UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

DOMENIUL: TIINTA MEDIULUI

PROGRAMUL DE STUDIU: GEOGRAFIA MEDIULUI

MEDIUL TROPICAL USCAT SI SUBTROPICAL

PROIECT LA GEOGRAFIE FIZICA GENERALA

ndrumtor tiinific:
Asist. dr. POPOVICI DIANA
Studenti: Botea Cristina-Alexandra
Burlacu Tatiana
Cazacu Diana Neluta
Grupa: 121

Bucureti
2015

Introducere

Tema proiectului face referire la mediul tropical uscat si subtropical, avand scopul de a
oferi informatii cu privire la insusirile fizico-geografice ale mediului. Intemeierea proiectului se
datoreaza diversitatii oferite in fauna, vegetatie, soluri si tot ceea ce inseamna mediul tropical
uscat si subtropical. Astfel ca, pentru prezentarea acestui studiu, metoda abordata consta in
prezentarea, evidetierea, compararea, analiza si prelucrarea datelor detinute, avand ca surse de
informare documente tiparite sau digitale care contin informatii cu privire la mediul tropical
uscat si subtropical. Prin mentionarea celor spuse in studiu se urmareste transmiterea de
informatii, factori de favorabilitate si restrictivi ai mediului.

Capitolul 1. Pozitie geografica

Principalele regiuni de clima tropical uscata sunt situate in nord-vestul Mexicului si

in lungul coastelor vestice ale Republicii Peru si a partii vestice a Republicii Chile, in
Africa de Nord (Sahara) si Arabia, in sud-estul Iranului si jumatatea vestica a Pakistanului,
in vestul Indiei si in Australia Centrala si Vestica.
Regiunile cu climat tropical semiarid au o dezvoltare mai mare in Africa, unde se intind
sub forma a doua zone care marginesc la nord si la sud desertul Sahara, precum si a unei zone
de forma neregulata care se intinde la nord si la vest de desertul Kalahari (in Angola, Nmibia,
Zambia, Botswana si Republica Africa de Sud). Pe continentul asiatic, climatul tropical
semiarid se dezvolta in zona muntoasa din Peninsula Arabia, in cea mai mare parte a Iranului si
in parti inseminate din Pakistan si India. In Australia zona topicala semiarida margineste la
nord si la est de Marele Desert Australian.
Mediul subtropical este legat de bazinul Marii Mediterane, dar acesta se mai afla si in
California, in Africa de Sud, sud-vestul Australiei, Grecia, Cipru, Liban, Sudul Italiei, al Frantei,
Bulgariei, Nordul Egiptului, Iordania, Israel,Vestul Croatiei s.a. intre latitudinile: 30 si 45.

Capitolol 2. Clima

Climatul tropical uscat:

Zonele morfoclimatice uscate cu morfogeneza impusa permanent de procese fizice.
Desfasurare si caracteristici bioclimatice.
Aceste zone sunt incluse in regiuni ce se desfasoara intre 50 - 450 latinudine nordica si
sudica, insa acestea sunt concentrate mai mult in apropierea tropicelor. Caracteristici specifice au
cantitatile de precipitatii atmosferice extrem de mici, ce cad doar sub forma de averse si foarte
rar, amplitudini teermice mari, deficit de umiditate ridicat, o slaba prezenta, o slaba prezenta a
vegetatiei si a solurilor si un contact direct al agentilor externi cu roca. In functie de gradul de
ariditate, aceste regiuni reprezinta aproximativ 35% din suprafata totala a uscatului. Aceste
regiuni sunt impartite in deserturi hiperaride (4%), aride (15%), semiaride cu caracteristici
tranzitorii spre zonele vecine (16%).
Cele mai extinse sunt in Africa si Asia, dar in comparative cu suprafata continentelor
acestea ocupa 83% in Austarlia, 64% in Africa, 39% in Asia, 33% pe cele doua continente
,America de Nord si America de Sud. Din Mongolia pana in vestul continentului african s-a
format un sistem ce se intinde pe 11 000 km, in celelalte continente aceste regiuni reprezinta
zone disparate mai mici la diferite altitudini. Din punct de vedere altimetric cuprind regiuni pana
in 500 m (campii si podisuri) la acre se adauga depresiuni mari si podisuri intramontane de
inaltime medie (Takla Makan, Tibet, Mexic) sau chiar munti din zona tropicala (Ahagar, Hogar,
Tibesti in Africa, muntii din Iran si Afganistan etc.). Cea mai mare parte a lor sunt in regiuni de
platforma veche supuse modelarii inca din mezozoic la care se adauga si altele mai noi.
Caracteristicile climatice dominante sunt uscaciunea accentuata corelata cu precipitatii
extrem de putine si cu o evaporatie puternica. Exista regiuni in care cantitatea de precipitatii
anuala (aproximativ 300mm) se realizeaza cu o oarecare regularitate (in Sahelul african in iulie
septembrie, sud-vestul Australiei, Orientul Apropiat, California in sezonul de iarna) dar si intinse
unitati unde ploile asigura o medie multianuala de circa 200 mm care se produce la intervale fara
periodicitate dar cu 1-3 averse la intervale foarte mari de timp (uneori de mai multi ani).
Cantitatile reduse de precipitatii conditioneaza, cu exceptia fasiilor litorale, o umiditate relative
modesta, in jur de 60%, dar care variaza in timp si de la un sector la altul al desertului.
Aerul uscat favorizeaza o insolatie puternica care va determina ziua temperaturi la nivelul
suprafetei de nisip de peste 500C (in Sahara s-au inregistrat valori de 70-780C). In timpul noptii
radiatia terestra intense conduce la temperaturi apropiate de 00C si chiar sub aceasta valoare, de
exemplu Muntii Ahaggar inghetul nocturn depaseste 110 zile cu temperaturi minime ce coboara
la -100C. In aceste conditii termice evapotranspiratia este ceea ce conduce la un deficit de

