1

AŞEZĂRILE UMANE - AŞEZĂRILE RURALE

CLASA A V-A
“Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.
Aici orice gând e mai încet,
şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,
ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,
ci adânc în pământ undeva.
Aici se vindecă setea de mântuire
şi dacă ţi-ai sângerat picioarele
te aşezi pe un podmol de lut.”

Lucian Blaga- “Sufletul satului”

PROIECT DIDACTIC
 2

Unitatea de învățământ:
Data: 7.04.2017
Clasa: a V-a
Profesor:
Aria curriculară: Om şi societate
Obiectul : Geografie Generală
Lecția: Așezările Umane - Așezările rurale
Tipul lecție: Mixtă (predare – învățare – evaluare)
Locul de desfășurare: Cabinetul de geografie
Timp: 50 minute

COMPETENȚE SPECIFICE

1.2. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază

4.1 Identificarea principalelor elemente naturale şi socio-economice reprezentate pe un suport

cartografic

6.1 Explicarea importanţei mediului geografic pentru om şi societate

7.8 Descrierea elementelor, fenomenelor şi proceselor observate (direct sau indirect)

OBIECTIVE OPERAȚIONALE

a).De cunoaştere şi analiză

La sfârșitul lecției toți elevii vor fi capabili:

O1 – să definească noţiunea de aşezare umană, aşezare rurală;

O2 - să identifice cele trei componente ale unei aşezări rurale;
O3 - să clasifice aşezările rurale ţinând cont de anumite criterii de clasificare şi pe baza unor imagini
( formă şi structură, mărime, ocupaţiile locuitorilor );

O4 – să precizeze caracteristici generale privind evoluţia şi modernizarea aşezărilor rurale;

O5 - să completeze corespunzător itemii fişei de evaluare;

b). psihomotorii:

O6 - să dezvolte exerciţiul de citire, analiză şi interpretare a unei prezentări power point.

c). afectiv-atitudinale:
 3

O7- să manifeste interes pentru specificul aşezărilor rurale, atât din punct de vedere geografic, dar şi
cultural şi istoric;

O8- să cultive interesul pentru studiul altor aşezări rurale în afara celei natale.

STRATEGII DIDACTICE - dirijată, euristică, cognitivă

METODE ȘI PROCEDEE – expunerea, conversaţia, comparaţia, problematizarea,analiza,
interogaţiile de control,lucrul cu harta, lectură, descoperirea ,
MATERIALE DIDACTICE- reprezentări grafice, atlasul geografic, fişe de lucru, harta fizică a lumii,
manualul, calculatorul, videoproicetorul, ecranul de proiecţie, prezentare power point,
EVALUARE:
evaluare orală (stimularea participării elevilor la formulări de răspunsuri; analiza şi aprecierea
răspunsurilor prin note)
evaluare practică (lucrul cu harta, interpretări de hărţi şi planşe, completarea fişelor de
autoevaluare).
evaluare scrisă ( rezolvarea fişei de lucru)

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
 Cheval D., Manualul “Geografie generală” clasa a V-a, Editura Teora;
 Vert C., „Geografia populaţiei şi aşezărilor umane”,Timişoara, 2000;
 Nicolae Ilinca „Didactica geografiei ”, Editura Corint, București, 200;
 Internet, imagini google, wikipedia.

DESFĂŞURAREA LECŢIEI
 4

Timp
Ob.
Momentele Activitatea de predare-învăţare Resurse Resurse Evaluare
lecţiei materiale procedurale
Activitatea profesorului Activitatea elevilor

