cele mai fierbinti deserturi din lume. Desertul Nubian (de-a lungul paralelei de 220 latitudine N) in sud si in vest Valea Nilului. este o zona cu activitate seismica importanta. Zone din desert sunt populate de zebra si magari salbatici. unul dintre cele mai fierbinti si in mare parte nelocuite deserturi de nisip din lume. si in vest de catre Valea Indusului. Desertul Thar. desertul Thar este marginit in nord-vest de catre Raul Sutlej. Desertul este caracterizat de formatiuni de lava neagra. dar principala resursa naturala este sarea. de exemplu Muntele Erta'ale aflat la 503 m altitudine a erupt recent. in est zona este in mare parte un platou cu forme neregulate. India Desertul Thar sau Marele Desert Indian. este o regiune arida din estul Egiptului. desi seisme puternice nu s-au mai inregistrat in ultimul secol. Cea mai mare parte a desertului se afla in statul Rājasthān. denumit popular Rub‘ al Khali (Patrarul Gol).

cu o medie anuala cuprinsa intre 127 mm si 254 mm si temperaturile cresc pana la 530C in luna iulie. prelucrarea pieilor de animale si industria lemnului.arida a fost locul unde India a detonat primul sau sipozitiv nuclear. Dasht-e Kavir este cel mai mare dintr-o serie de bazine mici situate in zona nordica. Intinderea sa de la nord catre sud este de 190km si suprafata sa totala este de aproximativ 54. In desertul Dasht-e Kavir nu se gasesc terenuri cultivate. Majoritatea bazinelor se afla la o altitudine de 900 m. concentratia de sare din sol este mult prea mare ca desertul Dasht-e Kavir sa fie acoperit de vegetatie. contrar faptului ca aici se gasesc unele plante ce rezista la concetratia de sare desertul este sterp. In aceasta regiune a fost creat Parcul National Desertul Thar pentru a proteja o suprafata de 3. pe perioada iernii desertul primeste cantitati mari de precipitatii si mare parte din bazinul Kavir poate sa fie acoperit de ape timp de mai multe saptamani. Jodhpur este piata de desfacere deoarece este in apropierea terenurilor irigate unde se cultiva bumbac si faina. Pe teritoriul desertului Thar s-au infiintat cateva orase. varfurile montane din jurul acestora au inaltimi variate cuprinse intre 1. Populatia desertului are ca principala activitate economica pastoritul. ceea ce permite explorarea desertului. Precipitatiile atmosferice sunt putine.800. Semnān. la Pokaran in anul 1974. Iarna temperaturile inca sunt ridicate dar noaptea apare fenomenul de inghet. Pe timpul verii temperaturile cresc foarte mult si de obicei aici nu cad precipitatii. catre provincia estica Khorāsān. Un mare sistem de irigatii si un proiect de energie electrica au ajutat la dezvoltarea regiunii desertice Thar. Dasht-e Kavir. cateva dune de nisip se afla in partea sudica a desertului. mai ales nordul si vestul desertului. O multitudine de deserturi raman neexplorate. Din orasul Jaisalmer se realizeaza safari-uri cu camele. aceste elemente au ajutat in special la dezvoltarea agricola. Cea mai mica altitudine este 61 m in apropierea Rann of Kutch si 457 m in muntii Arāvalli. Acest oras a fost fondat la sfarsitul secolului al XV-lea si cateva dintre vechile cladiri din acest oras inca mai rezista. Desertul Thar masoara 800 km lungime si 490 km latime. In ciuda umezelii din timpul iernii. acestea s-au adaptat la conditiile de viata. 17 . a Iranului. montana. Iran Dasht-e Kavir se afla in partea central nordica a Iranului. tipurile de relief din aceasta regiune sunt in mare parte dune de nisip si campuri cu roci si zone acoperite de vegetatie mica. acesta incepe de la 50 km departare de orasul Qom (spre vest) si se extinde catre est pe o distanta de 290 km prin provincia nordica a Iranului. nu tocmai primitoare.400 km2.500 m si 1.000 km2 pe care se afla specii de plante si animale rare si aflate in pericol de disparitie. asezari umane iar vegetatia este inexistenta chiar daca in aceasta regiune apa nu lipseste.

