MEDIUL SUBECUATORIAL

SAVANA
 Terra are o foarte mare diversitate de tipuri de
medii, cauzată de o multitudine de factori:

 Repartiția inegală a uscatului și a apei pe glob

 Repartiția inegală a căldurii pe glob (zone de
climă)
 Repartiția neuniformă a umiditații (precipitații)
 Repartiția neuniformă a tipurilor de sol
 Repartiția inegală a cantității și duratei de
lumină
 Factorul antropic-schimbarea diversității
speciilor prin agricultură
CLASIFICAREA ZONELOR
CLIMATICE
 1. Zona caldă
1. Clima ecuatorială
2. Clima subecuatorială
3. Clima tropical-aridă ( deșert )
4. Clima tropical-umedă
 2. Zona temperată

1. Clima subtropicală ( climă mediteraneană)

2. Clima subtropicală de nuanță oceanică
3. Clima subtropical-musonică
4. Clima temperat-oceanică
5. Clima temperat-continentală
6. Clima temperat-continentală excesivă
 3. Zona rece

1. Clima subpolară
2. Clima polară
ZONA CALDĂ

 Zona caldă se desfășoară între 30ºlat. N-

30ºlat S
 Temperaturile medii anuale sunt mai mari de
15ºC datorită bilanțului radiativ terestru Q
 Acest bilanț are valori pozitive de peste 180-
200 kcal/an
 CLIMATUL
SUBECUATORIAL
Savana
 Climatul subecuatorial se desfasoara intre 5º-12º
latitudine nordica si sudica
 Se desfasoara in: Africa, Podisul Deccan (India),
America Centrala si de Sud, Australia de NE.
 Are două sezoane: unul ploios (pe timpul verii
emisferei) și unul secetos (pe timpul iernii
emisferei); din aceasta cauza padurea creste
doar pe marginea fluviilor(paduri galerii) si catre
zona freatica (unde panza freatica se mentine si
in anotimpul secetos).
 Are temperaturi mai ridicate iarna (în jur
de 30ºC)
 Precipitațiile sunt abundente vara
(aproximativ de 1500 mm)
 Vara se extinde in zona calmelor
ecuatoriale (deci nu bat vânturi)
 Iarna bat alizeele
 Lumea animala este dominata de numarul
mare al erbivorelor si al carnivorelor
MEDIUL DE SAVANA
 Se dezvolta in conditiile unui climat
subecuatorial cald si cu umiditate alternanta
  Climatul este caracterizat prin existenţa a
două sezoane distincte: o vară umedă şi
călduroasă, legată de extinderea regimului
ecuatorial al precipitaţiilor, şi o iarnă uscată,
corespunzătoare condiţiilor introduse de
vânturile alizee. 
 Column 1
t=oC

Rad. Solară: >180 kcal/cm²/an; Temp.medie anuală: 28,7ºC;

Total pp/an: 1855 mm; Ampl. Termică anuală: 5,4ºC;
Vânturi dominante: alizeele-iarna, vânturile ecuat. de vest-vara
Formațiunea biogeografică zonală: savana;
Solurile zonale: solurile roșii de savană
Savana în Kenya
TRECEREA DE LA PĂDUREA ECUATORIALĂ
LA SAVANĂ

 Pădurea ecuatorială 12 luni umede

 Pădurea luminoasă 2-3 luni secetoase
 Silvosavana 4-5 luni secetoase
 Savana 6 luni umede si 6 uscate
VEGETAȚIA
 În Africa există savane cu baobabi, savane cu
acacii, savane cu palmieri;
 În America de Sud există savane cu ierburi
înalte şi arbori rari, ce poartă nume diferite
în statele în care aceste formaţiuni sunt
dominante:llianos in Venezuela(podisul
Guyanelor), campos si campo cerrado în
Brazilia.
Caatinga braziliană
Campo în Brazilia, în timpul sezonului
secetos
Campos cerrado în Brazilia
Savana australiană
Savana cu eucalipt in Australia
Scrub cu eucalipt in Australia
“Los Llanos” in Venezuela
Llanos in Venezuela
Savană cu baobab în Africa
Savană cu acacia în Africa
Palmier de savană
 Savana este alcătuită din specii xerofite, care au
rădăcini adânci şi ramificaţii prin care absorb
necesarul de apă din sol, iar suprafaţa frunzelor s-
a redus până la spini, pentru micşorarea
evapotranspiraţiei;
 Vegetația este formată din ierburi înalte care pot
ajunge până la 2-4 metri;
 Cursurile de apă sunt însoţite adeseori de păduri-
galerii, cu arbori având frunzele veşnic verzi, ca în
pădurea ecuatorială;
 Solurile caracteristice sunt solurile roşii de
savană, puţin protejate de vegetaţie,relativ
fertile, predispuse la eroziune, îndeosebi în
anotimpul uscat.
Savana în Africa
 Dintre arbori, mai răspândiţi sunt baobabul,
palmierul de savana şi acaccia, iar dintre
ierburi predomină gramineele xerofite înalte
de până la 2-3 m (iarba elefanţilor).
FAUNA
 Fauna cuprinde numeroase ierbivore
(antilopa, gazela, elefantul, bivolul,
girafa, zebra), carnivore(leul, tigrul,
ghepardul, pantera, hiena), păsări
(struţul – în Africa, emu – în Australia,
nandu – în America de Sud, papagali,
vulturi şa.). Acestora li se adaugă şerpi
(cobra) şi insecte (termite – care-şi
construiesc conuri de 5-6 m).
FAUNA