1’ Organizarea Verifică existenţa Elevii pregătesc Manualul Observarea Atenţionare

clasei materialelor necesare caietele, manualele Caietele Aprecieri
desfăşurării lecţiei. şi alte materiale
Verifică prezenţa. necesare lecţiei.
15' Verificarea Profesorul adresează Ascultă, analizează, Fişe de Observarea Evaluare
cunoştinţelor întrebări referitoare la gândesc şi formulea-ză lucru sistematică frontală
anterioare răspunsurile aşteptate
conţinuturile învăţate fiind îndrumaţi de Conversa-
anterior: noţiuni de profesor ţia
geografia populaţiei.
euristică
2’ Captarea Solicită elevilor să Elevii enumeră: Fişa de Activitate Stimularea
atenţiei enumere ramurile geografia populaţiei, lucru ce frontală participării
geografia aşezărilor cuprinde elevilor la
geografiei umane. umane şi economică. lectura formularea
“Geografia aşezărilor” Din enumerare geogra-fică Decodifi-care raspunsului
umane este titlul lecţiei descoperă titlul noii
ce urmează a fi studiată. lecţii:„ Aşezările
umane-aşezări rurale
”.
Elevii analizează şi
răspund: locuim într-o
Cere elevilor să identifice aşezare rurală.
în ce tip de aşezare
umană locuiesc.
1' Anunţarea Notează titlul lecţiei Ascultă, se mobili-zează, Fişa de Expunerea Observarea
temei şi a “Aşezările umane- aşezările participă, scriu titlul lucru comporta-
obiectivelor rurale” Precizează obiectivele lecţiei Explicația mentului
şi elevilor;
strategia de rezolvare şi Manualul
condiţiile de lucru. PPT
20’ Dirijarea Profesorul pune în Observarea
predării - funcțiune videopro- Prezenta- dirijată
învăţării Elevii răspund si sub rea Power
iectorul şi prezentarea îndrumarea prof. Point
Expunere Stimularea
power point în care este identifică definiţia Explicația participării
scris titlul lecției. aşezărilor umane. elevilor
Întreabă elevii care este Conversa- prin
definiţia aşezărilor umane, ția euristică întrebări.
O1 după părerea lor. Fişe de Lucrul cu
Precizează definiţia corectă a lucru harta
aşezărilor umane.
În excursiile realizate în ţară Elevii reflectează şi
care sunt formele de aşezări răspund: aşezările rurale
umane întâlnite ? şi aşezările urbane.
Cere elevilor să identifice Elevii gândesc şi dau Provoacă
O2 părţile componente ale raspunsul solicitat – Conver- participarea
aşezărilor rurale cu ajutorul populaţia, vatra şi moşia. Prezenta- saţia tuturor
prezentării power point. Elevii sunt atenţi la rea Power elevilor şi îi
explicaţiile profeso-rului Point deter-mină să
şi notează pe dialogheze.
fişele de lucru.
 5

Solicită elevilor să precizeze Precizează factorii Provoacă

definiţia satelor şi să identifice care influenţează Conversa-ţia participarea
factorii care influenţează euristică tuturor
tipurile de aşezări rurale.
răspândirea aşezări- Prezenta- elevilor şi îi
lor rurale : relieful, rea Power determ-ină să
clima, reţeaua hidro- Point dia-logheze,
grafică, solurile, Observaţia să se auto-
resursele, gradul de Fişe de evalueze sau
lucru să evalueze
dezvoltare şi răsp. date de
ocupaţiile alţi colegi
locuitorilor.

O3 Explică elevilor faptul că Ascultă şi notează în Explicaţia Evaluarea

aşezările rurale se clasifică fişele de lucru Fişe de Descope-rirea capacităţii de
după criterii importante: clasificările după: lucru Conversa-ţia comunicare
mărime, formă şi structură, -formă şi structură Observa-
ocupaţia locuitorilor şi -nr. de locuitori Prezenta- ţia
numărul de locuitori. -ocupaţia locuitorilor rea Power Provoacă
În funcţie de mărime aşezările Point participarea
rurale sunt: Elevii notează tipurile de
-aşezări izolate(ferme) aşezări în funcţie de
tuturor
-cătunul mărime. elevilor și
-satul Descoperi-rea îi deter-
mină să
Explică clasificarea satelor PPT dialogheze,
după structură: Elevii ascultă şi notează
- sate risipite în fişele de lucru. Conversa-ţia
să se
- sate răsfirate autoeva-
- sate adunate lueze, sau
Precizează clasificarea satelor Elevii ascultă explicaţiile să evalueze
după formă: şi notează. Fişe de răspunsul
-sate cu formă neregulată lucru
-sate cu formă liniară
dat de
-sate cu formă geometrică ceilalți
Elevii notează şi colegi;
Prezintă şi clasificarea satelor clasificările după nr. de PPT
după nr. de locuitori, dar şi locuitori:
după activităţile economice. -sate mici Fişe de
-sate mijlocii lucru
-sate mari
-sate foarte mari
Profesorul le prezintă elevilor Privesc imaginile, Evaluarea
O8 un criteriu de clasificare, observă tipologiile rurale PPT Descoperi-rea capacităţii de
specificând faptul că satele de şi răspund la cerinţă: Conversa-ţia comunicare
pe glob diferă mult de la o Observa-
zonă la alta, în funcţie de mulţi În Europa: piatră, Fişe de ţia
factori. cărămidă şi lemn; lucru
Solicită elevilor să privescă
imaginile cu fiecare tip de În Africa şi Asia : crengi
aşezare rurală de pe continente , frunze mari, lut.
diferite şi le cere să precizeze PPT
din ce sunt construite casele.
Fişe de
Profesorul prezintă Elevii ascultă şi notează lucru Expunerea
caracteristici generale privind aceste caracteristici. Problema-
evoluţia în timp şi tizarea
modernizarea aşezărilor rurale. Fişe de
 6

lucru
O4

O7
5’ Atingerea feed- Propune elevilor rezolvarea Analizează mintal tipul Expunerea Animă
backului unei situaţii geografice. de sat cu ajutorul Problema- participarea
Cere elevilor să precizeze informaţiilor dobândite tizarea elevilor şi
ţinând cont de imaginile din în timpul activităţii de PPT Interoga-ţiile evaluează
O6 PPT, ce tip de sat este predare-învăţare şi de control răspunsu-rile
localitatea noastră natală,satul explică şi argumentează. formulate de
Şerbăneşti Satul Şerbăneşti este elevi.
după:structură,formă, -sat răsfirat Fişe de
nr.de locuitori,activităţile -sat liniar lucru
economice. -sat mijlociu
-sat cu caracter
predominant agricol

O5 5’ Asigurarea si Solicită elevilor să completeze Selectează informaţiile Interoga-ţiile Stimularea

intensificarea fişa de lucru cu informaţiile pentru completarea fişei de control şi elevilor,
retenţiei si corespunzătoare. de lucru şi formularea Fişa de dialogul. analiza
transferului Precizează timpul de corectă a răspunsurilor. lucru răspunsu-rilor
cunoştinţelor lucru.Oferă explicaţiile şi evaluarea
necesare elevilor. prin note.
1’ Precizarea Comunica sugestiile si Sunt atenţi si notează. Dialogul Observarea
activităţilor pe conţinuturile ce vor fi parcurse comporta-
care elevii le spre studiu: mentului
vor desfăşura „Aşezările urbane”. elevilor
acasă
 7

SCHEMA LECŢIEI

AŞEZĂRILE UMANE-AŞEZĂRILE RURALE

Apariţia şi evoluţia aşezărilor umane

Aşezările umane: grupuri de locuinţe, gospodării sau alte amenajări social-economice ce satisfac nevoile

populaţiei.

Aşezările umane se împart în două categorii:

1. Aşezări temporare : locuite doar o perioadă de timp

2. Aşezări permanente:

Motivele apariţiei aşezărilor:

1. Motive religioase
2. Motive militare
3. Motive economice

Factorii naturali ce influenţează apariţia şi evoluţia aşezărilor rurale:

- caracteristicile reliefului
-reţeaua hidrografică
- clima
- solurile
- resursele naturale
 8

Factorii antropici:
- prezenţa căilor de comunicaţie
- apropierea de oraşe

Factorii istorici: pot contribui la dispariţia sau la schimbări în vatra satului.

Forme primitive de adăpost:

- grotă troglodită

- adăpost în arbori

- chilii în stâncă

- tabără ( populaţia aborigenă în America de Nord)

- cort (aborigenii din Canada )

Aşezările rurale
Definiţie: comunităţi umane care trăiesc în grupuri relativ puţin numeroase, de regulă în gospodării
individuale şi desfăşoară predominant activităţi agricole.

Sunt mai numeroase decât aşezările urbane, dar au un nr mai mic de locuitori.

Clasificarea satelor în funcţie de mărime:

1.Aşezări izolate( ferme, mai răspândite în Am. de Nord, Australia, Europa de vest).Fermele sunt
formate din: un ansamblu de clădiri din care fac parte adăposturile pentru unelte şi utilaje agricole,

pentru animale sau seminţe, depozitele pentru recoltă şi locuinţele pentru proprietarii fermei sau pentru
lucrători. Ferma poate fi locuită temporar sau permanent.

2.Cătune:aşezare rurală cu o populaţie mai mică de 100 locuitori. În România cele mai multe cătune sunt
în zonele de deal şi de munte. Cătunele în Munţii Apuseni se numesc „crânguri”.

3.Satul este cel mai mare tip de aşezare rurală, a cărui populaţie poate fi cuprinsă între 100 şi peste
10 000 locuitori).

Componentele satului:
 9

1.Populaţia satului:totalitatea oamenilor ce trăiesc şi îşi desfăşoară activitatea şi se ocupă în special cu

agricultura, pescuitul, vânătoarea şi silvicultura. Lucrează şi în comerţ, industrie.Se ocupă şi cu
meşteşuguri:

- olărit( prelucrarea lutului cu roata olarului): ceramica de Horezu, de Marginea,

- cioplitul pietrei şi a lemnului
-ţesutul la război (covoare la Cisnădie în România)
-broderia şi dantelăria
-împletituri din nuiele, paie de orez (rogojini în Japonia)
-încondeierea ouălor ( Bucovina)
2.Vatra satului: este suprafaţa ocupată de locuinţe.

3.Moşia satului: este suprafaţa folosită de populaţie pentru desfăşurarea activităţii. Moşia poate fi atât în
interiorul satului cât şi în afara acestuia.Poate fi folosită ca ogor, fâneaţă, podgorie, livadă.

Clasificarea satelor după structură:

1.Satul risipit: gospodăriile sunt despărţite una de alt de alta prin teren agricol, foarte dispersate între
ele, uneori la distanţe foarte mari,chiar kilometri. Vatra şi moşia se suprapun.Sunt valorificate păşunile
pentru creşterea animalelor . Acest tip de sat predomină în zona montană.

2. Satul răsfirat: doar o parte din terenul agricol este păstrată lângă locuinţă, restul e în afara vetrei
satului. Caracteristic pentru zonele de deal şi podiş.

3.Satul adunat: case foarte apropiate una de alta, cea mai mare parte a terenului agricol se află în afara
vetrei satului.Vatra e foarte bine conturată de moşia satului.Acest tip de sat este întâlnit mai ales în zonele
de câmpie şi de podiş.

Satul adunat cunoaste mai multe variante: sat cu piaţa centrală (tipic pentru Germania, Marea Britanie),
satul circular (kraal) al crescătorilor de animale din Africa de Sud, satul linear sau satul- stradă.

Ca tip subsidiar -satul compact( ocupă spaţii mici, cu clădirile lipite unele de altele)

-satul liniar sau satul drum.

Clasificarea satelor după formă:

1.Sate cu formă neregulată: evoluţia acestora a fost spontană deoarece nu a existat de la început un plan
al dezvoltării.

2.Sate cu formă liniară: de-a lungul unei văi, grind sau căi de comunicaţii .
 10

3.Sate cu formă geometrică: sunt sate în care oamenii au primit iniţial terenuri parcelate.

Clasificarea satelor după numărul de locuitori:

1.Sate mici ( sub 500 locuitori)

2.Sate mijlocii ( 500- 1500 locuitori)

3.Sate mari (1500- 3000 locuitori)

4.Sate foarte mari ( peste 3000 locuitori).

PARTICULARITĂŢI ALE SATELOR PE CONTINENTE:

EUROPA: foarte mare diversitate a peisajelor rurale

-în V şi centru este tipic satul-târg (burg), cu case mari aşezate ordonat în jurul unei pieţe centrale.

-în ţările nordice predomină cătune şi satele risipite, formate din locuinţe construite în marea lor
majoritate din lemn, construcţiile sunt cu acoperişul înalt în “două ape”, predomină culorile vii:roşu şi
verde.

- în Munţii Alpi, Carpaţi sunt prezente aşezări temporare şi sate mici, risipite, ai căror locuitori se ocupă
cu pastoritul

- în regiunea mediteraneană se întâlnesc sate-stup, cu construcţii dense în special din piatră, cu

acoperişuri plate ( în Grecia, Italia), predomină culorile deschise,albul pentru a nu atrage căldura.

-în special în Europa Occidentală, tipice pentru marile exploatări cerealiere sunt fermele izolate, formate
din clădiri dispuse în jurul unei curţi interioare.

- în zonele deltaice se folosesc materiale: lutul, stuful

ASIA este un continent cu vechi tradiţii rurale.

- Satul palustru (zona musonică ) – locuinţe pe piloni, între locuinţe legătura se face cu barca

-Satul de tip stup himalayan (M. Himalaya) , în piatră

 11

-Iurta ( structură rotundă asemănătoare unui cort), locuinţă mobilă pentru crescătorii de animale, în Asia
Centrală ( Mongolia,Kazahstan)

-Satul liniar de-a lungul râurilor, de-a lungul drumului ( Filipine)

- satul de tip stup în Asia Centrală

AFRICA - materiale folosite pământ, paie, lemn

-kraal ( sat al negrilor bantu ), colibe amplasate în semicerc în jurul unei pieţe centrale din lut şi cu
acoperişuri din paie

-în savană, satele au o formă circulară, cu locuinţe rotunde din lut şi acoperişuri conice din paie. În
general, casele au o singură încăpere şi nu sunt dotate cu hambare, astfel încât se obişnuieşte
înmagazinarea recoltelor în grânare comune întregului sat.

- sate liniare de-a lungul văii Nilului

AMERICA ŞI AUSTRALIA

-Aşezări de tip fermă având în centru locuinţe moderne, înconjurate de hangare metalice care
adăpostesc maşini agricole diverse, uneori chiar şi mici avioane utilitare. În Australia şi Noua Zeelandă
de tipul rezervaţiilor în care trăiesc băştinaşii.
-Aşezări de tip concentrat în SUA şi Canada întemeiate de imigranţi

-Iglu ( locuinţă din blocuri de gheaţă tipică pentru eschimoşi) în N statului Alaska,Canadei, pe ţărmurile
Groenlandei

Clasificarea satelor după activităţile economice:

1. Sate cu caracter predominant agricol

2. Sate agro-industriale

3.Sate cu alte activităţi economice

Modernizarea satelor
Efecte negative ale modernizării aşezărilor rurale :

-dispar casele vechi cu aspect arhitectural tradiţional

-depopularea satelor

-teren agricol nelucrat

 12

-dispare portul popular tradiţional

Efecte pozitive ale modernizării aşezărilor rurale:

-străzi pietruite sau asfaltate

-locuinţe transformate sau înlocuite cu unele mai mari şi din materiale mai rezistente

- locuinţe dotate ( apă curentă,canalizare, încălzire centrală) radio, televiziune, internet.

Probleme ale aşezărilor rurale:inundaţii,eroziune,alunecări de teren,poluarea apei, solului, aerului

depozitarea neautorizată a deşeurilor, defrişări.