Climatul tropical uscat si caracteristicile sale

Termenul de desert este dat regiunilor ce sunt caracterizte prin mediile anuale ale precipitatiilor atmosferice, ce sunt sub valoarea de 254 mm, o rata a evaporatiei ce depaseste cantitatea de precipitatii, si in marea majoritate a cazurilor, temperaturile inregistrate sunt foarte ridicate. Datorita lipsei de precipiatii si a umiditatii relative a aerului, majoritatea razelor solare patrund direct in sol. Pe timpul noptii solul trimite radiatia primita pe timpul zilei inapoi in atmosfera, de aceea temperaturile pot sa sdcada foarte mult. Principalele regiuni de clima tropical uscata sunt situate in nord-vestul Mexicului si in lungul coastelor vestice ale Republicii Peru si a partii vestice a Republicii Chile, in Africa de Nord (Sahara) si Arabia, in sud-estul Iranului si jumatatea vestica a Pakistanului, in vestul Indiei si in Australia Centrala si Vestica. Regiunile cu climat tropical semiarid au o dezvoltare mai mare in Africa, unde se intind sub forma a doua zone care marginesc la nord si la sud desertul Sahara, precum si a unei zone de forma neregulata care se intinde la nord si la vest de desertul Kalahari (in Angola, Nmibia, Zambia, Botswana si Republica Africa de Sud). Pe continentul asiatic, climatul tropical semiarid se dezvolta in zona muntoasa din Peninsula Arabia, in cea mai mare parte a Iranului si in parti inseminate din Pakistan si India. In Australia zona topicala semiarida margineste la nord si la est de Marele Desert Australian. Deserturile tropicale sunt cuprinse intre 400 latitudine N si 400 latitudine S. Temperaturile maxime absolute diurne sunt foarte mari, de exemplu in desertul Sahara s-au inregistrat 580C, in California-Valea Mortii 56.70C, noaptea temperaturile coboara pana la 0 0C. Datorita acestor temperaturi foarte ridicate precipitatiile atmosferice sunt foarte reduse, lumina intensa, iar vanturile bat aproape fara intrerupere. Pe glob, deserturile sunt foarte raspandite, in emisfera nordica se gasesc pe continentul african, in Peninsula Arabica, Irak, Iran, Pakistan, nord-vestul Indiei (Desertul Thar), iar in Statele Unite ale Americii se gasesc in urmatoarele state Utah, Idaho, Oregon, Nevada, Arizona si California; Mexic (desertul Sonoran). In emisfera sudica se afla in America de Sud (Atacama), Africa de Sud (desertul Kalahari), iar in Australia – Desertul Victoria, Marele Desert de Nisip. Deserturile africane ocupa suprafete mult mai mari decat cele de pe celelalte continente, Sahara masoara peste 9.1 milioane km2, desertul Kalahari are peste 260.000 km2, desertul Namib masoara aproximativ 1.500 km lungime, iar celelalte deserturi sunt mai mici decat acestea.

Caracteristicile climatului tropical uscat.
Zonele morfoclimatice uscate cu morfogeneza impusa permanent de procese fizice.

1

Desfasurare si caracteristici bioclimatice. Aceste zone sunt incluse in regiuni ce se desfasoara intre 50 - 450 latinudine nordica si sudica, insa acestea sunt concentrate mai mult in apropierea tropicelor. Caracteristici specifice au cantitatile de precipitatii atmosferice extrem de mici, ce cad doar sub forma de averse si foarte rar, amplitudini teermice mari, deficit de umiditate ridicat, o slaba prezenta, o slaba prezenta a vegetatiei si a solurilor si un contact direct al agentilor externi cu roca. In functie de gradul de ariditate, aceste regiuni reprezinta aproximativ 35% din suprafata totala a uscatului. Aceste regiuni sunt impartite in deserturi hiperaride (4%), aride (15%), semiaride cu caracteristici tranzitorii spre zonele vecine (16%). Cele mai extinse sunt in Africa si Asia, dar in comparative cu suprafata continentelor acestea ocupa 83% in Austarlia, 64% in Africa, 39% in Asia, 33% pe cele doua continente ,America de Nord si America de Sud. Din Mongolia pana in vestul continentului african s-a format un sistem ce se intinde pe 11 000 km, in celelalte continente aceste regiuni reprezinta zone disparate mai mici la diferite altitudini. Din punct de vedere altimetric cuprind regiuni pana in 500 m (campii si podisuri) la acre se adauga depresiuni mari si podisuri intramontane de inaltime medie (Takla Makan, Tibet, Mexic) sau chiar munti din zona tropicala (Ahagar, Hogar, Tibesti in Africa, muntii din Iran si Afganistan etc.). Cea mai mare parte a lor sunt in regiuni de platforma veche supuse modelarii inca din mezozoic la care se adauga si altele mai noi. Caracteristicile climatice dominante sunt uscaciunea accentuata corelata cu precipitatii extrem de putine si cu o evaporatie puternica. Exista regiuni in care cantitatea de precipitatii anuala (aproximativ 300mm) se realizeaza cu o oarecare regularitate (in Sahelul african in iulie – septembrie, sud-vestul Australiei, Orientul Apropiat, California in sezonul de iarna) dar si intinse unitati unde ploile asigura o medie multianuala de circa 200 mm care se produce la intervale fara periodicitate dar cu 1-3 averse la intervale foarte mari de timp (uneori de mai multi ani). Cantitatile reduse de precipitatii conditioneaza, cu exceptia fasiilor litorale, o umiditate relative modesta, in jur de 60%, dar care variaza in timp si de la un sector la altul al desertului. Aerul uscat favorizeaza o insolatie puternica care va determina ziua temperaturi la nivelul suprafetei de nisip de peste 500C (in Sahara s-au inregistrat valori de 70-780C). In timpul noptii radiatia terestra intense conduce la temperaturi apropiate de 00C si chiar sub aceasta valoare, de exemplu Muntii Ahaggar inghetul nocturn depaseste 110 zile cu temperaturi minime ce coboara la -100C. In aceste conditii termice evapotranspiratia este ceea ce conduce la un deficit de umiditate foarte mare, lucru accentuat local de constitutia petrografica (rocile magmatice impermeabile care nu favorizeaza stocarea apei; masele groase de nisip care conduc la un grad ridicat si rapid de infiltrare la adancime a slabelor cantitati de precipitatii atmosferice). Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 200C si 280C (21.60C la El Golea in Sahara algeriana) si pot datorita altitudinii, conform gradientului termic vertical (19.10C la Windhoek in Namibia), sau datorita prezentei curentilor oceanici reci, la 160 - 190C (16.60C la Walvis Bay, pe tarmul desertului Namib). regimul termic inregistreaza mari amplitudini diurne (300 - 350C), in timpul zilei

2

foarte rar (la distante de anis au chiar decenii). aceste alkbii au fost denumit ueduri. in depresiuni) au un numar redus de specii. in cantitati mici. noiembrie. si care determina aparitia unei vegetatii efemere. denumire araba data vailor cu fund lat si neted ce coboara din muntii Saharei si evacueaza in cateva ore (maximum cateva zile) toata apa ce cade in partile inalte. se inregistreaza 230C) Ca urmare a marii uscaciuni si a variatiilor termice diurne puternice. iar pe timpul noptii coboara la 100 . iar pe timpul zilei temperatura la suprafata nisipului poate atinge 800C. tepi si spin ice au luat locul frunzelor.150C. in general. discontinue si numai in scurte intervale de dupa caderea precipitatiilor. care umplu vaile seci (ueduri) cu torenti vijeliosi. In climatul tropical arid. In deserturile propriu-zise formatiunile vegetale sunt rar raspandite (indeosebi in albiile vailor.264 m. durata scurgerii apei depinde de panta. care in Sahara atinge o medie anuala de 25 – 35%. Vegetatia este prezenta pe suprafete limitate. care depaseste de peste 20 de ori cantitatea primita din precipitatii atmosferice. Acest fapt determina o enorma capacitate de evaporare a apei. In regiunile tropicale cu altitudini mai mari diferentele scad pana la 100C (la Windhoek in lunile cele mai reci. datorita uscaciunii aerului si a nivelului foarte inalt de condensare a vaporilor de apa. formand averse puternice de ploaie. Amplitudinile termice anuale sunt cuprinse. La contactul cu zonele morfoclimatice se dezvolta formatiuni de stepa desertica (ierburi scunde ce acopera partial un sol subtire si care se dezvolta doar in sezonul ploios). iunie si iulie. Astfel aceste regiuni nu constituie medii propice dezvoltarii vegetatiei. distrugand totul in cale.temperatura aerului urca frecvent la valori de 400 . intre 220-250C (la Jacobabad in ianuarie. Mediile anuale ale precipitatiilor atmosferice sunt sub 200 mm si pot cobori pana la 0 mm (orasul Calama. se inregistreaza 130C. precipitatiile sunt aproape inexistente.450C. iar in luna iunie 370C. iar la El Golea 90C si respectiv 340C). un ciclu biotic mic (in perioade scurte dupa ploi extreme de rare) si unele adaptari (radacini foarte adanci). iar noaptea poate sa coboare pana la 00C. in nordul Republicii Chile. s-au inregistrat 150C. 3 . Apa se scurge asemenea unui val prin alibii largi si uscate. datorita radiatiei efective foarte mari. iar in cele mai calde luni ale anului. unde nu s-au inregistrat niciodata precipitatii). Uneori patrunderea maselor de aer ecuatorial sau tropical maritime in interiorul continentelor provoaca furtuni convective violente cu precipitatii bogate. ce se afla la altitudinea de 2. decembrie si ianuarie. tesuturi cornoase verzi). Totodata incalzirea adiabatica a aerului descendent determina reducerea umezelii relative a aerului. luna cea mai rece. Exista asociatii cu un numar redus de specii si de indivizi aflati la distanta si care au suferit adaptari in raport cu deficitul de umiditate (bulbi. peisajul caracteristc fiind cel al deserturilor de nisip sau de piatra. In aceste regiuni sunt fercvente furtuni puternice care ridica la inaltimi apreciabile coloane immense de nisip. in regiunile cu climat tropical arid se produce o intense degradare a rocilor. ciclonii de pe frontal polar (temperat) patrund in regiunile tropicale.

