Climatul tropical uscat si caracteristicile sale

Termenul de desert este dat regiunilor ce sunt caracterizte prin mediile anuale ale precipitatiilor atmosferice, ce sunt sub valoarea de 254 mm, o rata a evaporatiei ce depaseste cantitatea de precipitatii, si in marea majoritate a cazurilor, temperaturile inregistrate sunt foarte ridicate. Datorita lipsei de precipiatii si a umiditatii relative a aerului, majoritatea razelor solare patrund direct in sol. Pe timpul noptii solul trimite radiatia primita pe timpul zilei inapoi in atmosfera, de aceea temperaturile pot sa sdcada foarte mult. Principalele regiuni de clima tropical uscata sunt situate in nord-vestul Mexicului si in lungul coastelor vestice ale Republicii Peru si a partii vestice a Republicii Chile, in Africa de Nord (Sahara) si Arabia, in sud-estul Iranului si jumatatea vestica a Pakistanului, in vestul Indiei si in Australia Centrala si Vestica. Regiunile cu climat tropical semiarid au o dezvoltare mai mare in Africa, unde se intind sub forma a doua zone care marginesc la nord si la sud desertul Sahara, precum si a unei zone de forma neregulata care se intinde la nord si la vest de desertul Kalahari (in Angola, Nmibia, Zambia, Botswana si Republica Africa de Sud). Pe continentul asiatic, climatul tropical semiarid se dezvolta in zona muntoasa din Peninsula Arabia, in cea mai mare parte a Iranului si in parti inseminate din Pakistan si India. In Australia zona topicala semiarida margineste la nord si la est de Marele Desert Australian. Deserturile tropicale sunt cuprinse intre 400 latitudine N si 400 latitudine S. Temperaturile maxime absolute diurne sunt foarte mari, de exemplu in desertul Sahara s-au inregistrat 580C, in California-Valea Mortii 56.70C, noaptea temperaturile coboara pana la 0 0C. Datorita acestor temperaturi foarte ridicate precipitatiile atmosferice sunt foarte reduse, lumina intensa, iar vanturile bat aproape fara intrerupere. Pe glob, deserturile sunt foarte raspandite, in emisfera nordica se gasesc pe continentul african, in Peninsula Arabica, Irak, Iran, Pakistan, nord-vestul Indiei (Desertul Thar), iar in Statele Unite ale Americii se gasesc in urmatoarele state Utah, Idaho, Oregon, Nevada, Arizona si California; Mexic (desertul Sonoran). In emisfera sudica se afla in America de Sud (Atacama), Africa de Sud (desertul Kalahari), iar in Australia – Desertul Victoria, Marele Desert de Nisip. Deserturile africane ocupa suprafete mult mai mari decat cele de pe celelalte continente, Sahara masoara peste 9.1 milioane km2, desertul Kalahari are peste 260.000 km2, desertul Namib masoara aproximativ 1.500 km lungime, iar celelalte deserturi sunt mai mici decat acestea.

Caracteristicile climatului tropical uscat.
Zonele morfoclimatice uscate cu morfogeneza impusa permanent de procese fizice.

1

Desfasurare si caracteristici bioclimatice. Aceste zone sunt incluse in regiuni ce se desfasoara intre 50 - 450 latinudine nordica si sudica, insa acestea sunt concentrate mai mult in apropierea tropicelor. Caracteristici specifice au cantitatile de precipitatii atmosferice extrem de mici, ce cad doar sub forma de averse si foarte rar, amplitudini teermice mari, deficit de umiditate ridicat, o slaba prezenta, o slaba prezenta a vegetatiei si a solurilor si un contact direct al agentilor externi cu roca. In functie de gradul de ariditate, aceste regiuni reprezinta aproximativ 35% din suprafata totala a uscatului. Aceste regiuni sunt impartite in deserturi hiperaride (4%), aride (15%), semiaride cu caracteristici tranzitorii spre zonele vecine (16%). Cele mai extinse sunt in Africa si Asia, dar in comparative cu suprafata continentelor acestea ocupa 83% in Austarlia, 64% in Africa, 39% in Asia, 33% pe cele doua continente ,America de Nord si America de Sud. Din Mongolia pana in vestul continentului african s-a format un sistem ce se intinde pe 11 000 km, in celelalte continente aceste regiuni reprezinta zone disparate mai mici la diferite altitudini. Din punct de vedere altimetric cuprind regiuni pana in 500 m (campii si podisuri) la acre se adauga depresiuni mari si podisuri intramontane de inaltime medie (Takla Makan, Tibet, Mexic) sau chiar munti din zona tropicala (Ahagar, Hogar, Tibesti in Africa, muntii din Iran si Afganistan etc.). Cea mai mare parte a lor sunt in regiuni de platforma veche supuse modelarii inca din mezozoic la care se adauga si altele mai noi. Caracteristicile climatice dominante sunt uscaciunea accentuata corelata cu precipitatii extrem de putine si cu o evaporatie puternica. Exista regiuni in care cantitatea de precipitatii anuala (aproximativ 300mm) se realizeaza cu o oarecare regularitate (in Sahelul african in iulie – septembrie, sud-vestul Australiei, Orientul Apropiat, California in sezonul de iarna) dar si intinse unitati unde ploile asigura o medie multianuala de circa 200 mm care se produce la intervale fara periodicitate dar cu 1-3 averse la intervale foarte mari de timp (uneori de mai multi ani). Cantitatile reduse de precipitatii conditioneaza, cu exceptia fasiilor litorale, o umiditate relative modesta, in jur de 60%, dar care variaza in timp si de la un sector la altul al desertului. Aerul uscat favorizeaza o insolatie puternica care va determina ziua temperaturi la nivelul suprafetei de nisip de peste 500C (in Sahara s-au inregistrat valori de 70-780C). In timpul noptii radiatia terestra intense conduce la temperaturi apropiate de 00C si chiar sub aceasta valoare, de exemplu Muntii Ahaggar inghetul nocturn depaseste 110 zile cu temperaturi minime ce coboara la -100C. In aceste conditii termice evapotranspiratia este ceea ce conduce la un deficit de umiditate foarte mare, lucru accentuat local de constitutia petrografica (rocile magmatice impermeabile care nu favorizeaza stocarea apei; masele groase de nisip care conduc la un grad ridicat si rapid de infiltrare la adancime a slabelor cantitati de precipitatii atmosferice). Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 200C si 280C (21.60C la El Golea in Sahara algeriana) si pot datorita altitudinii, conform gradientului termic vertical (19.10C la Windhoek in Namibia), sau datorita prezentei curentilor oceanici reci, la 160 - 190C (16.60C la Walvis Bay, pe tarmul desertului Namib). regimul termic inregistreaza mari amplitudini diurne (300 - 350C), in timpul zilei

2

ciclonii de pe frontal polar (temperat) patrund in regiunile tropicale. ce se afla la altitudinea de 2. peisajul caracteristc fiind cel al deserturilor de nisip sau de piatra. Uneori patrunderea maselor de aer ecuatorial sau tropical maritime in interiorul continentelor provoaca furtuni convective violente cu precipitatii bogate. Acest fapt determina o enorma capacitate de evaporare a apei. iar pe timpul noptii coboara la 100 .150C.264 m. se inregistreaza 230C) Ca urmare a marii uscaciuni si a variatiilor termice diurne puternice. In climatul tropical arid. aceste alkbii au fost denumit ueduri. distrugand totul in cale. Astfel aceste regiuni nu constituie medii propice dezvoltarii vegetatiei. Totodata incalzirea adiabatica a aerului descendent determina reducerea umezelii relative a aerului.temperatura aerului urca frecvent la valori de 400 . decembrie si ianuarie. in general. La contactul cu zonele morfoclimatice se dezvolta formatiuni de stepa desertica (ierburi scunde ce acopera partial un sol subtire si care se dezvolta doar in sezonul ploios). iar noaptea poate sa coboare pana la 00C. 3 . denumire araba data vailor cu fund lat si neted ce coboara din muntii Saharei si evacueaza in cateva ore (maximum cateva zile) toata apa ce cade in partile inalte. In regiunile tropicale cu altitudini mai mari diferentele scad pana la 100C (la Windhoek in lunile cele mai reci. Exista asociatii cu un numar redus de specii si de indivizi aflati la distanta si care au suferit adaptari in raport cu deficitul de umiditate (bulbi. In deserturile propriu-zise formatiunile vegetale sunt rar raspandite (indeosebi in albiile vailor. care depaseste de peste 20 de ori cantitatea primita din precipitatii atmosferice. noiembrie. datorita uscaciunii aerului si a nivelului foarte inalt de condensare a vaporilor de apa. un ciclu biotic mic (in perioade scurte dupa ploi extreme de rare) si unele adaptari (radacini foarte adanci). precipitatiile sunt aproape inexistente. care in Sahara atinge o medie anuala de 25 – 35%. s-au inregistrat 150C. iar pe timpul zilei temperatura la suprafata nisipului poate atinge 800C. Amplitudinile termice anuale sunt cuprinse. in regiunile cu climat tropical arid se produce o intense degradare a rocilor. datorita radiatiei efective foarte mari. discontinue si numai in scurte intervale de dupa caderea precipitatiilor. unde nu s-au inregistrat niciodata precipitatii). In aceste regiuni sunt fercvente furtuni puternice care ridica la inaltimi apreciabile coloane immense de nisip. in nordul Republicii Chile. Vegetatia este prezenta pe suprafete limitate. iar in luna iunie 370C. in depresiuni) au un numar redus de specii. Apa se scurge asemenea unui val prin alibii largi si uscate. durata scurgerii apei depinde de panta. si care determina aparitia unei vegetatii efemere.450C. tepi si spin ice au luat locul frunzelor. intre 220-250C (la Jacobabad in ianuarie. iar la El Golea 90C si respectiv 340C). iar in cele mai calde luni ale anului. in cantitati mici. luna cea mai rece. iunie si iulie. Mediile anuale ale precipitatiilor atmosferice sunt sub 200 mm si pot cobori pana la 0 mm (orasul Calama. care umplu vaile seci (ueduri) cu torenti vijeliosi. se inregistreaza 130C. foarte rar (la distante de anis au chiar decenii). tesuturi cornoase verzi). formand averse puternice de ploaie.

