PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ: Liceul „Voievodul Mircea”

Propunător: Oprea Diana
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa: a XII –a
Unitatea de învăţare: Perioada interbelică
Subiectul: Curente culturale/literare: modernism vs. tradiţionalism
Tipul lecţiei: predare – învăţare - evaluare
Timp alocat: 50'

COMPETENŢE GENERALE:
1. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
2. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare

COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI ASOCIATE

2.1. Adecvarea strategiilor de lectură la specificul
Lectură-înţelegere (înţelegerea globală a textului,
textelor literare studiate, în vederea înţelegerii şi
analiza unor elemente ce pot conduce la înţelegerea
interpretării personalizate textului, anticipări); chei de lectură (titlu, incipit,
simbol central)
3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă studiată şi Curente culturale / literare (modernism,
contextul în care a apărut aceasta tradiţionalism) – context istoric, social-politic,
evenemenţial; trăsături ale curentelor
culturale/literare reflectate în textele studiate.

COMPETENŢE DERIVATE:
C1 - identificarea trăsăturilor modernismului şi ale tradiţionalismului (corelare cu c.s.3.1.);
C2 - ilustrarea imaginarului poetic cu exemple semnificative din text (corelare cu c.s. 2.1.);
C3 - evidenţierea figurilor de stil şi a rolului acestora în comunicarea ideilor poetice (corelare cu c.s. 2.1.);
C4 - încadrarea textelor lirice în curentele literare adecvate (corelare cu c.s.3.1.).
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:
A 1: exerciţii de recunoaştere a trăsăturilor celor două curente literare;
A 2: activitate de identificare a figurilor de stil şi a rolului acestora în comunicarea ideilor poetice;
A 3: exerciţii de încadrare a textelor lirice în curentele literare adecvate;
A 4: exerciţii de ilustrare a imaginarului poetic.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) Metode şi procedee: conversaţia euristică, expunerea, exerciţiul, explicaţia, învǎţarea prin cooperare, harta
conceptuală, cvintetul, scheletul de recenzie.
b) Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, manualul, tabla.
c) Forme de organizare a activităţii: activitate frontală, pe grupe, individuală.
d) Metode de evaluare: observarea sistematică, aprecieri verbale, chestionarea orală, interevaluarea,
proiectul.
e) Resurse: a) umane: 25 de elevi ai clasei a XII-a;
b) capacitate de învăţare: grup omogen, ritmuri apropiate de învăţare;
c) de timp: 50 de minute.
f) Locul desfăşurării activităţii: sala de clasă
Bibliografie :
1. GOIA, Vistian, 2002, Didactica limbii şi a literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Cluj-Napoca,
Editura Dacia.
5
2. PAMFIL, Alina, 2003, Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise, Piteşti:
Ed. Paralela 45.
3. COSTACHE, Adrian; IONIŢĂ, Florin ; LASCĂR, M.N.; SĂVOIU, Adrian, 2009, Limba şi literatura
română – Manual pentru clasa a XII-a, Bucureşti: ART.

6
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE

Secvenţele
Forme şi
instruirii
Crearea situaţiilor de învăţare Strategii didactice instrumente
didactice/
de evaluare
durata
Mijloace
Metode/ Forme de
Activitatea profesorului Activitatea elevilor de învăţă-
Procedee organizare
mânt
Salutul;
Notarea absenţelor în
1. Moment
catalog;
organizatoric
Ţinuta elevilor, starea
1’
igienică a clasei.
2.
Profesorul cere elevilor să
Reactualizare
completeze harta Conversaţia
a Completează harta cu
conceptuală cu informaţii Exerciţiul Fişele de Activitate Observarea
cunoştinţelor trăsăturile specifice celor
referitoare la cele două Harta lucru individuală sistematică
dobândite două curente.
curente, modernism şi conceptuală
anterior
tradiţionalism. (Anexa 1).
4’
3. Captarea A1 - Profesorul prezintă
Explicaţia
atenţiei şi elevilor două texte de
Citesc cele două texte de Conversaţia Activitate
asigurarea doctrină literară, Fişele de Observarea
doctrină literară. Invăţarea individuală
climatului îndemnându-i pe aceştia să lucru sistematică
Identifică ideile principale. prin şi frontală
afectiv identifice ideile principale.
descoperire
5’ (Anexa 2)
4. Anunţarea
temei şi a Anunţă titlul lecţiei şi
Sunt atenţi. Expunerea Caietele Activitate
competenţelo scopul acesteia.
Notează titlul în caiete. Conversaţia elevilor frontală
r derivate Notează titlul pe tablă.
1’
5. Prezenta- A2, A3 - Profesorul va Ascultă indicaţiile date de
rea sarcinilor prezenta elevilor cadrul didactic.
de învăţare/ modalităţile de lucru, Exerciţiul
 organizând grupele
( 4 grupe), repartizând
Primesc fişele cu sarcinile
fişele de lucru, oferind
didactice, lucrând în echipe.
indicaţii asupra modului în
Lucrul pe
care vor fi rezolvate
grupe
sarcinile didactice (Anexa
dezvoltarea
3), precizând şi timpul
competenţelo
aferent.
r
20’ Rezolvă sarcinile primite.
Monitorizează permanent Activitate
Invăţarea
activitatea fiecărei grupe pe grupe
prin
de elevi, îi îndrumă pentru
descoperire
a se asigura că s-au
Elevii oferă rezultatele
transmis corect
lucrului pe grupe.
informaţiile.
A4 - Profesorul solicită
Lucrul pe
6. Atingerea fiecărei grupe realizarea Rezolvă noile sarcini primite.
grupe
performanţei unui schelet de recenzie,
Fişe de Activitatea Observarea
şi asigurarea pornind de la versurile
lucru pe grupe sistematică
feedbackului citate. Elevii oferă rezultatele
Scheletul de
10’ (Anexa 4) lucrului pe grupe.
recenzie
Cere elevilor să
construiască un cvintet,
plecând de la termenul
POEZIA şi care să
sintetizeze conţinutul Elevii rezolvă sarcina primită. Observarea
7. Integrarea
lecţiei de astăzi. 2-3 elevi prezintă textele sistematică
evaluării de Activitate
proprii. Cvintetul
tip formativ individuală
POEZIA Ceilalţi îşi exprimă opiniile Interevalua-
5’
Modernă,tradiţională despre produsele colegilor. rea
Şochează, place, incită
Textul transmite emoţii
puternice.
SENSIBILITATE
 Comunică elevilor tema
pentru acasă (la alegere):
1. redactează un eseu liber
8.
despre particularităţile Eseul liber
Intensificarea
limbajului poetic în poezia
procesului de
interbelică românească,
retenţie şi
pornind de la textele Activitate
transfer Notează tema pentru acasă. Explicaţia
analizate în clasă - timp de frontală
lucru: 1săptămână
3’
2.realizează o investigaţie
cu tema Curente Proiectul
culturale/literare în
România interbelică - timp
de lucru: 3 săptămâni
Solicită elevilor să
formuleze un aspect
negativ şi unul pozitiv al
9. Evaluarea activităţii.
Elevii formulează aprecieri cu Aprecierea
activităţii Apreciază global şi Activitate
privire la desfăşurarea Conversaţia verbală, prin
didactice individual aportul elevilor frontală
activităţii didactice. calificative
1’ la lecţie.
Notează elevii cu
participare semnificativă la
activitate.
Anexa 1

CURENTE LITERARE
ÎN PERIOADA
INTERBELICĂ

MODERNISM TRADIŢIONALISM

Anexa 2
A. „Peste pământul pe care am învăţat să-l iubim din "Semănătorul", noi vedem arcuindu-se coviltirul de
azur al Bisericii ortodoxe. Noi vedem substanţa acestei Biserici amestecată pretutindeni cu substanţa
etnică. Pentru noi şi pentru cei cari vor veni după noi, sensul istoriei noastre şi al vieţii şi artei populare
rămâne pecetluit dacă nu ţinem seama de factorul creştin. El e tradiţia eternă a Spiritului care, în
ordinea omenească, se suprapune tradiţiei autohtone… Tradiţia etnică, permanentă şi vie în limitele
autohtonismului, se eliberează şi se spiritualizează, odată absorbită în puterea tradiţiei eterne a
Bisericii… Dacă Biserica este - precum este - indiscutabil legată de popor, autohtonismul nostru creator,
întemeiat pe adevărurile vii ale poporului, cuprinde în sine posibilitatea unei transfigurări şi
spiritualizări. Directivele viitorului nostru n-avem să le căutăm aiurea; ele sunt date - ca nişte fragmente
de infinit - în substanţa intraistorică a tradiţiei noastre. De aceea, metoda artei şi a culturii noastre nu
poate fi lepădarea de popor pe care o predică tânărul nihilism inconştient, ci demofilia creştină prin care
vom ajunge la înţelegerea adâncului misterios al poporului. ”
(Nichifor Crainic, „Sensul tradiţiei”, în Puncte cardinale în haos)
B. „Civilizaţia noastră actuală s-a format prin importaţie integrală, fără refacerea treptelor de evoluţie
ale civilizaţiei popoarelor dezvoltate pe cale de creştere organică. Se poate spune că la popoarele tinere
imitaţia este prima formă a originalităţii… Dacă ar rămâne sub forma ei brută, imitaţia n-ar fi un
element de progres; progresul începe de la adaptarea ei la unitatea temperamentală a rasei, care o
absoarbe şi o redă apoi sub o formă nouă cu caractere specifice. Numărul invenţiilor sau al ideilor
originale al fiecărui popor în parte fiind foarte limitat, originalitatea oricărei civilizaţii stă mai mult în
capacitatea de adaptare şi prelucrare, decât în elboraţie proprie - şi aceasta mai ales la popoarele
tinere. ”
(Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane)
Anexa 3
Grupa I
Se dă textul:
„Era întuneric. Ploaia bătea departe, afară.
Şi mă durea mâna ca o ghiară
Neputincioasă să se strângă
Şi m-am silit să scriu cu unghiile de la mâna stângă.”

1. Recunoaşteţi autorul acestor versuri!

2. Identificaţi şi explicaţi figura de stil reprezentativă a versurilor!
3. Argumentaţi apartenenţa textului la un curent literar studiat, menţionând minim două trăsături
particulare!
4. Pornind de la versurile citate, realizaţi SCHELETUL DE RECENZIE!

Grupa a II-a
Se dă textul:
„Numai pe tine te am, trecătorul meu trup,
şi totuşi
flori albe şi roşii eu nu-ţi pun pe frunte şi-n plete,
căci lutul tău slab
mi-e prea strâmt pentru straşnicul suflet
ce-l port.”
1. Recunoaşteţi autorul acestor versuri!
2. Identificaţi şi explicaţi figura de stil reprezentativă a versurilor!
3. Argumentaţi apartenenţa textului la un curent literar studiat, menţionând minim două trăsături
particulare!
4. Pornind de la versurile citate, realizaţi SCHELETUL DE RECENZIE!
Grupa a III-a
Se dă textul:

„Podgorii bogate şi lanuri mănoase,

Pământul acesta, Iisuse Cristoase,
E raiul în care ne-a vrut Dumnezeu.
Priveşte-te-n vie şi vezi-te-n grane
Şi sângeră-n struguri şi frânge-te-n pâine,
Tu, viaţa de-a pururi a neamului meu.”

1. Recunoaşteţi autorul acestor versuri!

2. Identificaţi şi explicaţi figura de stil reprezentativă a versurilor!
3. Argumentaţi apartenenţa textului la un curent literar studiat, menţionând minim două trăsături
particulare!
4. Pornind de la versurile citate, realizaţi SCHELETUL DE RECENZIE!

Grupa a IV-a
Se dă textul:

„La casa amintirii cu-obloane şi pridvor,

Păienjeni zăbreliră şi poartă, şi zăvor.
Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc
De când luptară-n codru şi poteri, şi haiduc.
În drumul lor spre zare îmbătrâniră plopii.”
1. Recunoaşteţi autorul acestor versuri!
2. Identificaţi şi explicaţi figura de stil reprezentativă a versurilor!
3. Argumentaţi apartenenţa textului la un curent literar studiat, menţionând minim două
trăsături particulare!
4. Pornind de la versurile citate, realizaţi SCHELETUL DE RECENZIE!

Anexa 4
SCHELETUL DE RECENZIE

• Exprimaţi, într-un enunţ, ideea poetică a textul citit!

………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………
• Alegeţi o expresie semnificativă (sintagmă pentru conţinutul textului)!
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………….
• Sintetizaţi, într-un cuvânt, esenţa textului!
………………………………………………………………………………………………..

• Alegeţi culoarea sentimentală a textului!

………………………………………………………………………………………………...

• Completaţi propoziţia: Cel mai bun / mai interesant lucru din acest text este..............
……………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………...
• Realizaţi un desen pentru textul în cauză!