si Desertul Namib. Deserturile Americii de Sud apar pe suprafete restranse. care se opun convectiei termice ascendente. aflata sub infuenta curentului Canarelor si al desertului Namib influentat de curentul Benguelei. pietroase. deserturilor Peru si Atacama influentate influentate de curentul rece al Perului (sau Humbolt).Conditiile de ariditate. situate intre 400 si 800m si despartite de creste muntoase ce urca pana la 3 000 – 4 000 m. ce sunt specifice deserturilor tropicale. ploile cad la o perioada de timp cosiderabila (in nordul statului Chile. deserturile tropicale ocupa socluri vechi. Afghanistan. Prin patrunderea pedimentelor pe vai si unirea lor peste cumpene de apa. in 43 de ani s-a inregistrat o medie a precipitatiilor de 0. vestul Pakistanului). rezulta pediplene din care rasar martori de eroziune (inselberg). in Egipt. sub influenta curentului Benguelei). In multe alte regiuni s-au inregistrat astfel de date. nu se poate dezvolta convectia termica. ocupand formatiuni cutate cretacice si tertiare. influentate de curentul Peruan. Relieful deserturilor tropicale este rezultatul eroziunii eoliene. Arabia. Australia). Evolutia generala a reliefului duce la aparitia. sau inregistrat precipitatii multianuale de 1 mm). o origine de baraj orografic si climatica (deserturile Podisului Mexican). Apropierea oceanului se face simtita doar prin diminuarea amplitudinilor termice anuale. Deserturile Peru si Atacama. Fenomenul se datoreaza temperaturilor mai coborate ale apei si a aerului de deasupra curentilor reci. Datorita curentului Peruan (Humbolt) care determina o stratificare constanta a maselor de aer. influentat de curentul Californiei. cu solonceacuri sau argiloase. favorizand descendenta aerului si predominarea totala sau cvasitotala a timpului senin. in mare parte. al dezagregarii si alterarii rocilor. conditiile de ariditate sunt aspre (la Luxor. au altutudini de 1 000-3 000 m si se desfasoara preponderent in largul litoralului andin. In cea mai mare parte. in Sahara) si campuri de dune miscatoare (erguri). precambriene (Africa. Deserturile Podisului Iranian (Iran. la poalele versantilor.5 mm). al scurgerii torentiale in urma rarelor averse de ploaie. In aceste regiuni. Acest fenomen este specific desertului Sonora. a unor glacisuri si campii acumulative. care favorizeaza descendenta aerului si timpul senin (de exemplu Desertul Sonoran. Saharei de Vest. influentat de curentul rece al Californiei. sunt predominant nisipoase. la Arica. Relieful deserturilor tropicale. in orasul Iquique (situate pa litoralul desertului Atacama) s-a inregistrat o medie anuala a precipitatiilor de 3 mm sau in localitatea Walvis Bay (pe tarmul Oceanului Atlantic in desertul Namib) media anuala a precipitatiilor este 30 mm. sunt accentuate in regiunile desertice litorale aflate sub influenta curentilor oceanici reci. acestea constituie dovezi de necontestat ale infuentei curentilor reci asupra reducerii pana la disparitia aproape totala a precipitatiilor atmosferice. in care s-au modelat podisuri stancoase (numite hamade. In interiorul continentelor. dimpotriva. Sahara de Vest influentata de catre curentul Canarelor. Deserturile Americii de Nord au. pentru a se forma nori din care sa 4 .temperaturi mai scazute si prin prezenta frecventa a cetii.

cald si cu putine precipitatii ce cad la intervale foarte mari de timp. se intalneste scoarta de tip halosialitic. rezultand forme de relief particulare. pe de alta parte de catre dominarea actiunilor fizice. langa tarmul oceanic ceata).cada precipitatii atmosferice convective (la fel se intampla si in desertul Namib. Pe versantii 5 . Prin actiunea acestor agenti. fie din panza subterana aflata la adancimi nu foarte mari. In acest depozit sunt incluse elemente cu dimensiuni variabile dar colturoase. Datorita unor agenti externi si a unor procese. Specificul acestui sistem este determinat in prima faza de modul de asociere al acestor agenti dar si de la o regiune la alta. apa provenita din precipitatii atmosferice. iar la exteriorul acestora campuri de nisip. Rezultatul il reprezinta mase de materiale dezagregate situate in strate subtiri pe suprafetele cvasiorizontale si poale de grohotis la baza versantilor. mecanice in raport cu cele chimice si biochimice. Astfel procesul cel mai important este dezagregarea prin insolatie si cristalizare. salinas in Atacama etc. Procesele de alterare se produc in intervale scurte cand cad precipitatii. in conditiile unei alcatuiri mineralogice neomogene a rocilor conduc la producerea de produse de dezagregare prin insolatie (termoclastism) in regiunile tropicale si gelivatie (in munti si deserturile de la latitudini mari unde exista cantitati mici de apa in fisurile rocilor). se determina realizarea unor mase de materiale cu grosimi si alcatuire diferite si detasarea unor forme de relief cu caracter rezidual pus in evidenta direct sau numai dupa indepartarea depozitului. Influenta climatului asupra reliefului. relieful regiunilor din climatul tropical arid. vantul. sunt meteorizarea. takare in Asia Centrala. carbonati) sub forma de cruste cu grosime diferita si care sunt denumite sebka in Sahara. Meteorizarea se manifesta prin variatii de temperatura si de umiditate atat in roci cat si in depozite. Oscilatiile termice diurne dar si sezoniere marcate de amplitudini termice ridicate bruste. Scoarta de alterare reprezinta depozitul rezultat in urma proceselor de meteorizare si biochimice si care este prezent pe suprafete orizontale si cvasiorizontale. datorita curentului rece al Benguelei). Acestea asigura o cantitate redusa de argila in masa de nisip. Unii agenti intervin lent dar continuu (variatiile de temperatura si umiditate in roca si cu efecte sesizabile dupa durata mai mare de timp). a suferit numeroase modificari. Agentii principali in sistemul morfogenetic. acestea provin fie prin evapoarea apei din unele lacuri ce se intalnesc aici. iar altii se manifesta in intervale de timp diferite dar cu efecte imediate (vantul. Datorita temperaturilor ridicate din timpul zilei apa incarcata cu saruri aflate in depozit sau in roci urca prin capilaritate la suprafata. apa din precipitatii si local apele curgatoare). materialele rezultate in urma acestui proces sunt colturoase farmand pe de-o parte mari de pietre. In deserturile tropicale cu climat arid. iar aici prin evapoarre rezulta acumularea sarurilor (cloruri. deoarece procesul de alterare este continuu indiferent de gradul de alterare chimica si de usoara mobiliatate locala a acestor elemente. In unele microdepresiuni rezulta cruste de saruri. dar si prin desfasurarea unor preocese meteoreologice (roua. sulfati.

saltarea celor cu dimensiuni de 0. versantilor abrupti de catre particulele de nisip) care este maxima la inaltimi reduse (sub 1. unde variatiile de temperatura produc dilatari si contractari repetate si diferite ca marime la nivelul mineralelor ce alcatuiesc rocile (produc variatii de volum). intensitatea si viteza de propagare dar si de caracteristicile petrografice ale suprafetei. sunt roci unde actiunea este deosebita (ex. Ele conduc la diverse produse chimice si mecanice. crestelor. In afara alizeelor se produc multe vanturi locale cu intensitate ridicata si chiar pe alte directii de deplasare. Deflatia conduce la o sortare a produselor dezagregarii.2-1 mm (particulele sufera un grad de uzura prin izbire) si mai ales in suspensie (elemente mai mici de 0. profunzimea actiunii fiind dependenta de gradul de conductibilitate termica a rocilor si de marimea amplitudinii termice.5 m) iar apoi cu acumularea (pe masura ce scade puterea de transport. Variatiile starii de umectare a rocilor se inregistreaza in deserturile litorale sau in depresiunile unde se acumuleaza temporar apa. Dezagregarea prin insolatie este specifica regiunilor cu climat arid. 6 . alveolelor de tip taffoni. mai intai se imbina cu coroziunea (izbirea rocilor.antrenarea solutiilor in fisuri pentru ca in cele de intense evaporare prin dezvoltarea cristalelor in fisuri sa se produca presiuni asupra peretilor acestora insotite de largirea si cresterea lor in adancimea rocii (haloclastism). fiind conditionata in principal de catre micsorarea vitezei). Actiunile sale depend de durata. granitul.005 mm) plutesc in masa de aer aflata in miscare ajungand la inaltimi de sute sau chiar mii de metri si la departari de mai multe mii de kilometri (prafurile din Sahara sunt antrenate pana in Europa).1mm) ce popt frecvent fi ridicate la mai multi metri inaltime si deplasate pe distante foarte mari. Deflatia. Vantul constituie un agent active a carui importanta este facilitate de lipsa unui ecran (vegetatie) care sa protejeze rocile. Astfel in fazele mai umede se realizeaza dizolvarea sarurilor. iar la cele puternice asocieri de dune cu forma si dimensiuni variabile. Prin spulberarea materialelor fine raman in loc versanti abrupti si masele de grohotisuri care se desfasoara pe intinderi mari formand campurile de pietre.dezvoltati pe roci cu alcatuire heterogena termoclastismul poate duce la aparitia unor forme de relief residual de tipul coloanelor. Deflatia se realizeaza in trei moduri – rostogolirea elementelor grosiere (1-1. Pe de alta parte pe campuri de nisip deflatia determina la vanturile mai putin intense suite de “riduri” (ondulari). Rezultatul manifestarii sunt grohotisuri cu dimensiuni variabile care imbraca rocile si care se constituie intr-un ecran de protectie al lor. Ca urmare. Cele mai fine particule (diametre sub 0. Ele au un rol morfogenetic important. stancilor. Principalul proces il reprezinta spulberarea (deflatia) particulelor de nisip si a altor materiale fine. Procesul este activ in partea exterioara a rocilor si slabeste catre interior. in urma acesteia iau nastere dunele si mai ales campurile de nisip. conglomeratele) si roci in care aceasta este redusa (gresiile aflate in strate groase).5 mm in diametru) pe distante scurte.