In aceste regiuni. si Desertul Namib. influentat de curentul Californiei. Deserturile Americii de Nord au. pentru a se forma nori din care sa 4 . a unor glacisuri si campii acumulative. care favorizeaza descendenta aerului si timpul senin (de exemplu Desertul Sonoran. sunt accentuate in regiunile desertice litorale aflate sub influenta curentilor oceanici reci. Datorita curentului Peruan (Humbolt) care determina o stratificare constanta a maselor de aer. in Egipt. Evolutia generala a reliefului duce la aparitia. dimpotriva. Deserturile Americii de Sud apar pe suprafete restranse. in orasul Iquique (situate pa litoralul desertului Atacama) s-a inregistrat o medie anuala a precipitatiilor de 3 mm sau in localitatea Walvis Bay (pe tarmul Oceanului Atlantic in desertul Namib) media anuala a precipitatiilor este 30 mm. o origine de baraj orografic si climatica (deserturile Podisului Mexican). Afghanistan. Fenomenul se datoreaza temperaturilor mai coborate ale apei si a aerului de deasupra curentilor reci. deserturile tropicale ocupa socluri vechi. la poalele versantilor. pietroase. Relieful deserturilor tropicale. Australia). in 43 de ani s-a inregistrat o medie a precipitatiilor de 0. in Sahara) si campuri de dune miscatoare (erguri).5 mm). situate intre 400 si 800m si despartite de creste muntoase ce urca pana la 3 000 – 4 000 m. sau inregistrat precipitatii multianuale de 1 mm). cu solonceacuri sau argiloase. In multe alte regiuni s-au inregistrat astfel de date. favorizand descendenta aerului si predominarea totala sau cvasitotala a timpului senin. vestul Pakistanului). sub influenta curentului Benguelei). in mare parte. ocupand formatiuni cutate cretacice si tertiare. Arabia.temperaturi mai scazute si prin prezenta frecventa a cetii. Prin patrunderea pedimentelor pe vai si unirea lor peste cumpene de apa. influentat de curentul rece al Californiei. nu se poate dezvolta convectia termica. In interiorul continentelor. Relieful deserturilor tropicale este rezultatul eroziunii eoliene. al scurgerii torentiale in urma rarelor averse de ploaie. ploile cad la o perioada de timp cosiderabila (in nordul statului Chile. Deserturile Podisului Iranian (Iran. au altutudini de 1 000-3 000 m si se desfasoara preponderent in largul litoralului andin. rezulta pediplene din care rasar martori de eroziune (inselberg). Apropierea oceanului se face simtita doar prin diminuarea amplitudinilor termice anuale. In cea mai mare parte. influentate de curentul Peruan. acestea constituie dovezi de necontestat ale infuentei curentilor reci asupra reducerii pana la disparitia aproape totala a precipitatiilor atmosferice. deserturilor Peru si Atacama influentate influentate de curentul rece al Perului (sau Humbolt). Acest fenomen este specific desertului Sonora. sunt predominant nisipoase. al dezagregarii si alterarii rocilor. ce sunt specifice deserturilor tropicale. precambriene (Africa. aflata sub infuenta curentului Canarelor si al desertului Namib influentat de curentul Benguelei. Deserturile Peru si Atacama. care se opun convectiei termice ascendente. conditiile de ariditate sunt aspre (la Luxor.Conditiile de ariditate. in care s-au modelat podisuri stancoase (numite hamade. la Arica. Sahara de Vest influentata de catre curentul Canarelor. Saharei de Vest.

Procesele de alterare se produc in intervale scurte cand cad precipitatii. mecanice in raport cu cele chimice si biochimice. vantul. se determina realizarea unor mase de materiale cu grosimi si alcatuire diferite si detasarea unor forme de relief cu caracter rezidual pus in evidenta direct sau numai dupa indepartarea depozitului. Meteorizarea se manifesta prin variatii de temperatura si de umiditate atat in roci cat si in depozite. fie din panza subterana aflata la adancimi nu foarte mari. pe de alta parte de catre dominarea actiunilor fizice.cada precipitatii atmosferice convective (la fel se intampla si in desertul Namib. acestea provin fie prin evapoarea apei din unele lacuri ce se intalnesc aici. apa din precipitatii si local apele curgatoare). in conditiile unei alcatuiri mineralogice neomogene a rocilor conduc la producerea de produse de dezagregare prin insolatie (termoclastism) in regiunile tropicale si gelivatie (in munti si deserturile de la latitudini mari unde exista cantitati mici de apa in fisurile rocilor). Rezultatul il reprezinta mase de materiale dezagregate situate in strate subtiri pe suprafetele cvasiorizontale si poale de grohotis la baza versantilor. iar aici prin evapoarre rezulta acumularea sarurilor (cloruri. apa provenita din precipitatii atmosferice. Oscilatiile termice diurne dar si sezoniere marcate de amplitudini termice ridicate bruste. Agentii principali in sistemul morfogenetic. relieful regiunilor din climatul tropical arid. Astfel procesul cel mai important este dezagregarea prin insolatie si cristalizare. cald si cu putine precipitatii ce cad la intervale foarte mari de timp. iar la exteriorul acestora campuri de nisip. materialele rezultate in urma acestui proces sunt colturoase farmand pe de-o parte mari de pietre. In deserturile tropicale cu climat arid. se intalneste scoarta de tip halosialitic. salinas in Atacama etc. Prin actiunea acestor agenti. deoarece procesul de alterare este continuu indiferent de gradul de alterare chimica si de usoara mobiliatate locala a acestor elemente. sulfati. datorita curentului rece al Benguelei). Scoarta de alterare reprezinta depozitul rezultat in urma proceselor de meteorizare si biochimice si care este prezent pe suprafete orizontale si cvasiorizontale. Datorita temperaturilor ridicate din timpul zilei apa incarcata cu saruri aflate in depozit sau in roci urca prin capilaritate la suprafata. Pe versantii 5 . dar si prin desfasurarea unor preocese meteoreologice (roua. Specificul acestui sistem este determinat in prima faza de modul de asociere al acestor agenti dar si de la o regiune la alta. a suferit numeroase modificari. Acestea asigura o cantitate redusa de argila in masa de nisip. langa tarmul oceanic ceata). In acest depozit sunt incluse elemente cu dimensiuni variabile dar colturoase. carbonati) sub forma de cruste cu grosime diferita si care sunt denumite sebka in Sahara. In unele microdepresiuni rezulta cruste de saruri. iar altii se manifesta in intervale de timp diferite dar cu efecte imediate (vantul. rezultand forme de relief particulare. takare in Asia Centrala. Unii agenti intervin lent dar continuu (variatiile de temperatura si umiditate in roca si cu efecte sesizabile dupa durata mai mare de timp). Datorita unor agenti externi si a unor procese. Influenta climatului asupra reliefului. sunt meteorizarea.

versantilor abrupti de catre particulele de nisip) care este maxima la inaltimi reduse (sub 1. intensitatea si viteza de propagare dar si de caracteristicile petrografice ale suprafetei. Ca urmare. Actiunile sale depend de durata. In afara alizeelor se produc multe vanturi locale cu intensitate ridicata si chiar pe alte directii de deplasare. Prin spulberarea materialelor fine raman in loc versanti abrupti si masele de grohotisuri care se desfasoara pe intinderi mari formand campurile de pietre. Ele au un rol morfogenetic important. Dezagregarea prin insolatie este specifica regiunilor cu climat arid. Cele mai fine particule (diametre sub 0. Variatiile starii de umectare a rocilor se inregistreaza in deserturile litorale sau in depresiunile unde se acumuleaza temporar apa.antrenarea solutiilor in fisuri pentru ca in cele de intense evaporare prin dezvoltarea cristalelor in fisuri sa se produca presiuni asupra peretilor acestora insotite de largirea si cresterea lor in adancimea rocii (haloclastism).2-1 mm (particulele sufera un grad de uzura prin izbire) si mai ales in suspensie (elemente mai mici de 0. Principalul proces il reprezinta spulberarea (deflatia) particulelor de nisip si a altor materiale fine. Ele conduc la diverse produse chimice si mecanice. sunt roci unde actiunea este deosebita (ex.1mm) ce popt frecvent fi ridicate la mai multi metri inaltime si deplasate pe distante foarte mari. Rezultatul manifestarii sunt grohotisuri cu dimensiuni variabile care imbraca rocile si care se constituie intr-un ecran de protectie al lor. profunzimea actiunii fiind dependenta de gradul de conductibilitate termica a rocilor si de marimea amplitudinii termice. Vantul constituie un agent active a carui importanta este facilitate de lipsa unui ecran (vegetatie) care sa protejeze rocile. stancilor. conglomeratele) si roci in care aceasta este redusa (gresiile aflate in strate groase).5 mm in diametru) pe distante scurte. crestelor. Pe de alta parte pe campuri de nisip deflatia determina la vanturile mai putin intense suite de “riduri” (ondulari).005 mm) plutesc in masa de aer aflata in miscare ajungand la inaltimi de sute sau chiar mii de metri si la departari de mai multe mii de kilometri (prafurile din Sahara sunt antrenate pana in Europa). iar la cele puternice asocieri de dune cu forma si dimensiuni variabile. in urma acesteia iau nastere dunele si mai ales campurile de nisip.5 m) iar apoi cu acumularea (pe masura ce scade puterea de transport. saltarea celor cu dimensiuni de 0. mai intai se imbina cu coroziunea (izbirea rocilor. Deflatia.dezvoltati pe roci cu alcatuire heterogena termoclastismul poate duce la aparitia unor forme de relief residual de tipul coloanelor. Deflatia conduce la o sortare a produselor dezagregarii. granitul. alveolelor de tip taffoni. Astfel in fazele mai umede se realizeaza dizolvarea sarurilor. fiind conditionata in principal de catre micsorarea vitezei). Procesul este activ in partea exterioara a rocilor si slabeste catre interior. unde variatiile de temperatura produc dilatari si contractari repetate si diferite ca marime la nivelul mineralelor ce alcatuiesc rocile (produc variatii de volum). Deflatia se realizeaza in trei moduri – rostogolirea elementelor grosiere (1-1. 6 .