nu prezinta oaze si se poate trai in spatiul acestuia doar temporar.U. in est. ca suprafata. Desertul Colorado. Rub‘ al Khali. variind in latime intre 24 si 80 km. unde a cazut un meteorit. An Nafūd. este situl Wabar.A. localizat in centrul desertului Rub‘ al Khali. Aici plantele ce cresc sunt in numar foarte mic. Tocmai de aceea oameni si animalele se feresc sa traverseze acest desert. Statele Unite ale Americii Desertul Colorado. in sud. Desertul An Nafūd este caracterizat de dunele de nisip de forma paralela. din S. crusta are o latime cu valori cuprinse intre 10 si 100 mm si se poate sparge in orice moment si cei care ar cadea ar ramane prinsi in mlastina de dedesubt. Asemeni desertului An Nafūd. in nordul desertului se afla marginea sudica a desertului Sirian. in general ea fiind evitata de catre oameni. unul dintre cele mai bine pastrate locuri din lume. suprafetele din piatra fiind spalate si au suferit pierderi de materiale. In unele regiuni vanturile au transformat relieful. in timp ce altele sunt stabile. in lunile reci de iarna. este aproape la fel de mare precum statul Texas. Rub‘ al Khali se intinde din sudul Arabiei Saudite pana dincolo de granitele cu Yemen si Oman. o regiune arida aflata in sud-vestul Americii de Nord. de catre nomazii crescatori de camile numiti Beduini. separa desertul Colorado 18 . Caile de comunicatie ale Iranului nu sunt prezente in aceasta regiune. majoritatea au de la 6 la 15 m inaltime. Rub‘ al Khali este unul dintre cele mai mari deserturi ale lumii. Rub‘ al Khali este o mare de nisip. dar unele ating peste 30 m inaltime. exceptand oazele irrigate de izvoare sau fantani. O serie de lanturi muntoase. Acesta face legatura regiunile desertice nordice cu Rub‘ al Khali. Deserturile din Arabia Saudita Mai mult de jumatate din suprafata Arabiei Saudite este reprezentata de desert. masoara circa 650. inclusiv Muntii San Bernardino si Chocolate. culmi si dealuri. separand Najd si Al Aḩsā’. Unele zone de desert sunt acoperite de dune de nisip. O centura formata din dune de nisip si creste este cunoscuta sub numele de Ad Dahnā’ se intinde in sud de-a lungul desertului An Nafūd. se intinde de la Trecatoarea San Gorgonio din muntii San Bernardino in sud-estul Cliforniei pana la Baja California in nord-vestul Mexicului. dunele de nisip au forma unor ciucuri lungi sau dealuri inalte. unele dintre ele avand inaltimi de pana la 150m. in sud si Ad Dahnā’ ce face legatura intre cele doua. In Arabia Saudita sunt trei mari deserturi ce se desfasoara in trei zone ale platoului central al tarii: in nord. Modelate de catre vanturi. crusta de sare nu ar rezista sub greutatea lor. Desertul Rub‘ al Khali este mult mai mare si mai uscat decat celelalte deserturi din Arabia Saudita.000 km2 . ce se misca.Numele desertului provine de la cuvantul persan kavir ce inseamna mlastina de sare sau o teren innamolit acoperit de o crusta dura de sare cristalizata.