acestea se pierd in desert.. Ca urmare sunt dune simple 7 . s-au dezvoltat ochiuri de apa sau mlastini. In regiunile temperate unele dune sunt fixate cu vegetatie. kumurile sunt campuri de nisip cu dimensiuni foarte mari (Sahara. Senegalul si Niger). Unele cursuri de apa au bazin extins ceea ce le da debite bogate la precipitatii si o activitate cu durata mai mare. in functie de viteza si de durata lui si le depune ducand la aparitia diferitor forme de acumulare. Relieful dezvoltat pe nisip. si frecvent locul de varsare in unele lacuri din desert carora le asigura existenta (Sari care se varsa in lacul Ciad). lac etc. Dunele de nisip au dimensiuni si evolutii variabile. Asia Centrala) pe care se afla numeroase forme mici. Nisipul este o roca sedimentara neocoeziva alcatuita in mare parte din partisule de cuart la care se adauga un procent variabil de particule argiloase. O situatie aparte o au oazele dezvoltate in depresiunile din deserturi unde exista panza freatica bogata sau izvoare la baza unor culmi. parabolice. din punct de vedere al cantitatilor de precipitatii cazute pe suprafata solului. majoritatea fiind scurgeri de apa scurte si pe durata mica. intre dune se afla depresiuni alungite. ele sunt legate de rauri care-si au bazinele de alimentare in zonele cu precipitatii bogate (in Africa = Nilul. Asadar. Raurile vor transporta cantitati insemnate de aluviuni (predominant fine) pe care odata cu micsorarea debitului raului le vor depune treptat. Ergurile.sunt acumulari sub forma de valuri relative paralele cu lungimi de mai multi zeci de metri si inaltimi de 1-2 m. ele concentrand la averse cantitati importante de apa care le impune energie si putere insemnata de eroziune. le transport ape distante variabile. iar latraversarea deserturilor pierd o parte din debitul lichid prin evaporare si infiltrare. Formele de relief dezvolate pe nisip sunt numeroase. Vantul disloca particulele de nisip. Prin inmuiere particulele argiloase asigura aderenta dintre elementele silicioase limitand miscarea lor. barcane etc. Dunele se clasifica in:  Dune simple (transversale). Aproape similare sunt scurgerea si procesele din albiile raurilor care-si au obarsia in regiuni bogate. Opus acestora sunt cursurile de apa semipermanente. Desi exista numeroase vai. Aceste tipuri de cursuri de apa sunt specifice regiunilo montane.O foarte slaba spalare in suprafata se inregistreaza pe campurile de nisip unde apa este absorbita foarte repede pe grosime de 1-2 cm. apa fiindu-le insuficienta pentru o scurgere permanenta care sa le asigure varsare in mare. iar majoritatea sunt legate de actiunea vantului. astfel faciliteaza o usoara deplasare a particulelor spre baza pantei. In depresiunile cu baza in vecinatatea stratului freatic sau unde abunda elemente argiloase . exista o mare mobilitate mai ales atunci cand nisipul se gaseste in stare uscata. Dupa forma sunt clasificate in: dune longitudinale. au o latura alungita pe directia vantului in functie de gradul de acoperire cu vegetatie este si nivelul stabilizarii lor. apele curgatoare permanente sunt relativ putine. Arabia.

rezulta pe acumulari bogate de nisip pe care s-au inregistrat vanturi intense. Tipuri de relief specifice climatului tropical uscat.  Dunele cu forma piramidala sunt reprezentative pentru desertul Sahara. Kalahari s. In cuprinsul lor exista insa si depresiuni (gassi) ce au izvoare bogate si care au favorizat atat dezvoltarea vegetatiei cat si dezvoltarea unor asezari umane (oaze). Kara Kum. sunt forme cu doua brate paralele alungite si dezvoltate mai mult sau mai putin egal. 8 . Campurile de nisip se desfasoara pe suprafete foarte mari in regiunile joase si depresionare. au laturile netede sau rasucite in spirala. in conditiile unor climate mai umede in pleistocen si holocenul inferior. materialele grosiere care intra in alcatuirea lor provenind din procese complexe de dezagregare (prin termoclastism sau haloclastism). suprafata concave este cea supusa deflatiei. Campurile de nisip poarta denumirea de erguri in Sahara si kumuri in Asia Centrala. siroire. acumularea se face lateral unde dezvolta brate). corn) cat si prin evolutie (directia vantului este perpendicular ape fata convexa expusa deflatiei. dune isolate cu smocuri de arbusti care le asigura o stabilitate relative. sunt distincte atat prin forma (semiluna. In situatiile in care panza freatica este aproape de suprafata. Kazal Kum. lipsite de ierburi sau arbusti. datorita prezentei umezelii.active.  Barcanele sunt dune cu o raspandire mare in Asia Centrala. Pe aceste campuri vanturile au impus o morfologie de dune cu forme si marimi variabile care se inscriu in sectoarele cele mai aride ale regiunilor de desert Sahara. Atacama. versantii sunt tesiti si afectati de catre vant. acestea sunt rezultatul acumularii materialelor transportate de catre alizee (vanturile permanente) sau de catre reteaua de rauri foarte active. Vaile in regiunile cu nisipuri sunt largi. dune fixate de vegetatie prin process natural sau plantate cu arbusti sau arbori. Exista pe terenurile din regiunile litorale cu vanturi intense si perpendiculare pet arm unde apar associate formand grupari cu brate inegal dezvoltate.  Campuri cu dune paralele sau perpendiculare pe directia vantului separate de culoare interdunare in care de obicei se dezvolta vegetatia.a.  Dune parabolice. albia minora este activa dar prezinta variatii de debit in timpul anului. Prin unirea bratelor se dezvolta “barcanele in lant”. Campurile de pietre se afla in marginile muntilor vechi. pe mase importante de nisip uscat in conditiile unor vanturi puternice (vartejuri). Prin spulberarea de catre vant a elementelor fine au ramas aici blocuri si bolovanisuri pe acre se dezvolta patine desertice. putin adancite si fara apa. dar si de catre pluviodenudare si chiar siroire la ploile la ploile rare care se produc. iar alimentarea raurilor se realizeaza in regiuni cu precipitatii atmosferice bogate (Nilul). pluviodenudare sau din conurile de aluviuni depuse de catre raurile active in pleistocen-holocen.

acestea fiind rezultatul trecerii unei perioade mari de timp si a unui climat cu sezoane mai umede si aride care au favorizat retragerea versantilor montani prin imbinarea mai multor procese (meteorizarea care slabea rezistenta rocilor si producea fragmente de roca mici. Lacul Mandonald si multe alte lacuri. Pediplena este o campie de eroziune cu intindere mare rezultata din unirea pedimentlor. In desertul Victoria sunt mai multe lacuri. Contactul dintre pediment si versant se realizeaza brusc in lungul unei linii numita knick. In Australia hidrografia deserturilor este mult mai bogata decat in celelate deserturi. Niger si Senegal. spalarea in suprafata si vantul pot favoriza dezvoltarea pe platou de blocurile si bolovanisuri de dezagregare. Lacul Mackay. spalarea in suprafata si siroirea care la aversele de ploaie le indepartau). Platourile domina uedurile sau depresiunile limitrofe prin versanti abrupti. La exteriorul pedimentelor se afla depresiuni umplute cu materiale acumulate (playa) frecvent nisipoase. Apele desertului Kalahari sunt raul Orange. Ele constituie suprafate de echilibru dinamic ce rezultau la baza acestor versanti in retragere. In conditiile actuale evolutia continua dar este mult mai lenta. Sonora. Meteorizarea. sunt platouri cvasiorizontale individualizate datorita existentei unor strate groase de roca cu rezistenta mare la atacul apelor de siroire. Pedimentele sunt considerate ca forme de relief mostenite. Cercetatorul L. Desertul Sahara este strabatut de fluviul Nil si afluentii sai.King a diferentiat cinci generatii in Africa. de exemplu in Marele Desert de Nisip si Desertul Gibson sunt o multime de lacuri. De asemenea sunt si lacurile Ciad si Naser. nefiind absorbita. Lacul Dissapoiment. In desertul Atacama sunt doar cateva rauri semipermanente si raul Loa. Bahr el Jebel. Lacul Carnegie. Gila. Pe aceasta sunt sectoare mai joase cu acumulari de saruri (sebkra sau salinas). ce este permanent. Lacul Gregory. si Yaqui. In conditiile ridicarii sacadate si pe ansamblul acestor regiuni se poate ajunge la formarea mai multor generatii de pediplene care se imbuca. Desertul Sonora este strabatut de raurile Colorado. Tot aici sunt si raurile De Grey. Suprafata poate sa aiba caracter structural. poate fi un rest de pediplena sau din glacisuri ale caror materiale sunt cimentate. majoritatea sunt semipermanente sau apar doar atunci cand. exista o cantiate destul de mare de precipitatii atmosferice pentru a se putea mentine la suprafata solului. Lacul Auld. Nilul Albastru. Lacul Carey. Nilul Alb. Lacul Dora. Fitzroy. Lacul Maingwal. In Teritoriul de Nord izvorasc 9 . Salt. Lacul Yeo si alte lacuri mai mici. au inclinare mica si implica doua sectoare. Atbara. raul Nossob si raul Limpopo. unul taiat in roca si latul la exterior pe care s-au acumulat materiale intr-un strat subtire (numit bajada). Apele ce strabat deserturile tropicale In zonele desertice exista foarte putine ape ce sunt permanente. prin fragmentare rezulta martori de eroziune (gara). Desertul Namib este traversat doar de raurile Orange si Ugab. Din vechiul relief muntos raman martori de eroziune care domina pediplena si care poarta numele de iselberguri.Hamadele desertice.