Desi exista numeroase vai. Dunele de nisip au dimensiuni si evolutii variabile. apele curgatoare permanente sunt relativ putine. O situatie aparte o au oazele dezvoltate in depresiunile din deserturi unde exista panza freatica bogata sau izvoare la baza unor culmi. ele sunt legate de rauri care-si au bazinele de alimentare in zonele cu precipitatii bogate (in Africa = Nilul. s-au dezvoltat ochiuri de apa sau mlastini. apa fiindu-le insuficienta pentru o scurgere permanenta care sa le asigure varsare in mare. Relieful dezvoltat pe nisip. Prin inmuiere particulele argiloase asigura aderenta dintre elementele silicioase limitand miscarea lor. In regiunile temperate unele dune sunt fixate cu vegetatie.sunt acumulari sub forma de valuri relative paralele cu lungimi de mai multi zeci de metri si inaltimi de 1-2 m. Ca urmare sunt dune simple 7 . lac etc. Ergurile. exista o mare mobilitate mai ales atunci cand nisipul se gaseste in stare uscata. Dunele se clasifica in:  Dune simple (transversale). barcane etc. iar latraversarea deserturilor pierd o parte din debitul lichid prin evaporare si infiltrare. kumurile sunt campuri de nisip cu dimensiuni foarte mari (Sahara.. Nisipul este o roca sedimentara neocoeziva alcatuita in mare parte din partisule de cuart la care se adauga un procent variabil de particule argiloase. parabolice. Aceste tipuri de cursuri de apa sunt specifice regiunilo montane. in functie de viteza si de durata lui si le depune ducand la aparitia diferitor forme de acumulare. Raurile vor transporta cantitati insemnate de aluviuni (predominant fine) pe care odata cu micsorarea debitului raului le vor depune treptat. Dupa forma sunt clasificate in: dune longitudinale. Senegalul si Niger). Vantul disloca particulele de nisip. intre dune se afla depresiuni alungite. astfel faciliteaza o usoara deplasare a particulelor spre baza pantei. acestea se pierd in desert. iar majoritatea sunt legate de actiunea vantului. si frecvent locul de varsare in unele lacuri din desert carora le asigura existenta (Sari care se varsa in lacul Ciad). au o latura alungita pe directia vantului in functie de gradul de acoperire cu vegetatie este si nivelul stabilizarii lor. Asadar.O foarte slaba spalare in suprafata se inregistreaza pe campurile de nisip unde apa este absorbita foarte repede pe grosime de 1-2 cm. Unele cursuri de apa au bazin extins ceea ce le da debite bogate la precipitatii si o activitate cu durata mai mare. Asia Centrala) pe care se afla numeroase forme mici. Arabia. In depresiunile cu baza in vecinatatea stratului freatic sau unde abunda elemente argiloase . le transport ape distante variabile. Opus acestora sunt cursurile de apa semipermanente. Formele de relief dezvolate pe nisip sunt numeroase. ele concentrand la averse cantitati importante de apa care le impune energie si putere insemnata de eroziune. majoritatea fiind scurgeri de apa scurte si pe durata mica. din punct de vedere al cantitatilor de precipitatii cazute pe suprafata solului. Aproape similare sunt scurgerea si procesele din albiile raurilor care-si au obarsia in regiuni bogate.

 Dunele cu forma piramidala sunt reprezentative pentru desertul Sahara. Vaile in regiunile cu nisipuri sunt largi. au laturile netede sau rasucite in spirala. suprafata concave este cea supusa deflatiei. dar si de catre pluviodenudare si chiar siroire la ploile la ploile rare care se produc. iar alimentarea raurilor se realizeaza in regiuni cu precipitatii atmosferice bogate (Nilul). putin adancite si fara apa.  Dune parabolice. versantii sunt tesiti si afectati de catre vant.a. dune fixate de vegetatie prin process natural sau plantate cu arbusti sau arbori. Campurile de pietre se afla in marginile muntilor vechi. corn) cat si prin evolutie (directia vantului este perpendicular ape fata convexa expusa deflatiei. siroire. Tipuri de relief specifice climatului tropical uscat. pluviodenudare sau din conurile de aluviuni depuse de catre raurile active in pleistocen-holocen. In situatiile in care panza freatica este aproape de suprafata. Exista pe terenurile din regiunile litorale cu vanturi intense si perpendiculare pet arm unde apar associate formand grupari cu brate inegal dezvoltate. rezulta pe acumulari bogate de nisip pe care s-au inregistrat vanturi intense. Campurile de nisip poarta denumirea de erguri in Sahara si kumuri in Asia Centrala. Pe aceste campuri vanturile au impus o morfologie de dune cu forme si marimi variabile care se inscriu in sectoarele cele mai aride ale regiunilor de desert Sahara. materialele grosiere care intra in alcatuirea lor provenind din procese complexe de dezagregare (prin termoclastism sau haloclastism). In cuprinsul lor exista insa si depresiuni (gassi) ce au izvoare bogate si care au favorizat atat dezvoltarea vegetatiei cat si dezvoltarea unor asezari umane (oaze).active. Kalahari s. Atacama. albia minora este activa dar prezinta variatii de debit in timpul anului. datorita prezentei umezelii. 8 . Prin unirea bratelor se dezvolta “barcanele in lant”.  Campuri cu dune paralele sau perpendiculare pe directia vantului separate de culoare interdunare in care de obicei se dezvolta vegetatia.  Barcanele sunt dune cu o raspandire mare in Asia Centrala. acumularea se face lateral unde dezvolta brate). pe mase importante de nisip uscat in conditiile unor vanturi puternice (vartejuri). Kazal Kum. Prin spulberarea de catre vant a elementelor fine au ramas aici blocuri si bolovanisuri pe acre se dezvolta patine desertice. Kara Kum. acestea sunt rezultatul acumularii materialelor transportate de catre alizee (vanturile permanente) sau de catre reteaua de rauri foarte active. sunt forme cu doua brate paralele alungite si dezvoltate mai mult sau mai putin egal. Campurile de nisip se desfasoara pe suprafete foarte mari in regiunile joase si depresionare. in conditiile unor climate mai umede in pleistocen si holocenul inferior. dune isolate cu smocuri de arbusti care le asigura o stabilitate relative. lipsite de ierburi sau arbusti. sunt distincte atat prin forma (semiluna.

Din vechiul relief muntos raman martori de eroziune care domina pediplena si care poarta numele de iselberguri. Lacul Auld. Desertul Sonora este strabatut de raurile Colorado. Platourile domina uedurile sau depresiunile limitrofe prin versanti abrupti. In Teritoriul de Nord izvorasc 9 . prin fragmentare rezulta martori de eroziune (gara). In Australia hidrografia deserturilor este mult mai bogata decat in celelate deserturi. Nilul Alb. De asemenea sunt si lacurile Ciad si Naser. Lacul Yeo si alte lacuri mai mici. Apele ce strabat deserturile tropicale In zonele desertice exista foarte putine ape ce sunt permanente. Lacul Dissapoiment. Meteorizarea. Desertul Namib este traversat doar de raurile Orange si Ugab. Lacul Carnegie. La exteriorul pedimentelor se afla depresiuni umplute cu materiale acumulate (playa) frecvent nisipoase. majoritatea sunt semipermanente sau apar doar atunci cand. poate fi un rest de pediplena sau din glacisuri ale caror materiale sunt cimentate. spalarea in suprafata si siroirea care la aversele de ploaie le indepartau). In conditiile actuale evolutia continua dar este mult mai lenta. sunt platouri cvasiorizontale individualizate datorita existentei unor strate groase de roca cu rezistenta mare la atacul apelor de siroire. Niger si Senegal. In conditiile ridicarii sacadate si pe ansamblul acestor regiuni se poate ajunge la formarea mai multor generatii de pediplene care se imbuca. Lacul Dora. Pedimentele sunt considerate ca forme de relief mostenite. Desertul Sahara este strabatut de fluviul Nil si afluentii sai. Apele desertului Kalahari sunt raul Orange. Salt. si Yaqui. Sonora. nefiind absorbita. Bahr el Jebel. Pediplena este o campie de eroziune cu intindere mare rezultata din unirea pedimentlor. Lacul Mackay. Cercetatorul L. Nilul Albastru. Lacul Mandonald si multe alte lacuri. exista o cantiate destul de mare de precipitatii atmosferice pentru a se putea mentine la suprafata solului. raul Nossob si raul Limpopo. ce este permanent.King a diferentiat cinci generatii in Africa. spalarea in suprafata si vantul pot favoriza dezvoltarea pe platou de blocurile si bolovanisuri de dezagregare. Gila. Suprafata poate sa aiba caracter structural.Hamadele desertice. Pe aceasta sunt sectoare mai joase cu acumulari de saruri (sebkra sau salinas). Tot aici sunt si raurile De Grey. au inclinare mica si implica doua sectoare. Fitzroy. de exemplu in Marele Desert de Nisip si Desertul Gibson sunt o multime de lacuri. Lacul Gregory. In desertul Victoria sunt mai multe lacuri. Lacul Carey. unul taiat in roca si latul la exterior pe care s-au acumulat materiale intr-un strat subtire (numit bajada). Contactul dintre pediment si versant se realizeaza brusc in lungul unei linii numita knick. Ele constituie suprafate de echilibru dinamic ce rezultau la baza acestor versanti in retragere. Lacul Maingwal. In desertul Atacama sunt doar cateva rauri semipermanente si raul Loa. Atbara. acestea fiind rezultatul trecerii unei perioade mari de timp si a unui climat cu sezoane mai umede si aride care au favorizat retragerea versantilor montani prin imbinarea mai multor procese (meteorizarea care slabea rezistenta rocilor si producea fragmente de roca mici.