de desertul Mojave. Desertul Sonora este delimitat de desertul Mojave in nord. temperaturile ating valori de 380 C.000 km2. toate aceste rauri isi au 19 . Pe timpul verii. iarna este predominant blanda. Imperial National Wildlife si Kofa National Wildlife Refuge. ce se desfasoara pe o suprafata de circa 6. toate aceste zone sunt parti existente ale desertului Sonora Altitudinile desertului Sonora sunt relative mici in comparative cu regiunile inconjuratoare. Guyanas si Ciudad Obregón. se afla sub nivelul marii. iar in Mexic Hermosillo. Raul Yaqui. Raul Salt. fiind dezvoltat un sistem de canale de irigatii ce preiau apa de la acest rau.799 km2. ea alimentand raurile ce strabat desertul. Valea Coachella si Valea Imperiala. America de Nord Desertul Sonora este o regiune arida ce se intinde pe teritoriul Arizonei. Regiunea desertica este impartita in numeroase rezervatii unde traiesc amerindieni si unitati militare americane si baze aeriene. adica in luna ianuarie temperaturile au valori cuprinse intre 100 si 160C. muntii din Arizona. Alte zone unde se mai afla orase in cadrul acestui desert sunt Indio. aici sunt incluse depresiunile Salton Sea. insa mai mult de 80% din populatie locuieste aici. Desertul Sonora. Suprafata Sonorei este de aproximativ 310.10 C. Cabeza Prieta National Wildlife Refuge. Desertul Mojave are o suprafata de 52. acestea ajung pana la maxim 300 m inaltime. Monumentul National Organ Pipe Cactus. in anul 1994 s-a infiintat Rezervatia Nationala Mojave. intre aceste rauri se mentioneaza Raul Colorado. Zone mari din desert sunt pastrate sub forma de parcuri naturale: Parcul National Joshua Tree. Regiunea este strabatuta de Raul Colorado. desertul Sonora devine una dintre cele mai uscate si calduroase regiuni din America de Nord. in special in apropierea orasului Phoenix si Tucson.199 km2 . Yuma in Arizona. totusi in mare parte apa din regiune provine din subteran. iar in sud Sierra Madre Occidentala din Mexic. mai exact 320 km lungime si 80 km latime. Majoritatea zonelor din desert nu depasesc mai mult de 250 mm/an. Mare parte din regiune. tinuturile inalte ale statului Arizona in est. Chocolate si Chuckwalla. Desertul Colorado este o regiune adiacenta a desertului Mojave. Desertul Mojave. Raul Fuerte si Raul Sinaloa. acesta face parte din Marele Bazin. Raul Gila. Temperatura se schimba in mod brusc de la 00 C la 46. zonele cele mai inalte sunt muntii californieni. Statele Unite ale Americii Desertul Mojave este o regiune arida din sud-estul Californiei. Blythe si El Centro in California. in sud-estul statului California si in nord-vestul Mexicului (de obicei in unele lucrari este inclusa aproape toata Peninsula Californiei). precipitatiile rareori depasesc valoarea de 102 mm/an. Kofa si Harquahala si in mexic Cerro del Pinacate. in sudvestul acestui stat. Desertul Sonora ocupa 20% din teritoriul statului Arizona. in subteranul desertului s-au gasit depozite de borax si minereuri de fier.