aceste plante sunt scunde. caligonum (Caligomum comosum). principala adaptare este aceea a necesitatii cat mai minime de apa. Foarte multe plante au caracteristici asemanatoare. Flora. km2 . unde creste curmalul (Phoenix dactylifera). un bun exemplu ar fi acela al cactusilor ce se gasesc in emisfera vestica. Platourile stancoase din centrul desertului Sahara sunt acoperite cu o vegetatie ierboasa saraca. acestia se aseamna foarte mult cu agavele. ce se scurg catre deserturile Simpson si Tanami. hamade. In zonele aluvionare ale vailor si depresiunilor. Plantele sunt raspandite in foarte multe zone geografice de pe suprafata Globului. substantele nutritive necesare dezvoltarii lor. cu radacini orizontale pana la 25m lungime. rareori ating inaltimea de 30 . Plantele ce cresc in desert au nevoie de foarte putina apa. ce le ajuta sa risipeasca caldura. si-au redus cat de mult posibil evapotranspiratia etc. ce se desfasoara pe o suprafata de aproximativ 9 mil. In zonele cu umiditate permanenta se dezvolta o vegetatie de oaza. fauna si solurile climatului tropical uscat. Multi arbori din padurile tropicale au in general aceeasi forma si forma frunzelor asemanatoare. si multe altele. euphorbia si plantele suculente din sudul continentului african. ele sunt clasificate dupa mai multe criterii. arborele de fistic (Pistacia atlantica) cu aspect de tufe spinoase. Ziziphus lotus.40 cm. La fel ca si plantele. Zilla spinosa. camile si antilope. iepuri salbatici. desi nu fac parte din aceeasi specie. Vegetatia nisipurilor si dunelor este alcatuita din gramineul drin (Aristida pungeus). din muntii Macdonnel. Unele animale isi sapa adaposturi in pamant stau in acestea atunci cand este soare si ies la suprafata. precum retama (Retama retam). 10 . leandrul (Nerium oleander) si palmierul dun (Hyphaene thebaica). animalele ce locuiesc in desert s-au adaptat destul de bine la conditiile de viata oferite de catre natura. formata din graminee (Aristida) si numerosi subarbusti. se dezvolta si isi raspandesc semintele. O formatiune cunoscuta sub numele de acheb ce cuprinde plante efemere (Conovolvulus supinus). Sahara este unul dintre cele mai mari deserturi ale lumii. atat cat dureaza sezonul umed perioada in care acestea cresc. soarecele -cangur si broaste raioase. au reusit sa se adapteze la conditiile aspre de viata. Relieful este foarte variat cu munti stancosi. Printre micile animale de desert enumeram soareci. cantitati de apa foarte mici sau opusul lor abundenta apei. de 1 – 2 cm . Ca animale de dimensiuni mari se intalnesc coioti. de multa cadura si nu cer foarte multe substante nutritive. modul in care acestea se dezvolta. ca: Acacia harpophylla. este reprezentativa pentru flora Saharei. iepuri comuni. reguri si erguri. se dezvolta o vegetatie bogata. a caror viata active dureaza doar cateva saptamani.mai multe rauri semipermanente. Majoritatea animalelor din desert au corpuri mici. formata din arbusti. cum ar fi: rezistenta la temperaturi foarte ridicate. unde climatul este mai umed. ca sa se hraneacsa cand soarele apune. temperaturi scazute. cateva specii de arbusti. drobul desertic (Genista saharae) si carcelul (Ephedra alata).

Gazella dama). uneori adapostindu-se in pesteri. crasula (Crassula). acesta poate sa bea pana la 160 de litri de apa. este populat de garminee (Aristida) si de diferite specii de arbusti (Acacias. ele au copitele astfel incat pot calatori prin desert fara probleme si de asemenea pot consuma plante suculente si pepeni verzi salbatici. muscate (Pelargonium sp. acesta este renumit datorita diversitatii plantelor suculente cu flori viu colorate. poate sa bea si apa de mare.Desertul Namib este situat in sud-vestul Africii. in Africa se afla o speci importanta de scorpioni. Zona deserturilor din Africa este saraca si cuprinde specii din diverse grupe. ce masoara 18-20 cm lungime. Antilopele de desert (Addax nasomaculatus)-aceste antilope s-au adaptat foarte bine la conditiile oferite de catre natura. Euscorpius imperator. melcul gigant african (Achatina fulica). cu un trunchi napiform bilobat. o alta specie de antilopa este Alcelaphus buselaphus ce poate sa reziste mai multe saptamani fara apa. soarecele alergator de desert (Jaculus jaculus). Rhigozum trichotomum). Pasarile din desert sunt de dimensiuni mici. precum: stapelia (Stapelia). Tot in aceste deserturi cresc si pepenii verzi salbatici (Citrullus lanatus). aici se afla dropia gulerata (Otis undula). adaptate la conditiile climatice. Reptilele sunt prezente in numar mare. purtand de o parte si de alta cate o frunza lunga de forma unei panglici.). 11 . pentru a se feri de caldura innabusitoare a Soarelui. incat isi pot petrece mare parte din viata fara necesitatea de a bea foarte multe lichide. Ca mamifere rumegatoare se gasesc gazele (Gazella subgutturosa. antilopa spada (Oryx algazel). graminee xerofile (Aristida brevifolia) si unii arbusti xerofili din genul Acacia (Acacia horida. in acest timp consumand grasimea acumulata in cocoasa sa. De un deosebit interes stiintific este gimnospermul mezozoic relictar Welwitschia mirabilis. soarecele saritor (Pedetes caffer). cum ar fi soparla de desert (Scincus officinalis). iar un om in 24 de ore. litops (Lithops). se afla. cobra egipteana (Naja haje) si broasca testoasa de desert (Testudo sulcata). gainusa de pustiu (Pterocloes orientalis). hoitarul alb (Neophson percnopterns) si silvia de desert (Sylvia nanadeserti). poate rezista mai mult timp fara apa. Mamiferele rozatoare au reprezentanti numerosi din diferite specii cum ar fi iepurele egiptean (Lepus aegypticus). in sud-vestul depresiunii Kalahari. Antilopa vaca (Bubalis buselaphus). pe timpul zilei cauta adapost. Scorpionii sunt caracteristici zonelor de desert. sarpele de nisip (Erix). soparla cu coada spinoasa (Uramastix aegypticus). In timpul noptii dromaderului ii scade temperatura corpului astfel pot sa reziste in timpul zilei cand temperatura aerului este foarte ridicata. Selaginella lepidophylla. ce sunt capabili sa ucida cu veninul lor un caine in doar cateva secunde. in vecinatatea Oceanului Atlantic. Desertul Kalahari. Acacia graffae). Dromaderul (Camelus dromaderius) este animalul simbol al desertului Sahara.

Deserturile din America de Sud se desfasoara de-a lungul tarmului vestic. salcia de desert (Chilopsis linearis). Clima este mult. Specii de animale caracteristice. in semipustiul Mohave si in pustiul Chihuahua. Sunt formate din semi-pustiurile: Marele Bazin.Mamiferele carnivore: vulpea de desert (Fennecus zerda). Opuntia versicolor si Opuntia microdasys). Arizona si pustiurile Chihuahua si Tamaulipa.5 am/an. unele rozatoare ca tuco-tuco(Ctenomys magellanicus) care produce zgomote repetate. liliaceele arborescente (Yucca brevifolia) si cactacee mai mici (Opuntia arborescens. o alta planta cunoscuta este cereusul (Cereus giganteus).5 m. Spirostachys) in amestec cu arbusti halofili. cuprinsa intre Muntii Stancosi. Hesperocallis undula. mai aspra. agavele (Agave americana). Clima din aceasta zona se caracterizeaza prin ierni aspre si veri foarte secetoase. jojoba (Simmondsia chinensis). sacalul (Canis aureus). hiena vargata (Hyaena hyaena). iar coada lunga prezinta in varf un smoc de par. un arbust ce la maturitate ajunge masoara intre 30 si 90 cm. si arbustul Franseria dumosa. Cereus). Beavertail Cactus . iar precipitatiile atmosferice sunt reduse (120-150 mm/an). aici se gaseste cactusul urias (Carnegia gigantea) cunoscut si sub numele saguaro. ce la maturitate ajunge sa se dezvolte pana la o inaltime de 15-18 m. se afla in nordul statului Chile. Suaeda. Sonora. domina arbustul de creozot (Larrea tridentata). pisica de barcana (Felis margarita). asemanatoare loviturilor de ciocan. Vegetatia acestor zone este alcatuita din plante suculente.in semipustiurile Mohave. fiind unul dintre cele mai mari deserturi de pe Glob. precum: vulpea Zorro (Dusycyon). cainele lui Magellan (Canis magellanicus) si strutul american sau pasarea nandu (Rhea pennata). Sonora. cu radacini profunde si frunze mici. Opuntia tuna . Arizona si pustiurile Chiuahua si Tamaulipa. sobolanul neotoma (Neotoma 12 . partial persistente in anotimpul secetos. sunt prezente in special rozatoare: iepurele cu coada neagra (Macrotolagus texennis). cu o inaltime 1-1. Semipustiurile Marelui Bazin se desfasoara pe o regiune arida inalta. Deserturile saraturate sunt acoperite cu o vegetatie de ierburi (Atriplex. in aceasta zona se intalnesc unele specii de carnivore. Vegetatia acestui desert este alcatuita din arbusti teposi xerofili de Baccharis spinosa si specii de cactusi (Opuntia. precipitatiile atmosferice avand o medie cuprinsa intre 70-150 mm/an. Desertul Atacama. are un ritm de crestere foarte lent aproximativ 2. pisica cu picioare negre (Felis nigripes). Mohave. In deserturile nord-americane fauna este adaptata la conditii de caldura excesiva. Vegetatia este dominata de specii de pelin (Artemisa tridentata). o specie de cactus ce a ajuns sa fie folosita pentru consumul de stupefiante este peyote (Lophophora williamsii ) desert holly (Atriplex hymenelytra). Muntii Cascadelor si Muntii Sierra Nevada. In regiunile mai inalte. intre Oceanul Pacific si Muntii Cordilieri. In America de Nord deserturile se desfasoara in sud-vestul Statelor Unite ale Americii si in nordul Mexicului. ce isi intinde ramurile in sus. ca planta reprezentativa. sobolanul cangur (Dipodomys spectabilis) cu picioarele posterioare mai lungi decat cele inferioare. In acest desert fauna este saraca in specii adaptate la ariditate excesiva. sub forma unui candelabru.

este desertul Sahara. soparla cu guler (Crotaphytus collaris. Africa Cel mai mare desert de pe Glob. formand cruste dure. in Iraq. Solurile de desert apar discontinuu. Solurile caracteristice mediului tropical uscat.albigula). ce traieste in zona sudica a desertului australian. o specie de veverita numbat (Myrmecobius fasciatus). o specie de bufnita. Solurile contin cantitati mari de carbonat de calciu si alte saruri (cloruri si sulfati) aduse si depuse la suprafata saun in sol prin capiularitate. in fdunctie de tipul compusilor de fier. fiind reprezentata de un numar redus de specii: cartita marsupiala de desert (Notoryctes typhlops). Spinifex). sta mai mult pe pamant sau in vizuine subterane si are o agilitate asemanatoare chipmunk-ului. calcaroase sau gipsoase. treieratorul Leconte (Toxostoma lecontei). se hraneste cu radacini. 13 . se mai poate intalni si veverita antilopa (Ammospermophilus nelsoni)-aceasta este mai mica decat celelalte specii de veverite. care sapa galerii in tulpinile cactusilor cu care se hraneste. bufnita cu coarne (Bubo virginianus). jojoba. soparla moloh (Moloch horridus). cunoscut sub denumirea de patina desertului sau luciul negru. la Marea Rosie. broastele de desert (Chiroptes. consuma iepuri si oua. placi si concretiuni albicioase. acesta masoara aproximativ 1. Trioida pungens. acestea sunt scheletice. la care se adauga arbori si arbusti din genurile Bankisa. Aceasta vegetatie este constituita din specii de graminee (Trioida basedourii. se desfasoara precum o curea pe nordul continentului african. Campylorhynchus brunneicapillus . Uneori mineralele dizolvate in timpul umectarii se concentreaza sub efectul evaporatiei la suprafata rocii. Calcareus ornatus. Fauna este saraca. ca suprafata reala acesta masoara peste 9. iar dintre speciile de reptile sunt intalniti serpi cu clopotei (Crotalus) si broaste testoase (Gopherus agassizii). gainusa de nisip. Se intinde din vest de la tarmul Oceanului Atlantic pana in est. Casuarina. ce s-a adaptat la conditiile aspre ale climei. lipsite de humus si au o culoare cenusie sau rosiatica.100 km lungime.1 milioane de km2 din care o parte este ocupata de catre oaze fertile. cateva specii de pasari. Eucalyptus. fructe si seminte. Desertul Sahara. acoperit de dune nisipoase cu vegetatie ce s-a adaptat la conditiile climatice. Gravillea. Deserturile lumii. Heleioporus) si unele specii de pasari: prigoarea australiana (Cosmaerops ornatus) si pietrarul (Saxicola moesta). o subspecie de cangur Bettong si Wallabie de stanca. Deserturile australiene ocupa suprafete mari in centrul continentului. vulpea cu urechi lungi (Vulpes macrotis).o specie de soim Falco sparverius. rezista la seceta. unde apare un strat bogat in oxizi de fier si mangan.610 km latime si 5. sobolanul cangur marsupial (Caloprymnus campestris). ciocanitoarea agavelor (Dryobates scalaris) si cucul alergator (Geococcyx califormianus).) Tot aici se mai gasesc si mamifere carnivore cum ar fi: coiotul (Canis latrans).

Sahara de Vest este o zona arida. acestia au parasit regiunea indreptandu-se catre zone mai bogate. Muntii Ahagaar si Desertul Libian. si prezinta varfuri ce pot chiar sa fie comparate cu cele ale muntilor.414 m inaltime. media anuala a precipitatiilor atmosferice este de 130 mm. Desertul Sahara strabate urmatoarele tari Maroc. Aceasta regiune variaza in altitudine dintr-o parte in cealalta de la 580 catre 760 m altitudine. este denumita cateodata Sahara propriu-zisa.610 km. umiditatea aerului este aproape inexistenta si foarte putine oaze pot fi gaite in aceasta zona. iar in unele zone nu cad precipitatii decat la intervale mari de timp. cu ariditate excesiva. o regiune de platou ce are o inclinare de la NV catre SE. Sahara de Vest este diferita din punct de vedere geografic fata de celelate forme de relief existente in restul desertului. sunt intalnite la o altitudine minima de 150 m inaltime. Marea Rosie si Egiptul in est si Sudan si Valea Raului Niger in sud. anis au zeci de ani. Exceptie fac oazele din desertul lipsit de vegetatie. insa acestea au fost create datorita apelor ce au fost gasite la o adancime mai mare de 14 . fara nici un impediment. In trecut Sahara a fost un teritoriu fertil. Niger. Din punct de vedere climatic este situata in zona climatului tropical uscat. Mauritania. au de la 1. Tunisia. Desi precipitatiile sunt aproape inexistente in Sahara. In desertul Sahara s-au creat oaze artificiale. in oazele ce sunt irigate in mod natural si unde vegetatia se dezvolta in mod normal. In zona centrala a Saharei se desfasoara pe o distanta de 1. sunt acoperite de zapada. Algeria. Temperatura oscileaza intre 00C in timpul noptii si 54. dar poseda un numar de ape subterane ce curg din Muntii Atlas sau alti munti. Desertul Libian este considerat a fi zona cea mai arida din intregul desert saharian. pietroasa. pe o perioada mica de timp unele varfuri din regiunea centrala a Saharei. Preluata ca intreg Sahara este un tinut ce atinge in medie altitudini cuprinse intre 400-500 m. Muntii Atlas si Marea Mediterana in nord. Intregul teritoriu prezinta deficit de precipitatii sau nu sunt prezente suprafete de apa.003 m) in cadrul Muntilor Ahagaar. Libia. dar canalele de irigatii construite de catre oameni transforma mare parte din aceasta zona de desert a Egiptului intr-un teren fertil favorabil culturilor agricole. masivul Tibesti o regiune de platou. dar si cu dune de nisip.Limitele desertului Sahara sunt in vest Oceanul Atlantic. Desertul Libian este caracterizat prin dunele de nisip foarte vaste ce pot atinge inaltimea de 122 m sau chiar mai mult. Egipt. in aceasta regiune acum 8 000 de ani se cultiva mei. In Sahara cele mai cunoscute varfuri sunt Emi Koussi (3. ocazional aceste rauri subterane isi croiesc drum catre suprafata. dar pe masura ce conditiile deveneau tot mai grele pentru populatie si a aparut desertificarea. aceste forme de relief sunt incluse si ele in “intregul” Desert Sahara. Mali. Ciad si Sudan. foarte putine zone sunt mai coborate de aceste valori.830 m la peste 3.40C in timpul zilei in zonele vestice si centrale.415 m) in Masivul Tibesti si Tahat (3. Din punct de vedere geografic putem afirma ca zona muntoasa a desertului Nubian situata in estul fluviului Nil si valea Nilului apartin Saharei.

spre desert. Ce elemente ale faunei intalnim antilope. dunele sunt de tipul dunelor paralele. Singura suprafata de apa ce este permanenta este raul Boteti. Populatia si-a stability asezarile in apropierea tarmului Oceanului Atlantic.500 km de-a lungul coastei sudvestice a Africii. Desertul Kalahari masoara 260. ce se afla in interiorul plaului sudic al Africii. in mare parte acestea cad in perioada octombrie-mai. hiene. palmieri si vegetatie de savana si multe alte specii de plante ce reprezinta o sursa bogata de hrana pentru animalele ce traiesc in aceasta regiune. Altitudinea cea mai mare din Desertul Kalahari este de 1. ele fiind pe directia vantului. depresiunile au dimensiuni de la cativa metri pana la zeci de kilometri si asigura cursuri temporare sau semipermanente de apa. datorita depozitelor de petrol gasite in Algeria si Libia. si multe specii de pasari. Bazinul Kalahari are o suprafata de aproximativ 930. Ce vegetatie in desertul Kalahari se intalnesc specii de acacia. hiene si Mellivora capensis. In timpul anului media precipitatiilor cazute este sub 50 mm. apale subterane se gasesc la adancimi mari. principalii arbori ce crescin aceste oaze sunt palmierii si o specie de acacia. Dunele pot avea o inaltime variabila de la 6 m la 60 m inaltime si sunt separate de culoare interdunare ce variaza ca lungime. aici datorita curentului Benguelei nu se pot forma nori din care sa cada precipitatii convective. maro sau alba. Desertul Namib.000 m peste nivelul marii. Temperaturile maxime ce sunt inregistrate sunt intre 350 – 450C din octombrie pana in luna martie si pot sa scada sub 00C intre iunie si august. numele desertului Kalahari provine din limba tswana Kgalagadi ce inseamna “marea sete”. Kalahari face parte dintr-un bazin nisipos foarte mare ce se desfoasoara pe teritoriul Angolei si al Zambiei in nord. antilope.000 km2 . acestea strabat depresiuni. sacali. Ca fauna gasim gazele. Africa Desertul Kalahari este o zona arida. Cea mai extinsa regiune protejata din Kalahari este Rezervatia Central Kalahari Game in Botswana si Parcul 15 . mai multe subspecii. Africa Desertul Namib se intinde pe aproximativ 1. vulpi. sacali. orientarea acestora este de la nord-vest catre sud-est. In aceasta regiune cantitatile de precipitatii atmosferice ajung pana la 200 mm anual. nisipurile desertului au culoare rosiatica. in mare parte pe teritoriul statului Namibia. o multime de animale rozatoare. acesta se desfasoara centul si sud-vestul Botswanei si parti din centrul si vestul Africii de Sud. pana in Botswana catre est in Zimbabwe.1 000 m. celelalte rauri ce strabat desertul sunt putine si apar dupa ce ploua. acestea pot avea pana la 80 km lungime. Din punct de vedere al resurselor aici se gasesc diamante si tungsten. Desertul Kalahari. Nordul Saharei este important pentru economie. giraffe.000 km2 . si in sud in Africa de Sud catre Raul Orange si in vest pe teritoriile inalte ale Namibiei.

de exemplu Muntele Erta'ale aflat la 503 m altitudine a erupt recent. este o regiune ce se afla in nord vestul Indiei si estul Pakistan-ului.Transfrotier Kgalagadi. In aceasta regiune se gasesc depozite de turcoaz. cunoscuta sub numele de Rann of Kutch. Cea mai mare parte a desertului se afla in statul Rājasthān. acesta este unul dintre cele mai fierbinti deserturi din lume. este o regiune arida din estul Egiptului. in anul 1995. Desertul este caracterizat de formatiuni de lava neagra. unul dintre cele mai fierbinti si in mare parte nelocuite deserturi de nisip din lume. conuri vulcanice fumegande. In aceasta regiune 16 . in sud de o mlastina de sare. Desertul Thar. Desertul Denakil. Etiopia Desertul Denakil se afla in nordul Etiopiei si se extinde in Eritrea si Djibouti. precipitatiile atmosferice din aceasta regiune se inregistreaza sub 200 mm/an. este situate in zona centrala a Depresiunii Denakil. Zone din desert sunt populate de zebra si magari salbatici. desertul Thar este marginit in nord-vest de catre Raul Sutlej. izvoare calde si terenuri sulfuroase. Desertul Denakil face parte din sistemul Valea Marelui Rift. numit Alpii Denakil. Zona arida a determinat conditiile de trai pentru oameni sa fie foarte aspre. dupa aceea panta urca pana la un lant de munti vulcanici ce face legatura cu Marea Rosie. dar acestia s-au adaptat existand cateva sate agricole ce se gasesc pe platou si in munti. Desertul Arabic. in est de lantul muntilor Arāvalli. India Desertul Thar sau Marele Desert Indian.100 m in rest fiind altitudini mult mai mici pana ce coboara in mod brusc la nivelul marii. Subteranul desertului contine mici depozite de mangan si potasiu. Egipt Desertul Arabic sau desertul estic cum mai este denumit. din Peninsula Arabica. Aici sunt numerosi vulcani activi. are ca vecini in nord Marea Mediterana. Marea Rosie si Canalul Suez in est. dar principala resursa naturala este sarea. roca fosfatica. Altitudinea maxima din acest desert este de 2. in est zona este in mare parte un platou cu forme neregulate. sare si piatra de constructie. Desertul Nubian (de-a lungul paralelei de 220 latitudine N) in sud si in vest Valea Nilului. nitrati. denumit popular Rub‘ al Khali (Patrarul Gol). un bazin triunghiular ce coboara pana la 120 m sub nivelul marii si este despartit de Marea Rosie printrun lant de dealuri. ce se intinde atat pe teritoriul Botswanei cat si al Africii de Sud. de 270C si maxime ce pot atinge valori de peste 500C. este o zona cu activitate seismica importanta. India. Numele de Desertul Arabic ii revine si Marelui Desert de Nisip. si in vest de catre Valea Indusului. desi seisme puternice nu s-au mai inregistrat in ultimul secol. cu o medie anuala a temperaturilor de pe timpul zilei.

Semnān. cu o medie anuala cuprinsa intre 127 mm si 254 mm si temperaturile cresc pana la 530C in luna iulie. acestea s-au adaptat la conditiile de viata.800. montana. concentratia de sare din sol este mult prea mare ca desertul Dasht-e Kavir sa fie acoperit de vegetatie. asezari umane iar vegetatia este inexistenta chiar daca in aceasta regiune apa nu lipseste. Populatia desertului are ca principala activitate economica pastoritul. Din orasul Jaisalmer se realizeaza safari-uri cu camele. In desertul Dasht-e Kavir nu se gasesc terenuri cultivate. nu tocmai primitoare. aceste elemente au ajutat in special la dezvoltarea agricola. Iran Dasht-e Kavir se afla in partea central nordica a Iranului. Jodhpur este piata de desfacere deoarece este in apropierea terenurilor irigate unde se cultiva bumbac si faina. la Pokaran in anul 1974. 17 . mai ales nordul si vestul desertului. Acest oras a fost fondat la sfarsitul secolului al XV-lea si cateva dintre vechile cladiri din acest oras inca mai rezista. Dasht-e Kavir. Un mare sistem de irigatii si un proiect de energie electrica au ajutat la dezvoltarea regiunii desertice Thar. pe perioada iernii desertul primeste cantitati mari de precipitatii si mare parte din bazinul Kavir poate sa fie acoperit de ape timp de mai multe saptamani.500 m si 1. contrar faptului ca aici se gasesc unele plante ce rezista la concetratia de sare desertul este sterp. varfurile montane din jurul acestora au inaltimi variate cuprinse intre 1. ceea ce permite explorarea desertului. Pe timpul verii temperaturile cresc foarte mult si de obicei aici nu cad precipitatii. Cea mai mica altitudine este 61 m in apropierea Rann of Kutch si 457 m in muntii Arāvalli. catre provincia estica Khorāsān. Iarna temperaturile inca sunt ridicate dar noaptea apare fenomenul de inghet.400 km2. cateva dune de nisip se afla in partea sudica a desertului. Pe teritoriul desertului Thar s-au infiintat cateva orase. Precipitatiile atmosferice sunt putine. Intinderea sa de la nord catre sud este de 190km si suprafata sa totala este de aproximativ 54. In ciuda umezelii din timpul iernii. In aceasta regiune a fost creat Parcul National Desertul Thar pentru a proteja o suprafata de 3. tipurile de relief din aceasta regiune sunt in mare parte dune de nisip si campuri cu roci si zone acoperite de vegetatie mica. prelucrarea pieilor de animale si industria lemnului.arida a fost locul unde India a detonat primul sau sipozitiv nuclear. a Iranului.000 km2 pe care se afla specii de plante si animale rare si aflate in pericol de disparitie. Dasht-e Kavir este cel mai mare dintr-o serie de bazine mici situate in zona nordica. O multitudine de deserturi raman neexplorate. Majoritatea bazinelor se afla la o altitudine de 900 m. acesta incepe de la 50 km departare de orasul Qom (spre vest) si se extinde catre est pe o distanta de 290 km prin provincia nordica a Iranului. Desertul Thar masoara 800 km lungime si 490 km latime.

nu prezinta oaze si se poate trai in spatiul acestuia doar temporar. ca suprafata. Statele Unite ale Americii Desertul Colorado. in lunile reci de iarna. in sud. Desertul An Nafūd este caracterizat de dunele de nisip de forma paralela. din S. majoritatea au de la 6 la 15 m inaltime. Rub‘ al Khali. Unele zone de desert sunt acoperite de dune de nisip.A. Rub‘ al Khali este unul dintre cele mai mari deserturi ale lumii. ce se misca. Rub‘ al Khali se intinde din sudul Arabiei Saudite pana dincolo de granitele cu Yemen si Oman. variind in latime intre 24 si 80 km.Numele desertului provine de la cuvantul persan kavir ce inseamna mlastina de sare sau o teren innamolit acoperit de o crusta dura de sare cristalizata. in sud si Ad Dahnā’ ce face legatura intre cele doua. separand Najd si Al Aḩsā’. dar unele ating peste 30 m inaltime. In Arabia Saudita sunt trei mari deserturi ce se desfasoara in trei zone ale platoului central al tarii: in nord. An Nafūd. Aici plantele ce cresc sunt in numar foarte mic. de catre nomazii crescatori de camile numiti Beduini. Rub‘ al Khali este o mare de nisip. crusta de sare nu ar rezista sub greutatea lor. masoara circa 650. unul dintre cele mai bine pastrate locuri din lume. O centura formata din dune de nisip si creste este cunoscuta sub numele de Ad Dahnā’ se intinde in sud de-a lungul desertului An Nafūd. este aproape la fel de mare precum statul Texas. Desertul Colorado. in nordul desertului se afla marginea sudica a desertului Sirian. in general ea fiind evitata de catre oameni. Tocmai de aceea oameni si animalele se feresc sa traverseze acest desert. unde a cazut un meteorit. Caile de comunicatie ale Iranului nu sunt prezente in aceasta regiune. localizat in centrul desertului Rub‘ al Khali. separa desertul Colorado 18 . suprafetele din piatra fiind spalate si au suferit pierderi de materiale.000 km2 . culmi si dealuri. dunele de nisip au forma unor ciucuri lungi sau dealuri inalte. in est. Modelate de catre vanturi. inclusiv Muntii San Bernardino si Chocolate. crusta are o latime cu valori cuprinse intre 10 si 100 mm si se poate sparge in orice moment si cei care ar cadea ar ramane prinsi in mlastina de dedesubt. Acesta face legatura regiunile desertice nordice cu Rub‘ al Khali. Asemeni desertului An Nafūd. se intinde de la Trecatoarea San Gorgonio din muntii San Bernardino in sud-estul Cliforniei pana la Baja California in nord-vestul Mexicului. exceptand oazele irrigate de izvoare sau fantani.U. o regiune arida aflata in sud-vestul Americii de Nord. unele dintre ele avand inaltimi de pana la 150m. este situl Wabar. Desertul Rub‘ al Khali este mult mai mare si mai uscat decat celelalte deserturi din Arabia Saudita. Deserturile din Arabia Saudita Mai mult de jumatate din suprafata Arabiei Saudite este reprezentata de desert. O serie de lanturi muntoase. in timp ce altele sunt stabile. In unele regiuni vanturile au transformat relieful.

Desertul Sonora ocupa 20% din teritoriul statului Arizona. tinuturile inalte ale statului Arizona in est. Temperatura se schimba in mod brusc de la 00 C la 46. adica in luna ianuarie temperaturile au valori cuprinse intre 100 si 160C. Mare parte din regiune. precipitatiile rareori depasesc valoarea de 102 mm/an. America de Nord Desertul Sonora este o regiune arida ce se intinde pe teritoriul Arizonei. Raul Salt. Raul Gila. Desertul Mojave are o suprafata de 52. Kofa si Harquahala si in mexic Cerro del Pinacate. iar in sud Sierra Madre Occidentala din Mexic. in anul 1994 s-a infiintat Rezervatia Nationala Mojave. Regiunea desertica este impartita in numeroase rezervatii unde traiesc amerindieni si unitati militare americane si baze aeriene. Cabeza Prieta National Wildlife Refuge. Desertul Sonora este delimitat de desertul Mojave in nord. in sudvestul acestui stat. zonele cele mai inalte sunt muntii californieni. se afla sub nivelul marii. toate aceste zone sunt parti existente ale desertului Sonora Altitudinile desertului Sonora sunt relative mici in comparative cu regiunile inconjuratoare. Statele Unite ale Americii Desertul Mojave este o regiune arida din sud-estul Californiei. ce se desfasoara pe o suprafata de circa 6. in sud-estul statului California si in nord-vestul Mexicului (de obicei in unele lucrari este inclusa aproape toata Peninsula Californiei). toate aceste rauri isi au 19 .000 km2. muntii din Arizona. in subteranul desertului s-au gasit depozite de borax si minereuri de fier. intre aceste rauri se mentioneaza Raul Colorado. Desertul Mojave. ea alimentand raurile ce strabat desertul.799 km2. fiind dezvoltat un sistem de canale de irigatii ce preiau apa de la acest rau.199 km2 . Monumentul National Organ Pipe Cactus. Alte zone unde se mai afla orase in cadrul acestui desert sunt Indio. acesta face parte din Marele Bazin. Pe timpul verii.10 C. Imperial National Wildlife si Kofa National Wildlife Refuge. Desertul Colorado este o regiune adiacenta a desertului Mojave. acestea ajung pana la maxim 300 m inaltime. iar in Mexic Hermosillo. totusi in mare parte apa din regiune provine din subteran. iarna este predominant blanda. Yuma in Arizona. Suprafata Sonorei este de aproximativ 310. Raul Fuerte si Raul Sinaloa. in special in apropierea orasului Phoenix si Tucson. Raul Yaqui. aici sunt incluse depresiunile Salton Sea. Regiunea este strabatuta de Raul Colorado. Valea Coachella si Valea Imperiala. Majoritatea zonelor din desert nu depasesc mai mult de 250 mm/an. Guyanas si Ciudad Obregón. Zone mari din desert sunt pastrate sub forma de parcuri naturale: Parcul National Joshua Tree. Blythe si El Centro in California. insa mai mult de 80% din populatie locuieste aici. Desertul Sonora. mai exact 320 km lungime si 80 km latime. desertul Sonora devine una dintre cele mai uscate si calduroase regiuni din America de Nord. Chocolate si Chuckwalla.de desertul Mojave. temperaturile ating valori de 380 C.

staghorn. in ciuda pozitiei apropiate a acestuia de Ecuator. mesquite. vulpi. 20 . ce se intersecteaza cu unele teritorii acoperite de vegetatie.izvoarele in regiunile mai inalte din apropiere. tufe de burro. situat in nordul statului Chile. ce este capabila sa reziste foarte bine la temperaturile foarte ridicate de pe parcursul zilei. Aceasta inversiune termica produce foarte putina ploaie si foarte multa ceata. vanturi puternice. iar in est de Muntii Anzi. dintre acestea enumeram triburile Karadjeri si Nygina. chuckwalla. din regiunea Atacama. Aici precipitatiile atmosferice cad doar de doua sau patru ori intr-un secol. Marele Desert de Nisip. Vegetatia desertului este foarte putina si dispersata cu exceptia a unor oaze. organ pipe si barrel cactus. printer care saguaro. sobolanul-cangur. In subteranul Marelui Desert de Nisip se gasesc numeroase resurse minerale importante. acest desert este una dintre cele mai aride regiuni ale lumii. monstrul Gila. Australia In anul 1873 exploratorul britanic Peter Warburton a devenit primul european care a travesat Marele Desert de Nisip. Gekko gecko. America de Sud Desertul Atacama este o regiune arida. aduc cu ele un aer rece ce forteaza aerul cald sa urce si astfel acest aer rece ii ia locul celui cald.000 km2. soparla de desert Colorado. In acest desert traiesc mai multe triburi de aborigeni australieni. iepuri. orasele chiliene Atofagasta si Santiago au temperaturi cu valori comparabile. si la temperaturile scazute din timpul noptii si unui sol sarac in substante nutritive. pricly pear. regiune arida aflata in nord vestul Australiei. soareci. aici se gasesc mai multe subspecii. precipitatii atmosferice putine. Inversiunea termica pastreaza temperaturile la valori mici.700 km de Ecuator. in est este limitat de catre coasta Oceanului Pacific. in statul Australia de Vest. Acesta are zone intinse de dealuri de nisip si mlastini de sare. Din punct de vedere al faunei aici se afla specii remarcabile de reptile. Desertul Atacama. Ca plante indigene aici se gasesc Joshua tree. broasca testoasa de desert. Cea mai raspandita specie de plante in aceasta regiune este cactusul. foarte putine ca numar. De exemplu. este la o distanta de 1. Desertul Sonora detine o remarcabila si unica vegetatie. Desertul are o suprafata de aproximativ 363. Printer mamifere aici gasim veverite. cholla. creozot etc. apele reci sunt aduse din zona Antarcticii de catre curentul Humbolt. Agricultura dezvoltata in aceasta regiune desertica se bazeaza pe irigatii si pe apa raurilor ale caror niveluri au inceput sa scada tot mai mult inca din anii ”60. soparla de desert cu corn si numeroase specii de serpi cu clopotei. palo verde. cunoscut si sub denumirea de Bazinul Canning. lipsa precipitatiilor duce la o inversiune termica. coioti etc. in ciuda faptului ca Atofagasta.

dar in acelasi timp au incercat sa influenteze natura. insa in prezent este nevoit sa importe mai mult de un sfert din necesarul de cereale si mult mai mult carne si produse lactate. creand sisteme de irigatii. de catre Platoul Nullarbor. Principalele culturi agricole sunt cele de bumbac. acesta l-a denumit cu numele Reginei Victoria. Egipt. si foarte dezvoltate (Statele Unite ale Americii si Australia) Africa este continetul cu cele mai multe deserturi. Mauritania. In prezent statul exporta fructe si legume. Este o zona bogata din punct de vedere al lacurilor sarate. Desertul Sahara strabate multe tari. stejari de desert. pasarilor de curte si a vitelor. statii de desalinizare a apei. curmalilor. Egiptul are numeroase resurse economice. Agricultura Egiptului este ajutata in principal de catre fluviul Nil. caprinelor. Majoritatea statelor ce-si au asezarile omenesti in zonele desertice sunt din punct de vedere economic slab dezvoltate. Nisipurile acestuia sunt de culoare rosiatica. aici a fost dezvoltat un sistem de irigatii foarte bun. mare parte dintre ele. “Marele Rau Creat de Oameni” este proiectul care a fost construit de 21 . Populatia acestui continent a reusit sa se adapteze foarte bine la conditiile de trait oferite de natura. Suprafata cultivabila a Egiptului este restransa. el fiind principala sursa de apa pentru terenurile arabile din zona. In secolul trecut Egiptul nu necesita importuri de cereale. fructe si legume. acestea sunt: Libia. Maroc. Niger. maslinilor si a orzului. aceasta se intinde de la est catre vest pe o distanta de 725 km si este separat de Marele Golf Australian. s-au putut intreprinde activitati piscicole si multe altele. cereale. Cresterea animalelor este axata in principal pe cresterea ovinelor. regina Regatului Unit al Marii Britanii. deoarece acolo s-au putut obtine culturi mai bune si mai productive decat in sudul tarii. citricelor. acestea fiind exploatate tara se afla intr-o continua dezvoltare. si in acela sit imp cele mai mari. Mali. pe teritoriul statului Australia de Sud si Australia de Vest. dar fertila. Australia Desertul Victoria este o regiune arida din zona sudica a Australiei. si cresterea animalelor. cu multe dune de nisip si teritorii acoperite de vegetatie. Este localizata de-a lungul raului Nil si in Delta Nilului.Pe teritoriul acestui desert se intalnesc specii de acacia. curmale. Desertul Victoria. in curs de dezvoltare. Tunisia. a graului. In 1875 exploratorul britanic Ernest Giles a devenit primul european care a traversat acest desert. iar Valea Nilului este esentiala pentru economie deoarece in aceasta zona agricultura este cel mai bine dezvoltata. resursele de petrol aduc si acestea beneficii. Algeria. cartofilor. zahar si orez. camilelor. Agricultura Libiei se bazeaza pe cultura tomatelor. Mai multe gruburi de aborigeni locuiesc in aceasta regiune. Libienii au incercat sa-si dezvolte economia bazandu-se agricultura de pe coasta mediteraneana. tussock si multe altele. Modul in care influenteaza deserturile tropicale populatia si dezvoltarea economica a statelor. Ciad si Sudan. turismul este o ramura economica exploatata la maximum de catre egipteni.

in special ovine.tone) din care grepfruit. fiind inregistrate 16 milioane de ovine.catre oameni pentru a putea fi de folos fermelor. tone). curmalele. mai ales grepfruit.860 tone). ca cele mentionate mai sus. curmale si masline. este prelucrata si 22 . a resurselor pentru canale de irigatii.5 mil. principala activitate agricola fiind cea a cresterii de animale. De exemplu in Mauritania principala activitate agricola este cea a cresterii de animale. Urmeaza culturile de cereale. o planta ce rezista la seceta. orzul (1. tone). caprine (5.1 mil. fructe (1. orz.7 milioane de capete de bovine. capete si vite 1. 57. 1. bovine (1. cartofi si sfecla de zahar (171.2 mil. In fiecare an statul se confrunta cu o productie agricola ce variaza de fiecare data. cartofi. tone). capete) si pasari de curte (4.503 000 tone). au fost in 2003. caprine 3.9 mil.000 hectare de pamant.600 tone).2 mil. cartofi si sfecla de zahar (1. acest sistem de irigatii strabate Sahara. 231. Principalele culture. la fel ca sin in celelalte tari sahariene. Marocul este si el o tara pe teritoriul careia se intinde Sahara. capre. tone). capete).6 milioane. precum grau. aceasta activitate fiind una traditionala pentru industria Algeriei. sunt cultivate pe teritoriile mai fertile din nord. mai ales grepruit si curmale etc. o ramura a agriculturii este aceea a cresterii animalelor. Tot in Tunisia.200).1 milioane caprine. In sudul tarii terenurile arabile sunt putine. fructe. legume si pepeni (2.7 mil. capete). ovine.1 mil. In Tunisia seceta joaca un rol foarte important pentru agricultura. in anul 2003.2 mil.600 tone). (5. Trestia de zahar. tot aici mai cresc si alte varietati de fructe si legume. mei etc. aceasta este cultivate in special in regiunile tropicale. Algeria. si trestie de zahar (947. Productivitatea agricola din Algeria este mica. principalele culture fiind cele de orez.000 vite. sunt incluse culturile de cereale precum graul. pasari de curte. pepeni. in 2003. legume si pepeni (2.000 camile. In 1990 guvernul Algerian a incercat sa replanteze cateva dintre vechile podgorii.000 cai si 76 mil. Principalele culturi.4 mil. din oazele sahariene. pentru irigarea culturilor. capete). fructe. tone). 2.8 mil. principala acuza este seceta si lipsa apei. O alta cultura importanta pentru economia Algeriei este cea a tutunului. 5. 6. Majoritatea locuitorilor Sudanului traiesc din agricultura. dar 7% din teritoriul tarii este cultivat.7 mil. caprine si vite. si cartofi (1 mil. au fost cele de cereale. se preconiza in anul 2003. Principalele culturi. tone). porumb. principalele culturi fiind cele de cereale. tone).4 mil. populatia acestui stat a reusit si ea sa se adapteze la conditiile impuse de regiunea in care traieste. includ cereale (3.2 mil. precum curmalele (979. Dintre animalele ce sunt crescute in aceasta tara. statul importand peste 75% din necesarul de hrana. tone). grau si sorghum. In celelalte tari care-si au teritoriul in cadrul Saharei au agricultura dezvoltata in aceeasi masura. in special grau si orz (8 mil. si portocale din Peninsula Cape Bon (957.3 milioane de capete. ovine (8. pentru a incuraja cresterea productiei de vin. tone). 760. aici sunt incluse cele de tomate si pepeni (3. Cresterea animalelor este la fel de dezvoltata ca in celelalte tari. oile.5 mil. ca ar fi in numar de 17. legume. curmale. in aceste zone nefiind crescute porcinele datorita religiei si culturii locuitorilor. mai ales grepfruit si curmale (2. si fructe. cele de fructe.4 mil. el poate sa transporte apa din sudul Libiei catre coasta si sa irige pana la 75. agricultura acestui stat este axata mai mult pe cresterea animalelor.

tone). pasari de curte.7 mil. in principal bovine. aici fiind in mare parte munti si zone aride (desertul Sonora). porumb si trestie de zahar. caprine si 25. 40 mil. Principalele culturi sunt cele de porumb. sfecla de zahar. sau Phoenix din Arizona. 8. tone). este un stat cu un numar mic de terenuri arabile. tomate. orez. ovine. In Mexic (desertul Sonora). nectarine. bumbac si multe altele.A din punct de vedere al productiei agricole. capete de ovine. pasari de curte.2 mil. citrice si alte fructe. in intreaga tara au fost inregistrate peste 3. de echipamente sportive si produse electonice (computere) si multe altele. capre. aici fiind hectare intregi acoperite de podgorii. In America de Nord. Cresterea animalelor este si ea importanta pentru economia statului. vite 3. tot aici se mai produce bumbac. 3.U.189.5 mil.9 mil. agricultura reprezinta peste 86% din populatia active.A. orez. si porumb (1.000 cai. doar 14% din teritoriu este cultivat. pasari de curte. tone. tomate. si totusi in aceste zone aride exista numeroase orase. masline. broccoli. fasole. la produsele lactate si oua etc. cele mai multe deserturi se afla in S. vite. fiind implicat in productia de confectii. oi. legume (2. Pentru export sunt cultivate terenurile cu cafea. In Mali. care este un important centru economic al statului Arizona. orez. insa teritoriul acestui stat este foarte mare si astfel zonele desertice chiar daca nu sunt cultivate acestea nu au influentat foarte mult economia tarii. ovine. sorghum. legume morcovi. citrice. Circa 2. mai ales zona nordica sic ea din apropierea capitalei (Mexico City). tone). terenuri cultivate in regiunea Al Jazīrah. orz.1 milioane de capete de bovine.9 mil.3 mil. 6. spanac.3 mil. capete. 47 mil. lana obtinuta 16. porcine. In anul 2002 culturile cele mai mari au fost cele de fructe. ce sunt crescute in regiunile din Patagonia. Chile (desertul Atacama). in 1997 s-au vandut produse agricole de peste 23 miliarde de dolari. Majoritatea cantitatilor produse sunt exportate in Statele Unite ale Americii. camile si 39 mil. Tierra del Fuego si Magallanes.U. Productia de vin este si ea foarte mare. 23 . de exemplu Las Vegas din desertul Nevada este imperiul jocurilor de noroc.. bumbac si citricele. legume si citrice. in aceste zone dezvoltatndu-se alte ramuri economice. Agricultura statului Arizona este in special axata pe productiile de legume. aflata intre raurile Nilul Alb si Nilul Albastru. 3.938 tone de bumbac au fost recoltate in anul 2003.729). 6.5 mil. mai ales grepfruit si mere (1. seceta prelungita de la mijlocul anilor “80 au distrus majoritatea culturilor agricole si a decimat mare parte dintre turmele de animale. Principalele culturi sunt cele de fructe dintre care enumeram curmale. Animalele ce sunt crescute aici sunt oile. California conduce pe plan economic si la cresterea animalelor. 670. Statul California (desertul Sonora) este principalul stat al S. produse lactate etc. cum sunt cele de servicii.1 mil.8 mil. de cereale si 611.8 mil. sfecla de zahar si cartofi (1.transformata in zahar.8 mil. deoarece relieful nu permite transformarea a cat mai multor zone in terenuri favorabile agriculturii. cartofi. principalele culturi sunt cele de mei.000 tone. In 2003 animalele crescute erau in numar de 38.

sorghum. aceasta poate sa fie foarte capricioasa sau reuseste sa ofere conditii necesare aparitiei vietii. agricultura se bazeaza in special pe cresterea ovinelor. Victoria se sud-vestul Australiei de Vest. Din informatiile primite descoperim ca desi mediul tropical nu este tocmai propice dezvoltarii vietii. 24 . acestea se afla in Australuia de Sud. ocupa circa 27 % din terenurile arabile. Australia este renumita si pentru podgoriile sale de vin. fiecare are particularitatile sale. orez. In Australia doar 7% din teritoriu este cultivat. Astfel mediul tropical uscat ofera formatiuni unicate de relief. au costruit statii de desalinizare a apei si multe altele. orz. a caldurii excesive. Mediul tropical uscat este unic in lume. porumb.Australia este o tara foarte dezvoltata din punct de vedere economic. dar intotdeauna natura reuseste sa creeze un echilibru intre elementele sale. a vietii in sine. construind sisteme moderne de irigatii. datorita podgoriilor existente aici. dar in acelasi timp s-a dovedit ca oamenii se pot adapta foarte bine la mediu desi acesta le este potrivnic. New South Wales. la fel ca si celelalte medii climatice. totusi plantele si animalele ce cresc in aceste regiuni neprimitoare au incercat sa se dezvolte in armonie cu mediul. Clima are o foarte mare influenta in dezvoltarea reliefului. creandu-se o armonie intre toate elementele naturii. peisaje minunate schimbate de catre aceasta. aici principalele culturi sunt cele de trestie de zahar. Totodata daca oamenii nu si-au putut procura hrana din regiunile aride au incercat sa gaseasca metode de combatere a lipsei de apa. adaptandu-se la conditiile impuse de catre acesta. specii unice si iremarcabile de plante si animale. Valea Barossa din Australia de Sud si Valea Hunter din New South Wales sunt cele mai cunoscute zone din Australia.

Oradea Povara R. Editura Aquila “93. “Geografie fizica. “Ghid Complet Australia”.. Fundatiei Romania de Maine. Editura Universitara. Bucuresti.. 2006. 2004. 2005. Bucuresti. Ed. Ed. Enciclopedica. Bucuresti.. Fundatiei Romania de Maine. Terra camin al omenirii si Sistemului Solar”. Posea G. “Biogeografie”. Armas I. 2003. Program” 25 . Ed. *** 2005. “Climatologie Generala”. Bucuresti. “Microsoft Encarta Reference Library Program” *** 2003. “Geomorfologie”. “Atlas Geografic.. 1998.Bibliografie: Ielenicz M. Stanila A..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful