PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Școala Gimnazială „Horea” Șimleu Silvaniei

PROPUNĂTOR: Prof. Laura Chiş
DISCIPLINA: Istoria universală
CLASA: a V a
DATA: 4.04.2017
CAPITOLUL: Tracii
SUBIECTUL: ”Lumea geto-dacă”
TIPUL LECŢIEI : predare - învăţare - evaluare
VALORI ŞI ATITUDINI:
 Rezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor
 Coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune
 Gândire critică şi flexibilă
 Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi
 Dezvoltatrea atitudinilor pro – active în viața personală și cea socială

COMPETENŢE GENERALE
 Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.
 Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.
 Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.

COMPETENŢE SPECIFICE:
3.1. Identificarea şi clasificarea surselor istorice.
3.4. Relatarea unui fapt istoric din Antichitate, utilizând informaţii selectate din surse istorice, cunoscute sau la
prima vedere
3.6. Utilizarea informaţiilor istorice selectate dintr-o sursă istorică, într-o expunere scrisă, sau orală.”

SCOPUL LECȚIEI: cunoașterea și înțelegerea de către elevi a genezei, dezvoltării, realizărilor materiale și culturale
ale geto – dacilor în istorie

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârșitul activității didactice elevii trebuie să:
O1 să plaseze în timp și spațiu principalele evenimente ale istoriei geto – dacilor
O2 să prezinte modul de viață și principalele ocupații ale geto – dacilor
O3 să definească termenii: tarabostes, comati
O4 să localizeze pe hartă spaţiul locuit de geto-daci
O5 să înţeleagă cauzele războaielor daco-romane
O6 să dateze în timp războaiele daco-romane
O7 să interpreteze izvozarele istorice

STRATEGIA DIDACTICĂ:

Metode şi procedee: conversaţia, spargerea gheţii, demonstrația, jocul didactic, expunerea, explicaţia, lucrul cu
manualul, învăţarea prin cooperare, învăţarea prin descoperire, problematizarea, jocul didactic.

Forme de organizare a activităţii: activitate frontală, activitate individuală, activitate pe grupe.

Resurse educaţionale:
- umane: capacităţile receptive normale ale elevilor de clasa a V-a
- materiale: mijloace de învăţământ: manualul pentru gimnaziu clasa a V-a Ed. ALL, Harta ”Geto dacii”, atlasul
istoric, fişele de lucru, tabla, caietele elevilor, laptop - ul, videoproiectorul.
- temporale/ durata: 50 de minute
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI
MOMENTELE TIMP ACTIVITATEA ACTIVITATEA STRATEGII DIDACTICE EVALUA-
LECŢIEI PROFESORULUI ELEVILOR RE
Metode Mijloace Forme de
organizare
Moment Profesorul asigură condiţiile Elevii îşi pregătesc Conversaţia Activitate
organizatoric 1 min necesare desfăşurării lecţiei în cele necesare desfăşurării Manuale frontală
. bune condiţii. Elevii vor avea lecţiei şi caiete
pe bancă instrumentele de de istorie
scris, cartea şi caietul de
istorie.

Voi spune o ghicitoare:

Spargerea gheţii 1 « De vrei trecutul să-l Spargerea Ghicitoare Evaluarea
min. cunoşti Elevii dau răspunsul gheţii orală
Şi faptele de glorie la ghicitoare
Să ştii, e numai una
calea
La ora de ...” (istorie)

Reactualizarea Profesorul propune elevilor Jocul

cunoştinţelor 7 jocul ,,Scaunul Elevul ales răspunde didactic Observarea
anterioare min. intervievatului”, cu ajutorul la întrebările puse de curentă
căruia voi reactualiza colegii lui Scaunul
cunoştinţele anterioare. Un intervievatu Evaluare
elev se va aşeza pe un scaun, -lui orală
în faţa clasei şi va răspunde la
întrebările adresate de colegi
din lecţiile anterioare
Tabla Activitate Calitatea şi
Captarea Profesorul cere elevilor să Elevii rezolvă sarcina Caietele în grup cantitatea
atenţiei 3 scrie o lista de cuvinte pe care Brainstorm- elevilor răspunsuri-
min. le-o sugereaza termenul geto- ing
 daci. lor date

Dirijarea Profesorul anunţă titlul noii Elevii scriu în caiete Explicaţia

învăţării lecţii pe care îl notează pe
. 30 tablă Conversaţia
min Exerciţiul Activitate
Profesorul împarte elevilor Activează pe grupe şi Problemati- Video- în grup Observare
fişele de lucru, îndrumă elevii contribuie activ la zarea proiector sistematică
Cu ajutorul fişele de lucru însuşirea noilor Învăţarea Laptop a activităţii
elevii ajutaţi de profesor vor cunoştinţe prin şi a
descoperi noile cunoştinţe descoperire comporta-
legate de : Învăţarea mentului
 organizarea geto- Elevii rezolvă fişele şi prin Fişe de elevilor
dacilor/ocupaţii notează în caiete cooperare lucru
 conducătorii geto-
dacilor Conversaţia
 viata religioasă,
Sarmizegetusa Activitate
 conflicte cu romanii, individuală
mărturii ale razboaielor daco-
romane

Profesorul expune elevilor Rezolvă ciorchinele

o prezentare PP despre geto-
daci.
Conversaţia Activitate
Informaţiile vor fi frontală
sintetizate sub forma unei
scheme care este scrisă la
tablă.

Fixarea Se realizează cu ajutorul Ascultă cu atenție

cunoştinţelor şi 6 min unei prezentări video intitulată Participă activ la
realizarea feed- „Geto – dacii. Strămoșii fixarea cunoștințelor noi
 back-ului noștrii” Conversaţia Catalogul Evaluare
sumativă
Evaluarea Profesorul face aprecieri
performanţei 2 min despre gradul de participare a
elevilor la activitate,
evidenţiind şi notând elevii
care s-au remarcat prin
corectitudinea, originalitatea şi
promptitudinea răspunsurilor.
 FIŞĂ DE LUCRU NR. 2
Organizarea geto-dacilor
Citiţi cu atenţie informaţiile de mai jos:

 Ocupaţiile dacilor au fost agricultura, meşteşugurile şi comerţul.

Ei cultivau grâu, orz, mei, legume, creşteau animale, albine, practicau
olăritul şi metalurgia.
 Majoritatea caselor oamenilor de rând erau construite din lemn,
pe fundaţii de piatră, cu una sau două camere, acoperite cu ţiglă,
şindrilă sau cu paie.
 Daco-geţii erau organizaţi în triburi şi uniuni de triburi.
Triburile erau formate din mai multe familii.
 Conducerea triburilor era deţinută de tarabostes (pileati),
şefi politici şi militari care formau aristocraţia.
 O altă categorie socială era cea a oamenilor de rând, comati
(capillati).
 Geto-dacii locuiau în aşezări întărite numite dave.
• Ex. Ziridava, Tamasidava, Piroboridava, Tamasidava.
 Existau şi aşezări a căror denumire nu conţinea sufixul dava.
• Ex. Drobeta, Sarmizegetusa, Potaissa, Dierna, Carsium.

Cerinţe:
1. Precizaţi cu ajutorul informaţiilor de mai sus principalele ocupaţii
ale geto-dacilor.
2. Precizaţi care erau categoriile sociale existente.
3. Cum se numeau aşezările în care locuiau geto-dacii?
 FIŞĂ DE LUCRU NR. 3
Conducătorii geto-dacilor

Citiţi cu atenţie informaţiile de mai jos:

BUREBISTA (82- 44 Î.Hr)
Dezvoltarea societăţii dacice şi ameninţarea romană i-au
determinat pe daci să se unească pentru a-şi forma un stat propriu. Astfel,
regatul dac a fost întemeiat în secolul I î.Hr., de Burebista. Dupa moartea
acestuia (44 î.Hr.), statul s-a fărâmiţat.

Mărturii istorice
“Burebistas, bărbat get, luând conducerea neamului său, a ridicat pe
oamenii aceştia ticăloşiţi de nesfârşitele războaie şi i-a îndreptat prin
abstinenţă, sobrietate şi ascultare de porunci, aşa încât în câţiva ani a
întemeiat o mare stăpânire şi a supus geţilor cea mai mare parte a
populaţiilor vecine; ba a ajuns să fie temut şi de romani”.
(Strabon, Geografia)

DECEBAL
 regele dacilor, între 87 – 106 d. Hr. ;
 îşi apără regatul de atacurile romanilor;
 construieşte cetăţi în Munţii Orăştiei pentru a întări apărarea capitalei
Sarmizegetusa;
 învins de romani, Decebal se sinucide, iar ţara sa devine provincie
romană.

Mărturii istorice
Decebal, regele dacilor. “Era ager în planurile de război. Ştia să-şi aleagă
timpul când să năvălească asupra duşmanilor şi momentul când să bată în
retragere. Era dibaci în a întinde curse, viteaz în luptă, ştiind să
folosească biruinţa şi să iasă bine dintr-o înfrângere; pentru aceste
însuşiri, el a fost mult timp pentru romani un potrivnic de temut.”
(Dio Cassius, istoric antic)
Cerinţe:
1. În ce secol a fost întemeiat primul regat dac şi de către cine?
2. Cine a fost Decebal şi între ce ani a domnit acesta?
3. Precizaţi calităţile lui Decebal conform sursei de mai sus.
 FIŞĂ DE LUCRU NR 4
Conflictele cu romanii

Citiţi cu atenţie informaţiile de mai jos:

 Regele Decebal i-a unit din nou pe daci într-un singur stat. El a
domnit între anii 87 şi 106 d.Hr.
 Bogăţiile în aur, argint şi fier ale Daciei , ca şi creşterea puterii ei
militare, au atras atenţia romanilor, care îşi întinseseră stăpânirea până
la Dunăre.
 Dacii au luptat cu îndârjire împotriva armatei romane conduse de
împăratul Traian în două războaie grele, purtate între anii 101-102 şi
105-106 d.Hr.
 În perioada dintre cele două războaie, din ordinul lui Traian, arhitectul
Apolodor din Damasc a construit marele pod de piatră de la Drobeta (peste
Dunăre), ale cărui urme se mai văd şi astăzi.
 În anul 106, o parte a Daciei a devenit provincie romană.
Înfrânt, regele dac a ales să-şi curme viaţa, decât să fie umilit de învingători
Amintirea războaielor dintre daci şi romani este păstrată prin două
monumente ale vremii:
Columna lui Traian, ridicată de împărat la Roma pentru a
sărbători victoria asupra dacilor. Are o înălţime de aproape 40 m şi este
decorată cu 125 de basoreliefuri (sculpturi în relief) care redau desfăşurarea
celor două războaie dintre daci şi romani. Monumentul a fost inaugurat în
anul 113.
Monumentul de la Adamclisi (Tropaeum Traiani), ridicat în
Dobrogea în onoarea soldaţilor romani căzuţi în luptă.

Cerinţe :
1. Identificaţi cauzele răboaielor daco- romane.
2. Precizaţi numărul acestora şi anii între care s-au desfăşurat.
3. Daţi exemple de mărturii ale războaielor purtate.
 FIŞĂ DE LUCRU NR. 5
Viaţa religoasă- Sarmizegetusa

Citiţi cu atenţie informaţiile de mai jos:

 Dacii se rugau mai multor zei, deci aveau o credinţă politeistă.
 Principalul zeu adorat era Zalmoxis, divinitate a Pământului.
 În sanctuarele din Munţii Orăştiei , de la cetatea Sarmizegetusa,
slujea marele preot.
Sarmizegetusa, capitala dacilor
În Munţii Orăştiei, din sud-vestul Transilvaniei de astăzi, se păstrează
ruinele fostei capitale a dacilor. Aici putem vedea urmele locaşurilor de
cult închinate zeilor: marele sanctuar, sanctuarul circular – format din
două cercuri de lespezi din piatră şi stâlpi (despre care se spune că avea
şi rolul unui calendar astronomic) – şi “discul solar” din piatră ce pare
să fi fost utilizat cu ocazia ceremoniilor religioase.

Cerinţe:
1. Care este religia geto-dacilor?
2. Ce vestigii arheologice demonstrează religia geto – dacilor ?
3. Care era zeul adorat de geto-daci?
4. Cum se numea capitala geto-dacilor şi unde se găseşte aceasta?
 FIŞĂ DE LUCRU NR. 1
Mărturii istorice despre geto-daci

Citiţi cu atenţie următoarele texte:

Sursa A
<<……getii sunt cei mai viteji si mai drepti intre traci.>>
Herodot
Sursa B

…<<dacii erau oameni voinici, purtau bărbi şi părul lung la

maturitate, aveau pomeţii obrajilor retraşi ca şi romanii.
Femeile purtau părul strâns într-un coc lăsat pe ceafă, având capul
acoperit cu o basma. Părul era castaniu, asa cum au peste 95% dintre romanii
de astazi.>>
Dio Cassius
Sursa C

<<... ce mare plăcere, ca nişte oameni viteji să se îndeletnicească cu

doctrinele filozofice, când mai aveau puţin răgaz de războaie. Puteai să-l
vezi pe unul cercetând poezia cerului, pe altul proprietăţile ierburilor şi ale
arbuştilor, pe acesta studiind creşterea şi scăderea lunii, pe celălalt
observând eclipsele soarelui şi cum, prin rotaţia cerului, soarele vrând să
atingă regiunea orientală, este dus înapoi spre regiunea occidentală...>>
Iordanes, Getica

Cerinţe:
1. Precizaţi numele celor care au lăsat mărturii despre geto-daci.
2. Precizaţi o asemnănare între sursa A şi sursa C.
3. Precizaţi conform sursei C de ce domenii erau interesaţi.
 Schiţa lecţiei

Mărturii istorice: Herodot, Dio Cassius, Iordanes

Geto- dacii acelaşi popor

Ramura nordică a tracilor
Ocupau teritoriul ţării noastre (Dacia)

Ocupaţii :
- agricultura
- creşterea animalelor
- meşteşugărit
- minerit
Structura socială:
- aristorcaţia = tarabostes
- oameni de rând = comati

Conducători ai geto-dacilor
1. Burebista (82-44 î. Hr) =primul rege al geto-dacilor
2. Decebal (87-106 d. Hr) = al doilea rege al geto-dacilor
= reface unitatea statului dac
Războaiele daco-romane
1. 101-102 primul război daco-roman
2. 105-106 al doilea război daco-roman Dacia cucerită de romani

Religia
-politeistă credinţa în mai mulţi zei zeul suprem Zamolxis

Capitala Daciei şi centrul religios al geto-dacilor a fost Sarmizegetusa