Ca plante indigene aici se gasesc Joshua tree. in ciuda faptului ca Atofagasta. orasele chiliene Atofagasta si Santiago au temperaturi cu valori comparabile.000 km2. mesquite. in statul Australia de Vest. iar in est de Muntii Anzi. ce este capabila sa reziste foarte bine la temperaturile foarte ridicate de pe parcursul zilei. Vegetatia desertului este foarte putina si dispersata cu exceptia a unor oaze. in ciuda pozitiei apropiate a acestuia de Ecuator. chuckwalla. pricly pear. Agricultura dezvoltata in aceasta regiune desertica se bazeaza pe irigatii si pe apa raurilor ale caror niveluri au inceput sa scada tot mai mult inca din anii ”60. in est este limitat de catre coasta Oceanului Pacific. aduc cu ele un aer rece ce forteaza aerul cald sa urce si astfel acest aer rece ii ia locul celui cald. Printer mamifere aici gasim veverite. Din punct de vedere al faunei aici se afla specii remarcabile de reptile. soparla de desert cu corn si numeroase specii de serpi cu clopotei. cholla. creozot etc. organ pipe si barrel cactus. Desertul Sonora detine o remarcabila si unica vegetatie.izvoarele in regiunile mai inalte din apropiere. si la temperaturile scazute din timpul noptii si unui sol sarac in substante nutritive. Gekko gecko. Australia In anul 1873 exploratorul britanic Peter Warburton a devenit primul european care a travesat Marele Desert de Nisip. Acesta are zone intinse de dealuri de nisip si mlastini de sare. Aici precipitatiile atmosferice cad doar de doua sau patru ori intr-un secol. Desertul are o suprafata de aproximativ 363. sobolanul-cangur. aici se gasesc mai multe subspecii. lipsa precipitatiilor duce la o inversiune termica. coioti etc.700 km de Ecuator. Marele Desert de Nisip. dintre acestea enumeram triburile Karadjeri si Nygina. De exemplu. In subteranul Marelui Desert de Nisip se gasesc numeroase resurse minerale importante. precipitatii atmosferice putine. Aceasta inversiune termica produce foarte putina ploaie si foarte multa ceata. foarte putine ca numar. America de Sud Desertul Atacama este o regiune arida. din regiunea Atacama. acest desert este una dintre cele mai aride regiuni ale lumii. apele reci sunt aduse din zona Antarcticii de catre curentul Humbolt. vulpi. regiune arida aflata in nord vestul Australiei. broasca testoasa de desert. situat in nordul statului Chile. 20 . Desertul Atacama. In acest desert traiesc mai multe triburi de aborigeni australieni. soareci. tufe de burro. Inversiunea termica pastreaza temperaturile la valori mici. este la o distanta de 1. printer care saguaro. staghorn. Cea mai raspandita specie de plante in aceasta regiune este cactusul. ce se intersecteaza cu unele teritorii acoperite de vegetatie. vanturi puternice. cunoscut si sub denumirea de Bazinul Canning. monstrul Gila. soparla de desert Colorado. iepuri. palo verde.

Agricultura Libiei se bazeaza pe cultura tomatelor. insa in prezent este nevoit sa importe mai mult de un sfert din necesarul de cereale si mult mai mult carne si produse lactate. turismul este o ramura economica exploatata la maximum de catre egipteni. creand sisteme de irigatii. dar fertila. Egiptul are numeroase resurse economice. Modul in care influenteaza deserturile tropicale populatia si dezvoltarea economica a statelor. cartofilor. resursele de petrol aduc si acestea beneficii. Suprafata cultivabila a Egiptului este restransa. In secolul trecut Egiptul nu necesita importuri de cereale. fructe si legume. Niger. aici a fost dezvoltat un sistem de irigatii foarte bun. in curs de dezvoltare. si foarte dezvoltate (Statele Unite ale Americii si Australia) Africa este continetul cu cele mai multe deserturi. maslinilor si a orzului. In prezent statul exporta fructe si legume. Maroc. curmale. pasarilor de curte si a vitelor. Majoritatea statelor ce-si au asezarile omenesti