umiditate foarte mare, lucru accentuat local de constitutia petrografica (rocile magmatice
impermeabile care nu favorizeaza stocarea apei; masele groase de nisip care conduc la un grad
ridicat si rapid de infiltrare la adancime a slabelor cantitati de precipitatii atmosferice).
Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 200C si 280C (21.60C la El Golea in Sahara
algeriana) si pot datorita altitudinii, conform gradientului termic vertical (19.10C la Windhoek in
Namibia), sau datorita prezentei curentilor oceanici reci, la 160 - 190C (16.60C la Walvis Bay, pe
tarmul desertului Namib). regimul termic inregistreaza mari amplitudini diurne (300 - 350C), in
timpul zilei temperatura aerului urca frecvent la valori de 400 - 450C, iar pe timpul noptii
coboara la 100 - 150C, iar pe timpul zilei temperatura la suprafata nisipului poate atinge 800C,
iar noaptea poate sa coboare pana la 00C, datorita radiatiei efective foarte mari.
Amplitudinile termice anuale sunt cuprinse, in general, intre 220-250C (la Jacobabad in
ianuarie, luna cea mai rece, s-au inregistrat 150C, iar in luna iunie 370C, iar la El Golea 90C si
respectiv 340C). In regiunile tropicale cu altitudini mai mari diferentele scad pana la 100C (la
Windhoek in lunile cele mai reci, iunie si iulie, se inregistreaza 130C, iar in cele mai calde luni
ale anului, noiembrie, decembrie si ianuarie, se inregistreaza 230C). Ca urmare a marii uscaciuni
si a variatiilor termice diurne puternice, in regiunile cu climat tropical arid se produce o intense
degradare a rocilor, peisajul caracteristc fiind cel al deserturilor de nisip sau de piatra.
Totodata incalzirea adiabatica a aerului descendent determina reducerea umezelii relative a
aerului, care in Sahara atinge o medie anuala de 25 35%. Acest fapt determina o enorma
capacitate de evaporare a apei, care depaseste de peste 20 de ori cantitatea primita din precipitatii
atmosferice. Uneori patrunderea maselor de aer ecuatorial sau tropical maritime in interiorul
continentelor provoaca furtuni convective violente cu precipitatii bogate. Apa se scurge
asemenea unui val prin alibii largi si uscate, distrugand totul in cale, aceste alkbii au fost denumit
ueduri, denumire araba data vailor cu fund lat si neted ce coboara din muntii Saharei si
evacueaza in cateva ore (maximum cateva zile) toata apa ce cade in partile inalte, durata
scurgerii apei depinde de panta.
Astfel aceste regiuni nu constituie medii propice dezvoltarii vegetatiei. Vegetatia este
prezenta pe suprafete limitate, discontinue si numai in scurte intervale de dupa caderea
precipitatiilor, in cantitati mici. Exista asociatii cu un numar redus de specii si de indivizi aflati la
distanta si care au suferit adaptari in raport cu deficitul de umiditate (bulbi, tepi si spin ice au luat
locul frunzelor, tesuturi cornoase verzi). La contactul cu zonele morfoclimatice se dezvolta
formatiuni de stepa desertica (ierburi scunde ce acopera partial un sol subtire si care se dezvolta
doar in sezonul ploios).
In deserturile propriu-zise formatiunile vegetale sunt rar raspandite (indeosebi in albiile
vailor, in depresiuni) au un numar redus de specii, un ciclu biotic mic (in perioade scurte dupa
ploi extreme de rare) si unele adaptari (radacini foarte adanci).

In climatul tropical arid, precipitatiile sunt aproape inexistente, datorita uscaciunii aerului
si a nivelului foarte inalt de condensare a vaporilor de apa. In aceste regiuni sunt fercvente
furtuni puternice care ridica la inaltimi apreciabile coloane immense de nisip, foarte rar (la
distante de anis au chiar decenii), ciclonii de pe frontal polar (temperat) patrund in regiunile
tropicale, formand averse puternice de ploaie, care umplu vaile seci (ueduri) cu torenti vijeliosi,
si care determina aparitia unei vegetatii efemere. Mediile anuale ale precipitatiilor atmosferice
sunt sub 200 mm si pot cobori pana la 0 mm (orasul Calama, in nordul Republicii Chile, ce se
afla la altitudinea de 2.264 m, unde nu s-au inregistrat niciodata precipitatii).
Conditiile de ariditate, ce sunt specifice deserturilor tropicale, sunt accentuate in regiunile
desertice litorale aflate sub influenta curentilor oceanici reci, care favorizeaza descendenta
aerului si timpul senin (de exemplu Desertul Sonoran, influentat de curentul Californiei,
Deserturile Peru si Atacama, influentate de curentul Peruan, Sahara de Vest influentata de catre
curentul Canarelor, si Desertul Namib, sub influenta curentului Benguelei).
Fenomenul se datoreaza temperaturilor mai coborate ale apei si a aerului de deasupra
curentilor reci, care se opun convectiei termice ascendente, dimpotriva, favorizand descendenta
aerului si predominarea totala sau cvasitotala a timpului senin. Acest fenomen este specific
desertului Sonora, influentat de curentul rece al Californiei, deserturilor Peru si Atacama
influentate influentate de curentul rece al Perului (sau Humbolt), Saharei de Vest, aflata sub
infuenta curentului Canarelor si al desertului Namib influentat de curentul Benguelei.
In aceste regiuni, ploile cad la o perioada de timp cosiderabila (in nordul statului Chile, la
Arica, in 43 de ani s-a inregistrat o medie a precipitatiilor de 0.5 mm), in orasul Iquique (situate
pa litoralul desertului Atacama) s-a inregistrat o medie anuala a precipitatiilor de 3 mm sau in
localitatea Walvis Bay (pe tarmul Oceanului Atlantic in desertul Namib) media anuala a
precipitatiilor este 30 mm. In interiorul continentelor, conditiile de ariditate sunt aspre (la Luxor,
in Egipt, s- au inregistrat precipitatii multianuale de 1 mm).
In multe alte regiuni s-au inregistrat astfel de date, acestea constituie dovezi de necontestat
ale infuentei curentilor reci asupra reducerii pana la disparitia aproape totala a precipitatiilor
atmosferice.
Climatul subtropical se remarca prin doua sezoane distincte: vara calda (4-6 luni) si
uscata (temperaturi de 20-250 C), cu frecvente mase de aer tropical si iarna umeda (in 4-5 luni
cade cea mai mare cantitate de precipitatii, sub forma de ploi torentiale, din cele 500-1.000
mm/anuale), racoroasa (temperaturi medii de 5-100 C) si cu nebulozitate accentuata, facilitata
de prezenta vanturilor de vest. Relieful predominant muntos diversifica aceste caracteristici o
data cu cresterea in altitudine (scad temperaturile si creste cantitatea de precipitatii). Din munti
se dezvolta vanturi locale care antreneaza fie aer rece (mistralul in Franta, bora in Croatia), fie
aer cald (Santa Ana in Chile).

Capitolul 3. Vegetatia si fauna

Flora si fauna climatului tropical uscat :

Plantele sunt raspandite in foarte multe zone geografice de pe suprafata Globului, ele sunt
clasificate dupa mai multe criterii, cum ar fi: rezistenta la temperaturi foarte ridicate, cantitati de
apa foarte mici sau opusul lor abundenta apei, temperaturi scazute, modul in care acestea se
dezvolta, substantele nutritive necesare dezvoltarii lor, si multe altele. Plantele ce cresc in desert
au nevoie de foarte putina apa, de multa cadura si nu cer foarte multe substante nutritive, au
reusit sa se adapteze la conditiile aspre de viata, si-au redus cat de mult posibil evapotranspiratia
etc.
Foarte multe plante au caracteristici asemanatoare, un bun exemplu ar fi acela al cactusilor
ce se gasesc in emisfera vestica, acestia se aseamna foarte mult cu agavele, euphorbia si plantele
suculente din sudul continentului african. Multi arbori din padurile tropicale au in general
aceeasi forma si forma frunzelor asemanatoare, desi nu fac parte din aceeasi specie.
La fel ca si plantele, animalele ce locuiesc in desert s-au adaptat destul de bine la
conditiile de viata oferite de catre natura, principala adaptare este aceea a necesitatii cat mai
minime de apa. Majoritatea animalelor din desert au corpuri mici, ce le ajuta sa risipeasca
caldura. Unele animale isi sapa adaposturi in pamant stau in acestea atunci cand este soare si ies
la suprafata, ca sa se hraneacsa cand soarele apune. Printre micile animale de desert enumeram
soareci, iepuri salbatici, iepuri comuni, soarecele -cangur si broaste raioase. Ca animale de
dimensiuni mari se intalnesc coioti, camile si antilope.
Sahara este unul dintre cele mai mari deserturi ale lumii, ce se desfasoara pe o suprafata de
aproximativ 9 mil. km2 . Relieful este foarte variat cu munti stancosi, hamade, reguri si erguri.
O formatiune cunoscuta sub numele de acheb ce cuprinde plante efemere (Conovolvulus
supinus), este reprezentativa pentru flora Saharei, aceste plante sunt scunde, de 1 2 cm , rareori
ating inaltimea de 30 - 40 cm, a caror viata active dureaza doar cateva saptamani, atat cat
dureaza sezonul umed perioada in care acestea cresc, se dezvolta si isi raspandesc semintele.
Vegetatia nisipurilor si dunelor este alcatuita din gramineul drin (Aristida pungeus), cu
radacini orizontale pana la 25m lungime, cateva specii de arbusti, precum retama (Retama
retam), caligonum (Caligomum comosum), drobul desertic (Genista saharae) si carcelul
(Ephedra alata).
Platourile stancoase din centrul desertului Sahara sunt acoperite cu o vegetatie ierboasa
saraca, formata din graminee (Aristida) si numerosi subarbusti. In zonele aluvionare ale vailor si
depresiunilor, unde climatul este mai umed, se dezvolta o vegetatie bogata, formata din arbusti,
ca: Acacia harpophylla, Ziziphus lotus, Zilla spinosa, arborele de fistic (Pistacia atlantica) cu
aspect de tufe spinoase.

In zonele cu umiditate permanenta se dezvolta o vegetatie de oaza, unde creste curmalul

(Phoenix dactylifera), leandrul (Nerium oleander) si palmierul dun (Hyphaene thebaica).
Desertul Namib este situat in sud-vestul Africii, in vecinatatea Oceanului Atlantic, acesta
este renumit datorita diversitatii plantelor suculente cu flori viu colorate, precum: stapelia
(Stapelia), crasula (Crassula), litops (Lithops), muscate (Pelargonium sp.), graminee xerofile
(Aristida brevifolia) si unii arbusti xerofili din genul Acacia (Acacia horida, Acacia graffae). Tot
in aceste deserturi cresc si pepenii verzi salbatici (Citrullus lanatus). De un deosebit interes
stiintific este gimnospermul mezozoic relictar Welwitschia mirabilis, cu un trunchi napiform
bilobat, purtand de o parte si de alta cate o frunza lunga de forma unei panglici, Selaginella
lepidophylla.
Desertul Kalahari, se afla, in sud-vestul depresiunii Kalahari, este populat de garminee
(Aristida) si de diferite specii de arbusti (Acacias, Rhigozum trichotomum).
Zona deserturilor din Africa este saraca si cuprinde specii din diverse grupe, adaptate la
conditiile climatice.
Reptilele sunt prezente in numar mare, cum ar fi soparla de desert (Scincus officinalis),
soparla cu coada spinoasa (Uramastix aegypticus), sarpele de nisip (Erix), cobra egipteana (Naja
haje) si broasca testoasa de desert (Testudo sulcata), melcul gigant african (Achatina fulica).
Scorpionii sunt caracteristici zonelor de desert, in Africa se afla o speci importanta de
scorpioni, Euscorpius imperator, ce masoara 18-20 cm lungime, ce sunt capabili sa ucida cu
veninul lor un caine in doar cateva secunde, iar un om in 24 de ore.
Pasarile din desert sunt de dimensiuni mici, aici se afla dropia gulerata (Otis undula),
gainusa de pustiu (Pterocloes orientalis), hoitarul alb (Neophson percnopterns) si silvia de desert
(Sylvia nanadeserti).
Mamiferele rozatoare au reprezentanti numerosi din diferite specii cum ar fi iepurele
egiptean (Lepus aegypticus), soarecele alergator de desert (Jaculus jaculus), soarecele saritor
(Pedetes caffer).
Ca mamifere rumegatoare se gasesc gazele (Gazella subgutturosa, Gazella dama).
Antilopele de desert (Addax nasomaculatus)-aceste antilope s-au adaptat foarte bine la
conditiile oferite de catre natura, ele au copitele astfel incat pot calatori prin desert fara
probleme si de asemenea pot consuma plante suculente si pepeni verzi salbatici, incat isi pot
petrece mare parte din viata fara necesitatea de a bea foarte multe lichide, pentru a se feri de
caldura innabusitoare a
Soarelui, pe timpul zilei cauta adapost, uneori adapostindu-se in pesteri. Antilopa vaca
(Bubalis buselaphus), antilopa spada (Oryx algazel), o alta specie de antilopa este Alcelaphus
buselaphus ce poate sa reziste mai multe saptamani fara apa.

Dromaderul (Camelus dromaderius) este animalul simbol al desertului Sahara, acesta

poate sa bea pana la 160 de litri de apa, poate sa bea si apa de mare, poate rezista mai mult timp
fara apa, in acest timp consumand grasimea acumulata in cocoasa sa. In timpul noptii
dromaderului ii scade temperatura corpului astfel pot sa reziste in timpul zilei cand temperatura
aerului este foarte ridicata.
Mamiferele carnivore: vulpea de desert (Fennecus zerda), pisica de barcana (Felis
margarita), pisica cu picioare negre (Felis nigripes), hiena vargata (Hyaena hyaena), sacalul
(Canis aureus).
Deserturile din America de Sud se desfasoara de-a lungul tarmului vestic, intre Oceanul
Pacific si Muntii Cordilieri.
Desertul Atacama, se afla in nordul statului Chile, fiind unul dintre cele mai mari deserturi
de pe Glob. Vegetatia acestui desert este alcatuita din arbusti teposi xerofili de Baccharis spinosa
si specii de cactusi (Opuntia, Cereus). Deserturile saraturate sunt acoperite cu o vegetatie de
ierburi (Atriplex, Suaeda, Spirostachys) in amestec cu arbusti halofili.
In acest desert fauna este saraca in specii adaptate la ariditate excesiva, in aceasta zona se
intalnesc unele specii de carnivore, precum: vulpea Zorro (Dusycyon); unele rozatoare ca tucotuco(Ctenomys magellanicus) care produce zgomote repetate, asemanatoare loviturilor de
ciocan, cainele lui Magellan (Canis magellanicus) si strutul american sau pasarea nandu (Rhea
pennata).
In America de Nord deserturile se desfasoara in sud-vestul Statelor Unite ale Americii si in
nordul Mexicului. Sunt formate din semi-pustiurile: Marele Bazin, Mohave, Sonora, Arizona si
pustiurile Chihuahua si Tamaulipa.
Semipustiurile Marelui Bazin se desfasoara pe o regiune arida inalta, cuprinsa intre Muntii
Stancosi, Muntii Cascadelor si Muntii Sierra Nevada. Clima din aceasta zona se caracterizeaza
prin ierni aspre si veri foarte secetoase, iar precipitatiile atmosferice sunt reduse (120-150
mm/an). Vegetatia este dominata de specii de pelin (Artemisa tridentata).
Clima este mult, mai aspra,in semipustiurile Mohave, Sonora, Arizona si pustiurile
Chiuahua si Tamaulipa, precipitatiile atmosferice avand o medie cuprinsa intre 70-150 mm/an.
Vegetatia acestor zone este alcatuita din plante suculente, ca planta reprezentativa, aici se
gaseste cactusul urias (Carnegia gigantea) cunoscut si sub numele saguaro, ce la maturitate
ajunge sa se dezvolte pana la o inaltime de 15-18 m, are un ritm de crestere foarte lent
aproximativ 2.5 am/an, o alta planta cunoscuta este cereusul (Cereus giganteus), ce isi intinde
ramurile in sus, sub forma unui candelabru, o specie de cactus ce a ajuns sa fie folosita pentru
consumul de stupefiante este peyote (Lophophora williamsii ) desert holly (Atriplex
hymenelytra), Opuntia tuna , Beavertail Cactus , un arbust ce la maturitate ajunge masoara intre
30 si 90 cm, salcia de desert (Chilopsis linearis), agavele (Agave americana), jojoba
(Simmondsia chinensis), liliaceele arborescente (Yucca brevifolia) si cactacee mai mici (Opuntia
arborescens, Opuntia versicolor si Opuntia microdasys), Hesperocallis undula.

In regiunile mai inalte, in semipustiul Mohave si in pustiul Chihuahua, domina arbustul de

creozot (Larrea tridentata), cu o inaltime 1-1.5 m, cu radacini profunde si frunze mici, partial
persistente in anotimpul secetos, si arbustul Franseria dumosa.
In deserturile nord-americane fauna este adaptata la conditii de caldura excesiva. Specii de
animale caracteristice, sunt prezente in special rozatoare: iepurele cu coada neagra
(Macrotolagus texennis), sobolanul cangur (Dipodomys spectabilis) cu picioarele posterioare
mai lungi decat cele inferioare, iar coada lunga prezinta in varf un smoc de par, sobolanul
neotoma (Neotoma albigula), care sapa galerii in tulpinile cactusilor cu care se hraneste; se mai
poate intalni si veverita antilopa (Ammospermophilus nelsoni)-aceasta este mai mica decat
celelalte specii de veverite, sta mai mult pe pamant sau in vizuine subterane si are o agilitate
asemanatoare chipmunk-ului, se hraneste cu radacini, fructe si seminte, soparla cu guler
(Crotaphytus collaris.)
Tot aici se mai gasesc si mamifere carnivore cum ar fi: coiotul (Canis latrans), ce s-a
adaptat la conditiile aspre ale climei, rezista la seceta, consuma iepuri si oua, vulpea cu urechi
lungi (Vulpes macrotis); cateva specii de pasari; ciocanitoarea agavelor (Dryobates scalaris) si
cucul alergator (Geococcyx califormianus), treieratorul Leconte (Toxostoma lecontei), gainusa
de nisip, o specie de bufnita, bufnita cu coarne (Bubo virginianus),o specie de soim Falco
sparverius, Calcareus ornatus, Campylorhynchus brunneicapillus , iar dintre speciile de reptile
sunt intalniti serpi cu clopotei (Crotalus) si broaste testoase (Gopherus agassizii).
Deserturile australiene ocupa suprafete mari in centrul continentului, acoperit de dune
nisipoase cu vegetatie ce s-a adaptat la conditiile climatice. Aceasta vegetatie este constituita din
specii de graminee (Trioida basedourii, Trioida pungens, Spinifex), la care se adauga arbori si
arbusti din genurile Bankisa, Casuarina, Eucalyptus, Gravillea, jojoba.
Fauna este saraca, fiind reprezentata de un numar redus de specii: cartita marsupiala de
desert (Notoryctes typhlops), o specie de veverita numbat (Myrmecobius fasciatus), o subspecie
de cangur Bettong si Wallabie de stanca, ce traieste in zona sudica a desertului australian,
sobolanul cangur marsupial (Caloprymnus campestris), soparla moloh (Moloch horridus),
broastele de desert (Chiroptes, Heleioporus) si unele specii de pasari: prigoarea australiana
(Cosmaerops ornatus) si pietrarul (Saxicola moesta).
Flora si fauna climatului subtropical :
Vegetatia este formata din arbori vesnic verzi, xerofiti (esente lemnoase caracteristice),
cum sunt stejarul de pluta, stejarul vesnic verde, pinul de Alep, cedrul de Liban, maslinul salbatic. Copacii sunt scunzi, au coaja groasa si frunze mici si cerate, pentru a rezista la uscaciune.
In Australia este caracteristic eucaliptul si salcamul. Cea mai mare parte a padurilor
mediteraneene a fost distrusa, locul lor fiind luat de tufisuri dese numite in sudul Europei (in
Grecia) maquis si garriga, iar inCalifornia, chaparral. Fauna cuprinde numeroase insecte,
vipera cu corn, broasca testoasa, lupi, ursi, jderi, capre salbatice, magotul si sacalul.

Capitolul 4. Solul

Mediului tropical uscat:

Solurile de desert apar discontinuu, acestea sunt scheletice, lipsite de humus si au o
culoare cenusie sau rosiatica, in fdunctie de tipul compusilor de fier. Solurile contin cantitati
mari de carbonat de calciu si alte saruri (cloruri si sulfati) aduse si depuse la suprafata saun in
sol prin capiularitate, formand cruste dure, placi si concretiuni albicioase, calcaroase sau
gipsoase. Uneori mineralele dizolvate in timpul umectarii se concentreaza sub efectul
evaporatiei la suprafata rocii, unde apare un strat bogat in oxizi de fier si mangan, cunoscut sub
denumirea de patina desertului sau luciul negru.
Mediul Subtropical:
Gasim aici soluri roscate-castanii si roscate-brune. Se intalneste de asemenea terra rossa,
un sol rosu format pe calcar.

Capitolul 5. Interventia antropica

Mediul tropical uscat :

Exploatari de minereuri, diamante, apoi pe litoral, etc. In savane, unele popoare practica
agricultura, altele traiesc dincresterea animalelor. In jurul satelor, se gasesc gradini si livezi in
care cresc legume si pomi fructiferi (rosii, ceapa, cartofi, bananieri). Dincolo de aceste gradini
se intind lanuride mei. In zonele secetoase ale Africii, aceasta este cea mai cultivata cereala. In
regiunilemai umede, intalnim si lanuri de porumb si manioc. La o distanta mai mare de sate se
practica o agricultura itineranta, pe arsuri. Taranii dau foc savanei pentru a o desteleni sidefrisa.
Cenusa rezultata in urma acestor incendii serveste ca ingrasamant si ajutaculturilor, dar solul se
epuizeaza repede. Atunci campurile sunt abandonate si zonele decultura sunt mutate. Uneori,
daca locurile de cultura sunt prea indepartate, se construiesteun nou sat in apropiere.
Mediul subtropical:
Mediul mediteranean a fost si este propice activitatilor antropice avand repercusiuni in
alcatuirea si structura mediului natural. S-au inregistrat: taierea abuziva a padurilor, insotita de
accelerarea proceselor de eroziune ce au dus la degradarea solurilor; impunerea unor medii

intens antropizate atat in cadrul asezarilor urbane mari, cat si in lungul litoralului oceanic sau
maritim; in afara instalatiilor si a amenajarilor portuare, se afla o retea de statiuni turistice si
balneomaritime cu dotari, porturi si infrastructura ce modifica mult, caracteristicile initiale ale
tarmului.

Capitolul 6. Protectia mediului

Protectia mediului reprezinta ansamblul reglementarilor, masurilor si actiunilor care au ca

scop mentinerea, protejarea si imbunatatirea conditiilor naturale de mediu, ca si reducerea sau
eliminarea, acolo unde este posibil, a poluarii mediului inconjurator si a surselor de poluare.

Concluzie :
In concluzie mediul tropical ucat si cel subtropical se extind pe vaste teritorii ale globului,
ambele avand un relief muntos cu mai multe anotimpuri si cu o fauna si vegetatie foarte bogata,
diversificata.Ambele teritorii sunt antropizate, sunt folosite de catre om in folosul sau.

Bibliografie:

1.Ielenicz M., 2005, ,,Geomorfologie, Editura Universitara, Bucuresti. Posea G., Armas
I., 1998, ,,Geografie fizica, Terra camin al omenirii si Sistemului Solar, Ed. Enciclopedica,
Bucuresti.
2.,,Ghid Complet Australia, Editura Aquila 93, 2003, Oradea
3.Povara R., 2004, ,,Climatologie Generala, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti.
4.Stanila A., 2006, ,,Biogeografie, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti.
5.*** 2005, ,,Microsoft Encarta Reference Library Program
6.*** 2003, ,,Atlas Geografic, Program