Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AMERICII
Vegetaţia
Caracteristici:
- Nu există similitudini între America de Nord şi America de Sud dpdv biogeografic
- Cauza: geneza şi evoluţia separată a celor două blocuri continentale o lungă perioadă de timp
(până în Pliocen)
- Vegetaţia Americii de Nord – asemănări cu vegetaţia din Europa şi Asia
- Vegetaţia Americii de Sud – afinităţi cu cea din Africa şi Australia
- Sudarea celor două blocuri continentale în Pliocen a generat migrări ale unor elemente de floră
şi faună => amestec de specii, mai vizibil în Istmul Central-american
- prezenţa tuturor tipurilor de climă → desfăşurarea tuturor asociaţiilor vegetale cunoscute
D.p.d.v. floristic, pe continentul american se disting urmatoarele regiuni:
regiunea holarctică
regiunea neotropicală
regiunea antarctică
Regiunea Holarctică
- include America de Nord (până la Rio Grande)
- se caracterizează printr-un număr limitat de specii datorită
climatului mai restrictiv şi distrugerii suferite în perioada
glaciară
- în cadrul acestei regiuni se disting:
subregiunea arctică
subregiunea nord-americană de est
subregiunea nord-americană de vest
subregiunea sonoriană
1.a. Subregiunea Arctică
Cuprinde Groenlanda, Arhipelagul Arctic, ţărmurile
nordice ale continentului (între Peninsula Alaska si
Peninsula Labrador).
Datorita climei reci, flora este foarte saraca
Lipsa speciilor arborescente
Mai frecvent apar: mesteacănul pitic, arinul pitic, salcia
pitică, hreanul arctic, murul arctic.
Numeroşi sunt muşchii si lichenii.
Salcie pitică Mesteacăn pitic
Vegetaţia de tundră
Vegetatia de silvotundră
Poate fi intalnita de la litoralul E al Labradorului pana la regiunea fluviului
Mackenzie, in regiuni cuprinse intre Pen. Labrador si insula Terra Nova in E,
argipelagul nord-canadian, nordul Câmpiei canadiene si in nordul peninsulei
Alaska.
-se dezvoltă ca urmare a faptului că apare un anotimp scurt cu temperaturi
pozitive
- specii mai numeroase: mesteacănul pitic, arinul pitic, sălcii pitice, hreanul
arctic
1.b. Subregiunea Nord-Americană de Est (Atlantică)
Chiparosul de baltă
Provincia Mississippi – Artarul argintiu
Appalachi - se extinde intre Marile
Lacuri si confluenta lui Mississipi
cu Ohio + Munţii Appalachi
predomină foioasele: fag,
stejar, tei, frasin, arţar, sălcii,
magnolii
in sud, sub influenta climei
mai calde apar palmieri,
bambuşi, arborele de lalea
Stejar rosu
Arborele de lalea
Dafin
Preeria cu graminee scunde
Se suprapune Muntilor
Cordilieri,intre versantul E al
Muntilor Stancosi si litoralul
pacific, începând din sudul Alaskai
si pana in nordul Californiei.
Pe versantii vestici, mai umezi,
exista o abundenta de gimnosperme
endemice: arborele vieţii, arborele
mamut (Seqouia gigantea), bradul
Douglass etc.
In Muntii Cascadelor si Sierra
Nevada apar pinul galben si pinul
de zahăr.
În podişurile interioare – ariditate Bradul Douglass
excesivă → vegetaţie diferită
(semideşert)
Numarul tuturor speciilor din
aceasta regiune este cuprins intre
3000-4000.
Arborele mamut (Sequoia gigantea)
1.d. Subregiunea sonoriană
Numele de la deşertul
Sonora
Se extinde in sud-vestul
SUA si nordul Mexicului
(climat arid)
Vegetaţie de semideşerturi
si deşerturi subtropicale si
tropicale
Flora acestei regiuni
numara cca.10.000 de
specii dintre care se
detaseaza cactaceaele (cca
1500 de specii)
Plante endemice: agavele
Mexicul – patria unor
plante de cultură: porumb,
floarea soarelui, fasole,
ardei graşi.
Agave
Regiunea Neotropicală
Cuprinde
America de Sud (până la 40° lat. S)
America Centrală Istmică şi Insulară
Diferitelor tipuri de climă (ecuatorială, subecuatorială,
tropicală, subtropicală, temperată) le corespund asociaţii
vegetale caracteristice: păduri tropicale umede, savane, stepe,
deşerturi, păduri temperate.
Include patru subregiuni:
Subregiunea chiliano-patagoneză
Subregiunea braziliană
Subregiunea central – americană
Subregiunea Antilelor
2.a. Subregiunea chiliano-patagoneză
Sudul şi vestul continentului (climă
Nothofagus
temperată): lanţul andin, N Pod.
Patagoniei, pampasul argentinian
În N Anzilor – Păduri tropicale
umede
În C şi S – păduri temperate – fag
austral (Nothofagus)
2 asociaţii tipice: puna şi paramos
Puna – în podişurile aride înalte
(3.600-4.500 m) (Anzii Centrali)
-ierburi şi tufişuri spinoase, muşchi,
licheni Paramos
Arborele de cacao
Nufărul amazonian
Ceiba
Arborele de cauciuc (Hevea brasiliensis)
2.c. Subregiunea central-americană Pădurea tropicală umedă
Cuprinde Mexicul de sud, Pen. California,
sudul Floridei si Istmul Panama.
In partea estica mai umeda, sunt prezente
pădurile tropicale umede, veşnic verzi, cu
ferigi arborescente, palmieri, bananieri,
mahon, lemnul de lămâi
In partea vestica mai uscata, se gasesc
păduri de foioase cu frunze cazatoare.
În podişurile înalte din interior apar
savanele.
Pe ambele fatade ale istmului american se
dezvolta mangrovele
Mangrove
2.d. Subregiunea Antilelor
Foca
Boul moscat - detine recordul în
rândul mamiferelor, pentru blana cu
cele mai lungi fire. Acestea ating
lungimea de 1 m si formeazã o
manta groasã de lânã care îi permite
sã reziste foarte bine la
temperaturile glaciale din zonele în
care acesta trãieste: tundra
canadianã arcticã, Alaska si
Groenlanda. Trãieste în turme de
pânã la 60 de indivizi.
Vizon Raton
Castor
Opossum
Elanul - trăiește în pădurile din
emisfera N, în zona temperată și
subarctică. Elanul nord-
american are coarnele mai
palmate decat elanii din Eurasia,
si pot fi mai lungi de 1 m.
Subspecia din Alaska atinge o
înalțime până la 2 m. Masculii
cântăresc între 380-530 kg iar
femelele între 270-360 kg. El se
hrãneste cu frunze, ferigi si
muschi.
URSUL BRUN -traieste in NV Americii
de N. Are cca 2,5 m lungime, aprox.
1,5 m inaltime și o greutate maximă
de 600 kg. Poate trăi până la 30 de
ani în natură și până la 50 de ani în
captivitate. Se hrãneste cu plante,
ciuperci, insecte, miere si peste.
Când iarna se apropie, ursul îsi
amenajeazã un bârlog pentru lunga
sa hibernare. Femela aduce pe lume
1-3 pui.
Bizonul american -bovină
sălbatică. Cantareste intre 450-
1350 kg, si are o inaltime de Cerbul-catâr
aprox.1,8 m. Durata vieții este în
jur de 33 ani. Este cel mai
puternic mamifer ce trăiește pe
marile câmpii ale Americii de
Nord. Mănâncă frunze, cartofi,
iarbă uscată și mușchi. Azi există
aprox. 10 mii de bizoni
americani, toți trăind în zone
protejate.
Coiotul -animal carnivor care are un
aspect asemănător lupului. Are o
lungime de 1 m, înălțimea de 50cm,
greutatea între 9-22 kg. Trăiește în
America de Nord, de la regiunile
subpolare din Canada și Alaska, pe tot
teritoriul SUA și Mexicului până în Costa
Rica, fiind adaptat la habitate diferite
ca regiuni de preerie sau de pădure.
Animalul consumă cadavre, rozătoare,
păsări, șerpi sau vulpi; mai consumă
fructe de pădure.Un coiot trăiește în
Căţelul preriilor -este un mic rozãtor de circa
30 cm lungime. El trãieste din Canada pânã
în Mexic. Câinele preriilor îsi datoreazã
numele strigãtului sãu, care aduce cu lãtratul
unui câine. Se hrãneste cu ierburi.
Grizzly
Iepure califonian
Vidre de mare
Capra Muntilor Stâncosi -are blana
deasã si picioarele scurte si trãieste în
V Canadei. Ea
escaladeazã stâncile cu multã agilitate.
Principalii inamici ai caprei Muntilor
Stâncosi sunt puma, acvila regalã si,
mai rar, ursul si omul (care o vâneazã
ca trofeu).
Antilopa americana
Mustangul -cal salbatic, care se intalneste in
V S.U.A. Traieste in herghelii, in preriile
nepopulate de om. Animal rezistent la temp.
ridicate, cat si la cele scazute. In timpul iernii se
deplaseaza pe distante lungi in cautarea hranei.
Carnea acestor cai era folosita pentru hranirea
animalelor de companie si a oamenilor. Inainte
de colonizarea intregului continent N-american
in preriile si podisurile cu vegetatie abundenta
ale Muntilor Stancosi se gaseau sute de mii de
exemplare.
Viscacia
Tuco-tuco
Şinşila
Guanaco Vicuña
Alpaca
Lama
Condorul
Nandu
Câinele enot
2.b. Subregiunea braziliană
lemurieni
Pecari, Tapiri (cele mai mari
animale din selva)
Furnicarul, tatuul, leneşul
Jaguarul
Lilieci, reptile – anaconda,
caimanul de mlaştină, şopârle
Peşti - piranya
Păsări: tucanul, colibri, papagali
Foarte multe insecte
Leneşul Tapir
Furnicar Tatu
Pecari
Anaconda
Piranya
Caiman
Papagali
Pasărea colibri
Insecte
Jaguarul - este un mamifer
specific continentului
american. La maturitate
jaguarul are intre 59-95 kg,
masculii putand ajunge până
la 150 kg. Lungimea variază
de la 1,6-1,8 m. Arealul actual
al jaguarului se întinde din
Mexic până in N Argentinei.
Quetzalul
Soarece marsupial
Porc spinos
2.d. Subregiunea Antilelor
-cuprinde Arhipelagul Antilele Mari (Cuba, Jamaica, Haiti, Puerto Rico), Antilele
Mici si Bahamas.
- faună săracă
-specii: soarecii, sopârlele (specii de iguane), broasca de Antile, crocodilul de Cuba,
salamandra cavernicolă
-cca 300 specii de pasari din care 70 sunt endemice (ex. pasarea Tocororo).
Tocororo Iguane
Salamandra cavernico
Crocodil de
Cuba
Regiunea Antarctică