Proiect de lectie

Facultatea: Universitatea Babes-Bolyai Cluj - Napoca, Facultatea de Geografie, absolventa 4 ani

Specialitatea studentului: Geografia Turismului
Anul de studiu(clasa): clasa a V -a
Disciplina la care se sustine lectia: Geografia Romaniei
Subiectul lectiei: Apele curgatoare
Tipul de lectie: insusirea de noi cunostinte despre apele curgatoare
Timp: 50 minute
Locul de desfasurare: cabinet de geografie

Obiective operaţionale:
O1 – să definească corect, succesiv, pârâul, fluviul, izvorul, afluenţii, confluenţă, deltă pe baza observaţiilor efectuate şi prin comparare;
O2 – să localizeze corect pe hartă cursul unei ape, recunoscând semnele şi culorile convenţionale specifice;
O3 – să explice circuitul apei în natură pe baza experimentului, a observaţiei;
O4 – să argumenteze importanţa economică a apelor curgătoare.
 Metode şi procedee: observaţia, descrierea, conversaţia euristică, explicaţia, demonstraţia, problematizarea, lucrul la hartă, exerciţiul,
jocul didactic.

Materiale şi mijloace didactice: harta fizică a României, fişe de evaluare,ilustraţii, lecturi geografice.
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe
Evaluare: continuă şi finală

Evenimentele Ob. Descrierea demersului didactic Resurse Evaluare

lectiei Op. Tem Procedurale Organizatorice Materiale
pora
le
1. Moment  Elevii îşi pregătesc materialele necesare Ex. Frontal si Manuale ,
organizatoric  Se asigura cadrul psiho- pedagogic 2’ organizatoric individual caiete ,
necesar desfăşurării lecţiei in condiţii de instrumente
maxima eficienta de scris,
harta
2. Captarea  Se derulează imagini ilustrând peisaje 2’ Expunerea Frontal
atenţiei din diferite zone ale tarii. Se fac scurte
comentarii.
3. Verificarea În ora anterioară au fost analizate şi apreciate Harta fizica Aprecierea
cunoştinţelor răspunsurile elevilor la testul pentru „Înfăţişarea Conversaţia, Frontal a României verbala a
anterioare pământului”, în această oră vor fi reactualizate răspunsurilor
O1 reprezentări, cunoştinţe despre apele curgătoare 5’
dobândite cu prilejul excursiilor didactice
desfăşurate anterior. problematizarea
Se prezintă o scurtă povestire despre viaţa
unei plante care trăieşte ultimele clipe pentru că
îi lipseau elementele vitale: aerul şi apa.
- De unde iau vieţuitoarele apa? Verificare
 - Cum apare apa la suprafaţa pământului? orala,
4. Dirijarea Se realizează prima experienţă prin care se
învăţării; explică fenomenul de evaporare şi de fierbere a Împărţiţi în
Alternarea apei (vasele cu apă au fost puse în apropierea 20 Conversaţia, grupe, Harta fizica
predării cu unei surse de căldură şi se observă stratul de exerciţiu de efectuează a României
studiul cu sare depus); se demonstrează fierberea apei – orientare pe experienţe
mijloace de apariţia vaporilor de apă. harta sub
învăţământ Se demonstrează, tot pe baza experienţei, supraveghere,
fenomenele de condensare, de îngheţare şi de sintetizează
dezgheţare a apei. observaţiile.
Se intuieşte planşa cu circuitul apei în natură, Observaţia
se stabilesc formele apei în natură şi cauzele
care determină trecerea dintr-o stare în alta. frontal Trusa de
Se efectuează apoi experienţa prin care se Explicaţia experimente Aprecieri
evidenţiază gradul diferit de permeabilitate a pentru verbale
solului (nisip, argilă). cunoaştere
Pe baza observaţiei dirijate şi a experienţei, Demonstraţia mediului
reactualizând cunoştinţele din timpul excursiei,
se explică formarea izvorului. Ilustraţii
Se defineşte. Se recunosc izvoare în planşe,
ilustraţii. Apoi se explică apariţia pârâului, Problematizarea
râului şi a fluviului cu ajutorul ilustraţiilor.
Se stabilesc asemănări şi deosebiri, se
definesc, se stabilesc afluenţii şi confluenţa.
Tot pe baza observaţiei se formează noţiunile
de „afluent” şi „confluenţă”.
Se prezintă planşa cu semnele şi culorile
convenţionale.
Se observă pe hărţile în relief apele
curgătoare din ţară.
Se intuieşte mulajul pentru a evidenţia
caracteristicile apelor curgătoare: au izvor, curs,
 gură de vărsare, afluenţi, sunt repezi în munţi,
agitate, izbesc stâncile, îşi croiesc drum şi când
cad de la înălţime formează cascade. Albia este
mai îngustă decât la câmpie unde apele se
liniştesc. Se deduce noţiunea de defileu şi chei.
Se observă cu ajutorul hărţii că toate apele
curgătoare din ţara noastră sunt afluenţii
Dunării care se varsă în Marea Neagră formând
o deltă (aluviuni aduse), se localizează pe hartă.
Pentru completarea punctului referitor la
importanţa apelor curgătoare, elevii lucrează în
grup, folosind ilustraţii, valorificând experienţa
de viaţă.

5. Anunţarea  Cu ajutorul elevilor, sintetizând

titlului lecţiei si cunoştinţele, se deduce titlul lecţiei şi se 1’
a obiectivelor notează. expunerea frontal
6. . Asigurarea  Cu ajutorul întrebărilor, elevii conversaţia Frontal Harta fizica Aprecieri
feed-back-ului reactualizează principalele noţiuni ce vor fi a României verbale
trecute la rubrica „Dicţionar” 6 Observarea, In perechi
descrierea,

7. Obţinerea  Se rezolvă fişa de evaluare

performantei
Exerciţiul, individual Corectare şi
5’ Fişe de notare
evaluare
O5
8. Aprecieri  Se apreciază răspunsurile si 2’
finale comportamentul copiilor;
 Se oferă indicaţii pentru pregătirea de
acasă.
Dicţionar:
Izvorul – locul unde un firicel de apă iese la suprafaţa pământului;
Pârâul – apa formată din apele mai multor izvoare care se adună în văi şi curg împreună;
Râul – apa formată din apele mai multor pâraie, mai lată şi mai adâncă;
Fluviul – apa cu albia mai largă şi mai adâncă, formată din apele mai multor râuri;
Afluenţi – ape curgătoare mai mici care se varsă în ape curgătoare mai mari;
Confluenţa – locul unde se întâlnesc două ape curgătoare.

Fişă de evaluare
Ape curgătoare
Obiective urmărite:
- să reprezinte corect apele curgătoare cu ajutorul semnelor şi culorilor convenţionale;
- să stabilească care sunt principalele părţi ale cursului unei ape;
- să menţioneze importanţa apelor curgătoare.
Itemi
1. Completaţi: (3 puncte)
a) Pârâul este ………………………………………………………………….
b) Fluviul este …………………………………………………………………
c) Apele curgătoare mai mici care se varsă într-o apă curgătoare mai mare…………………………………………………………….
2. Desenaţi cu ajutorul semnelor convenţionale un râu şi stabiliţi părţile cursului său. (3 puncte)
3. Ce măsuri aţi propune pentru Legea protecţiei apelor şi cum aţi sancţiona nerespectarea lor? (2 puncte)