in zonele desertice sunt din punct de vedere economic slab dezvoltate. Cresterea animalelor este axata in principal pe cresterea ovinelor. si in acela sit imp cele mai mari. Desertul Sahara strabate multe tari. cereale. Populatia acestui continent a reusit sa se adapteze foarte bine la conditiile de trait oferite de natura. Libienii au incercat sa-si dezvolte economia bazandu-se agricultura de pe coasta mediteraneana. citricelor. Este o zona bogata din punct de vedere al lacurilor sarate. acestea fiind exploatate tara se afla intr-o continua dezvoltare. Principalele culturi agricole sunt cele de bumbac. “Marele Rau Creat de Oameni” este proiectul care a fost construit de 21 . acestea sunt: Libia. zahar si orez. caprinelor. Ciad si Sudan. dar in acelasi timp au incercat sa influenteze natura. a graului. pe teritoriul statului Australia de Sud si Australia de Vest. iar Valea Nilului este esentiala pentru economie deoarece in aceasta zona agricultura este cel mai bine dezvoltata. de catre Platoul Nullarbor. Desertul Victoria. aceasta se intinde de la est catre vest pe o distanta de 725 km si este separat de Marele Golf Australian. tussock si multe altele. camilelor. si cresterea animalelor. Egipt. In 1875 exploratorul britanic Ernest Giles a devenit primul european care a traversat acest desert. Australia Desertul Victoria este o regiune arida din zona sudica a Australiei. acesta l-a denumit cu numele Reginei Victoria. mare parte dintre ele. cu multe dune de nisip si teritorii acoperite de vegetatie. Este localizata de-a lungul raului Nil si in Delta Nilului. Nisipurile acestuia sunt de culoare rosiatica. Algeria. regina Regatului Unit al Marii Britanii. el fiind principala sursa de apa pentru terenurile arabile din zona. Mauritania. deoarece acolo s-au putut obtine culturi mai bune si mai productive decat in sudul tarii.Pe teritoriul acestui desert se intalnesc specii de acacia. Mai multe gruburi de aborigeni locuiesc in aceasta regiune. Mali. Agricultura Egiptului este ajutata in principal de catre fluviul Nil. curmalilor. s-au putut intreprinde activitati piscicole si multe altele. stejari de desert. Tunisia. statii de desalinizare a apei.

5. in aceste zone nefiind crescute porcinele datorita religiei si culturii locuitorilor.000 hectare de pamant.tone) din care grepfruit. ovine (8. 231.8 mil. mai ales grepruit si curmale etc.600 tone). Algeria. In 1990 guvernul Algerian a incercat sa replanteze cateva dintre vechile podgorii. Trestia de zahar. 760. capete si vite 1. cele de fructe. 1. si trestie de zahar (947.5 mil. (5. includ cereale (3. tone). el poate sa transporte apa din sudul Libiei catre coasta si sa irige pana la 75.7 milioane de capete de bovine. cartofi si sfecla de zahar (171. curmalele. populatia acestui stat a reusit si ea sa se adapteze la conditiile impuse de regiunea in care traieste.4 mil. Tot in Tunisia. 2. cartofi. In celelalte tari care-si au teritoriul in cadrul Saharei au agricultura dezvoltata in aceeasi masura. capete). In fiecare an statul se confrunta cu o productie agricola ce variaza de fiecare data. Marocul este si el o tara pe teritoriul careia se intinde Sahara.2 mil. caprine 3. capete). ovine. o planta ce rezista la seceta. tone).000 cai si 76 mil.6 milioane. oile. precum grau. orz. In sudul tarii terenurile arabile sunt putine. capete).7 mil. Cresterea animalelor este la fel de dezvoltata ca in celelalte tari. tone). De exemplu in Mauritania principala activitate agricola este cea a cresterii de animale. 6. ca ar fi in numar de 17.503 000 tone). principalele culturi fiind cele de cereale. agricultura acestui stat este axata mai mult pe cresterea animalelor. Principalele culturi. tone).4 mil. si cartofi (1 mil. legume si pepeni (2. din oazele sahariene. In Tunisia seceta joaca un rol foarte important pentru agricultura. Principalele culturi. caprine (5.600 tone). tot aici mai cresc si alte varietati de fructe si legume. si fructe.1 mil. capete) si pasari de curte (4. a resurselor pentru canale de irigatii.7 mil. tone). curmale si masline. Urmeaza culturile de cereale. pepeni. 57. tone). capre. aceasta este cultivate in special in regiunile tropicale. principala activitate agricola fiind cea a cresterii de animale. mai ales grepfruit si curmale (2. mei etc. si portocale din Peninsula Cape Bon (957. ca cele mentionate mai sus.4 mil. pasari de curte. Majoritatea locuitorilor Sudanului traiesc din agricultura. aici sunt incluse cele de tomate si pepeni (3. sunt incluse culturile de cereale precum graul. bovine (1.5 mil. caprine si vite.2 mil. cartofi si sfecla de zahar (1. acest sistem de irigatii strabate Sahara. principala acuza este seceta si lipsa apei.200).1 milioane caprine. O alta cultura importanta pentru economia Algeriei este cea a tutunului. mai ales grepfruit.3 milioane de capete. au fost cele de cereale. la fel ca sin in celelalte tari sahariene.9 mil. fiind inregistrate 16 milioane de ovine. in 2003. au fost in 2003. in special ovine.000 camile. dar 7% din teritoriul tarii este cultivat. Dintre animalele ce sunt crescute in aceasta tara. pentru irigarea culturilor. o ramura a agriculturii este aceea a cresterii animalelor. orzul (1. tone).1 mil. fructe (1.catre oameni pentru a putea fi de folos fermelor. Principalele culture. tone). este prelucrata si 22 . se preconiza in anul 2003.2 mil. curmale.2 mil. sunt cultivate pe teritoriile mai fertile din nord. fructe. pentru a incuraja cresterea productiei de vin. legume si pepeni (2.000 vite. tone). aceasta activitate fiind una traditionala pentru industria Algeriei. in special grau si orz (8 mil. grau si sorghum.860 tone). statul importand peste 75% din necesarul de hrana. Productivitatea agricola din Algeria este mica. in anul 2003. principalele culture fiind cele de orez. legume. fructe. porumb. precum curmalele (979.

40 mil. seceta prelungita de la mijlocul anilor “80 au distrus majoritatea culturilor agricole si a decimat mare parte dintre turmele de animale.U. 3. fasole. aici fiind in mare parte munti si zone aride (desertul Sonora).8 mil. la produsele lactate si oua etc. cum sunt cele de servicii. Principalele culturi sunt cele de porumb.A. Tierra del Fuego si Magallanes. ce sunt crescute in regiunile din Patagonia. tone). Animalele ce sunt crescute aici sunt oile. 47 mil. in aceste zone dezvoltatndu-se alte ramuri economice.1 milioane de capete de bovine. pasari de curte.7 mil.3 mil. nectarine. 6. si totusi in aceste zone aride exista numeroase orase. aflata intre raurile Nilul Alb si Nilul Albastru.8 mil. citrice. oi. tomate. Chile (desertul Atacama).transformata in zahar. vite 3. In Mexic (desertul Sonora).3 mil. de cereale si 611.1 mil. bumbac si citricele. cele mai multe deserturi se afla in S. legume (2. porumb si trestie de zahar. 23 . California conduce pe plan economic si la cresterea animalelor. Agricultura statului Arizona este in special axata pe productiile de legume.938 tone de bumbac au fost recoltate in anul 2003. este un stat cu un numar mic de terenuri arabile. orez.5 mil. produse lactate etc. cartofi. legume morcovi.000 cai. 3. In anul 2002 culturile cele mai mari au fost cele de fructe. tot aici se mai produce bumbac.8 mil. mai ales grepfruit si mere (1. Statul California (desertul Sonora) este principalul stat al S. terenuri cultivate in regiunea Al Jazīrah. orz.U. Principalele culturi sunt cele de fructe dintre care enumeram curmale. In 2003 animalele crescute erau in numar de 38. insa teritoriul acestui stat este foarte mare si astfel zonele desertice chiar daca nu sunt cultivate acestea nu au influentat foarte mult economia tarii. spanac. lana obtinuta 16. aici fiind hectare intregi acoperite de podgorii. in intreaga tara au fost inregistrate peste 3. broccoli.2 mil. de echipamente sportive si produse electonice (computere) si multe altele. in 1997 s-au vandut produse agricole de peste 23 miliarde de dolari. principalele culturi sunt cele de mei. Cresterea animalelor este si ea importanta pentru economia statului. sau Phoenix din Arizona.000 tone. in principal bovine.5 mil. porcine. sfecla de zahar. tone). care este un important centru economic al statului Arizona. si porumb (1.. Majoritatea cantitatilor produse sunt exportate in Statele Unite ale Americii. doar 14% din teritoriu este cultivat. Productia de vin este si ea foarte mare. fiind implicat in productia de confectii. 670. Circa 2. deoarece relieful nu permite transformarea a cat mai multor zone in terenuri favorabile agriculturii. legume si citrice.189. sfecla de zahar si cartofi (1. caprine si 25. agricultura reprezinta peste 86% din populatia active. capete. ovine. capre. capete de ovine. tone.A din punct de vedere al productiei agricole. orez. masline. orez. tone). sorghum. de exemplu Las Vegas din desertul Nevada este imperiul jocurilor de noroc.9 mil. In America de Nord.729). 8. Pentru export sunt cultivate terenurile cu cafea. tomate. bumbac si multe altele. mai ales zona nordica sic ea din apropierea capitalei (Mexico City). In Mali. citrice si alte fructe.9 mil. camile si 39 mil. ovine. pasari de curte. 6. pasari de curte. vite.

fiecare are particularitatile sale. a vietii in sine. peisaje minunate schimbate de catre aceasta. acestea se afla in Australuia de Sud. datorita podgoriilor existente aici. Astfel mediul tropical uscat ofera formatiuni unicate de relief. orz. In Australia doar 7% din teritoriu este cultivat. dar intotdeauna natura reuseste sa creeze un echilibru intre elementele sale. ocupa circa 27 % din terenurile arabile. totusi plantele si animalele ce cresc in aceste regiuni neprimitoare au incercat sa se dezvolte in armonie cu mediul. au costruit statii de desalinizare a apei si multe altele. aici principalele culturi sunt cele de trestie de zahar. Victoria se sud-vestul Australiei de Vest. aceasta poate sa fie foarte capricioasa sau reuseste sa ofere conditii necesare aparitiei vietii. agricultura se bazeaza in special pe cresterea ovinelor. porumb. Valea Barossa din Australia de Sud si Valea Hunter din New South Wales sunt cele mai cunoscute zone din Australia. Clima are o foarte mare influenta in dezvoltarea reliefului. 24 . creandu-se o armonie intre toate elementele naturii. construind sisteme moderne de irigatii. Din informatiile primite descoperim ca desi mediul tropical nu este tocmai propice dezvoltarii vietii. orez. la fel ca si celelalte medii climatice. dar in acelasi timp s-a dovedit ca oamenii se pot adapta foarte bine la mediu desi acesta le este potrivnic. sorghum. Mediul tropical uscat este unic in lume. specii unice si iremarcabile de plante si animale. Australia este renumita si pentru podgoriile sale de vin. adaptandu-se la conditiile impuse de catre acesta.Australia este o tara foarte dezvoltata din punct de vedere economic. Totodata daca oamenii nu si-au putut procura hrana din regiunile aride au incercat sa gaseasca metode de combatere a lipsei de apa. New South Wales. a caldurii excesive.

Bucuresti. Ed. “Geografie fizica. Bucuresti. Program” 25 . 2005. Enciclopedica. 2006. 2004.. Terra camin al omenirii si Sistemului Solar”. Bucuresti. Editura Aquila “93. Posea G.. 2003. “Geomorfologie”. Oradea Povara R.. Editura Universitara. Ed. *** 2005. Bucuresti. Armas I.. 1998. “Atlas Geografic. “Microsoft Encarta Reference Library Program” *** 2003. Stanila A. Fundatiei Romania de Maine. “Ghid Complet Australia”. “Climatologie Generala”. “Biogeografie”. Fundatiei Romania de Maine.. Ed.Bibliografie: Ielenicz M.