Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STRATEGIA DIDACTICĂ
BIBLIOGRAFIE
Adrian Costache, Florin Ioniţă, Adrian Săvoiu, Limba şi literatura română, manual pentru
clasa a XI- a, Grup Editorial Art, Bucureşti, 2006
Sofia Dobra, Monica Halaszi, Dorina Kudor, Luminiţa Medeşan, Limba şi literatura română,
manual pentru clasa a XI- a, Editura Corint, Bucureşti, 2006
Arvinte, Vasile, Studii de istoria limbii române, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 19997
Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Ed. Ovi-art, Iaşi, 2004
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
I Organizarea clasei asigurarea celor necesare desfăşurării orei, efectuarea prezenţei 1 min
II Captarea atenţiei pentru activitatea ce urmează
Profesorul proiectează un fragment din filmul Dacii, apoi citeşte elevilor următoarele
versuri eminesciene, solicitând acestora să precizeze care moment din istoria noastră este
surprins în acestea :
Notaţi prin calificative ( FB, B, S,I ) activitatea colegilor voştri, urmărind indicaţiile din tabelul
de mai jos şi motivând acordarea calificativului:
GRUPA I
Citiţi textul următor şi răspundeţi chestiunilor mai jos formulate:
Definiţia genealogică a limbii române. Limba română este limba latină vorbită în mod
neîntrerupt în partea orientală a Imperiului Roman, cuprinzând provinciile dunărene
romanizate (Dacia de Sud, Dardania, Moesia Superioară şi Inferioară), din momentul
pătrunderii limbii latine în aceste provincii şi până în zilele noastre. Acei care ne-au transmis
limba latină, din tată în fiu, în aceste părţi dunărene, au avut întotdeauna conştiinţa că vorbesc
aceeaşi limbă (latina), spre deosebire de cei care vorbeau alte limbi. Se poate vorbi, în acest caz
de ,,voinţa” vorbitorilor de a întrebuinţa o anumită limbă şi nu alta. (Al. Rosetti, Istoria limbii
române)
1. Găsiţi un argument care să contrazică afirmaţia lui Rosetti, conform căreia se poate vorbi
despre limba română chiar din momentul pătrunderii limbii latine în provinciile cucerite
de romani la Dunărea de Jos.
2. Care credeţi că e motivul pentru care autorul textului vorbeşte despre voinţa vorbitorilor
de a vorbi latina.
3. Precizaţi care este originea cuvintelor extrase din text: limba, fiu, zilele
GRUPA II
,,Sub raportul limbii, cercetările întreprinse au putut stabili un număr de 160 de termeni
româneşti care sunt de origine traco-dacă. Aceşti termeni privesc o arie foarte largă, începând cu
corpul omenesc (buză, ceafă, grumaz, guşă), cu familia (băiat, copil, prunc, zestre), cu locuinţa
(vatră, cătun), cu îndeletnicirile agricole, păstoreşti, viticole, piscicole (mazăre, ţarină, baci,
mânz, strungă, ţarc, urdă, barză, mistreţ, rânză, şopârlă, viezure), cu diferite acţiuni (a răbda, a
speria, a zburda). Desigur numărul acesta va spori prin cercetări ulterioare (…)
Ni s-au păstrat de la daco-geţi şi câteva nume de ape: în primul rând Dunărea, care derivă
dintr-un Dunaris dacic; apoi Argeşul din Argessos; Bârzava, al cărei nume se regăseşte în oraşul
dacic Berzobis; Someşul: o inscripţie latină din ţinuturile udate de acest râu vorbeşte despre
Samus”. (C-tin G Giurăscu, Dinu C. Giurăscu, Scurtă istorie a românilor pentru tineret
îndeosebi)
1. Având în vedere faptul că textul este extras dintr-o lucrare ştiinţifică, exprimaţi-vă
opinia cu privire la faptul că ea se adresează îndeosebi tinerilor.
2. Argumentaţi faptul că hidronimele amintite în textul dat sunt o dovadă ce susţin
continuitatea românilor în spaţiul carpato-danubiano-pontic
3. În care compartiment al vocabularului limbii române s-ar putea încadra majoritatea
cuvintelor traco-dace, în vocabularul fundamental, sau în masa vocabularului? De ce?
GRUPA IV
,,Vrem să fim numai atât: latini- limpezi, raţionali, cumpătaţi, iubitori de formă, clasici-
dar, vrând- nevrând suntem mai mult. Însemnatul procent de sânge slav şi trac ce clocoteşte în
fiinţa noastră constituie pretextul unei probleme care ar trebui pusă cu mai multă îndrăzneală.
În spiritul românesc e dominantă latinitatea, liniştită şi prin excelenţă culturală. Avem
însă şi un bogat fond latent slavo-trac, exuberant şi vital care, oricât ne-am împotrivi, se
desprinde uneori din corola necunoscutului, răsărind puternic în conştiinţe. Simetria şi armonia
latină ne e adeseori sfârtecată de furtuna care fulgeră molcom în adâncurile oarecum metafizice
ale sufletului românesc. E o revoltă a fondului nostru nelatin”.
(Lucian Blaga, Revolta fondului nostru nelatin)
1. De ce credeţi că autorul vorbeşte despre o revolta a fondului nelatin al românilor?
2. Precizaţi tema şi scopul textului dat
3. Credeţi că este important pentru români, în general, să nu se creadă doar latini? De ce?