Plantele sunt raspandite in foarte multe zone geografice de pe suprafata Globului. Ca animale de dimensiuni mari se intalnesc coioti. ce se scurg catre deserturile Simpson si Tanami. precum retama (Retama retam). si multe altele. aceste plante sunt scunde. Sahara este unul dintre cele mai mari deserturi ale lumii. este reprezentativa pentru flora Saharei. formata din graminee (Aristida) si numerosi subarbusti. iepuri comuni. leandrul (Nerium oleander) si palmierul dun (Hyphaene thebaica). fauna si solurile climatului tropical uscat. Unele animale isi sapa adaposturi in pamant stau in acestea atunci cand este soare si ies la suprafata. un bun exemplu ar fi acela al cactusilor ce se gasesc in emisfera vestica. Zilla spinosa. Foarte multe plante au caracteristici asemanatoare. atat cat dureaza sezonul umed perioada in care acestea cresc. Flora. iepuri salbatici. si-au redus cat de mult posibil evapotranspiratia etc. In zonele aluvionare ale vailor si depresiunilor. arborele de fistic (Pistacia atlantica) cu aspect de tufe spinoase. acestia se aseamna foarte mult cu agavele.mai multe rauri semipermanente. In zonele cu umiditate permanenta se dezvolta o vegetatie de oaza. se dezvolta o vegetatie bogata. temperaturi scazute. a caror viata active dureaza doar cateva saptamani. km2 . principala adaptare este aceea a necesitatii cat mai minime de apa. ca: Acacia harpophylla. reguri si erguri. Printre micile animale de desert enumeram soareci. cantitati de apa foarte mici sau opusul lor abundenta apei. ele sunt clasificate dupa mai multe criterii. ce le ajuta sa risipeasca caldura. se dezvolta si isi raspandesc semintele. unde climatul este mai umed. cum ar fi: rezistenta la temperaturi foarte ridicate. desi nu fac parte din aceeasi specie. rareori ating inaltimea de 30 . euphorbia si plantele suculente din sudul continentului african. Ziziphus lotus. 10 . au reusit sa se adapteze la conditiile aspre de viata. de 1 – 2 cm . cateva specii de arbusti. din muntii Macdonnel. de multa cadura si nu cer foarte multe substante nutritive. ca sa se hraneacsa cand soarele apune. modul in care acestea se dezvolta.40 cm. unde creste curmalul (Phoenix dactylifera). O formatiune cunoscuta sub numele de acheb ce cuprinde plante efemere (Conovolvulus supinus). hamade. cu radacini orizontale pana la 25m lungime. Relieful este foarte variat cu munti stancosi. Multi arbori din padurile tropicale au in general aceeasi forma si forma frunzelor asemanatoare. Platourile stancoase din centrul desertului Sahara sunt acoperite cu o vegetatie ierboasa saraca. Plantele ce cresc in desert au nevoie de foarte putina apa. Vegetatia nisipurilor si dunelor este alcatuita din gramineul drin (Aristida pungeus). substantele nutritive necesare dezvoltarii lor. drobul desertic (Genista saharae) si carcelul (Ephedra alata). formata din arbusti. soarecele -cangur si broaste raioase. camile si antilope. ce se desfasoara pe o suprafata de aproximativ 9 mil. Majoritatea animalelor din desert au corpuri mici. La fel ca si plantele. caligonum (Caligomum comosum). animalele ce locuiesc in desert s-au adaptat destul de bine la conditiile de viata oferite de catre natura.

ele au copitele astfel incat pot calatori prin desert fara probleme si de asemenea pot consuma plante suculente si pepeni verzi salbatici. acesta poate sa bea pana la 160 de litri de apa. incat isi pot petrece mare parte din viata fara necesitatea de a bea foarte multe lichide. muscate (Pelargonium sp.). soarecele saritor (Pedetes caffer). Desertul Kalahari. gainusa de pustiu (Pterocloes orientalis). Rhigozum trichotomum). in vecinatatea Oceanului Atlantic. Selaginella lepidophylla. poate rezista mai mult timp fara apa. Ca mamifere rumegatoare se gasesc gazele (Gazella subgutturosa. 11 . Dromaderul (Camelus dromaderius) este animalul simbol al desertului Sahara. precum: stapelia (Stapelia). cu un trunchi napiform bilobat. graminee xerofile (Aristida brevifolia) si unii arbusti xerofili din genul Acacia (Acacia horida. cobra egipteana (Naja haje) si broasca testoasa de desert (Testudo sulcata). pe timpul zilei cauta adapost. antilopa spada (Oryx algazel). se afla. Scorpionii sunt caracteristici zonelor de desert. ce masoara 18-20 cm lungime. o alta specie de antilopa este Alcelaphus buselaphus ce poate sa reziste mai multe saptamani fara apa. aici se afla dropia gulerata (Otis undula). crasula (Crassula). in sud-vestul depresiunii Kalahari. Euscorpius imperator. in Africa se afla o speci importanta de scorpioni. pentru a se feri de caldura innabusitoare a Soarelui. purtand de o parte si de alta cate o frunza lunga de forma unei panglici. hoitarul alb (Neophson percnopterns) si silvia de desert (Sylvia nanadeserti). De un deosebit interes stiintific este gimnospermul mezozoic relictar Welwitschia mirabilis. Reptilele sunt prezente in numar mare. sarpele de nisip (Erix). Gazella dama). adaptate la conditiile climatice. acesta este renumit datorita diversitatii plantelor suculente cu flori viu colorate. melcul gigant african (Achatina fulica). poate sa bea si apa de mare. litops (Lithops). soarecele alergator de desert (Jaculus jaculus). ce sunt capabili sa ucida cu veninul lor un caine in doar cateva secunde. Tot in aceste deserturi cresc si pepenii verzi salbatici (Citrullus lanatus). Acacia graffae). Mamiferele rozatoare au reprezentanti numerosi din diferite specii cum ar fi iepurele egiptean (Lepus aegypticus). Pasarile din desert sunt de dimensiuni mici. iar un om in 24 de ore. Zona deserturilor din Africa este saraca si cuprinde specii din diverse grupe. soparla cu coada spinoasa (Uramastix aegypticus). este populat de garminee (Aristida) si de diferite specii de arbusti (Acacias.Desertul Namib este situat in sud-vestul Africii. in acest timp consumand grasimea acumulata in cocoasa sa. In timpul noptii dromaderului ii scade temperatura corpului astfel pot sa reziste in timpul zilei cand temperatura aerului este foarte ridicata. uneori adapostindu-se in pesteri. cum ar fi soparla de desert (Scincus officinalis). Antilopa vaca (Bubalis buselaphus). Antilopele de desert (Addax nasomaculatus)-aceste antilope s-au adaptat foarte bine la conditiile oferite de catre natura.

Desertul Atacama. Vegetatia acestor zone este alcatuita din plante suculente. Semipustiurile Marelui Bazin se desfasoara pe o regiune arida inalta. ce la maturitate ajunge sa se dezvolte pana la o inaltime de 15-18 m. iar precipitatiile atmosferice sunt reduse (120-150 mm/an). Opuntia tuna . cu radacini profunde si frunze mici. Vegetatia acestui desert este alcatuita din arbusti teposi xerofili de Baccharis spinosa si specii de cactusi (Opuntia. Suaeda. Specii de animale caracteristice. Opuntia versicolor si Opuntia microdasys). un arbust ce la maturitate ajunge masoara intre 30 si 90 cm. asemanatoare loviturilor de ciocan. in semipustiul Mohave si in pustiul Chihuahua. ca planta reprezentativa. Sonora. In regiunile mai inalte. intre Oceanul Pacific si Muntii Cordilieri. o specie de cactus ce a ajuns sa fie folosita pentru consumul de stupefiante este peyote (Lophophora williamsii ) desert holly (Atriplex hymenelytra). jojoba (Simmondsia chinensis). sub forma unui candelabru. Vegetatia este dominata de specii de pelin (Artemisa tridentata). Arizona si pustiurile Chihuahua si Tamaulipa. Sonora. precum: vulpea Zorro (Dusycyon). si arbustul Franseria dumosa. fiind unul dintre cele mai mari deserturi de pe Glob. unele rozatoare ca tuco-tuco(Ctenomys magellanicus) care produce zgomote repetate. pisica cu picioare negre (Felis nigripes). Spirostachys) in amestec cu arbusti halofili. Clima este mult. salcia de desert (Chilopsis linearis). pisica de barcana (Felis margarita). In America de Nord deserturile se desfasoara in sud-vestul Statelor Unite ale Americii si in nordul Mexicului.5 m. agavele (Agave americana).in semipustiurile Mohave. sobolanul cangur (Dipodomys spectabilis) cu picioarele posterioare mai lungi decat cele inferioare. ce isi intinde ramurile in sus. o alta planta cunoscuta este cereusul (Cereus giganteus). precipitatiile atmosferice avand o medie cuprinsa intre 70-150 mm/an. Deserturile saraturate sunt acoperite cu o vegetatie de ierburi (Atriplex. sacalul (Canis aureus). domina arbustul de creozot (Larrea tridentata). sobolanul neotoma (Neotoma 12 . partial persistente in anotimpul secetos.Mamiferele carnivore: vulpea de desert (Fennecus zerda). iar coada lunga prezinta in varf un smoc de par. sunt prezente in special rozatoare: iepurele cu coada neagra (Macrotolagus texennis). Clima din aceasta zona se caracterizeaza prin ierni aspre si veri foarte secetoase. cuprinsa intre Muntii Stancosi. cu o inaltime 1-1. hiena vargata (Hyaena hyaena). liliaceele arborescente (Yucca brevifolia) si cactacee mai mici (Opuntia arborescens. Beavertail Cactus . Arizona si pustiurile Chiuahua si Tamaulipa. in aceasta zona se intalnesc unele specii de carnivore. aici se gaseste cactusul urias (Carnegia gigantea) cunoscut si sub numele saguaro.5 am/an. Cereus). In deserturile nord-americane fauna este adaptata la conditii de caldura excesiva. Sunt formate din semi-pustiurile: Marele Bazin. are un ritm de crestere foarte lent aproximativ 2. In acest desert fauna este saraca in specii adaptate la ariditate excesiva. cainele lui Magellan (Canis magellanicus) si strutul american sau pasarea nandu (Rhea pennata). Mohave. mai aspra. Deserturile din America de Sud se desfasoara de-a lungul tarmului vestic. Muntii Cascadelor si Muntii Sierra Nevada. se afla in nordul statului Chile. Hesperocallis undula.