 În apele râurilor trăieşte

crocodilul, iar în apropierea
acestora trăiesc hipopotamul şi
rinocerul.
 În Australia animalul caracteristic
este cangurul.
Gazela în savană
Zebre adăpându-se
Rinoceri în savana din Africa de Sud
Elefanți în savana din Africa
Girafe în Africa
Bivoli sălbatici în Africa
Leul african
Tigrii în India
Hiene
Cangurul, animal specific savanei
din Australia
 Dintre păsări sunt specifice cele mari,
alergătoare, cum sunt struţul, nandu şi
emu.
 În apele râurilor mari trăieşte crocodilul,
iar în apropierea apelor vieţuiesc
rinocerul şi hipopotamul sau specii de
păsări ca: flamingo, pelicani, egrete.
Struți în savană
Pasărea nandu
Pelicani în savana din
Australia
Păsări flamingo
POPULAȚIA
 Ariile savanelor sunt populate de nomazi (ex:
tribul Masai din Kenya)
 Nomadismul poate fi în beneficiul mediului:
animalele care pasc nu sunt ţinute într-un
singur loc, ci mutate din loc în loc, permiţȃnd
astfel vegetaţiei să se regenereze.
 Totuşi în timp de secetă pronunţată,
animalele pot să înlăture puţina vegetaţie
rămasă. Avȃnd ca rezultat un sol predispus la
eroziune- chiar deşertificare în cazuri
extreme.
Nomazi din Etiopia
Sat african
STAREA MEDIULUI NATURAL
 Presiunea antropică este relativ mare și în
aceste regiuni, mai ales în centrele de
exploatări de minereuri, rezultând, pe spații
variate, peisaje antropizate.
 În plus, regiunile de savană care n-au fost
transformate în terenuri arabile constituie în
prezent domeniul creșterii extensive a
animalelor, în multe țări africane, sud-
americane și asiatice.
Vegetație de savană cuprinsă de
flăcări
STAREA MEDIULUI NATURAL
 În multe locuri savanele sunt distruse prin
incendiere pentru obținerea terenurilor
pentru culturi și pașunat, ceea ce contribuie
la creșterea conținutului de CO2 și particule în
atmosferă și la accentuarea efectului de seră.
 Păşunatul intens a dus la despădurirea unor
regiuni pentru a facilita accesul şi hrana
animalelor.Totuşi puterea mare de rezistenţa
a vegetaţiei de savana face ca ea să se
regenereze prin seminţe astfel că cel puţin
50% din copaci vor fi recuperaţi.
Despădurire în favoarea extinderii
terenului agricol
STAREA MEDIULUI NATURAL

 Prin dispariția florei datorită pășunatului

excesiv și secetelor, marea parte a Sahelului
(zona de trecere, circa 300-500 km lățime,
între savană și deșerturile nord africane, cu
vegetație ierboasă și precipitații de 200-600
mm) a devenit un teritoriu semideșertic sau
chiar deșert.
STAREA MEDIULUI NATURAL
 Deşertul Sahara s-a extins considerabil, din
Antichitate până în prezent, ajungând în
nord până la Marea Mediterană, iar în sud a
invadat zona de savană printr-o fâşie de
ariditate crescândă, numită Sahel.
 În vest a ajuns până la ţărmul Oceanului
Atlantic, iar spre est până în Somalia.
O deltă care se varsă în savana
deșertificată a Africii

Delta Okavangoului, Botswana

Realizat de Țîmpu Simona