Climatul tropical uscat si caracteristicile sale

Termenul de desert este dat regiunilor ce sunt caracterizte prin mediile anuale ale precipitatiilor atmosferice, ce sunt sub valoarea de 254 mm, o rata a evaporatiei ce depaseste cantitatea de precipitatii, si in marea majoritate a cazurilor, temperaturile inregistrate sunt foarte ridicate. Datorita lipsei de precipiatii si a umiditatii relative a aerului, majoritatea razelor solare patrund direct in sol. Pe timpul noptii solul trimite radiatia primita pe timpul zilei inapoi in atmosfera, de aceea temperaturile pot sa sdcada foarte mult. Principalele regiuni de clima tropical uscata sunt situate in nord-vestul Mexicului si in lungul coastelor vestice ale Republicii Peru si a partii vestice a Republicii Chile, in Africa de Nord (Sahara) si Arabia, in sud-estul Iranului si jumatatea vestica a Pakistanului, in vestul Indiei si in Australia Centrala si Vestica. Regiunile cu climat tropical semiarid au o dezvoltare mai mare in Africa, unde se intind sub forma a doua zone care marginesc la nord si la sud desertul Sahara, precum si a unei zone de forma neregulata care se intinde la nord si la vest de desertul Kalahari (in Angola, Nmibia, Zambia, Botswana si Republica Africa de Sud). Pe continentul asiatic, climatul tropical semiarid se dezvolta in zona muntoasa din Peninsula Arabia, in cea mai mare parte a Iranului si in parti inseminate din Pakistan si India. In Australia zona topicala semiarida margineste la nord si la est de Marele Desert Australian. Deserturile tropicale sunt cuprinse intre 400 latitudine N si 400 latitudine S. Temperaturile maxime absolute diurne sunt foarte mari, de exemplu in desertul Sahara s-au inregistrat 580C, in California-Valea Mortii 56.70C, noaptea temperaturile coboara pana la 0 0C. Datorita acestor temperaturi foarte ridicate precipitatiile atmosferice sunt foarte reduse, lumina intensa, iar vanturile bat aproape fara intrerupere. Pe glob, deserturile sunt foarte raspandite, in emisfera nordica se gasesc pe continentul african, in Peninsula Arabica, Irak, Iran, Pakistan, nord-vestul Indiei (Desertul Thar), iar in Statele Unite ale Americii se gasesc in urmatoarele state Utah, Idaho, Oregon, Nevada, Arizona si California; Mexic (desertul Sonoran). In emisfera sudica se afla in America de Sud (Atacama), Africa de Sud (desertul Kalahari), iar in Australia – Desertul Victoria, Marele Desert de Nisip. Deserturile africane ocupa suprafete mult mai mari decat cele de pe celelalte continente, Sahara masoara peste 9.1 milioane km2, desertul Kalahari are peste 260.000 km2, desertul Namib masoara aproximativ 1.500 km lungime, iar celelalte deserturi sunt mai mici decat acestea.

Caracteristicile climatului tropical uscat.
Zonele morfoclimatice uscate cu morfogeneza impusa permanent de procese fizice.

1

Desfasurare si caracteristici bioclimatice. Aceste zone sunt incluse in regiuni ce se desfasoara intre 50 - 450 latinudine nordica si sudica, insa acestea sunt concentrate mai mult in apropierea tropicelor. Caracteristici specifice au cantitatile de precipitatii atmosferice extrem de mici, ce cad doar sub forma de averse si foarte rar, amplitudini teermice mari, deficit de umiditate ridicat, o slaba prezenta, o slaba prezenta a vegetatiei si a solurilor si un contact direct al agentilor externi cu roca. In functie de gradul de ariditate, aceste regiuni reprezinta aproximativ 35% din suprafata totala a uscatului. Aceste regiuni sunt impartite in deserturi hiperaride (4%), aride (15%), semiaride cu caracteristici tranzitorii spre zonele vecine (16%). Cele mai extinse sunt in Africa si Asia, dar in comparative cu suprafata continentelor acestea ocupa 83% in Austarlia, 64% in Africa, 39% in Asia, 33% pe cele doua continente ,America de Nord si America de Sud. Din Mongolia pana in vestul continentului african s-a format un sistem ce se intinde pe 11 000 km, in celelalte continente aceste regiuni reprezinta zone disparate mai mici la diferite altitudini. Din punct de vedere altimetric cuprind regiuni pana in 500 m (campii si podisuri) la acre se adauga depresiuni mari si podisuri intramontane de inaltime medie (Takla Makan, Tibet, Mexic) sau chiar munti din zona tropicala (Ahagar, Hogar, Tibesti in Africa, muntii din Iran si Afganistan etc.). Cea mai mare parte a lor sunt in regiuni de platforma veche supuse modelarii inca din mezozoic la care se adauga si altele mai noi. Caracteristicile climatice dominante sunt uscaciunea accentuata corelata cu precipitatii extrem de putine si cu o evaporatie puternica. Exista regiuni in care cantitatea de precipitatii anuala (aproximativ 300mm) se realizeaza cu o oarecare regularitate (in Sahelul african in iulie – septembrie, sud-vestul Australiei, Orientul Apropiat, California in sezonul de iarna) dar si intinse unitati unde ploile asigura o medie multianuala de circa 200 mm care se produce la intervale fara periodicitate dar cu 1-3 averse la intervale foarte mari de timp (uneori de mai multi ani). Cantitatile reduse de precipitatii conditioneaza, cu exceptia fasiilor litorale, o umiditate relative modesta, in jur de 60%, dar care variaza in timp si de la un sector la altul al desertului. Aerul uscat favorizeaza o insolatie puternica care va determina ziua temperaturi la nivelul suprafetei de nisip de peste 500C (in Sahara s-au inregistrat valori de 70-780C). In timpul noptii radiatia terestra intense conduce la temperaturi apropiate de 00C si chiar sub aceasta valoare, de exemplu Muntii Ahaggar inghetul nocturn depaseste 110 zile cu temperaturi minime ce coboara la -100C. In aceste conditii termice evapotranspiratia este ceea ce conduce la un deficit de umiditate foarte mare, lucru accentuat local de constitutia petrografica (rocile magmatice impermeabile care nu favorizeaza stocarea apei; masele groase de nisip care conduc la un grad ridicat si rapid de infiltrare la adancime a slabelor cantitati de precipitatii atmosferice). Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 200C si 280C (21.60C la El Golea in Sahara algeriana) si pot datorita altitudinii, conform gradientului termic vertical (19.10C la Windhoek in Namibia), sau datorita prezentei curentilor oceanici reci, la 160 - 190C (16.60C la Walvis Bay, pe tarmul desertului Namib). regimul termic inregistreaza mari amplitudini diurne (300 - 350C), in timpul zilei

2

foarte rar (la distante de anis au chiar decenii). In aceste regiuni sunt fercvente furtuni puternice care ridica la inaltimi apreciabile coloane immense de nisip. tesuturi cornoase verzi). durata scurgerii apei depinde de panta. 3 . decembrie si ianuarie. datorita uscaciunii aerului si a nivelului foarte inalt de condensare a vaporilor de apa. un ciclu biotic mic (in perioade scurte dupa ploi extreme de rare) si unele adaptari (radacini foarte adanci). iar noaptea poate sa coboare pana la 00C. in depresiuni) au un numar redus de specii. La contactul cu zonele morfoclimatice se dezvolta formatiuni de stepa desertica (ierburi scunde ce acopera partial un sol subtire si care se dezvolta doar in sezonul ploios). discontinue si numai in scurte intervale de dupa caderea precipitatiilor. datorita radiatiei efective foarte mari. Totodata incalzirea adiabatica a aerului descendent determina reducerea umezelii relative a aerului. s-au inregistrat 150C. ciclonii de pe frontal polar (temperat) patrund in regiunile tropicale. Exista asociatii cu un numar redus de specii si de indivizi aflati la distanta si care au suferit adaptari in raport cu deficitul de umiditate (bulbi. precipitatiile sunt aproape inexistente.150C. In climatul tropical arid. noiembrie. Uneori patrunderea maselor de aer ecuatorial sau tropical maritime in interiorul continentelor provoaca furtuni convective violente cu precipitatii bogate. tepi si spin ice au luat locul frunzelor. Apa se scurge asemenea unui val prin alibii largi si uscate. iar in luna iunie 370C. ce se afla la altitudinea de 2. intre 220-250C (la Jacobabad in ianuarie. luna cea mai rece. iar pe timpul zilei temperatura la suprafata nisipului poate atinge 800C. in general. iunie si iulie. in regiunile cu climat tropical arid se produce o intense degradare a rocilor.264 m. Mediile anuale ale precipitatiilor atmosferice sunt sub 200 mm si pot cobori pana la 0 mm (orasul Calama. In deserturile propriu-zise formatiunile vegetale sunt rar raspandite (indeosebi in albiile vailor. unde nu s-au inregistrat niciodata precipitatii). iar la El Golea 90C si respectiv 340C). denumire araba data vailor cu fund lat si neted ce coboara din muntii Saharei si evacueaza in cateva ore (maximum cateva zile) toata apa ce cade in partile inalte. Amplitudinile termice anuale sunt cuprinse. iar pe timpul noptii coboara la 100 . care umplu vaile seci (ueduri) cu torenti vijeliosi. se inregistreaza 230C) Ca urmare a marii uscaciuni si a variatiilor termice diurne puternice. peisajul caracteristc fiind cel al deserturilor de nisip sau de piatra. formand averse puternice de ploaie. Acest fapt determina o enorma capacitate de evaporare a apei. distrugand totul in cale. care in Sahara atinge o medie anuala de 25 – 35%.temperatura aerului urca frecvent la valori de 400 . se inregistreaza 130C. In regiunile tropicale cu altitudini mai mari diferentele scad pana la 100C (la Windhoek in lunile cele mai reci. Astfel aceste regiuni nu constituie medii propice dezvoltarii vegetatiei. iar in cele mai calde luni ale anului.450C. Vegetatia este prezenta pe suprafete limitate. in nordul Republicii Chile. aceste alkbii au fost denumit ueduri. si care determina aparitia unei vegetatii efemere. in cantitati mici. care depaseste de peste 20 de ori cantitatea primita din precipitatii atmosferice.

in orasul Iquique (situate pa litoralul desertului Atacama) s-a inregistrat o medie anuala a precipitatiilor de 3 mm sau in localitatea Walvis Bay (pe tarmul Oceanului Atlantic in desertul Namib) media anuala a precipitatiilor este 30 mm. o origine de baraj orografic si climatica (deserturile Podisului Mexican). Australia). deserturilor Peru si Atacama influentate influentate de curentul rece al Perului (sau Humbolt). Arabia. si Desertul Namib. ce sunt specifice deserturilor tropicale. deserturile tropicale ocupa socluri vechi. Evolutia generala a reliefului duce la aparitia. in mare parte. Relieful deserturilor tropicale este rezultatul eroziunii eoliene. la poalele versantilor. ocupand formatiuni cutate cretacice si tertiare. in care s-au modelat podisuri stancoase (numite hamade. in Sahara) si campuri de dune miscatoare (erguri). Deserturile Americii de Nord au. al dezagregarii si alterarii rocilor. sub influenta curentului Benguelei). Apropierea oceanului se face simtita doar prin diminuarea amplitudinilor termice anuale. conditiile de ariditate sunt aspre (la Luxor. in 43 de ani s-a inregistrat o medie a precipitatiilor de 0. au altutudini de 1 000-3 000 m si se desfasoara preponderent in largul litoralului andin. aflata sub infuenta curentului Canarelor si al desertului Namib influentat de curentul Benguelei. rezulta pediplene din care rasar martori de eroziune (inselberg). Deserturile Peru si Atacama.5 mm). pietroase. Prin patrunderea pedimentelor pe vai si unirea lor peste cumpene de apa. la Arica. precambriene (Africa. care se opun convectiei termice ascendente. Fenomenul se datoreaza temperaturilor mai coborate ale apei si a aerului de deasupra curentilor reci. Deserturile Americii de Sud apar pe suprafete restranse.Conditiile de ariditate. Relieful deserturilor tropicale. Afghanistan. influentat de curentul Californiei. nu se poate dezvolta convectia termica. vestul Pakistanului). Acest fenomen este specific desertului Sonora.temperaturi mai scazute si prin prezenta frecventa a cetii. care favorizeaza descendenta aerului si timpul senin (de exemplu Desertul Sonoran. Deserturile Podisului Iranian (Iran. sau inregistrat precipitatii multianuale de 1 mm). in Egipt. In interiorul continentelor. ploile cad la o perioada de timp cosiderabila (in nordul statului Chile. influentat de curentul rece al Californiei. In multe alte regiuni s-au inregistrat astfel de date. influentate de curentul Peruan. Datorita curentului Peruan (Humbolt) care determina o stratificare constanta a maselor de aer. Sahara de Vest influentata de catre curentul Canarelor. cu solonceacuri sau argiloase. In cea mai mare parte. favorizand descendenta aerului si predominarea totala sau cvasitotala a timpului senin. al scurgerii torentiale in urma rarelor averse de ploaie. acestea constituie dovezi de necontestat ale infuentei curentilor reci asupra reducerii pana la disparitia aproape totala a precipitatiilor atmosferice. Saharei de Vest. dimpotriva. sunt predominant nisipoase. sunt accentuate in regiunile desertice litorale aflate sub influenta curentilor oceanici reci. pentru a se forma nori din care sa 4 . a unor glacisuri si campii acumulative. In aceste regiuni. situate intre 400 si 800m si despartite de creste muntoase ce urca pana la 3 000 – 4 000 m.

cald si cu putine precipitatii ce cad la intervale foarte mari de timp. mecanice in raport cu cele chimice si biochimice. materialele rezultate in urma acestui proces sunt colturoase farmand pe de-o parte mari de pietre. se intalneste scoarta de tip halosialitic. Meteorizarea se manifesta prin variatii de temperatura si de umiditate atat in roci cat si in depozite. Oscilatiile termice diurne dar si sezoniere marcate de amplitudini termice ridicate bruste. dar si prin desfasurarea unor preocese meteoreologice (roua. iar la exteriorul acestora campuri de nisip. iar aici prin evapoarre rezulta acumularea sarurilor (cloruri. Unii agenti intervin lent dar continuu (variatiile de temperatura si umiditate in roca si cu efecte sesizabile dupa durata mai mare de timp). In deserturile tropicale cu climat arid. acestea provin fie prin evapoarea apei din unele lacuri ce se intalnesc aici. Astfel procesul cel mai important este dezagregarea prin insolatie si cristalizare. Scoarta de alterare reprezinta depozitul rezultat in urma proceselor de meteorizare si biochimice si care este prezent pe suprafete orizontale si cvasiorizontale. Datorita temperaturilor ridicate din timpul zilei apa incarcata cu saruri aflate in depozit sau in roci urca prin capilaritate la suprafata. deoarece procesul de alterare este continuu indiferent de gradul de alterare chimica si de usoara mobiliatate locala a acestor elemente. Influenta climatului asupra reliefului. takare in Asia Centrala. In acest depozit sunt incluse elemente cu dimensiuni variabile dar colturoase. in conditiile unei alcatuiri mineralogice neomogene a rocilor conduc la producerea de produse de dezagregare prin insolatie (termoclastism) in regiunile tropicale si gelivatie (in munti si deserturile de la latitudini mari unde exista cantitati mici de apa in fisurile rocilor). sunt meteorizarea. vantul. Agentii principali in sistemul morfogenetic. Datorita unor agenti externi si a unor procese. a suferit numeroase modificari. Prin actiunea acestor agenti. rezultand forme de relief particulare. sulfati. datorita curentului rece al Benguelei). salinas in Atacama etc. Rezultatul il reprezinta mase de materiale dezagregate situate in strate subtiri pe suprafetele cvasiorizontale si poale de grohotis la baza versantilor. apa din precipitatii si local apele curgatoare). carbonati) sub forma de cruste cu grosime diferita si care sunt denumite sebka in Sahara. apa provenita din precipitatii atmosferice. Acestea asigura o cantitate redusa de argila in masa de nisip. langa tarmul oceanic ceata). In unele microdepresiuni rezulta cruste de saruri. iar altii se manifesta in intervale de timp diferite dar cu efecte imediate (vantul. fie din panza subterana aflata la adancimi nu foarte mari.cada precipitatii atmosferice convective (la fel se intampla si in desertul Namib. se determina realizarea unor mase de materiale cu grosimi si alcatuire diferite si detasarea unor forme de relief cu caracter rezidual pus in evidenta direct sau numai dupa indepartarea depozitului. Procesele de alterare se produc in intervale scurte cand cad precipitatii. Pe versantii 5 . relieful regiunilor din climatul tropical arid. pe de alta parte de catre dominarea actiunilor fizice. Specificul acestui sistem este determinat in prima faza de modul de asociere al acestor agenti dar si de la o regiune la alta.

Vantul constituie un agent active a carui importanta este facilitate de lipsa unui ecran (vegetatie) care sa protejeze rocile. In afara alizeelor se produc multe vanturi locale cu intensitate ridicata si chiar pe alte directii de deplasare. 6 . Principalul proces il reprezinta spulberarea (deflatia) particulelor de nisip si a altor materiale fine.2-1 mm (particulele sufera un grad de uzura prin izbire) si mai ales in suspensie (elemente mai mici de 0. in urma acesteia iau nastere dunele si mai ales campurile de nisip. sunt roci unde actiunea este deosebita (ex. iar la cele puternice asocieri de dune cu forma si dimensiuni variabile.005 mm) plutesc in masa de aer aflata in miscare ajungand la inaltimi de sute sau chiar mii de metri si la departari de mai multe mii de kilometri (prafurile din Sahara sunt antrenate pana in Europa). fiind conditionata in principal de catre micsorarea vitezei). Dezagregarea prin insolatie este specifica regiunilor cu climat arid. Cele mai fine particule (diametre sub 0. Variatiile starii de umectare a rocilor se inregistreaza in deserturile litorale sau in depresiunile unde se acumuleaza temporar apa.5 m) iar apoi cu acumularea (pe masura ce scade puterea de transport. saltarea celor cu dimensiuni de 0. Pe de alta parte pe campuri de nisip deflatia determina la vanturile mai putin intense suite de “riduri” (ondulari).antrenarea solutiilor in fisuri pentru ca in cele de intense evaporare prin dezvoltarea cristalelor in fisuri sa se produca presiuni asupra peretilor acestora insotite de largirea si cresterea lor in adancimea rocii (haloclastism). mai intai se imbina cu coroziunea (izbirea rocilor.1mm) ce popt frecvent fi ridicate la mai multi metri inaltime si deplasate pe distante foarte mari. Prin spulberarea materialelor fine raman in loc versanti abrupti si masele de grohotisuri care se desfasoara pe intinderi mari formand campurile de pietre. Actiunile sale depend de durata. profunzimea actiunii fiind dependenta de gradul de conductibilitate termica a rocilor si de marimea amplitudinii termice. alveolelor de tip taffoni. unde variatiile de temperatura produc dilatari si contractari repetate si diferite ca marime la nivelul mineralelor ce alcatuiesc rocile (produc variatii de volum).5 mm in diametru) pe distante scurte. Ca urmare. conglomeratele) si roci in care aceasta este redusa (gresiile aflate in strate groase). Procesul este activ in partea exterioara a rocilor si slabeste catre interior. crestelor. Deflatia. Ele au un rol morfogenetic important. Deflatia conduce la o sortare a produselor dezagregarii. Astfel in fazele mai umede se realizeaza dizolvarea sarurilor.dezvoltati pe roci cu alcatuire heterogena termoclastismul poate duce la aparitia unor forme de relief residual de tipul coloanelor. versantilor abrupti de catre particulele de nisip) care este maxima la inaltimi reduse (sub 1. Ele conduc la diverse produse chimice si mecanice. Rezultatul manifestarii sunt grohotisuri cu dimensiuni variabile care imbraca rocile si care se constituie intr-un ecran de protectie al lor. stancilor. granitul. intensitatea si viteza de propagare dar si de caracteristicile petrografice ale suprafetei. Deflatia se realizeaza in trei moduri – rostogolirea elementelor grosiere (1-1.

Vantul disloca particulele de nisip. din punct de vedere al cantitatilor de precipitatii cazute pe suprafata solului. Arabia. acestea se pierd in desert. Prin inmuiere particulele argiloase asigura aderenta dintre elementele silicioase limitand miscarea lor. apa fiindu-le insuficienta pentru o scurgere permanenta care sa le asigure varsare in mare. in functie de viteza si de durata lui si le depune ducand la aparitia diferitor forme de acumulare. apele curgatoare permanente sunt relativ putine. Dupa forma sunt clasificate in: dune longitudinale. barcane etc. Unele cursuri de apa au bazin extins ceea ce le da debite bogate la precipitatii si o activitate cu durata mai mare. Aproape similare sunt scurgerea si procesele din albiile raurilor care-si au obarsia in regiuni bogate. kumurile sunt campuri de nisip cu dimensiuni foarte mari (Sahara. In depresiunile cu baza in vecinatatea stratului freatic sau unde abunda elemente argiloase . Asadar. Senegalul si Niger). Raurile vor transporta cantitati insemnate de aluviuni (predominant fine) pe care odata cu micsorarea debitului raului le vor depune treptat. Asia Centrala) pe care se afla numeroase forme mici. intre dune se afla depresiuni alungite. astfel faciliteaza o usoara deplasare a particulelor spre baza pantei. Opus acestora sunt cursurile de apa semipermanente. le transport ape distante variabile. Formele de relief dezvolate pe nisip sunt numeroase. Ca urmare sunt dune simple 7 . Desi exista numeroase vai.sunt acumulari sub forma de valuri relative paralele cu lungimi de mai multi zeci de metri si inaltimi de 1-2 m. exista o mare mobilitate mai ales atunci cand nisipul se gaseste in stare uscata. Dunele de nisip au dimensiuni si evolutii variabile. parabolice. iar latraversarea deserturilor pierd o parte din debitul lichid prin evaporare si infiltrare. Aceste tipuri de cursuri de apa sunt specifice regiunilo montane. In regiunile temperate unele dune sunt fixate cu vegetatie.. si frecvent locul de varsare in unele lacuri din desert carora le asigura existenta (Sari care se varsa in lacul Ciad). au o latura alungita pe directia vantului in functie de gradul de acoperire cu vegetatie este si nivelul stabilizarii lor.O foarte slaba spalare in suprafata se inregistreaza pe campurile de nisip unde apa este absorbita foarte repede pe grosime de 1-2 cm. Ergurile. Nisipul este o roca sedimentara neocoeziva alcatuita in mare parte din partisule de cuart la care se adauga un procent variabil de particule argiloase. ele concentrand la averse cantitati importante de apa care le impune energie si putere insemnata de eroziune. lac etc. ele sunt legate de rauri care-si au bazinele de alimentare in zonele cu precipitatii bogate (in Africa = Nilul. majoritatea fiind scurgeri de apa scurte si pe durata mica. O situatie aparte o au oazele dezvoltate in depresiunile din deserturi unde exista panza freatica bogata sau izvoare la baza unor culmi. iar majoritatea sunt legate de actiunea vantului. Relieful dezvoltat pe nisip. Dunele se clasifica in:  Dune simple (transversale). s-au dezvoltat ochiuri de apa sau mlastini.

Prin unirea bratelor se dezvolta “barcanele in lant”. pe mase importante de nisip uscat in conditiile unor vanturi puternice (vartejuri). datorita prezentei umezelii. sunt forme cu doua brate paralele alungite si dezvoltate mai mult sau mai putin egal. dar si de catre pluviodenudare si chiar siroire la ploile la ploile rare care se produc. in conditiile unor climate mai umede in pleistocen si holocenul inferior. albia minora este activa dar prezinta variatii de debit in timpul anului. rezulta pe acumulari bogate de nisip pe care s-au inregistrat vanturi intense. versantii sunt tesiti si afectati de catre vant. acumularea se face lateral unde dezvolta brate). Prin spulberarea de catre vant a elementelor fine au ramas aici blocuri si bolovanisuri pe acre se dezvolta patine desertice. Tipuri de relief specifice climatului tropical uscat. Kalahari s. Campurile de nisip se desfasoara pe suprafete foarte mari in regiunile joase si depresionare. Exista pe terenurile din regiunile litorale cu vanturi intense si perpendiculare pet arm unde apar associate formand grupari cu brate inegal dezvoltate. sunt distincte atat prin forma (semiluna. Kazal Kum. Vaile in regiunile cu nisipuri sunt largi. In situatiile in care panza freatica este aproape de suprafata. dune fixate de vegetatie prin process natural sau plantate cu arbusti sau arbori. siroire.  Barcanele sunt dune cu o raspandire mare in Asia Centrala.  Campuri cu dune paralele sau perpendiculare pe directia vantului separate de culoare interdunare in care de obicei se dezvolta vegetatia. lipsite de ierburi sau arbusti.  Dune parabolice. acestea sunt rezultatul acumularii materialelor transportate de catre alizee (vanturile permanente) sau de catre reteaua de rauri foarte active. suprafata concave este cea supusa deflatiei. au laturile netede sau rasucite in spirala. Campurile de nisip poarta denumirea de erguri in Sahara si kumuri in Asia Centrala. Atacama.  Dunele cu forma piramidala sunt reprezentative pentru desertul Sahara. materialele grosiere care intra in alcatuirea lor provenind din procese complexe de dezagregare (prin termoclastism sau haloclastism). iar alimentarea raurilor se realizeaza in regiuni cu precipitatii atmosferice bogate (Nilul). corn) cat si prin evolutie (directia vantului este perpendicular ape fata convexa expusa deflatiei. In cuprinsul lor exista insa si depresiuni (gassi) ce au izvoare bogate si care au favorizat atat dezvoltarea vegetatiei cat si dezvoltarea unor asezari umane (oaze). 8 . pluviodenudare sau din conurile de aluviuni depuse de catre raurile active in pleistocen-holocen.active.a. Campurile de pietre se afla in marginile muntilor vechi. putin adancite si fara apa. Pe aceste campuri vanturile au impus o morfologie de dune cu forme si marimi variabile care se inscriu in sectoarele cele mai aride ale regiunilor de desert Sahara. dune isolate cu smocuri de arbusti care le asigura o stabilitate relative. Kara Kum.

Lacul Mackay. In Teritoriul de Nord izvorasc 9 . raul Nossob si raul Limpopo. In Australia hidrografia deserturilor este mult mai bogata decat in celelate deserturi. unul taiat in roca si latul la exterior pe care s-au acumulat materiale intr-un strat subtire (numit bajada). Gila. Desertul Namib este traversat doar de raurile Orange si Ugab. spalarea in suprafata si siroirea care la aversele de ploaie le indepartau). au inclinare mica si implica doua sectoare. Lacul Gregory. exista o cantiate destul de mare de precipitatii atmosferice pentru a se putea mentine la suprafata solului. acestea fiind rezultatul trecerii unei perioade mari de timp si a unui climat cu sezoane mai umede si aride care au favorizat retragerea versantilor montani prin imbinarea mai multor procese (meteorizarea care slabea rezistenta rocilor si producea fragmente de roca mici. Lacul Carnegie. Atbara. nefiind absorbita. In desertul Victoria sunt mai multe lacuri. Bahr el Jebel. ce este permanent. Pe aceasta sunt sectoare mai joase cu acumulari de saruri (sebkra sau salinas). Pediplena este o campie de eroziune cu intindere mare rezultata din unirea pedimentlor.King a diferentiat cinci generatii in Africa. Lacul Dissapoiment. Apele ce strabat deserturile tropicale In zonele desertice exista foarte putine ape ce sunt permanente. spalarea in suprafata si vantul pot favoriza dezvoltarea pe platou de blocurile si bolovanisuri de dezagregare. Lacul Dora. Fitzroy. Niger si Senegal. sunt platouri cvasiorizontale individualizate datorita existentei unor strate groase de roca cu rezistenta mare la atacul apelor de siroire. Meteorizarea. Desertul Sahara este strabatut de fluviul Nil si afluentii sai. Suprafata poate sa aiba caracter structural. La exteriorul pedimentelor se afla depresiuni umplute cu materiale acumulate (playa) frecvent nisipoase.Hamadele desertice. Lacul Yeo si alte lacuri mai mici. Contactul dintre pediment si versant se realizeaza brusc in lungul unei linii numita knick. Nilul Albastru. de exemplu in Marele Desert de Nisip si Desertul Gibson sunt o multime de lacuri. Lacul Carey. Tot aici sunt si raurile De Grey. Cercetatorul L. Ele constituie suprafate de echilibru dinamic ce rezultau la baza acestor versanti in retragere. Lacul Maingwal. Nilul Alb. si Yaqui. poate fi un rest de pediplena sau din glacisuri ale caror materiale sunt cimentate. Din vechiul relief muntos raman martori de eroziune care domina pediplena si care poarta numele de iselberguri. Apele desertului Kalahari sunt raul Orange. De asemenea sunt si lacurile Ciad si Naser. Platourile domina uedurile sau depresiunile limitrofe prin versanti abrupti. prin fragmentare rezulta martori de eroziune (gara). Salt. Sonora. majoritatea sunt semipermanente sau apar doar atunci cand. In conditiile ridicarii sacadate si pe ansamblul acestor regiuni se poate ajunge la formarea mai multor generatii de pediplene care se imbuca. Desertul Sonora este strabatut de raurile Colorado. Pedimentele sunt considerate ca forme de relief mostenite. Lacul Auld. In desertul Atacama sunt doar cateva rauri semipermanente si raul Loa. Lacul Mandonald si multe alte lacuri. In conditiile actuale evolutia continua dar este mult mai lenta.

este reprezentativa pentru flora Saharei. modul in care acestea se dezvolta. Plantele sunt raspandite in foarte multe zone geografice de pe suprafata Globului. Flora. si multe altele. ce le ajuta sa risipeasca caldura. arborele de fistic (Pistacia atlantica) cu aspect de tufe spinoase. atat cat dureaza sezonul umed perioada in care acestea cresc. un bun exemplu ar fi acela al cactusilor ce se gasesc in emisfera vestica. ele sunt clasificate dupa mai multe criterii. a caror viata active dureaza doar cateva saptamani. Multi arbori din padurile tropicale au in general aceeasi forma si forma frunzelor asemanatoare. Unele animale isi sapa adaposturi in pamant stau in acestea atunci cand este soare si ies la suprafata. ce se desfasoara pe o suprafata de aproximativ 9 mil. drobul desertic (Genista saharae) si carcelul (Ephedra alata). cum ar fi: rezistenta la temperaturi foarte ridicate. de 1 – 2 cm . La fel ca si plantele. iepuri comuni. cu radacini orizontale pana la 25m lungime. Foarte multe plante au caracteristici asemanatoare. Sahara este unul dintre cele mai mari deserturi ale lumii. substantele nutritive necesare dezvoltarii lor. aceste plante sunt scunde. camile si antilope. km2 . iepuri salbatici. acestia se aseamna foarte mult cu agavele. si-au redus cat de mult posibil evapotranspiratia etc. Relieful este foarte variat cu munti stancosi. desi nu fac parte din aceeasi specie. ca sa se hraneacsa cand soarele apune. fauna si solurile climatului tropical uscat. unde creste curmalul (Phoenix dactylifera). 10 . hamade. Plantele ce cresc in desert au nevoie de foarte putina apa. caligonum (Caligomum comosum). rareori ating inaltimea de 30 . se dezvolta o vegetatie bogata. din muntii Macdonnel. principala adaptare este aceea a necesitatii cat mai minime de apa. euphorbia si plantele suculente din sudul continentului african. soarecele -cangur si broaste raioase. Majoritatea animalelor din desert au corpuri mici. formata din graminee (Aristida) si numerosi subarbusti. formata din arbusti. cantitati de apa foarte mici sau opusul lor abundenta apei. reguri si erguri. In zonele cu umiditate permanenta se dezvolta o vegetatie de oaza. temperaturi scazute.40 cm. se dezvolta si isi raspandesc semintele. unde climatul este mai umed. Printre micile animale de desert enumeram soareci. O formatiune cunoscuta sub numele de acheb ce cuprinde plante efemere (Conovolvulus supinus).mai multe rauri semipermanente. ce se scurg catre deserturile Simpson si Tanami. In zonele aluvionare ale vailor si depresiunilor. ca: Acacia harpophylla. Platourile stancoase din centrul desertului Sahara sunt acoperite cu o vegetatie ierboasa saraca. Vegetatia nisipurilor si dunelor este alcatuita din gramineul drin (Aristida pungeus). cateva specii de arbusti. animalele ce locuiesc in desert s-au adaptat destul de bine la conditiile de viata oferite de catre natura. Ziziphus lotus. leandrul (Nerium oleander) si palmierul dun (Hyphaene thebaica). Ca animale de dimensiuni mari se intalnesc coioti. precum retama (Retama retam). de multa cadura si nu cer foarte multe substante nutritive. au reusit sa se adapteze la conditiile aspre de viata. Zilla spinosa.

De un deosebit interes stiintific este gimnospermul mezozoic relictar Welwitschia mirabilis. ce masoara 18-20 cm lungime. 11 . litops (Lithops). Euscorpius imperator. Rhigozum trichotomum). crasula (Crassula). Zona deserturilor din Africa este saraca si cuprinde specii din diverse grupe. Acacia graffae). muscate (Pelargonium sp. in Africa se afla o speci importanta de scorpioni. gainusa de pustiu (Pterocloes orientalis). o alta specie de antilopa este Alcelaphus buselaphus ce poate sa reziste mai multe saptamani fara apa. adaptate la conditiile climatice. uneori adapostindu-se in pesteri. ce sunt capabili sa ucida cu veninul lor un caine in doar cateva secunde. soarecele saritor (Pedetes caffer). iar un om in 24 de ore. in acest timp consumand grasimea acumulata in cocoasa sa. Ca mamifere rumegatoare se gasesc gazele (Gazella subgutturosa. ele au copitele astfel incat pot calatori prin desert fara probleme si de asemenea pot consuma plante suculente si pepeni verzi salbatici. acesta poate sa bea pana la 160 de litri de apa.). graminee xerofile (Aristida brevifolia) si unii arbusti xerofili din genul Acacia (Acacia horida. Selaginella lepidophylla. cu un trunchi napiform bilobat. incat isi pot petrece mare parte din viata fara necesitatea de a bea foarte multe lichide. pe timpul zilei cauta adapost. Antilopa vaca (Bubalis buselaphus). soarecele alergator de desert (Jaculus jaculus). poate rezista mai mult timp fara apa. precum: stapelia (Stapelia). sarpele de nisip (Erix). este populat de garminee (Aristida) si de diferite specii de arbusti (Acacias. pentru a se feri de caldura innabusitoare a Soarelui. Mamiferele rozatoare au reprezentanti numerosi din diferite specii cum ar fi iepurele egiptean (Lepus aegypticus). Tot in aceste deserturi cresc si pepenii verzi salbatici (Citrullus lanatus).Desertul Namib este situat in sud-vestul Africii. Pasarile din desert sunt de dimensiuni mici. cum ar fi soparla de desert (Scincus officinalis). poate sa bea si apa de mare. Gazella dama). Desertul Kalahari. in sud-vestul depresiunii Kalahari. aici se afla dropia gulerata (Otis undula). in vecinatatea Oceanului Atlantic. se afla. Dromaderul (Camelus dromaderius) este animalul simbol al desertului Sahara. In timpul noptii dromaderului ii scade temperatura corpului astfel pot sa reziste in timpul zilei cand temperatura aerului este foarte ridicata. hoitarul alb (Neophson percnopterns) si silvia de desert (Sylvia nanadeserti). cobra egipteana (Naja haje) si broasca testoasa de desert (Testudo sulcata). purtand de o parte si de alta cate o frunza lunga de forma unei panglici. acesta este renumit datorita diversitatii plantelor suculente cu flori viu colorate. soparla cu coada spinoasa (Uramastix aegypticus). Antilopele de desert (Addax nasomaculatus)-aceste antilope s-au adaptat foarte bine la conditiile oferite de catre natura. melcul gigant african (Achatina fulica). Reptilele sunt prezente in numar mare. Scorpionii sunt caracteristici zonelor de desert. antilopa spada (Oryx algazel).

Specii de animale caracteristice. ce isi intinde ramurile in sus. Cereus). asemanatoare loviturilor de ciocan. mai aspra.5 am/an. cuprinsa intre Muntii Stancosi. Vegetatia este dominata de specii de pelin (Artemisa tridentata).Mamiferele carnivore: vulpea de desert (Fennecus zerda). o specie de cactus ce a ajuns sa fie folosita pentru consumul de stupefiante este peyote (Lophophora williamsii ) desert holly (Atriplex hymenelytra). ce la maturitate ajunge sa se dezvolte pana la o inaltime de 15-18 m. Desertul Atacama. sub forma unui candelabru. pisica cu picioare negre (Felis nigripes). domina arbustul de creozot (Larrea tridentata). iar precipitatiile atmosferice sunt reduse (120-150 mm/an). jojoba (Simmondsia chinensis). iar coada lunga prezinta in varf un smoc de par. hiena vargata (Hyaena hyaena). pisica de barcana (Felis margarita). sobolanul cangur (Dipodomys spectabilis) cu picioarele posterioare mai lungi decat cele inferioare. Deserturile saraturate sunt acoperite cu o vegetatie de ierburi (Atriplex. Sunt formate din semi-pustiurile: Marele Bazin. Opuntia versicolor si Opuntia microdasys). aici se gaseste cactusul urias (Carnegia gigantea) cunoscut si sub numele saguaro. partial persistente in anotimpul secetos. agavele (Agave americana).in semipustiurile Mohave. precipitatiile atmosferice avand o medie cuprinsa intre 70-150 mm/an. In America de Nord deserturile se desfasoara in sud-vestul Statelor Unite ale Americii si in nordul Mexicului. are un ritm de crestere foarte lent aproximativ 2. in aceasta zona se intalnesc unele specii de carnivore. sobolanul neotoma (Neotoma 12 . Hesperocallis undula. un arbust ce la maturitate ajunge masoara intre 30 si 90 cm. se afla in nordul statului Chile. Mohave. Opuntia tuna . Suaeda. In deserturile nord-americane fauna este adaptata la conditii de caldura excesiva. salcia de desert (Chilopsis linearis).5 m. Arizona si pustiurile Chihuahua si Tamaulipa. intre Oceanul Pacific si Muntii Cordilieri. Deserturile din America de Sud se desfasoara de-a lungul tarmului vestic. sunt prezente in special rozatoare: iepurele cu coada neagra (Macrotolagus texennis). in semipustiul Mohave si in pustiul Chihuahua. Spirostachys) in amestec cu arbusti halofili. In acest desert fauna este saraca in specii adaptate la ariditate excesiva. Beavertail Cactus . si arbustul Franseria dumosa. Clima din aceasta zona se caracterizeaza prin ierni aspre si veri foarte secetoase. Clima este mult. Sonora. Vegetatia acestui desert este alcatuita din arbusti teposi xerofili de Baccharis spinosa si specii de cactusi (Opuntia. liliaceele arborescente (Yucca brevifolia) si cactacee mai mici (Opuntia arborescens. Vegetatia acestor zone este alcatuita din plante suculente. ca planta reprezentativa. cainele lui Magellan (Canis magellanicus) si strutul american sau pasarea nandu (Rhea pennata). In regiunile mai inalte. cu o inaltime 1-1. Muntii Cascadelor si Muntii Sierra Nevada. Semipustiurile Marelui Bazin se desfasoara pe o regiune arida inalta. o alta planta cunoscuta este cereusul (Cereus giganteus). fiind unul dintre cele mai mari deserturi de pe Glob. precum: vulpea Zorro (Dusycyon). Arizona si pustiurile Chiuahua si Tamaulipa. sacalul (Canis aureus). unele rozatoare ca tuco-tuco(Ctenomys magellanicus) care produce zgomote repetate. cu radacini profunde si frunze mici. Sonora.

este desertul Sahara. Fauna este saraca. se mai poate intalni si veverita antilopa (Ammospermophilus nelsoni)-aceasta este mai mica decat celelalte specii de veverite. in fdunctie de tipul compusilor de fier. se desfasoara precum o curea pe nordul continentului african.1 milioane de km2 din care o parte este ocupata de catre oaze fertile. Spinifex). placi si concretiuni albicioase. care sapa galerii in tulpinile cactusilor cu care se hraneste. Solurile contin cantitati mari de carbonat de calciu si alte saruri (cloruri si sulfati) aduse si depuse la suprafata saun in sol prin capiularitate. o specie de veverita numbat (Myrmecobius fasciatus).100 km lungime. Aceasta vegetatie este constituita din specii de graminee (Trioida basedourii. Desertul Sahara. Uneori mineralele dizolvate in timpul umectarii se concentreaza sub efectul evaporatiei la suprafata rocii. fiind reprezentata de un numar redus de specii: cartita marsupiala de desert (Notoryctes typhlops). jojoba. Eucalyptus. soparla moloh (Moloch horridus). fructe si seminte. ciocanitoarea agavelor (Dryobates scalaris) si cucul alergator (Geococcyx califormianus). ce traieste in zona sudica a desertului australian. la care se adauga arbori si arbusti din genurile Bankisa. ca suprafata reala acesta masoara peste 9. consuma iepuri si oua. calcaroase sau gipsoase. in Iraq. Campylorhynchus brunneicapillus . soparla cu guler (Crotaphytus collaris. broastele de desert (Chiroptes. o specie de bufnita. Heleioporus) si unele specii de pasari: prigoarea australiana (Cosmaerops ornatus) si pietrarul (Saxicola moesta). se hraneste cu radacini. lipsite de humus si au o culoare cenusie sau rosiatica. Trioida pungens. ce s-a adaptat la conditiile aspre ale climei. cunoscut sub denumirea de patina desertului sau luciul negru. Africa Cel mai mare desert de pe Glob. la Marea Rosie. vulpea cu urechi lungi (Vulpes macrotis). gainusa de nisip.610 km latime si 5. cateva specii de pasari. iar dintre speciile de reptile sunt intalniti serpi cu clopotei (Crotalus) si broaste testoase (Gopherus agassizii). Solurile caracteristice mediului tropical uscat. Deserturile lumii.) Tot aici se mai gasesc si mamifere carnivore cum ar fi: coiotul (Canis latrans). Deserturile australiene ocupa suprafete mari in centrul continentului. treieratorul Leconte (Toxostoma lecontei).albigula). formand cruste dure. rezista la seceta. o subspecie de cangur Bettong si Wallabie de stanca. bufnita cu coarne (Bubo virginianus). Solurile de desert apar discontinuu. unde apare un strat bogat in oxizi de fier si mangan. acoperit de dune nisipoase cu vegetatie ce s-a adaptat la conditiile climatice. sobolanul cangur marsupial (Caloprymnus campestris). acestea sunt scheletice. acesta masoara aproximativ 1. Se intinde din vest de la tarmul Oceanului Atlantic pana in est. Calcareus ornatus. 13 . Gravillea.o specie de soim Falco sparverius. Casuarina. sta mai mult pe pamant sau in vizuine subterane si are o agilitate asemanatoare chipmunk-ului.

Aceasta regiune variaza in altitudine dintr-o parte in cealalta de la 580 catre 760 m altitudine. Sahara de Vest este o zona arida. Algeria. In trecut Sahara a fost un teritoriu fertil. Muntii Atlas si Marea Mediterana in nord. sunt intalnite la o altitudine minima de 150 m inaltime. anis au zeci de ani. In desertul Sahara s-au creat oaze artificiale.610 km. In Sahara cele mai cunoscute varfuri sunt Emi Koussi (3. o regiune de platou ce are o inclinare de la NV catre SE.Limitele desertului Sahara sunt in vest Oceanul Atlantic. sunt acoperite de zapada. foarte putine zone sunt mai coborate de aceste valori. Muntii Ahagaar si Desertul Libian. dar pe masura ce conditiile deveneau tot mai grele pentru populatie si a aparut desertificarea. si prezinta varfuri ce pot chiar sa fie comparate cu cele ale muntilor. Ciad si Sudan. in aceasta regiune acum 8 000 de ani se cultiva mei.40C in timpul zilei in zonele vestice si centrale. Intregul teritoriu prezinta deficit de precipitatii sau nu sunt prezente suprafete de apa. Desi precipitatiile sunt aproape inexistente in Sahara. pietroasa. cu ariditate excesiva. masivul Tibesti o regiune de platou. Tunisia. ocazional aceste rauri subterane isi croiesc drum catre suprafata. Desertul Libian este caracterizat prin dunele de nisip foarte vaste ce pot atinge inaltimea de 122 m sau chiar mai mult. Din punct de vedere climatic este situata in zona climatului tropical uscat. iar in unele zone nu cad precipitatii decat la intervale mari de timp. aceste forme de relief sunt incluse si ele in “intregul” Desert Sahara. umiditatea aerului este aproape inexistenta si foarte putine oaze pot fi gaite in aceasta zona. Mali. Libia. Din punct de vedere geografic putem afirma ca zona muntoasa a desertului Nubian situata in estul fluviului Nil si valea Nilului apartin Saharei. in oazele ce sunt irigate in mod natural si unde vegetatia se dezvolta in mod normal. este denumita cateodata Sahara propriu-zisa. dar poseda un numar de ape subterane ce curg din Muntii Atlas sau alti munti. dar canalele de irigatii construite de catre oameni transforma mare parte din aceasta zona de desert a Egiptului intr-un teren fertil favorabil culturilor agricole. Exceptie fac oazele din desertul lipsit de vegetatie. Mauritania. Desertul Libian este considerat a fi zona cea mai arida din intregul desert saharian.415 m) in Masivul Tibesti si Tahat (3.003 m) in cadrul Muntilor Ahagaar. Egipt. Sahara de Vest este diferita din punct de vedere geografic fata de celelate forme de relief existente in restul desertului. Niger. Marea Rosie si Egiptul in est si Sudan si Valea Raului Niger in sud. Temperatura oscileaza intre 00C in timpul noptii si 54.830 m la peste 3. fara nici un impediment. acestia au parasit regiunea indreptandu-se catre zone mai bogate. Desertul Sahara strabate urmatoarele tari Maroc. insa acestea au fost create datorita apelor ce au fost gasite la o adancime mai mare de 14 . In zona centrala a Saharei se desfasoara pe o distanta de 1. Preluata ca intreg Sahara este un tinut ce atinge in medie altitudini cuprinse intre 400-500 m. au de la 1.414 m inaltime. media anuala a precipitatiilor atmosferice este de 130 mm. dar si cu dune de nisip. pe o perioada mica de timp unele varfuri din regiunea centrala a Saharei.

Desertul Kalahari masoara 260. o multime de animale rozatoare. si in sud in Africa de Sud catre Raul Orange si in vest pe teritoriile inalte ale Namibiei. apale subterane se gasesc la adancimi mari. Dunele pot avea o inaltime variabila de la 6 m la 60 m inaltime si sunt separate de culoare interdunare ce variaza ca lungime. Din punct de vedere al resurselor aici se gasesc diamante si tungsten. in mare parte pe teritoriul statului Namibia. Nordul Saharei este important pentru economie.500 km de-a lungul coastei sudvestice a Africii. Bazinul Kalahari are o suprafata de aproximativ 930. dunele sunt de tipul dunelor paralele. antilope. Kalahari face parte dintr-un bazin nisipos foarte mare ce se desfoasoara pe teritoriul Angolei si al Zambiei in nord. aici datorita curentului Benguelei nu se pot forma nori din care sa cada precipitatii convective. Desertul Kalahari. mai multe subspecii. In timpul anului media precipitatiilor cazute este sub 50 mm. Africa Desertul Namib se intinde pe aproximativ 1. Ca fauna gasim gazele. Altitudinea cea mai mare din Desertul Kalahari este de 1. Cea mai extinsa regiune protejata din Kalahari este Rezervatia Central Kalahari Game in Botswana si Parcul 15 . giraffe. pana in Botswana catre est in Zimbabwe. palmieri si vegetatie de savana si multe alte specii de plante ce reprezinta o sursa bogata de hrana pentru animalele ce traiesc in aceasta regiune. acesta se desfasoara centul si sud-vestul Botswanei si parti din centrul si vestul Africii de Sud. Populatia si-a stability asezarile in apropierea tarmului Oceanului Atlantic.1 000 m. depresiunile au dimensiuni de la cativa metri pana la zeci de kilometri si asigura cursuri temporare sau semipermanente de apa. hiene si Mellivora capensis. Africa Desertul Kalahari este o zona arida. hiene. Desertul Namib. ce se afla in interiorul plaului sudic al Africii.000 km2 . in mare parte acestea cad in perioada octombrie-mai. numele desertului Kalahari provine din limba tswana Kgalagadi ce inseamna “marea sete”. datorita depozitelor de petrol gasite in Algeria si Libia. Ce vegetatie in desertul Kalahari se intalnesc specii de acacia. acestea pot avea pana la 80 km lungime. si multe specii de pasari.000 km2 . sacali. maro sau alba. orientarea acestora este de la nord-vest catre sud-est. acestea strabat depresiuni. Ce elemente ale faunei intalnim antilope. Temperaturile maxime ce sunt inregistrate sunt intre 350 – 450C din octombrie pana in luna martie si pot sa scada sub 00C intre iunie si august.000 m peste nivelul marii. celelalte rauri ce strabat desertul sunt putine si apar dupa ce ploua. nisipurile desertului au culoare rosiatica. spre desert. ele fiind pe directia vantului. principalii arbori ce crescin aceste oaze sunt palmierii si o specie de acacia. In aceasta regiune cantitatile de precipitatii atmosferice ajung pana la 200 mm anual. sacali. Singura suprafata de apa ce este permanenta este raul Boteti. vulpi.

acesta este unul dintre cele mai fierbinti deserturi din lume. Subteranul desertului contine mici depozite de mangan si potasiu. este situate in zona centrala a Depresiunii Denakil. numit Alpii Denakil. dupa aceea panta urca pana la un lant de munti vulcanici ce face legatura cu Marea Rosie. de 270C si maxime ce pot atinge valori de peste 500C. desertul Thar este marginit in nord-vest de catre Raul Sutlej. Marea Rosie si Canalul Suez in est.Transfrotier Kgalagadi. si in vest de catre Valea Indusului. Egipt Desertul Arabic sau desertul estic cum mai este denumit. Etiopia Desertul Denakil se afla in nordul Etiopiei si se extinde in Eritrea si Djibouti. denumit popular Rub‘ al Khali (Patrarul Gol). de exemplu Muntele Erta'ale aflat la 503 m altitudine a erupt recent. In aceasta regiune 16 . India Desertul Thar sau Marele Desert Indian. este o regiune ce se afla in nord vestul Indiei si estul Pakistan-ului. desi seisme puternice nu s-au mai inregistrat in ultimul secol. are ca vecini in nord Marea Mediterana. In aceasta regiune se gasesc depozite de turcoaz. Desertul Arabic. Aici sunt numerosi vulcani activi. in est zona este in mare parte un platou cu forme neregulate. in anul 1995. este o regiune arida din estul Egiptului. cunoscuta sub numele de Rann of Kutch. unul dintre cele mai fierbinti si in mare parte nelocuite deserturi de nisip din lume. Desertul Denakil. roca fosfatica. nitrati. Desertul Denakil face parte din sistemul Valea Marelui Rift. din Peninsula Arabica. Desertul este caracterizat de formatiuni de lava neagra.100 m in rest fiind altitudini mult mai mici pana ce coboara in mod brusc la nivelul marii. precipitatiile atmosferice din aceasta regiune se inregistreaza sub 200 mm/an. dar principala resursa naturala este sarea. cu o medie anuala a temperaturilor de pe timpul zilei. conuri vulcanice fumegande. Altitudinea maxima din acest desert este de 2. izvoare calde si terenuri sulfuroase. ce se intinde atat pe teritoriul Botswanei cat si al Africii de Sud. un bazin triunghiular ce coboara pana la 120 m sub nivelul marii si este despartit de Marea Rosie printrun lant de dealuri. Desertul Thar. Zona arida a determinat conditiile de trai pentru oameni sa fie foarte aspre. Cea mai mare parte a desertului se afla in statul Rājasthān. in sud de o mlastina de sare. Desertul Nubian (de-a lungul paralelei de 220 latitudine N) in sud si in vest Valea Nilului. in est de lantul muntilor Arāvalli. sare si piatra de constructie. Numele de Desertul Arabic ii revine si Marelui Desert de Nisip. India. Zone din desert sunt populate de zebra si magari salbatici. este o zona cu activitate seismica importanta. dar acestia s-au adaptat existand cateva sate agricole ce se gasesc pe platou si in munti.

arida a fost locul unde India a detonat primul sau sipozitiv nuclear. asezari umane iar vegetatia este inexistenta chiar daca in aceasta regiune apa nu lipseste. cateva dune de nisip se afla in partea sudica a desertului. contrar faptului ca aici se gasesc unele plante ce rezista la concetratia de sare desertul este sterp. Majoritatea bazinelor se afla la o altitudine de 900 m. Intinderea sa de la nord catre sud este de 190km si suprafata sa totala este de aproximativ 54. mai ales nordul si vestul desertului. Dasht-e Kavir. Pe timpul verii temperaturile cresc foarte mult si de obicei aici nu cad precipitatii. prelucrarea pieilor de animale si industria lemnului. acestea s-au adaptat la conditiile de viata. Un mare sistem de irigatii si un proiect de energie electrica au ajutat la dezvoltarea regiunii desertice Thar.000 km2 pe care se afla specii de plante si animale rare si aflate in pericol de disparitie. Dasht-e Kavir este cel mai mare dintr-o serie de bazine mici situate in zona nordica. In ciuda umezelii din timpul iernii.800. Acest oras a fost fondat la sfarsitul secolului al XV-lea si cateva dintre vechile cladiri din acest oras inca mai rezista. Semnān. tipurile de relief din aceasta regiune sunt in mare parte dune de nisip si campuri cu roci si zone acoperite de vegetatie mica.400 km2. In aceasta regiune a fost creat Parcul National Desertul Thar pentru a proteja o suprafata de 3. O multitudine de deserturi raman neexplorate. Desertul Thar masoara 800 km lungime si 490 km latime. Jodhpur este piata de desfacere deoarece este in apropierea terenurilor irigate unde se cultiva bumbac si faina. Pe teritoriul desertului Thar s-au infiintat cateva orase. la Pokaran in anul 1974. acesta incepe de la 50 km departare de orasul Qom (spre vest) si se extinde catre est pe o distanta de 290 km prin provincia nordica a Iranului. a Iranului. In desertul Dasht-e Kavir nu se gasesc terenuri cultivate. ceea ce permite explorarea desertului. 17 . concentratia de sare din sol este mult prea mare ca desertul Dasht-e Kavir sa fie acoperit de vegetatie. pe perioada iernii desertul primeste cantitati mari de precipitatii si mare parte din bazinul Kavir poate sa fie acoperit de ape timp de mai multe saptamani. cu o medie anuala cuprinsa intre 127 mm si 254 mm si temperaturile cresc pana la 530C in luna iulie. varfurile montane din jurul acestora au inaltimi variate cuprinse intre 1. Din orasul Jaisalmer se realizeaza safari-uri cu camele. Precipitatiile atmosferice sunt putine. nu tocmai primitoare. montana. Populatia desertului are ca principala activitate economica pastoritul. catre provincia estica Khorāsān.500 m si 1. Iarna temperaturile inca sunt ridicate dar noaptea apare fenomenul de inghet. Iran Dasht-e Kavir se afla in partea central nordica a Iranului. Cea mai mica altitudine este 61 m in apropierea Rann of Kutch si 457 m in muntii Arāvalli. aceste elemente au ajutat in special la dezvoltarea agricola.

A. Rub‘ al Khali este o mare de nisip. In Arabia Saudita sunt trei mari deserturi ce se desfasoara in trei zone ale platoului central al tarii: in nord. variind in latime intre 24 si 80 km. Modelate de catre vanturi. unde a cazut un meteorit.U. ca suprafata. Caile de comunicatie ale Iranului nu sunt prezente in aceasta regiune. O centura formata din dune de nisip si creste este cunoscuta sub numele de Ad Dahnā’ se intinde in sud de-a lungul desertului An Nafūd. in sud si Ad Dahnā’ ce face legatura intre cele doua. Asemeni desertului An Nafūd. Deserturile din Arabia Saudita Mai mult de jumatate din suprafata Arabiei Saudite este reprezentata de desert. O serie de lanturi muntoase. culmi si dealuri. Tocmai de aceea oameni si animalele se feresc sa traverseze acest desert. separand Najd si Al Aḩsā’. este aproape la fel de mare precum statul Texas. unele dintre ele avand inaltimi de pana la 150m. masoara circa 650. ce se misca. Unele zone de desert sunt acoperite de dune de nisip. in nordul desertului se afla marginea sudica a desertului Sirian. in sud. Acesta face legatura regiunile desertice nordice cu Rub‘ al Khali. Desertul Rub‘ al Khali este mult mai mare si mai uscat decat celelalte deserturi din Arabia Saudita. este situl Wabar. Statele Unite ale Americii Desertul Colorado. Desertul An Nafūd este caracterizat de dunele de nisip de forma paralela. inclusiv Muntii San Bernardino si Chocolate. In unele regiuni vanturile au transformat relieful. in est. Rub‘ al Khali este unul dintre cele mai mari deserturi ale lumii. Aici plantele ce cresc sunt in numar foarte mic. suprafetele din piatra fiind spalate si au suferit pierderi de materiale.Numele desertului provine de la cuvantul persan kavir ce inseamna mlastina de sare sau o teren innamolit acoperit de o crusta dura de sare cristalizata. in timp ce altele sunt stabile.000 km2 . separa desertul Colorado 18 . Rub‘ al Khali. o regiune arida aflata in sud-vestul Americii de Nord. dunele de nisip au forma unor ciucuri lungi sau dealuri inalte. dar unele ating peste 30 m inaltime. in general ea fiind evitata de catre oameni. exceptand oazele irrigate de izvoare sau fantani. de catre nomazii crescatori de camile numiti Beduini. localizat in centrul desertului Rub‘ al Khali. din S. Rub‘ al Khali se intinde din sudul Arabiei Saudite pana dincolo de granitele cu Yemen si Oman. crusta de sare nu ar rezista sub greutatea lor. majoritatea au de la 6 la 15 m inaltime. nu prezinta oaze si se poate trai in spatiul acestuia doar temporar. An Nafūd. Desertul Colorado. in lunile reci de iarna. se intinde de la Trecatoarea San Gorgonio din muntii San Bernardino in sud-estul Cliforniei pana la Baja California in nord-vestul Mexicului. unul dintre cele mai bine pastrate locuri din lume. crusta are o latime cu valori cuprinse intre 10 si 100 mm si se poate sparge in orice moment si cei care ar cadea ar ramane prinsi in mlastina de dedesubt.

iar in Mexic Hermosillo. muntii din Arizona. in sud-estul statului California si in nord-vestul Mexicului (de obicei in unele lucrari este inclusa aproape toata Peninsula Californiei). iarna este predominant blanda.000 km2. acesta face parte din Marele Bazin. aici sunt incluse depresiunile Salton Sea. Regiunea este strabatuta de Raul Colorado. Raul Salt. Guyanas si Ciudad Obregón. Mare parte din regiune. totusi in mare parte apa din regiune provine din subteran. Imperial National Wildlife si Kofa National Wildlife Refuge. in sudvestul acestui stat. Raul Fuerte si Raul Sinaloa. in special in apropierea orasului Phoenix si Tucson. Desertul Sonora. Temperatura se schimba in mod brusc de la 00 C la 46.de desertul Mojave. Pe timpul verii. fiind dezvoltat un sistem de canale de irigatii ce preiau apa de la acest rau. Raul Gila. temperaturile ating valori de 380 C. intre aceste rauri se mentioneaza Raul Colorado. Regiunea desertica este impartita in numeroase rezervatii unde traiesc amerindieni si unitati militare americane si baze aeriene. Monumentul National Organ Pipe Cactus. Zone mari din desert sunt pastrate sub forma de parcuri naturale: Parcul National Joshua Tree. toate aceste rauri isi au 19 . Valea Coachella si Valea Imperiala.199 km2 . Desertul Colorado este o regiune adiacenta a desertului Mojave. Majoritatea zonelor din desert nu depasesc mai mult de 250 mm/an. Statele Unite ale Americii Desertul Mojave este o regiune arida din sud-estul Californiei. in subteranul desertului s-au gasit depozite de borax si minereuri de fier. Chocolate si Chuckwalla. in anul 1994 s-a infiintat Rezervatia Nationala Mojave. mai exact 320 km lungime si 80 km latime. toate aceste zone sunt parti existente ale desertului Sonora Altitudinile desertului Sonora sunt relative mici in comparative cu regiunile inconjuratoare. zonele cele mai inalte sunt muntii californieni. Desertul Mojave are o suprafata de 52. Alte zone unde se mai afla orase in cadrul acestui desert sunt Indio. Raul Yaqui. insa mai mult de 80% din populatie locuieste aici. adica in luna ianuarie temperaturile au valori cuprinse intre 100 si 160C. iar in sud Sierra Madre Occidentala din Mexic. se afla sub nivelul marii.10 C. America de Nord Desertul Sonora este o regiune arida ce se intinde pe teritoriul Arizonei. tinuturile inalte ale statului Arizona in est.799 km2. Kofa si Harquahala si in mexic Cerro del Pinacate. Yuma in Arizona. Desertul Sonora ocupa 20% din teritoriul statului Arizona. desertul Sonora devine una dintre cele mai uscate si calduroase regiuni din America de Nord. Cabeza Prieta National Wildlife Refuge. Blythe si El Centro in California. Suprafata Sonorei este de aproximativ 310. ea alimentand raurile ce strabat desertul. acestea ajung pana la maxim 300 m inaltime. ce se desfasoara pe o suprafata de circa 6. precipitatiile rareori depasesc valoarea de 102 mm/an. Desertul Mojave. Desertul Sonora este delimitat de desertul Mojave in nord.

Vegetatia desertului este foarte putina si dispersata cu exceptia a unor oaze. Australia In anul 1873 exploratorul britanic Peter Warburton a devenit primul european care a travesat Marele Desert de Nisip. soparla de desert cu corn si numeroase specii de serpi cu clopotei. orasele chiliene Atofagasta si Santiago au temperaturi cu valori comparabile. sobolanul-cangur. Acesta are zone intinse de dealuri de nisip si mlastini de sare. iar in est de Muntii Anzi. foarte putine ca numar.000 km2. Cea mai raspandita specie de plante in aceasta regiune este cactusul. broasca testoasa de desert. si la temperaturile scazute din timpul noptii si unui sol sarac in substante nutritive. Gekko gecko. Printer mamifere aici gasim veverite. aduc cu ele un aer rece ce forteaza aerul cald sa urce si astfel acest aer rece ii ia locul celui cald. soareci. ce se intersecteaza cu unele teritorii acoperite de vegetatie. in ciuda faptului ca Atofagasta. precipitatii atmosferice putine. situat in nordul statului Chile. Desertul are o suprafata de aproximativ 363. palo verde. 20 . Desertul Sonora detine o remarcabila si unica vegetatie. Ca plante indigene aici se gasesc Joshua tree. cholla.700 km de Ecuator. vanturi puternice. tufe de burro. mesquite. Din punct de vedere al faunei aici se afla specii remarcabile de reptile. este la o distanta de 1. In acest desert traiesc mai multe triburi de aborigeni australieni. cunoscut si sub denumirea de Bazinul Canning. Agricultura dezvoltata in aceasta regiune desertica se bazeaza pe irigatii si pe apa raurilor ale caror niveluri au inceput sa scada tot mai mult inca din anii ”60. Aceasta inversiune termica produce foarte putina ploaie si foarte multa ceata. In subteranul Marelui Desert de Nisip se gasesc numeroase resurse minerale importante. ce este capabila sa reziste foarte bine la temperaturile foarte ridicate de pe parcursul zilei. pricly pear. monstrul Gila. in est este limitat de catre coasta Oceanului Pacific. chuckwalla. regiune arida aflata in nord vestul Australiei. America de Sud Desertul Atacama este o regiune arida. coioti etc. lipsa precipitatiilor duce la o inversiune termica. Desertul Atacama. soparla de desert Colorado. vulpi. dintre acestea enumeram triburile Karadjeri si Nygina. De exemplu.izvoarele in regiunile mai inalte din apropiere. Marele Desert de Nisip. din regiunea Atacama. in ciuda pozitiei apropiate a acestuia de Ecuator. creozot etc. organ pipe si barrel cactus. staghorn. apele reci sunt aduse din zona Antarcticii de catre curentul Humbolt. aici se gasesc mai multe subspecii. Aici precipitatiile atmosferice cad doar de doua sau patru ori intr-un secol. iepuri. printer care saguaro. acest desert este una dintre cele mai aride regiuni ale lumii. in statul Australia de Vest. Inversiunea termica pastreaza temperaturile la valori mici.

Mauritania. Desertul Victoria. cu multe dune de nisip si teritorii acoperite de vegetatie. Principalele culturi agricole sunt cele de bumbac. Mai multe gruburi de aborigeni locuiesc in aceasta regiune. mare parte dintre ele. de catre Platoul Nullarbor. in curs de dezvoltare. pe teritoriul statului Australia de Sud si Australia de Vest. Nisipurile acestuia sunt de culoare rosiatica. turismul este o ramura economica exploatata la maximum de catre egipteni. “Marele Rau Creat de Oameni” este proiectul care a fost construit de 21 . regina Regatului Unit al Marii Britanii. In prezent statul exporta fructe si legume. cartofilor. citricelor. aici a fost dezvoltat un sistem de irigatii foarte bun. resursele de petrol aduc si acestea beneficii. stejari de desert. acestea fiind exploatate tara se afla intr-o continua dezvoltare. deoarece acolo s-au putut obtine culturi mai bune si mai productive decat in sudul tarii. Libienii au incercat sa-si dezvolte economia bazandu-se agricultura de pe coasta mediteraneana. Maroc. tussock si multe altele. creand sisteme de irigatii. Majoritatea statelor ce-si au asezarile omenesti in zonele desertice sunt din punct de vedere economic slab dezvoltate. aceasta se intinde de la est catre vest pe o distanta de 725 km si este separat de Marele Golf Australian. Egiptul are numeroase resurse economice. a graului. acesta l-a denumit cu numele Reginei Victoria. el fiind principala sursa de apa pentru terenurile arabile din zona. curmalilor. In 1875 exploratorul britanic Ernest Giles a devenit primul european care a traversat acest desert. Ciad si Sudan. caprinelor. Mali. insa in prezent este nevoit sa importe mai mult de un sfert din necesarul de cereale si mult mai mult carne si produse lactate. Este o zona bogata din punct de vedere al lacurilor sarate. Agricultura Egiptului este ajutata in principal de catre fluviul Nil. maslinilor si a orzului. iar Valea Nilului este esentiala pentru economie deoarece in aceasta zona agricultura este cel mai bine dezvoltata. statii de desalinizare a apei. si in acela sit imp cele mai mari. dar in acelasi timp au incercat sa influenteze natura. fructe si legume. s-au putut intreprinde activitati piscicole si multe altele. cereale. Australia Desertul Victoria este o regiune arida din zona sudica a Australiei.Pe teritoriul acestui desert se intalnesc specii de acacia. dar fertila. Este localizata de-a lungul raului Nil si in Delta Nilului. Egipt. Populatia acestui continent a reusit sa se adapteze foarte bine la conditiile de trait oferite de natura. Modul in care influenteaza deserturile tropicale populatia si dezvoltarea economica a statelor. In secolul trecut Egiptul nu necesita importuri de cereale. Cresterea animalelor este axata in principal pe cresterea ovinelor. Desertul Sahara strabate multe tari. Suprafata cultivabila a Egiptului este restransa. Niger. Algeria. acestea sunt: Libia. zahar si orez. si foarte dezvoltate (Statele Unite ale Americii si Australia) Africa este continetul cu cele mai multe deserturi. pasarilor de curte si a vitelor. Tunisia. camilelor. Agricultura Libiei se bazeaza pe cultura tomatelor. curmale. si cresterea animalelor.

tone). statul importand peste 75% din necesarul de hrana. capete).200). 6.503 000 tone). populatia acestui stat a reusit si ea sa se adapteze la conditiile impuse de regiunea in care traieste. ovine (8. la fel ca sin in celelalte tari sahariene. principalele culturi fiind cele de cereale.000 cai si 76 mil. 5. el poate sa transporte apa din sudul Libiei catre coasta si sa irige pana la 75. Principalele culturi. Marocul este si el o tara pe teritoriul careia se intinde Sahara. legume si pepeni (2. precum grau. Algeria. Productivitatea agricola din Algeria este mica. (5.860 tone). si portocale din Peninsula Cape Bon (957. mai ales grepfruit si curmale (2. au fost cele de cereale. mei etc. principala acuza este seceta si lipsa apei. cartofi si sfecla de zahar (1.1 mil. tone).2 mil. au fost in 2003. 2. In celelalte tari care-si au teritoriul in cadrul Saharei au agricultura dezvoltata in aceeasi masura. orz. capete). Principalele culturi. capete). o planta ce rezista la seceta. Tot in Tunisia. tone). bovine (1. aici sunt incluse cele de tomate si pepeni (3.1 milioane caprine. orzul (1. sunt incluse culturile de cereale precum graul. Cresterea animalelor este la fel de dezvoltata ca in celelalte tari. mai ales grepruit si curmale etc. ca cele mentionate mai sus. includ cereale (3. si cartofi (1 mil. capre. capete si vite 1.2 mil. fructe (1. acest sistem de irigatii strabate Sahara. In 1990 guvernul Algerian a incercat sa replanteze cateva dintre vechile podgorii.000 vite. Trestia de zahar. 57. curmale si masline. in special grau si orz (8 mil. pentru irigarea culturilor.1 mil.3 milioane de capete. 760.4 mil. In sudul tarii terenurile arabile sunt putine. este prelucrata si 22 .7 mil. principala activitate agricola fiind cea a cresterii de animale. ovine. tone). din oazele sahariene. in 2003.7 milioane de capete de bovine. oile.4 mil. curmalele. principalele culture fiind cele de orez.catre oameni pentru a putea fi de folos fermelor. cartofi si sfecla de zahar (171.600 tone). caprine (5. Principalele culture.6 milioane. cartofi. O alta cultura importanta pentru economia Algeriei este cea a tutunului. In fiecare an statul se confrunta cu o productie agricola ce variaza de fiecare data. Majoritatea locuitorilor Sudanului traiesc din agricultura. tot aici mai cresc si alte varietati de fructe si legume. se preconiza in anul 2003.tone) din care grepfruit. 1. Dintre animalele ce sunt crescute in aceasta tara. grau si sorghum. precum curmalele (979. in aceste zone nefiind crescute porcinele datorita religiei si culturii locuitorilor. in anul 2003.5 mil.2 mil. legume si pepeni (2. fiind inregistrate 16 milioane de ovine. ca ar fi in numar de 17. tone). agricultura acestui stat este axata mai mult pe cresterea animalelor.5 mil. pasari de curte. caprine 3. tone). aceasta este cultivate in special in regiunile tropicale. porumb. a resurselor pentru canale de irigatii. in special ovine. pepeni. tone).4 mil.600 tone). cele de fructe.2 mil.9 mil. De exemplu in Mauritania principala activitate agricola este cea a cresterii de animale. legume.000 camile. mai ales grepfruit. tone). Urmeaza culturile de cereale. In Tunisia seceta joaca un rol foarte important pentru agricultura. tone). dar 7% din teritoriul tarii este cultivat. 231. capete) si pasari de curte (4. o ramura a agriculturii este aceea a cresterii animalelor. sunt cultivate pe teritoriile mai fertile din nord.8 mil. aceasta activitate fiind una traditionala pentru industria Algeriei. si trestie de zahar (947. pentru a incuraja cresterea productiei de vin. fructe. fructe.7 mil. si fructe. caprine si vite.000 hectare de pamant. curmale.

ovine. aflata intre raurile Nilul Alb si Nilul Albastru. In America de Nord. vite. pasari de curte. ce sunt crescute in regiunile din Patagonia. tomate. vite 3. Productia de vin este si ea foarte mare. cartofi. 40 mil.189. In Mali. fasole. 3. In 2003 animalele crescute erau in numar de 38.000 cai.transformata in zahar. cele mai multe deserturi se afla in S. orez. lana obtinuta 16.5 mil. 3.A din punct de vedere al productiei agricole. in intreaga tara au fost inregistrate peste 3.A. de echipamente sportive si produse electonice (computere) si multe altele. ovine. 23 . In Mexic (desertul Sonora). tomate. tot aici se mai produce bumbac. camile si 39 mil. deoarece relieful nu permite transformarea a cat mai multor zone in terenuri favorabile agriculturii. Cresterea animalelor este si ea importanta pentru economia statului. tone). sfecla de zahar si cartofi (1. doar 14% din teritoriu este cultivat. Agricultura statului Arizona este in special axata pe productiile de legume.7 mil. in principal bovine. Animalele ce sunt crescute aici sunt oile. si totusi in aceste zone aride exista numeroase orase. bumbac si multe altele. Principalele culturi sunt cele de porumb. 47 mil. masline. 670. Statul California (desertul Sonora) este principalul stat al S.8 mil. orez. de exemplu Las Vegas din desertul Nevada este imperiul jocurilor de noroc. seceta prelungita de la mijlocul anilor “80 au distrus majoritatea culturilor agricole si a decimat mare parte dintre turmele de animale. California conduce pe plan economic si la cresterea animalelor. legume si citrice. orz.1 milioane de capete de bovine. produse lactate etc. broccoli.729).U. porcine. Circa 2.U. Majoritatea cantitatilor produse sunt exportate in Statele Unite ale Americii. agricultura reprezinta peste 86% din populatia active. de cereale si 611. In anul 2002 culturile cele mai mari au fost cele de fructe. in aceste zone dezvoltatndu-se alte ramuri economice. citrice si alte fructe. la produsele lactate si oua etc. sau Phoenix din Arizona.5 mil.8 mil. mai ales grepfruit si mere (1. Tierra del Fuego si Magallanes. aici fiind hectare intregi acoperite de podgorii. este un stat cu un numar mic de terenuri arabile. insa teritoriul acestui stat este foarte mare si astfel zonele desertice chiar daca nu sunt cultivate acestea nu au influentat foarte mult economia tarii. sorghum. capre.000 tone.3 mil. caprine si 25. sfecla de zahar. principalele culturi sunt cele de mei. nectarine. porumb si trestie de zahar.2 mil. 8. terenuri cultivate in regiunea Al Jazīrah. si porumb (1. tone).938 tone de bumbac au fost recoltate in anul 2003. legume (2. aici fiind in mare parte munti si zone aride (desertul Sonora). citrice. Chile (desertul Atacama).3 mil. bumbac si citricele. capete.9 mil.9 mil. 6. spanac. in 1997 s-au vandut produse agricole de peste 23 miliarde de dolari. mai ales zona nordica sic ea din apropierea capitalei (Mexico City).1 mil. oi. Pentru export sunt cultivate terenurile cu cafea. fiind implicat in productia de confectii. capete de ovine. pasari de curte. cum sunt cele de servicii. orez. care este un important centru economic al statului Arizona.. tone. tone). legume morcovi.8 mil. pasari de curte. Principalele culturi sunt cele de fructe dintre care enumeram curmale. 6.

a vietii in sine. agricultura se bazeaza in special pe cresterea ovinelor. Astfel mediul tropical uscat ofera formatiuni unicate de relief. peisaje minunate schimbate de catre aceasta. adaptandu-se la conditiile impuse de catre acesta. New South Wales. specii unice si iremarcabile de plante si animale. Totodata daca oamenii nu si-au putut procura hrana din regiunile aride au incercat sa gaseasca metode de combatere a lipsei de apa. creandu-se o armonie intre toate elementele naturii. aceasta poate sa fie foarte capricioasa sau reuseste sa ofere conditii necesare aparitiei vietii. Clima are o foarte mare influenta in dezvoltarea reliefului. Australia este renumita si pentru podgoriile sale de vin. orez. acestea se afla in Australuia de Sud.Australia este o tara foarte dezvoltata din punct de vedere economic. fiecare are particularitatile sale. ocupa circa 27 % din terenurile arabile. dar intotdeauna natura reuseste sa creeze un echilibru intre elementele sale. totusi plantele si animalele ce cresc in aceste regiuni neprimitoare au incercat sa se dezvolte in armonie cu mediul. datorita podgoriilor existente aici. Valea Barossa din Australia de Sud si Valea Hunter din New South Wales sunt cele mai cunoscute zone din Australia. construind sisteme moderne de irigatii. la fel ca si celelalte medii climatice. Mediul tropical uscat este unic in lume. au costruit statii de desalinizare a apei si multe altele. orz. dar in acelasi timp s-a dovedit ca oamenii se pot adapta foarte bine la mediu desi acesta le este potrivnic. aici principalele culturi sunt cele de trestie de zahar. In Australia doar 7% din teritoriu este cultivat. sorghum. a caldurii excesive. Din informatiile primite descoperim ca desi mediul tropical nu este tocmai propice dezvoltarii vietii. porumb. 24 . Victoria se sud-vestul Australiei de Vest.

Armas I. Bucuresti. *** 2005.. Fundatiei Romania de Maine. Ed. Oradea Povara R. Program” 25 . Fundatiei Romania de Maine. “Biogeografie”. Ed. 2005. Ed. Editura Universitara. Bucuresti. “Ghid Complet Australia”. Posea G. Bucuresti. “Geomorfologie”.. Enciclopedica... “Atlas Geografic. Editura Aquila “93. “Microsoft Encarta Reference Library Program” *** 2003.. 2003. “Climatologie Generala”. 2006. Stanila A.Bibliografie: Ielenicz M. Terra camin al omenirii si Sistemului Solar”. Bucuresti. 2004. 1998. “Geografie fizica.