cateva specii de pasari. este desertul Sahara. Deserturile lumii. acestea sunt scheletice. fiind reprezentata de un numar redus de specii: cartita marsupiala de desert (Notoryctes typhlops). o specie de bufnita. soparla cu guler (Crotaphytus collaris. acoperit de dune nisipoase cu vegetatie ce s-a adaptat la conditiile climatice. consuma iepuri si oua. placi si concretiuni albicioase.610 km latime si 5. Gravillea. Uneori mineralele dizolvate in timpul umectarii se concentreaza sub efectul evaporatiei la suprafata rocii. o specie de veverita numbat (Myrmecobius fasciatus). care sapa galerii in tulpinile cactusilor cu care se hraneste. Se intinde din vest de la tarmul Oceanului Atlantic pana in est.) Tot aici se mai gasesc si mamifere carnivore cum ar fi: coiotul (Canis latrans).1 milioane de km2 din care o parte este ocupata de catre oaze fertile. vulpea cu urechi lungi (Vulpes macrotis). Desertul Sahara. formand cruste dure. ciocanitoarea agavelor (Dryobates scalaris) si cucul alergator (Geococcyx califormianus). sta mai mult pe pamant sau in vizuine subterane si are o agilitate asemanatoare chipmunk-ului. Solurile caracteristice mediului tropical uscat. Heleioporus) si unele specii de pasari: prigoarea australiana (Cosmaerops ornatus) si pietrarul (Saxicola moesta). soparla moloh (Moloch horridus). unde apare un strat bogat in oxizi de fier si mangan. Calcareus ornatus. ca suprafata reala acesta masoara peste 9. Fauna este saraca. rezista la seceta. bufnita cu coarne (Bubo virginianus). 13 . Deserturile australiene ocupa suprafete mari in centrul continentului. Eucalyptus. cunoscut sub denumirea de patina desertului sau luciul negru. se desfasoara precum o curea pe nordul continentului african.o specie de soim Falco sparverius. gainusa de nisip. in fdunctie de tipul compusilor de fier. fructe si seminte.100 km lungime. jojoba. Aceasta vegetatie este constituita din specii de graminee (Trioida basedourii. lipsite de humus si au o culoare cenusie sau rosiatica. Trioida pungens. Campylorhynchus brunneicapillus . Solurile de desert apar discontinuu. Spinifex). iar dintre speciile de reptile sunt intalniti serpi cu clopotei (Crotalus) si broaste testoase (Gopherus agassizii). ce traieste in zona sudica a desertului australian. in Iraq. o subspecie de cangur Bettong si Wallabie de stanca. ce s-a adaptat la conditiile aspre ale climei. Casuarina. la care se adauga arbori si arbusti din genurile Bankisa. acesta masoara aproximativ 1.albigula). sobolanul cangur marsupial (Caloprymnus campestris). se mai poate intalni si veverita antilopa (Ammospermophilus nelsoni)-aceasta este mai mica decat celelalte specii de veverite. se hraneste cu radacini. treieratorul Leconte (Toxostoma lecontei). Africa Cel mai mare desert de pe Glob. la Marea Rosie. broastele de desert (Chiroptes. calcaroase sau gipsoase. Solurile contin cantitati mari de carbonat de calciu si alte saruri (cloruri si sulfati) aduse si depuse la suprafata saun in sol prin capiularitate.

Sahara de Vest este diferita din punct de vedere geografic fata de celelate forme de relief existente in restul desertului. pe o perioada mica de timp unele varfuri din regiunea centrala a Saharei.40C in timpul zilei in zonele vestice si centrale. Libia. Preluata ca intreg Sahara este un tinut ce atinge in medie altitudini cuprinse intre 400-500 m. masivul Tibesti o regiune de platou. sunt acoperite de zapada. Exceptie fac oazele din desertul lipsit de vegetatie. dar canalele de irigatii construite de catre oameni transforma mare parte din aceasta zona de desert a Egiptului intr-un teren fertil favorabil culturilor agricole. acestia au parasit regiunea indreptandu-se catre zone mai bogate. este denumita cateodata Sahara propriu-zisa. o regiune de platou ce are o inclinare de la NV catre SE. dar pe masura ce conditiile deveneau tot mai grele pentru populatie si a aparut desertificarea.830 m la peste 3.610 km. in aceasta regiune acum 8 000 de ani se cultiva mei. In zona centrala a Saharei se desfasoara pe o distanta de 1. si prezinta varfuri ce pot chiar sa fie comparate cu cele ale muntilor. Ciad si Sudan. dar poseda un numar de ape subterane ce curg din Muntii Atlas sau alti munti. Temperatura oscileaza intre 00C in timpul noptii si 54. anis au zeci de ani. Din punct de vedere climatic este situata in zona climatului tropical uscat. Desertul Libian este caracterizat prin dunele de nisip foarte vaste ce pot atinge inaltimea de 122 m sau chiar mai mult. Egipt. Aceasta regiune variaza in altitudine dintr-o parte in cealalta de la 580 catre 760 m altitudine. Niger. In trecut Sahara a fost un teritoriu fertil. Intregul teritoriu prezinta deficit de precipitatii sau nu sunt prezente suprafete de apa. Mali. sunt intalnite la o altitudine minima de 150 m inaltime. cu ariditate excesiva. media anuala a precipitatiilor atmosferice este de 130 mm. pietroasa. In Sahara cele mai cunoscute varfuri sunt Emi Koussi (3. Muntii Atlas si Marea Mediterana in nord. aceste forme de relief sunt incluse si ele in “intregul” Desert Sahara. Marea Rosie si Egiptul in est si Sudan si Valea Raului Niger in sud. Mauritania. in oazele ce sunt irigate in mod natural si unde vegetatia se dezvolta in mod normal. foarte putine zone sunt mai coborate de aceste valori. Desi precipitatiile sunt aproape inexistente in Sahara. dar si cu dune de nisip. Tunisia.414 m inaltime. In desertul Sahara s-au creat oaze artificiale. ocazional aceste rauri subterane isi croiesc drum catre suprafata. au de la 1. Din punct de vedere geografic putem afirma ca zona muntoasa a desertului Nubian situata in estul fluviului Nil si valea Nilului apartin Saharei. iar in unele zone nu cad precipitatii decat la intervale mari de timp. Muntii Ahagaar si Desertul Libian. insa acestea au fost create datorita apelor ce au fost gasite la o adancime mai mare de 14 .Limitele desertului Sahara sunt in vest Oceanul Atlantic. umiditatea aerului este aproape inexistenta si foarte putine oaze pot fi gaite in aceasta zona. Desertul Sahara strabate urmatoarele tari Maroc. Desertul Libian este considerat a fi zona cea mai arida din intregul desert saharian. fara nici un impediment. Sahara de Vest este o zona arida.003 m) in cadrul Muntilor Ahagaar.415 m) in Masivul Tibesti si Tahat (3. Algeria.

maro sau alba. orientarea acestora este de la nord-vest catre sud-est. in mare parte pe teritoriul statului Namibia. datorita depozitelor de petrol gasite in Algeria si Libia.500 km de-a lungul coastei sudvestice a Africii. Temperaturile maxime ce sunt inregistrate sunt intre 350 – 450C din octombrie pana in luna martie si pot sa scada sub 00C intre iunie si august. aici datorita curentului Benguelei nu se pot forma nori din care sa cada precipitatii convective. Desertul Kalahari. In aceasta regiune cantitatile de precipitatii atmosferice ajung pana la 200 mm anual. si multe specii de pasari. Ce elemente ale faunei intalnim antilope. palmieri si vegetatie de savana si multe alte specii de plante ce reprezinta o sursa bogata de hrana pentru animalele ce traiesc in aceasta regiune. ele fiind pe directia vantului. hiene si Mellivora capensis. Desertul Namib. pana in Botswana catre est in Zimbabwe. Nordul Saharei este important pentru economie. Africa Desertul Kalahari este o zona arida. apale subterane se gasesc la adancimi mari. vulpi. Bazinul Kalahari are o suprafata de aproximativ 930. acesta se desfasoara centul si sud-vestul Botswanei si parti din centrul si vestul Africii de Sud. principalii arbori ce crescin aceste oaze sunt palmierii si o specie de acacia. Altitudinea cea mai mare din Desertul Kalahari este de 1. acestea pot avea pana la 80 km lungime. Ce vegetatie in desertul Kalahari se intalnesc specii de acacia. sacali. Kalahari face parte dintr-un bazin nisipos foarte mare ce se desfoasoara pe teritoriul Angolei si al Zambiei in nord. Desertul Kalahari masoara 260. antilope. numele desertului Kalahari provine din limba tswana Kgalagadi ce inseamna “marea sete”. Singura suprafata de apa ce este permanenta este raul Boteti. sacali. acestea strabat depresiuni. Dunele pot avea o inaltime variabila de la 6 m la 60 m inaltime si sunt separate de culoare interdunare ce variaza ca lungime. Cea mai extinsa regiune protejata din Kalahari este Rezervatia Central Kalahari Game in Botswana si Parcul 15 . celelalte rauri ce strabat desertul sunt putine si apar dupa ce ploua. giraffe.000 km2 . hiene. Din punct de vedere al resurselor aici se gasesc diamante si tungsten. spre desert.000 km2 . in mare parte acestea cad in perioada octombrie-mai.1 000 m. o multime de animale rozatoare.000 m peste nivelul marii. Populatia si-a stability asezarile in apropierea tarmului Oceanului Atlantic. mai multe subspecii. depresiunile au dimensiuni de la cativa metri pana la zeci de kilometri si asigura cursuri temporare sau semipermanente de apa. nisipurile desertului au culoare rosiatica. Ca fauna gasim gazele. Africa Desertul Namib se intinde pe aproximativ 1. dunele sunt de tipul dunelor paralele. si in sud in Africa de Sud catre Raul Orange si in vest pe teritoriile inalte ale Namibiei. In timpul anului media precipitatiilor cazute este sub 50 mm. ce se afla in interiorul plaului sudic al Africii.

dar principala resursa naturala este sarea. roca fosfatica. dar acestia s-au adaptat existand cateva sate agricole ce se gasesc pe platou si in munti. Zona arida a determinat conditiile de trai pentru oameni sa fie foarte aspre. este situate in zona centrala a Depresiunii Denakil. Egipt Desertul Arabic sau desertul estic cum mai este denumit. in anul 1995. din Peninsula Arabica.100 m in rest fiind altitudini mult mai mici pana ce coboara in mod brusc la nivelul marii.Transfrotier Kgalagadi. In aceasta regiune 16 . de exemplu Muntele Erta'ale aflat la 503 m altitudine a erupt recent. de 270C si maxime ce pot atinge valori de peste 500C. cunoscuta sub numele de Rann of Kutch. este o zona cu activitate seismica importanta. dupa aceea panta urca pana la un lant de munti vulcanici ce face legatura cu Marea Rosie. in est de lantul muntilor Arāvalli. Aici sunt numerosi vulcani activi. izvoare calde si terenuri sulfuroase. un bazin triunghiular ce coboara pana la 120 m sub nivelul marii si este despartit de Marea Rosie printrun lant de dealuri. cu o medie anuala a temperaturilor de pe timpul zilei. Desertul Denakil. in est zona este in mare parte un platou cu forme neregulate. in sud de o mlastina de sare. India Desertul Thar sau Marele Desert Indian. India. numit Alpii Denakil. In aceasta regiune se gasesc depozite de turcoaz. sare si piatra de constructie. acesta este unul dintre cele mai fierbinti deserturi din lume. Marea Rosie si Canalul Suez in est. Subteranul desertului contine mici depozite de mangan si potasiu. Desertul este caracterizat de formatiuni de lava neagra. este o regiune arida din estul Egiptului. Numele de Desertul Arabic ii revine si Marelui Desert de Nisip. este o regiune ce se afla in nord vestul Indiei si estul Pakistan-ului. precipitatiile atmosferice din aceasta regiune se inregistreaza sub 200 mm/an. desi seisme puternice nu s-au mai inregistrat in ultimul secol. unul dintre cele mai fierbinti si in mare parte nelocuite deserturi de nisip din lume. Desertul Denakil face parte din sistemul Valea Marelui Rift. Etiopia Desertul Denakil se afla in nordul Etiopiei si se extinde in Eritrea si Djibouti. ce se intinde atat pe teritoriul Botswanei cat si al Africii de Sud. Desertul Thar. nitrati. Cea mai mare parte a desertului se afla in statul Rājasthān. denumit popular Rub‘ al Khali (Patrarul Gol). Desertul Arabic. are ca vecini in nord Marea Mediterana. si in vest de catre Valea Indusului. Altitudinea maxima din acest desert este de 2. Zone din desert sunt populate de zebra si magari salbatici. conuri vulcanice fumegande. desertul Thar este marginit in nord-vest de catre Raul Sutlej. Desertul Nubian (de-a lungul paralelei de 220 latitudine N) in sud si in vest Valea Nilului.

mai ales nordul si vestul desertului. ceea ce permite explorarea desertului. Semnān. cateva dune de nisip se afla in partea sudica a desertului. Acest oras a fost fondat la sfarsitul secolului al XV-lea si cateva dintre vechile cladiri din acest oras inca mai rezista. O multitudine de deserturi raman neexplorate. Pe teritoriul desertului Thar s-au infiintat cateva orase. Cea mai mica altitudine este 61 m in apropierea Rann of Kutch si 457 m in muntii Arāvalli. 17 .400 km2. catre provincia estica Khorāsān. acesta incepe de la 50 km departare de orasul Qom (spre vest) si se extinde catre est pe o distanta de 290 km prin provincia nordica a Iranului. acestea s-au adaptat la conditiile de viata.800. pe perioada iernii desertul primeste cantitati mari de precipitatii si mare parte din bazinul Kavir poate sa fie acoperit de ape timp de mai multe saptamani. In desertul Dasht-e Kavir nu se gasesc terenuri cultivate. concentratia de sare din sol este mult prea mare ca desertul Dasht-e Kavir sa fie acoperit de vegetatie. Din orasul Jaisalmer se realizeaza safari-uri cu camele. varfurile montane din jurul acestora au inaltimi variate cuprinse intre 1. Iarna temperaturile inca sunt ridicate dar noaptea apare fenomenul de inghet. Majoritatea bazinelor se afla la o altitudine de 900 m. Pe timpul verii temperaturile cresc foarte mult si de obicei aici nu cad precipitatii. asezari umane iar vegetatia este inexistenta chiar daca in aceasta regiune apa nu lipseste. Jodhpur este piata de desfacere deoarece este in apropierea terenurilor irigate unde se cultiva bumbac si faina.500 m si 1. a Iranului. Dasht-e Kavir. In ciuda umezelii din timpul iernii. montana. prelucrarea pieilor de animale si industria lemnului. tipurile de relief din aceasta regiune sunt in mare parte dune de nisip si campuri cu roci si zone acoperite de vegetatie mica. Desertul Thar masoara 800 km lungime si 490 km latime. Intinderea sa de la nord catre sud este de 190km si suprafata sa totala este de aproximativ 54. Dasht-e Kavir este cel mai mare dintr-o serie de bazine mici situate in zona nordica. la Pokaran in anul 1974. Un mare sistem de irigatii si un proiect de energie electrica au ajutat la dezvoltarea regiunii desertice Thar.arida a fost locul unde India a detonat primul sau sipozitiv nuclear.000 km2 pe care se afla specii de plante si animale rare si aflate in pericol de disparitie. aceste elemente au ajutat in special la dezvoltarea agricola. contrar faptului ca aici se gasesc unele plante ce rezista la concetratia de sare desertul este sterp. In aceasta regiune a fost creat Parcul National Desertul Thar pentru a proteja o suprafata de 3. Iran Dasht-e Kavir se afla in partea central nordica a Iranului. cu o medie anuala cuprinsa intre 127 mm si 254 mm si temperaturile cresc pana la 530C in luna iulie. Populatia desertului are ca principala activitate economica pastoritul. Precipitatiile atmosferice sunt putine. nu tocmai primitoare.

Acesta face legatura regiunile desertice nordice cu Rub‘ al Khali. din S. se intinde de la Trecatoarea San Gorgonio din muntii San Bernardino in sud-estul Cliforniei pana la Baja California in nord-vestul Mexicului. Desertul An Nafūd este caracterizat de dunele de nisip de forma paralela. de catre nomazii crescatori de camile numiti Beduini. in timp ce altele sunt stabile. variind in latime intre 24 si 80 km. in est. dar unele ating peste 30 m inaltime. Rub‘ al Khali este o mare de nisip. in sud. Caile de comunicatie ale Iranului nu sunt prezente in aceasta regiune. masoara circa 650. In Arabia Saudita sunt trei mari deserturi ce se desfasoara in trei zone ale platoului central al tarii: in nord. culmi si dealuri. In unele regiuni vanturile au transformat relieful. crusta are o latime cu valori cuprinse intre 10 si 100 mm si se poate sparge in orice moment si cei care ar cadea ar ramane prinsi in mlastina de dedesubt. Modelate de catre vanturi. unde a cazut un meteorit. este situl Wabar. este aproape la fel de mare precum statul Texas. Rub‘ al Khali este unul dintre cele mai mari deserturi ale lumii.Numele desertului provine de la cuvantul persan kavir ce inseamna mlastina de sare sau o teren innamolit acoperit de o crusta dura de sare cristalizata. separand Najd si Al Aḩsā’. Desertul Rub‘ al Khali este mult mai mare si mai uscat decat celelalte deserturi din Arabia Saudita. Rub‘ al Khali. dunele de nisip au forma unor ciucuri lungi sau dealuri inalte. in general ea fiind evitata de catre oameni. exceptand oazele irrigate de izvoare sau fantani. Unele zone de desert sunt acoperite de dune de nisip. unul dintre cele mai bine pastrate locuri din lume. Deserturile din Arabia Saudita Mai mult de jumatate din suprafata Arabiei Saudite este reprezentata de desert. ce se misca. in nordul desertului se afla marginea sudica a desertului Sirian. o regiune arida aflata in sud-vestul Americii de Nord. O serie de lanturi muntoase. Desertul Colorado. in lunile reci de iarna.U. Aici plantele ce cresc sunt in numar foarte mic. An Nafūd. Statele Unite ale Americii Desertul Colorado.000 km2 . localizat in centrul desertului Rub‘ al Khali. nu prezinta oaze si se poate trai in spatiul acestuia doar temporar. suprafetele din piatra fiind spalate si au suferit pierderi de materiale.A. Rub‘ al Khali se intinde din sudul Arabiei Saudite pana dincolo de granitele cu Yemen si Oman. majoritatea au de la 6 la 15 m inaltime. in sud si Ad Dahnā’ ce face legatura intre cele doua. inclusiv Muntii San Bernardino si Chocolate. unele dintre ele avand inaltimi de pana la 150m. O centura formata din dune de nisip si creste este cunoscuta sub numele de Ad Dahnā’ se intinde in sud de-a lungul desertului An Nafūd. crusta de sare nu ar rezista sub greutatea lor. separa desertul Colorado 18 . ca suprafata. Tocmai de aceea oameni si animalele se feresc sa traverseze acest desert. Asemeni desertului An Nafūd.

Majoritatea zonelor din desert nu depasesc mai mult de 250 mm/an. tinuturile inalte ale statului Arizona in est. desertul Sonora devine una dintre cele mai uscate si calduroase regiuni din America de Nord. se afla sub nivelul marii. adica in luna ianuarie temperaturile au valori cuprinse intre 100 si 160C. aici sunt incluse depresiunile Salton Sea. fiind dezvoltat un sistem de canale de irigatii ce preiau apa de la acest rau. temperaturile ating valori de 380 C. iarna este predominant blanda. Monumentul National Organ Pipe Cactus. Kofa si Harquahala si in mexic Cerro del Pinacate. Raul Fuerte si Raul Sinaloa. Raul Salt. Desertul Mojave. Desertul Sonora. Imperial National Wildlife si Kofa National Wildlife Refuge. in special in apropierea orasului Phoenix si Tucson. muntii din Arizona. Yuma in Arizona. Desertul Sonora ocupa 20% din teritoriul statului Arizona. Zone mari din desert sunt pastrate sub forma de parcuri naturale: Parcul National Joshua Tree. Desertul Sonora este delimitat de desertul Mojave in nord. ea alimentand raurile ce strabat desertul. Valea Coachella si Valea Imperiala. America de Nord Desertul Sonora este o regiune arida ce se intinde pe teritoriul Arizonei. Guyanas si Ciudad Obregón.199 km2 . iar in Mexic Hermosillo. Statele Unite ale Americii Desertul Mojave este o regiune arida din sud-estul Californiei. Temperatura se schimba in mod brusc de la 00 C la 46.799 km2. Cabeza Prieta National Wildlife Refuge. in anul 1994 s-a infiintat Rezervatia Nationala Mojave. iar in sud Sierra Madre Occidentala din Mexic. acestea ajung pana la maxim 300 m inaltime. Alte zone unde se mai afla orase in cadrul acestui desert sunt Indio. Suprafata Sonorei este de aproximativ 310. in subteranul desertului s-au gasit depozite de borax si minereuri de fier. in sud-estul statului California si in nord-vestul Mexicului (de obicei in unele lucrari este inclusa aproape toata Peninsula Californiei). ce se desfasoara pe o suprafata de circa 6. toate aceste rauri isi au 19 .10 C. mai exact 320 km lungime si 80 km latime. insa mai mult de 80% din populatie locuieste aici. Regiunea desertica este impartita in numeroase rezervatii unde traiesc amerindieni si unitati militare americane si baze aeriene. Pe timpul verii. Desertul Mojave are o suprafata de 52. intre aceste rauri se mentioneaza Raul Colorado. Raul Yaqui. Desertul Colorado este o regiune adiacenta a desertului Mojave. toate aceste zone sunt parti existente ale desertului Sonora Altitudinile desertului Sonora sunt relative mici in comparative cu regiunile inconjuratoare. precipitatiile rareori depasesc valoarea de 102 mm/an. Mare parte din regiune. acesta face parte din Marele Bazin. zonele cele mai inalte sunt muntii californieni. in sudvestul acestui stat. Regiunea este strabatuta de Raul Colorado. Raul Gila. Chocolate si Chuckwalla. totusi in mare parte apa din regiune provine din subteran.de desertul Mojave. Blythe si El Centro in California.000 km2.

iar in est de Muntii Anzi. Ca plante indigene aici se gasesc Joshua tree. creozot etc. pricly pear. America de Sud Desertul Atacama este o regiune arida. sobolanul-cangur. 20 .000 km2.700 km de Ecuator. lipsa precipitatiilor duce la o inversiune termica. broasca testoasa de desert. aduc cu ele un aer rece ce forteaza aerul cald sa urce si astfel acest aer rece ii ia locul celui cald. Desertul Sonora detine o remarcabila si unica vegetatie. In subteranul Marelui Desert de Nisip se gasesc numeroase resurse minerale importante. palo verde. situat in nordul statului Chile. Marele Desert de Nisip. este la o distanta de 1. staghorn. In acest desert traiesc mai multe triburi de aborigeni australieni. si la temperaturile scazute din timpul noptii si unui sol sarac in substante nutritive. dintre acestea enumeram triburile Karadjeri si Nygina. Printer mamifere aici gasim veverite. ce se intersecteaza cu unele teritorii acoperite de vegetatie. aici se gasesc mai multe subspecii. Aceasta inversiune termica produce foarte putina ploaie si foarte multa ceata. Gekko gecko. printer care saguaro. Vegetatia desertului este foarte putina si dispersata cu exceptia a unor oaze. De exemplu. organ pipe si barrel cactus. tufe de burro. cunoscut si sub denumirea de Bazinul Canning. Cea mai raspandita specie de plante in aceasta regiune este cactusul. Australia In anul 1873 exploratorul britanic Peter Warburton a devenit primul european care a travesat Marele Desert de Nisip. in ciuda pozitiei apropiate a acestuia de Ecuator. soareci. iepuri. apele reci sunt aduse din zona Antarcticii de catre curentul Humbolt. regiune arida aflata in nord vestul Australiei. soparla de desert Colorado. in est este limitat de catre coasta Oceanului Pacific. Acesta are zone intinse de dealuri de nisip si mlastini de sare. vulpi. foarte putine ca numar. Desertul Atacama. Din punct de vedere al faunei aici se afla specii remarcabile de reptile. vanturi puternice. precipitatii atmosferice putine. mesquite. Aici precipitatiile atmosferice cad doar de doua sau patru ori intr-un secol. ce este capabila sa reziste foarte bine la temperaturile foarte ridicate de pe parcursul zilei. Agricultura dezvoltata in aceasta regiune desertica se bazeaza pe irigatii si pe apa raurilor ale caror niveluri au inceput sa scada tot mai mult inca din anii ”60. monstrul Gila. coioti etc. Desertul are o suprafata de aproximativ 363. acest desert este una dintre cele mai aride regiuni ale lumii. cholla. din regiunea Atacama.izvoarele in regiunile mai inalte din apropiere. Inversiunea termica pastreaza temperaturile la valori mici. chuckwalla. in ciuda faptului ca Atofagasta. in statul Australia de Vest. soparla de desert cu corn si numeroase specii de serpi cu clopotei. orasele chiliene Atofagasta si Santiago au temperaturi cu valori comparabile.

Tunisia. Principalele culturi agricole sunt cele de bumbac. acesta l-a denumit cu numele Reginei Victoria. Este localizata de-a lungul raului Nil si in Delta Nilului. tussock si multe altele. regina Regatului Unit al Marii Britanii.Pe teritoriul acestui desert se intalnesc specii de acacia. Agricultura Libiei se bazeaza pe cultura tomatelor. creand sisteme de irigatii. statii de desalinizare a apei. aceasta se intinde de la est catre vest pe o distanta de 725 km si este separat de Marele Golf Australian. In 1875 exploratorul britanic Ernest Giles a devenit primul european care a traversat acest desert. acestea fiind exploatate tara se afla intr-o continua dezvoltare. zahar si orez. In prezent statul exporta fructe si legume. Egiptul are numeroase resurse economice. fructe si legume. Nisipurile acestuia sunt de culoare rosiatica. de catre Platoul Nullarbor. camilelor. stejari de desert. Mai multe gruburi de aborigeni locuiesc in aceasta regiune. cu multe dune de nisip si teritorii acoperite de vegetatie. si cresterea animalelor. curmale. dar in acelasi timp au incercat sa influenteze natura. Majoritatea statelor ce-si au asezarile omenesti in zonele desertice sunt din punct de vedere economic slab dezvoltate. “Marele Rau Creat de Oameni” este proiectul care a fost construit de 21 . Suprafata cultivabila a Egiptului este restransa. in curs de dezvoltare. Maroc. Modul in care influenteaza deserturile tropicale populatia si dezvoltarea economica a statelor. curmalilor. pasarilor de curte si a vitelor. Mauritania. el fiind principala sursa de apa pentru terenurile arabile din zona. mare parte dintre ele. cartofilor. Niger. Egipt. Algeria. Populatia acestui continent a reusit sa se adapteze foarte bine la conditiile de trait oferite de natura. s-au putut intreprinde activitati piscicole si multe altele. insa in prezent este nevoit sa importe mai mult de un sfert din necesarul de cereale si mult mai mult carne si produse lactate. Desertul Sahara strabate multe tari. cereale. Mali. turismul este o ramura economica exploatata la maximum de catre egipteni. Libienii au incercat sa-si dezvolte economia bazandu-se agricultura de pe coasta mediteraneana. deoarece acolo s-au putut obtine culturi mai bune si mai productive decat in sudul tarii. Agricultura Egiptului este ajutata in principal de catre fluviul Nil. Desertul Victoria. si foarte dezvoltate (Statele Unite ale Americii si Australia) Africa este continetul cu cele mai multe deserturi. Cresterea animalelor este axata in principal pe cresterea ovinelor. caprinelor. In secolul trecut Egiptul nu necesita importuri de cereale. citricelor. resursele de petrol aduc si acestea beneficii. a graului. si in acela sit imp cele mai mari. pe teritoriul statului Australia de Sud si Australia de Vest. maslinilor si a orzului. iar Valea Nilului este esentiala pentru economie deoarece in aceasta zona agricultura este cel mai bine dezvoltata. Australia Desertul Victoria este o regiune arida din zona sudica a Australiei. Este o zona bogata din punct de vedere al lacurilor sarate. acestea sunt: Libia. dar fertila. Ciad si Sudan. aici a fost dezvoltat un sistem de irigatii foarte bun.

in special ovine. capete). 1.8 mil. precum grau. cele de fructe. capete). tone). 6. dar 7% din teritoriul tarii este cultivat.2 mil. porumb. si fructe. caprine si vite. capete).catre oameni pentru a putea fi de folos fermelor.4 mil. legume si pepeni (2. precum curmalele (979. In Tunisia seceta joaca un rol foarte important pentru agricultura.1 mil.1 milioane caprine.860 tone). includ cereale (3. tot aici mai cresc si alte varietati de fructe si legume.1 mil. in 2003.200).7 mil. In sudul tarii terenurile arabile sunt putine. mai ales grepfruit. aici sunt incluse cele de tomate si pepeni (3. oile. au fost in 2003. (5. mei etc. capete si vite 1.2 mil. fructe. se preconiza in anul 2003. Marocul este si el o tara pe teritoriul careia se intinde Sahara. pepeni. In celelalte tari care-si au teritoriul in cadrul Saharei au agricultura dezvoltata in aceeasi masura. curmale si masline. fructe. Principalele culturi. statul importand peste 75% din necesarul de hrana.9 mil.tone) din care grepfruit. a resurselor pentru canale de irigatii. acest sistem de irigatii strabate Sahara. orzul (1. si portocale din Peninsula Cape Bon (957. Majoritatea locuitorilor Sudanului traiesc din agricultura. Productivitatea agricola din Algeria este mica. din oazele sahariene. tone). in aceste zone nefiind crescute porcinele datorita religiei si culturii locuitorilor. tone). fructe (1. tone). De exemplu in Mauritania principala activitate agricola este cea a cresterii de animale. Cresterea animalelor este la fel de dezvoltata ca in celelalte tari. legume si pepeni (2. Trestia de zahar. O alta cultura importanta pentru economia Algeriei este cea a tutunului. principalele culturi fiind cele de cereale. o planta ce rezista la seceta. el poate sa transporte apa din sudul Libiei catre coasta si sa irige pana la 75.3 milioane de capete.6 milioane. legume.600 tone). Tot in Tunisia. Principalele culture. tone). in special grau si orz (8 mil. pentru a incuraja cresterea productiei de vin. cartofi si sfecla de zahar (1. caprine (5. in anul 2003. bovine (1. curmale. principala acuza este seceta si lipsa apei. cartofi. sunt incluse culturile de cereale precum graul.000 hectare de pamant. ovine.7 milioane de capete de bovine. la fel ca sin in celelalte tari sahariene. 5.2 mil. Urmeaza culturile de cereale. 231. Dintre animalele ce sunt crescute in aceasta tara.000 vite.2 mil. populatia acestui stat a reusit si ea sa se adapteze la conditiile impuse de regiunea in care traieste. au fost cele de cereale. 57. ovine (8. cartofi si sfecla de zahar (171.7 mil. mai ales grepruit si curmale etc. o ramura a agriculturii este aceea a cresterii animalelor. caprine 3. pasari de curte. Algeria. ca cele mentionate mai sus. tone). tone). tone). tone).5 mil. Principalele culturi.503 000 tone). In 1990 guvernul Algerian a incercat sa replanteze cateva dintre vechile podgorii. grau si sorghum.600 tone). si trestie de zahar (947.000 camile. principala activitate agricola fiind cea a cresterii de animale. si cartofi (1 mil.5 mil. sunt cultivate pe teritoriile mai fertile din nord. aceasta activitate fiind una traditionala pentru industria Algeriei. este prelucrata si 22 . ca ar fi in numar de 17. mai ales grepfruit si curmale (2. fiind inregistrate 16 milioane de ovine. 760. curmalele.000 cai si 76 mil. agricultura acestui stat este axata mai mult pe cresterea animalelor. aceasta este cultivate in special in regiunile tropicale. orz.4 mil. capete) si pasari de curte (4. capre. In fiecare an statul se confrunta cu o productie agricola ce variaza de fiecare data. principalele culture fiind cele de orez.4 mil. 2. pentru irigarea culturilor.

U. cartofi. orez. sfecla de zahar. tone). capre. capete de ovine. tone. 6. lana obtinuta 16. tone).transformata in zahar. terenuri cultivate in regiunea Al Jazīrah. porumb si trestie de zahar. de cereale si 611. de exemplu Las Vegas din desertul Nevada este imperiul jocurilor de noroc. orez. tomate. fiind implicat in productia de confectii. oi. pasari de curte.000 tone. capete. camile si 39 mil. citrice.7 mil. tomate. doar 14% din teritoriu este cultivat. aici fiind hectare intregi acoperite de podgorii. ovine. orez. tot aici se mai produce bumbac. Principalele culturi sunt cele de porumb. tone). care este un important centru economic al statului Arizona. deoarece relieful nu permite transformarea a cat mai multor zone in terenuri favorabile agriculturii. sau Phoenix din Arizona. Principalele culturi sunt cele de fructe dintre care enumeram curmale. legume (2. masline. si totusi in aceste zone aride exista numeroase orase. ovine. sorghum. Cresterea animalelor este si ea importanta pentru economia statului. aici fiind in mare parte munti si zone aride (desertul Sonora).A. Chile (desertul Atacama).1 milioane de capete de bovine. cum sunt cele de servicii. 670. Productia de vin este si ea foarte mare. pasari de curte. in 1997 s-au vandut produse agricole de peste 23 miliarde de dolari. in intreaga tara au fost inregistrate peste 3.5 mil. de echipamente sportive si produse electonice (computere) si multe altele. 40 mil. si porumb (1. California conduce pe plan economic si la cresterea animalelor.938 tone de bumbac au fost recoltate in anul 2003.8 mil. produse lactate etc. Tierra del Fuego si Magallanes.2 mil.000 cai. vite.U. bumbac si multe altele. Animalele ce sunt crescute aici sunt oile. In America de Nord. este un stat cu un numar mic de terenuri arabile. In Mexic (desertul Sonora). in aceste zone dezvoltatndu-se alte ramuri economice. Statul California (desertul Sonora) este principalul stat al S. in principal bovine. In Mali. nectarine.. Majoritatea cantitatilor produse sunt exportate in Statele Unite ale Americii. spanac. broccoli. 23 . citrice si alte fructe.1 mil.9 mil.8 mil. caprine si 25. orz. legume morcovi. aflata intre raurile Nilul Alb si Nilul Albastru. 47 mil. insa teritoriul acestui stat este foarte mare si astfel zonele desertice chiar daca nu sunt cultivate acestea nu au influentat foarte mult economia tarii.3 mil. 6.9 mil.729). porcine. cele mai multe deserturi se afla in S. legume si citrice. 8. pasari de curte. bumbac si citricele. seceta prelungita de la mijlocul anilor “80 au distrus majoritatea culturilor agricole si a decimat mare parte dintre turmele de animale. sfecla de zahar si cartofi (1.189.5 mil.8 mil. 3. ce sunt crescute in regiunile din Patagonia. mai ales zona nordica sic ea din apropierea capitalei (Mexico City). mai ales grepfruit si mere (1.3 mil. Pentru export sunt cultivate terenurile cu cafea. principalele culturi sunt cele de mei. Agricultura statului Arizona este in special axata pe productiile de legume. In 2003 animalele crescute erau in numar de 38. Circa 2. In anul 2002 culturile cele mai mari au fost cele de fructe. la produsele lactate si oua etc. 3. fasole.A din punct de vedere al productiei agricole. vite 3. agricultura reprezinta peste 86% din populatia active.

Australia este renumita si pentru podgoriile sale de vin. ocupa circa 27 % din terenurile arabile. fiecare are particularitatile sale. aici principalele culturi sunt cele de trestie de zahar. acestea se afla in Australuia de Sud. au costruit statii de desalinizare a apei si multe altele. la fel ca si celelalte medii climatice. Victoria se sud-vestul Australiei de Vest. sorghum. In Australia doar 7% din teritoriu este cultivat. 24 . creandu-se o armonie intre toate elementele naturii. dar in acelasi timp s-a dovedit ca oamenii se pot adapta foarte bine la mediu desi acesta le este potrivnic. orez. a vietii in sine. a caldurii excesive.Australia este o tara foarte dezvoltata din punct de vedere economic. dar intotdeauna natura reuseste sa creeze un echilibru intre elementele sale. Mediul tropical uscat este unic in lume. Clima are o foarte mare influenta in dezvoltarea reliefului. agricultura se bazeaza in special pe cresterea ovinelor. Astfel mediul tropical uscat ofera formatiuni unicate de relief. Din informatiile primite descoperim ca desi mediul tropical nu este tocmai propice dezvoltarii vietii. orz. aceasta poate sa fie foarte capricioasa sau reuseste sa ofere conditii necesare aparitiei vietii. totusi plantele si animalele ce cresc in aceste regiuni neprimitoare au incercat sa se dezvolte in armonie cu mediul. Totodata daca oamenii nu si-au putut procura hrana din regiunile aride au incercat sa gaseasca metode de combatere a lipsei de apa. New South Wales. specii unice si iremarcabile de plante si animale. construind sisteme moderne de irigatii. datorita podgoriilor existente aici. porumb. Valea Barossa din Australia de Sud si Valea Hunter din New South Wales sunt cele mai cunoscute zone din Australia. peisaje minunate schimbate de catre aceasta. adaptandu-se la conditiile impuse de catre acesta.

Ed. Fundatiei Romania de Maine. 2004. Fundatiei Romania de Maine. Editura Universitara. Program” 25 . 2006. Posea G.. Ed. Stanila A.. Bucuresti. “Microsoft Encarta Reference Library Program” *** 2003. Bucuresti. Armas I. “Atlas Geografic. “Geografie fizica. “Geomorfologie”. “Ghid Complet Australia”. Terra camin al omenirii si Sistemului Solar”.. 2003. Editura Aquila “93. Enciclopedica. Ed. “Climatologie Generala”... Bucuresti. “Biogeografie”. Oradea Povara R.Bibliografie: Ielenicz M. 2005. Bucuresti. 1998. *** 2005.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful