ROMANIA .

POPULATIE SI ASEZARI
Curs 1
Pozitia geografica a Romaniei=48 grade-29 longitudine estica-la nord de Ploiesti.:
- distanta egala fata de poli si ecuator
- mijlocul zonei temperate
-climat temperat de tranzitie 4 anotimpuri (diversitate de specii, dinamica deosebita in
mediu si peisaj)( tranzitie = pentru ca primeste influente oceanice si continental excesive
sau de ariditate )
-se afla la distanta egala fata de cele 3 extremitati (capul Dunemore , capul Nord si
capul Matapan )
ROMANIA : are o pozitie centrala SUD-ESTICA.
-238.391 KM
-puncte extreme: Horodistea , Zimnicea , Beba veche si Sulina.
-are o forma de elipsa.(cerc turtit)
* E-V 750 km
*N-S 525 km
-centrul : 17 km la nord de Fagaras ( 45-46)
-este o zona de interferare a mai multor provincii Europene :Central Europeana , Est
Europeana , Sud Europeana.
Central Europeana:
- Transilvania
- Relief variat : predominnat muntos-Carpati
-Clima : temperat continentala sub influenta oceanica evidenta.
-vegetatie :paduri de foioase cu fauna specifica
-solurile : brune de padure.
Est Europeana:
-partea estica si sud-estica a tarii ( muntenia )
-relief scund reprezentat prin dealuri , podisuri si campie.
-clima dominanta de influenta continentala
-soluri : cernoziomuri si soluri cenusii de padure.4
ROMANIA:
-se afla in zona muntoasa a Europei centrale din punct de vedere geografic
-din punct de vedere economic si socio -uman se delimiteaza de tarile balcanice (termen
folosit si definit in 1830 de geograful german Tzuma , Dunarea fiind elementul
principal care sapara tarile Europei Sudice , Balcanice de tarile Europei centrale.
-tara noastra apartine de tarile Europei Centrale , definita prima oara de Emanuel de
Martonne in 1931.( Alpii Transilvaniei-teza de doctorat) ( Europa Centrala :
Germania ,Austria ,Elvetia , Polonia , Cehia ,Slovacia ,Ungaria si Romania).
-prin pozitia s a in Europa , Romania este tara latina care patrunde spre est in lumea
slava ca un varf de lance.
1

Romania : tara Carpato Dunareana (danuabiana) Pontica

1.Romaniatara Carpatica:
-2/3 (910km) din lungimea totala a Carpatilor(1500) se afla pe teritpriul Romaniei unde
sunt cunoscuti sub numele de Carpatii Sud Estici.
-> de jumatate (54%) din suprafata totala aCarpatilor se suprapune spatiului geografic
romanesc.
-Carpatii au avut un rol aesential in definitivarea marilor unitati fizico-geografice , cu
exceptia Podisului Dobrogei.
-40% din cei 13 milioane de locuitori cati traiesc in Carpati se afla pe teritoriul Romaniei.
-Carpatii prin altitudinea medie redusa 840 m, fragmentarea deosebit de accentuata prin
cele 336 de depresiuni(Popescu Gheorghe) , numeroase pasuri si trecatori , dar si prin
prezenta resurselor de sol si subsol bogate si variate au reprezentat un element de
coeziune si de rezistenta a poporului roman din acest spatiu.
Apele care coboara din Carpati si depresiunile fixate pe aceste ape au luat fiinta primele
formatiuni prestabilite de tipul obstilor de vale , iar mai tarziu de tipul tarilor.( Tari:
Oasului, Maramuresului , Dornelor , Vrancei, Barsei, Lovistei, Hategului , Almajului
(depresiunea florilor de mar), Zarandului si Motilor.
In decursul timpului in Carpatii Romanesti s-a conturat o adevarata civilizatie carpatica
(bazata pe resursele variate de sol si subsol pe activitati economice traditionale legate de
cresterea animalelor ,de exploatarea si prelucrarea lemnului, si pe forme si tipuri de
asezari specifice:stanele, salasele, catunele , cranguri si sate risipite.
2.Romania tara Dunareana
-de la muntii Padurea Neagra (vf.Kantel) si pana la Marea Neagra prin cei 2860 de km;
constituie al doilea fluviu ca marime al Europei si cea mai importanta axa navigabila a
continentului.
-Dunarea isi aduna apele de pe circa 805000, 5% din suprafata Europei din care circa 1/3
se suprapune teritoriului Romaniei.
-Dunarea colectand cu exceptia Dobrogei de est toate raurile.
-Ponderile cele mai mari din lungimea raului si suprafata bazinului apartin Romaniei.
-deosebit de important din punct de vedere politic si geostrategic este faptul ca tarile fara
iesire directa la mare au acces la Marea Neagra prin sectorul romanesc al Dunarii.
-prin caract. Luncii Dunarii aceasta a favorizat dezvoltarea agriculturii , pisciculturii si
chiar a unor activitati industriale bazate pe materii prime.
-datorita functiilor economice de-a lungul timpului s-au dezvoltat numeroase orase
:Moldova Noua, Orsova , Drobeta Turnu Severin , Calafat , Bechet, Corabia , Turnu
Magurele , Zimnicea, Giurgiu ,Oltenia , Calarasi, Fetesti , Cernavoda, Harsova, Galati ,
Braila , Tulcea , Sulina->multe.
-dintre aceste orase dateaza din perioada antica :Orsova=Dierna, Drobeta Turnu
Severin=Drobeta , Turnu Magurele=Turnus, Cernovoda=Axiopolis ,Harsova =Carsium,
Isapcea =Naviodunu , Tulcea=Agyssus.
-Dunarea a prezentat o importanta economica , geopolitica si geostrategica deosebita
pentru Romania.
2

Dunarea este o importanata axa comerciala si de navigatie inca din perioada antica ,
cand fluviul purta numele de Istros de la varsare pana la Orsova, sector gestionat de
negustorii greci si Danubius inamonte de Orsova -sector gestionat de militari si
negustorii romani.
-Dunarea a constituit o linie strategica a geto-dacilor impotriva expansiunii romane si o
linie geostrategica a romanilor impotriva expansiunii otomane.
-rolul Dunarii a crecut dupa aceea de la Arianopole cand s-a intensificat comertul cu
cereale a tarilor Romane spre centrul si vestul Europei.
-avantajele geopolitice ale Dunarii se resimt si mai mult dupa 1878 cand creste interesul
Angliei pentru construirea canalelor Dunare-Marea Neagra, cai ferate si a dezvoltarii
portului Constanta.
-1984 cand s-a finalizat canalul Dunarea -Marea Neagra , s-a creat axa navigabila
transeuropeana Constanta Rotterdam.
-Dunarea ofera un potential hidroenergetic deoarece este valorificat prin Portile de fier
1,2.
-ofera apa industriilor prin irigatii si pentru consum.
-importabnta resursa piscicola .
-la gura de varsare-> formarea Deltei-zona permanent umeda declarata rezervatia
Biosferei.
3.Romania tara Pontica.
Marea Neagra
-prin suprafata sa de peste 43 mil km 2 se constituie intr-o zona importanta de -polarizare
economica si comerciala din S-E continentului , polarizand interesele majore ale
:Romaniei , Bulgariei , Turciei ,Georgiei , Rusiei , Uncrainei.
-marea continentala care prin comunicarea ei cu Marea Marmara , Egee( apoi
Mediteraneeana) face ca interesele tarilor riverane sa se prelungeasca pana in Oceanul
Atlantic pana in Oceanul Indian prin canalul De Suess.
- din lungimea totala a liniei de tarm 6% respectiv 245 km apartin Romaniei.
-aceasta zona litorala a drumuit un spatiu de polarizare comerciala si strategica inca din
perioada antica , cand la mijlocul sec. 7 comerciantii eleni(greci) colonizeaza aceasta
zona si ridica orasul cetate : Histria (650) iar in secolul 6 ridica Tomis si Callatis.
Dupa cucerirea romana Tomis -Histria si Callatis intra in comunitatea pontica pana in
secolul 3 dupa Hristos, zona devenind un spatiu de atractie comerciala si strategica
deosebit de importanta.
Cei care nu au fost ocupati de romani =dacii liberi.
Dupa retragerea aureliana si pana in perioada feudala , zona litorala cunoaste o stagnare
sau o involutie accentuata de navalurile popoarelor migratoare dinspre Asia dar si
dinspre nordul continentului.
In 1453 turcii au trecut Constantinopulul , au pus stapanire pe stramtoarea BosforDardanele si au invadat Marea Neagra astfel incat acesta a devenit un adevarat loc
turcesc care a primit numele de Kara Deniz.
In aceste conditii Romania a fost lipsita de drepturile firesti asupra Marii Negre si a
zonei premarine ,iar orasele de altadata infloritoare au cunoscut un regres evident,
majoritatea dintre ele pierzandu-si functia urbana.
3

Abia in secolul 19 se inregistreaza o revigorare treptata a activitatii economice .

1947- in urma tratatului de la Paris se modifica frontiera cu URSS si Romania pierde
Insula Serpilor.
Prin pozitia pe care o are la Marea Neagra , Romania dispune de toate avantajele si
drepturile economice , politice si strategice de care se bucura celelalte tari suverane .
Rolul Romaniei ca tara pontica sporeste insa prin pozitia sa prioritara fata de axa
dunareana mai des in contextul creeri pietei comune a riveranilor Marii Negre.
Marea Neagra dispune de un potential economic deosebit care a favorizat dezvoltarea
numeroaselor functii.
-functia economica fundamentala ( legata de transporturi) care a generat orasele porturi
dar si specializarea unora dintre acestea.( Navodari-port foarte important).
-functia economica-productiva : industria petroliera : Navodari , platforma continentala a
Romaniei+ Ucraina +Rusia, devenind in prezent o importanta zona petroliera a Europei .
-functie piscicola : este o functie de larg interes pentru Romania , Ucraina , Rusia ,
activitatea piscicola bazandu-se pe sturioni (icre+ file) scrumbiile albastre guvizii.
-functie turistica :*plaje foarte bine dezvoltate (200 m latime)
*nisip foarte fin
*plaja expusa spre est (soare de cand rasare pana cand apune)
*namolurile terapeutice +sapropelice
*bioclimat marin deosebit
*izvoare termo minerale
Romania tara de veche si continua locuire
,,Romania constituie o unitate in diversitate si de asemenea o unitate etnografica ,care a
asigurat in toate timpurile existenta comunitatilor omenesti , circulatia populatiei locale
in toate directiile si anotimpurile pentru a face schimbul de produse si a asigurat linistea
si siguranta locuitorilor in caz de primejdie
<<Simion Mehedinti>>
Vestigile arheologice si documentele istorice dovedesc prezenta si continuitatea
poporului in acest spatiu , inca din Paleolitic si pana in prezent .
Scrierile unor calatori si istorici din antichitate (Strabon ,Herodot ) ofera numeroase date
si informatii pe baza carora s-a putut calcula populatia geto daca care numara cca 1 mil
locuitori , fapt confirmat si de numeroasele descoperiri arheologice de prezenta unui
numar prelativ mare de ,,dave(orase cetati)(44 dave dacice).Aceste asezari erau situate
preponderent in zona montana uneori la 1000-1200 m alt. ,precum si in zonele montane.
In seC 2-3 d.C, se inregistreaza o crestere a numarului de locuitori in special prin
colonistii adusi de romani din celelalte parti ale imperiului .Creste numarul asezarilor
rurale (pagi , vice=sate)(colonia=cipium).
Potrivit estimarilor , pe teritoriul Daciei traiau 1, 2 ml persoane care raportate la teritoriul
daciei Romane dau o densitate de 10 loc/km 2-> fapt ec inseamna ca pe la mijlocul
secolului 3 era noastra traiau pe teritoriul actaul al tarii cca 2.5 mil locuitori.
Retragerea romana la sud de Dunare nu a insemnat si retragerea popoarelor autohtone
deoarece in timpul migratiilor intre 275 si 1241 cele mai multe vetre se asezari au fost
locuite sucesiv de opulatia daco-romana si apoi romaneasca , fapt confirmat si de nr
4

mare al descoperirilor arheologice numismatice .

Ocaracteristica importanta a populatiilor autohtone i aceasta perioada reprezinta
mobilitatea pe spatii mici si restranse ale autohtonilor in fct de evolutia care a avut loc .
Prezenta culturilor Bratei specifica sec.5-6 Ipotesti -Candesti -sec 6-7 si Dridu pt sec89 confirma prezenta si continuitatea popularii , cresterea nr de locuitori si org. Pop in
romanii ,, tari si cvezate si voievodate.Pana in sec 6 cand au aparut slavii , romanitatea
orientala reprezentata prin geto daci si inirodaci romanizati se intindea de la tarmul
Pontic si pana la cel Adriantic.
Incepand cu sec 7 , la sud de Dunare , slavii au reusit treptat sa slavizeze pop.autohtona ,
mentionandu-se insa insular o serie de romanii pana in zilele noastre( aromanii si
machedoromanii, istroromanii si meglenoromanii).
La nord de Dunare , unde tulpina Geto-Daca a fost mult mai puternica , acesta a
asimilat pe slavii in sec 7-9 influenta lor resimtindu-se doar printr un aport de cuvinte
slave.
Cu toate acestea romanii , urmasii romanitati orientale se diferenteaza de tulpina
occidentala prin ortodoxism in locul catolicismului .Adaptarea limbii slave de catre
biserica si curtile domnesti in locul limbii latine .
Ruralismul deosebit de accentuat , toate acestea contribuind la realizarea unei rupturi
fata de familiile Occidentale.
EVOLUTIA POPULARII SPATIULUI
In perioada marilor migratii , cand spatiul geografic romanesc a stat in calea tuturor
relelor istorice si a intrat in con de umbra a sistoriei , lipsind mentionarile documnetare
si documentele istorice.
Populatia a cunoscut o crestere foarte lenta in jurul anului 1400 , potrivit estimarilor
lui Stefan Pascu , numarul locuitorilor din Transilvania ajungand la 950 mii , in
Muntenia (peste 500mi loc) in Moldova 540 mil loc.
In sec 14-15 majoritatea populatiei si asezarior omenesti s-au concentrat in Podisul
Transilvaniei si zonele marginale ale acestuia , in depresiunile intramontane;Maramures,
Ghiurghiu, Ciuc, Brasov,Lovstei,Hateg, Almaj(florile de mar) , in dealurile si Cmapia de
Vest, in dealurile Subcarpatice si Campia Moldovei.
In secolul 17 , a fost introdusa limba romana in Biserica dar si inscrierile laice si
religioase .
In sec 18-19 apar informatii din ce in ce mai numeroase despre populatie , numarul
si repartitia acestuia este perioada cand se intocmesc si primele conscriptii fiscal,
militare , catagrafii si chiar harti geografice explicative .
Prima conscriptie fiscala 1720 pentru Banat , Crisana, Maramures, iar primul
recensamant militar s-a facut in Transilvania in anii 1784-1787 , indicand un numar de
2.4 mil locuitori.
De la mijlocul sec 19, in ev. Pop. Se poate urmarii pe baza unor cesensaminte
unitare , evolutia pop romaniei , se poate analiza si indica o cresterede la 8, 6 mil loc in
1859 la 10 mil -in 1881 , 12, 8 milioane la 1910/1912.
In prima jumatate a sec 2 a (1912-1948) nr pop inregistreaza o crestere relativ lenta
datorita celor 2 razboaie mondiale si urmarile acestora:
5

-scaderea natalitatii
-cresterea mortalitatii
In acest interval de timp , populatia a cunoscut o crestere de o exceptie a
judetului;Hunedoara , Arad si Caras Severin.
Cele mai mari cresteri s-au inregistrat in zona Bucurestiului, Subcarpatii dintre
Teleagen si Prahova ,partea Centrala a Moldovei dar si in zona litorala a Marii Negre
care prin dezvoltarea unor ramuri industriale au devenit zone de popularizare a
pop.active disponibile din Muntenia ,Oltenia si Moldova..
In acesta perioada sporul total de populatie a fost de cca 3,1 mil de locuitori.

1948-1992
-in a 2 a jumatate a secolului 20 , populatia a cunoscut o crestere continua si relativ
sustinuta , sporul total inregistrat fiind de peste 2 ori mai mare decat in prima jumatate,
respectiv 6,9 milioane de locuitori.
Datorita procesului de crestere continua sustinut de politica demografica pronatalista
in 1969 , se inregistreaza prima dublare de ordinul zecilor de milioane , iar in 1991 se
inregistreaza numarul maxim de locuitori din istoria Romaniei de 23,2 mil de locuitori.
Dupa 1991 pe fondul crizei generale economice ,politice si sociale, populatia
Romaniei incepe sa scada in primii ani datorita emigrarilor numeroase ,iar ulterior
datorita scaderii accentuate a natalitatii si a sporului natural in general
A.i la recensamantul din 2002 numarul populatiei scade la 21,7 mil ,iar in prezent
sub 20 milioane de locuitori .In sec 20 pop.Romaniei a evoluat diferit in fct. De actiunea
unui complex de factori demografici , economici , sociali , legislativi , juridici , perioada
de crestere demografica alternanand cu cea de descrestere.
Cele mai importante faze de crestere a populatiei conditionate de o natalitate ridicata si
de o mortalitate redusa sau inregistrat dupa cel de al 2 lea razboi mondial sau dupa 1966.
Perioadele de crestere determinate de mortalitatea ridicata sau de emigratia puternica sau inregistrat in timpul celor 2 razboaie mondiale prin emigratii dupa 1948.
Factorii dinamici
Principali factori care au dus la cresterea populatiei si au determinat reproductia surselor
de munca au fost:
-bilantul natural
-bilantul emigratiei
La care se adauga si influenta directa sau indirecta a factorului politic , economic ,
social , cultural.

Evolutia natalitatii
In sec 20 a fost relativ contradictorie.
6

1930-1940=(Intre razboaie) valoarea ratei natalitatii inregistreaza 25-35% ( cele mai

mari)
In timpul celui de-al doilea razboi mondial , valorile scad considerabil , pebntru ac in
deceniul urmator rata natalitatii sa creasca depasind frecvent 20% dar fara sa ajunga la
valoare inregistrata in 1930.
Dupa 1960 , datorita scaderii acentuate a ratei natalitatii ,in 1966 se inregistreaza
valoarea cea mai mica , considerata periculoasa de guvern de cca 14%.
1966-a fost elaborat decretul care interzicea avorturile , avand ca efect o crestere
spectaculoasa a ratei 27-18%.
1968- valorile se inscriu pe o traiectorie continu descendenta ajungand la 14% (1990) si
sub 10% in prezent.
Cauzele scaderii natalitatii dupa 1968:
-planificarea familiei
-reducerea fertilitatii feminine
-scaderea nuptialitati in paralel cu cresterea varstei medii la casatorie la varsta de peste 60
de ani si scaderea ponderii tinerilor casatoriti sub 30 de ani.
-cresterea divortialitatii
-cresterea ratei somajului si reducerea nivelului de trai.
Pe nationalitati=
-rata natalitatii este de 2, 5 ori mai mare in cazul romilor comparativ cu romanii.
Pe religii=
- valori foarte mari ale ratei se inregistreaza la penticostali 28% (4 copii la o femeie de
varsta fertila) 14% la adeventisti si baptisti(2 copii de femeie)
Generalizarea unui singur copil in familie conduce in mod involuntar la involutia
comunitatii.
Generalizarea nr de 2 copii conduce la inlocuirea fizica a fiecraui individ din generatia
precedenta ca mortalitatea sa se mentina constanta.
O dezvoltare demografica popriu zisa se poate realiza doar prin familii de 3-4 copii.
Mortalitatea= e a 2a componenta a bilantului natural care a cunoscut o evolutie
oscilanta, atat pe ansamblu cat si pe medii sau sexe.Dupa 1947 cand rata mortalitatii a
ajuns la 22% datorita inbunatatirii conditiilor sanitare si cresterii nivelului de trai
ajungand la doar 8% in 1966.
Incepand cu 1968 mortalitatea creste continu ajungang la cirac 12% datorita imbatraniri
populatiei si degradarii dreptate a vietii sociale.
Pe sexe= mortalitatea masculina e cu circa 1% mai mare decat cea feminina ca urmare
asupra mortalitatii in randul barbatilor cauzata de unele profesii cu coeficient mai mare de
risc cat si unele practici daunatoare cu frecventa mai mare la barbati (alcool , tutun
,supraalimentatia).
Cauzele deceselor sunt multiple:
-bolile cardiovasculare
-accidentele
-bolile aparatului digestiv
7

La nivelul Romaniei ratele cele mai mici ale mortalitati se inregistreaza in Suceava,
Iasi ,Brasov, Bistrita Nasaud , Sibiu; iar valorile cele mai mari in judetele: Timis ,arad
(14-15%) Teleorman ,Giurgiu , cauza fiind imvbatranirea evidenta a populatiei
Si datorita agravarii situatiei economice , sociale si sanitare in mod special.
Caracteristicile migratiei dupa 1989
Transformarile profunde care au avut loc dupa 1989 au dus la inceputul anilor 90 la
cresterea fara precedent a mobilitatii interne dar si internationale .
Migratia interna
Dupa abrogarea restrictiilor profunde stabilite populatiei in marile orase in anul 1990,
numarul schimbarilor de domiciliu, a crescut puternic de pesrte 4 ori fata de 1898, rata
schiimbarilor de domiciulu fiind de 34%.
Aproape 90% din persoanele care si-au schinbat domiciliul in acest an s-au stabilit in
municipii si orase.
Incepand cu 1991 rata migratiei scade din ce in ce mai mult , stabilizandu-se in jurul
valorii de 10%.
In 1997 pentru prima data dupa aproape 30 de ani , rata sbilirii de domiciliu in mediul
rural a depasit-o pe cea din mediul urban, factorii care au contribuit la schimbarea
directiei fluxurilor migrator fiind: cresterea somajului urban -respingerea fortei de munca
pe piata muncii urbane si legea nr 18 din 1991 privind restituirea terenurilor agricole.
Segmentul cel mai mobil al populatiei , sub aspect rezidential a ramas populatia tanara
intre 20-29 de ani, respectiv 30-34.
Sub raportul sexelor , soldul migratoriu, a fost si este favorabil femeilor in toate tipurile
de flux.
Dupa 1989 migratia avand ca motivatie problemele de munca , s-a redus treptat , creste
insa ponderea migratiilor datorate problemelor familiale, pensionarilor si casatoriilor.
Mai ales dupa 1992 a crescut ponderea migratiei pe distante scurte , predominant in
interiorul judetelor, in defavoarea celor pe distante lungi interjudetene.
In aceste conditii , in prezent , nr judetelor cu un bilant migratoriu negativ , a scazut
foarte mult.Cele mai importante fluxuri interjudetene au pornit in aceasta perioada din
judetul Hunedoara spre Moldova (Iasi, Vaslui,Bacau) dinspre jud, Constanta spre jud.
vecine (Tulcea, Ialomita , Calarasi) dar si spre Moldova.
In prezent Bucurestiul a ramas cel mai important centru de polarizare a fluxurikor
migratoare, atractia fiind motivatia de caracteristici a vfiecraei metropole: posibilitatea de
educatie diversificata si posibilitati de angajare mult mai mumeroase si mai variate.
Migratia externa dupa 89
Aparitia dupa 1989 a unor reglementari care au favorizat libera circulatie a persoanelor,
au determinat cresterea in special in 1990-1991 a migratiei internationale si in special a
emigratiei.
In 1990 rata de emigrare a ajuns la 4,2 la mie , dupa acest an , nr emigrantilor legali a
scazut treptat, stabilizandu-se ;a sub 1 la mie .
Dupa 1989 s-a schimbat si motivatia plecarilor , din consecinte politice , fiind inlocuita
8

de motivatia de natura economica.

Daca in primii 2 ani dupa revolutie au predominat emigratiile nationale conlocuitoare
( nemti ,evrei, maghiari) ulterior ponderea romanilor a devenit majoritara.
Desi Germania a ramas principala tara de emigrare, numarul celor care se indreapta spre
ea a scazut foarte mult, crescand in schimb ponderea emigrantilor spre Canada, Sua,
Franta, Anglia ,Spania, Australia; persoanele care au emigrat definitiv din Romania, au
provenit predominant din mediul urban, plecarile fiind mai numeroase in randul femeilor.
Cel mai mult emigreaza populatia tanara si adulta, majoritatea avand un nivel de instruire
si calificare ridicat.
Numarul solicitantilor de azil in Romania si a celor care au primit statut de refugiat este
redus , se observa insa tendinta crescatoare a cetatenilor straini care au intrat ilegal in
Romania sau a carir viza de resedinta temporara a expirat.
Conform datelor din 2010 erau cca 2,7-2,8 milioane de emigranti inb statele UE.
In Canada nr emigrantilor romani este de peste 150 mil.(pe locul 5).
Pe piata muncii in Rom. Exista cca 45 mii de straini din care 300 mii sunt muncitori .
Structura populatiei.
Pe grupe de varsta:
Ponderile detinute de grupele mari de varsta predau fenomenul de intinerire ,
maturizare sau de imbatranire in general si a fosrtei de munca in special.
Analiza populatiei pe grupe de varsta ofera informatii asupra vitalitatii populatiei, asupra
indicelui de dependenta , asupra natalitaii si asupra calitatii foreti de munca.
Analiza dinamicii structurii populatiei pe grupe de varsta evidentiaza =
-tendinta evidenta de imbatranire a populatiei Romaniei, pusa in evidenta de cresterea
continua a ponderii pop.varstnici de peste 50 de ani de la cca 7% din 1930 la 15% in
prezent in paralel cu reducerea ponderii populatiei tinere la cca33%, la doar cca 15%.
-cresterea sperantei de viata la nastere sau cresterea duratei medii a vietii de la 63 ani1956 la peste 72 ani in prezent existand diferentieri evidente de sexe .La barbati varsta
medie ajunagand la doar 69 de ani ,iar pop feminina la77 ani.
Pana la varsta de 40 de ani ,populatia masculina este dominata de 0,1-0,2% mai mare , la
grupa de 40-44 de ani relativ echilibrata pe sexe dar incepand cu grupa de la 45-49 de ani
populatia feminina apare din ce in ce mai numeroasa def. depasind 0.5-0.6%.
In mediul rural sunt de 2 ori mai multi varstnici decat in mediul urban, 60% din intreaga
populatiei de varstnici locuieste in mediul rural.
In profil teritorial populatia varstnica detine ponderile cele mai mici in judetele :Bacau,
Suceava, Galati,Iasi,Maramures,Satu Mare .La polul opus, se situeaza judetele in care
ponderea populatiei varstnice depaseste 25% (Giurgiu, Teleorman)
Structura pe sexe
Ultimele 3 recensaminte evidentiaza o usoara predominanta a populatiei feminine si chiar
o usoara crestere a ponderii femeilor .
De la 50-80%in 1992 , la 51,4 in 2002 si 51,6-2012.
Decalajul maxim intre cele 2 sexe s-a inregistrat la recensamantul din 1948-fiind de
3,4(fem), ca urmarea a pierderilor provocate de cel de al doilea razboi mondial in randul
9

barbatilor, deoarece natalitatea masculina este cu cca. 5% mai mare decat cea feminina,
raportul masculin-feminin nu este in favoarea barbatilor deoarece exista o
supramortalitate masculina, cauzata de vicii si de locuri de munca cu un risc mai mare.
Decalajul dintre cele 2 sexe fiind de 1-2%(1,6%).In profil teritorial, judetele de o usoara
predominare a barbatilor sunt :Vaslui, Tulcea, dupa care urm. Au val. Sub 50% :jud.Iasi,
Bacau, Dolj, Harghita, Covasna; unde activitatea economica specifica necesita mai multa
forta de munca masculina.
Structura pe medii(sociale)
La nivelul Romaniei structura pe medii prezinta o serie de diferentieri atat in timp cat si
in spatiu .In general gradul de urbanizare este direct proportional gradului de dezvoltare
a sectorului secundar (industrial) dar si a celui tertiar( servicii), in prima jumatate a
secolului 20 cele 2 medii au inregistrat cresteri aproximativ egale sub raport numeric si
anume1,5 mil.loc..
Cresterea nr. si ponderii pop. urbane in aceasta perioada se datoreste in principal trecerii
in categoria oraselor a 29 de asezari rurale dar si valori ridicate ale sporului natural.
Aparitia sporului migratoriu la cresterea numarului populatiei urbane a fost foarte redus.
In perioada postbelica pana in 2011 structura pe medii a populatiei a inregistrat schimbari
profunde ca urmare a evolutiei contradictorii a societatii, dezvoltarea industriei si
constructiilor dar si a serviciilor predominant in orase a generat fluxuri de populatie
tanara si adulta spre centrele urbane.
Mediul rural nu a putut retine nici tineretul scolarizat dar nici o mare parte din populatia
adulta disponibilizata in urma cooperatirizarii mecanizata si a agriculturii.
Pop. urbana a crsecut de la 23,4% in 1948 la 52% la ultimul recensamant in tp. Ce pop.
rurala a scazut de la 76,6% la 74,2%.
In profil teritorial in 2011, valorile indicelui de urbanizare au oscilat intre cca 10% in
cazul jud Ilfov si 74% in cazul jud. Hunedoara.
Judetele cu valori cele mai mari ale indicelui de urbanizare HD,depresiunea Petrosani,
depre.Brasov, BV, CT,SB,BR,TM.La polul opus se situeaza IF cu 10% ,Giurgiu
27%,Dambovita 28%,Calarasul, Neamt 35%.
Structura Nationala:
Vestigiile arheologice si inf. doc. Confirma , continuitatea romanilor in spatiul Carpato
Danuabiano Pontic ca natiune. Primele elemente alogene in acest spatiu apar dupa
cucerirea Daciei, de catre romani , cand Dacia a fost colonizata de o serie de elemente
romane si romanizate.
Dua atragerea armatei romane , la sud de Dunare o mare parte a teritoriului acrtual al
Romaniei, a fost invatata sucesiv si stapanita vremelnic de o serie de pooare migratoare
(goti, huni, getizi, slavi, bulgari, humani, pecenegi si tatari) care au lasat urma in ocupatii
fara sa anihileze populatia autohtona .
In sec. 12-13 regii unguri au colonizat sasii si secuii pana in Transilvania iar dupa 17-18
austriecii au colonizat jvabii.Retinem de asemena ca nordul Bucovinei, a fost stapanit de
austrieci intre 1875-1918 Dobrogea (turci) ,Transilvania (unguri, austriecii) sec.11 si pana
la Unirea din 1918.
Toate aceste invazii, colonizari, stapaniri temporare alaturi de infiltrarile lente de granita
10

au generat o infuzie permanenta de populatie, alogena (germana, maghiara , slava,turcotatara) care au structura nationala a pop. Rom. Dar in mod neesential, po Rom., a aliniat
majoritatea in toate perioadele istorice si in toate rovinciile chiar si in Transilvania in
perioada dualismului austro-ungar ponderea romanilor (54%) mai numeroasa decat
maghiarii cca. 31% sau cea germana 11%.
Dupa 1940, ca urmare a reatrierii unei parti din nat. conlocuitoare , ponderea Romaniei a
ajuns in 1977 la peste 88% iar in prezent la 86%.
Ultimele recensaminte ale oulatiei redau cateva aspecte deosebite :
-in toate reg. Istorice ponderea rom. Este maghiara=
73% Transilvania, Crisana, Maramures
82%Banat
91-92%Oltenia, Dobrogea
98%Muntenia si Moldova
-in cadrul jud.: ponderea Rom. Oscileaza intre 19%Harghita
99,8%Vaslui
-39 dintre cele 41 judete se caracaterizeaza printr o pop.romana majoritara, iar in 21 rom.
depasesc 95%.
-ponderile cele mai mici se intalnesc in Harghita si Covasna(peste 25%) ,Mures, Satu
Mare (50-60%) , Bihor, Salaj, Cluj (sub80%).
Intre ultimele 2 recensaminte se observa o scadere a pop. Maghiare, germane, a evreilor,
in t ce numarul si ponderea tiganilor, turcilor, tatarilor, grecilor, italienilor este in crestere.
Originea si raspansirea nationalitatiilor
Ungurii, maghiarii si secui au inaintat in depresiunea Transilvaniei dintre Panonia la
inceputul sec 11. Reusind sa ocupe aceasta provincie in sec 11.
Daca ungurii sunt ugrofinici, secuii sunt de origine neclara fiind considerat un amestec
de elemente turanice si maghiare.
Secui au manifestat si isi manifesta autonomia fata de unguri existand o serie de deosebiri
evidente, atat in vorbire cat si in manifestarile folclorice.
Gruparea cea mai masiva a maghiarilor se inregistreaza pe cursurile superioare ale
Oltului si Muresului in Depresiunea Giurgeu si Ciuc, unde prezenta lor a fost impusa de
necesitatea apararii granitelor estice si sudice in fata incursiunilor pecenegilor humanilor
si tatarilor.
Din cei cca 1,4 maghiari, 40% traiesc in judetul Covasna, Harghita,Mures, cel de-al
doilea aval dar cu o evidenta discontinuitate unde traiesc cam 29% din unguri, il
constituie zona de frontiera de Ungaria(poulatie puternic amestecata).Restul maghiarilor
sunt dispersati in diferite centre urbane din V-VE tarii si Bucuresti.
Ceangaii= sunt de origine catolica fiind considerati o varianta etnica a secuilor care au in
vocabular si in folclor foarte multe elemente care ii apropie de romani. Ei traiesc in
bazinul Trotusului si Siretului , judetului Bacau,Iasi, Neamt.
Pop de nationalitate germana=
-este localizata destul de inegal e teritoriul tarii reprezentat rin sasi ,jvabi si tepteri.
Sasii-adusii si colonizati de autoritatiile maghiare inca din sec 12 pentru paza trecatorilor
11

sudice si estice ale Transilvaniei (Turnu Rosu, Predeal,Tihuta, Bran, Toplita, unde au
construit cetati de aparare renumite).
Jvabii-au fost colonizati in campia de vest si mai exact in zona Banatului (dupa 1718).
Dupa 1775 au fost adusi in Bucovina si in special in Dorna si Radna pentru minerit
nemtii din Ungaria din Zips.
La nivelul judetului ponderi mai ridicate se inregistreaza in Timis, Arad, Caras, Alba,
Sibiu, Brasov, Bistrita-Nasaud.
Inconjurat in 3 parti de slavi, Rom. Nu poate fi ferita de imigrarile etniilor slave a.i pe
teritoriul tarii traiesc in rezent polonezii, sarbi, bulgari, cehi slovaci etc.
Rutenii-ucrainienii stabiliti in Bucovina ,Maramures si Nordul Moldovei, infiltrati dupa
1975 din Ucraina si Galitia.
Huturii si hutarii- vorbitori de limba ucrainiana acare au migrat la inceputul sec 18 , din
zina montana a Galitiei si stabilite in zonele succesive si Moldovei.
Slovacii- au migrat la sfarsitul sec 18 ca lucratori secializati in prelucrarea lemnului in
Bucovina, Maramures , si Campia de Vest.
Cehii- au fost colonizati de austrieci in muntii Banatului.
Lipovenii- adeptii biserici ortodoxe ruse despartita de aceasta Biserica in sec 18, din
cauza din cauza persecutiilor religioase spre Delta Dunarii dar si nord estul
Moldovei(Botosani, Iasi)
Sabri=stil vechi
Sarbii=au inaintat in Banat (judetul Caras Severin ) in sec 18-19 din cauza persecutiilor
turcesti , aoi cu austriecii si maghiarii.
Bulgarii au migrat la nordul Dunarii in sec 17-18 -19 din cauza persecutiilor turcesti , ft
multe s-au repatriat dupa 1940, in prezent cei mai multi intalnindu-se in Timis , Arad si
Dambovita remarcandu-se ca foarte buni legumicultori.
Structura etnica continuare
Evreii au fost semnalati individual in secolul XV. Putini dintre evrei apartin
ramurii spaniole, acestia stabilindu-se in S tarii, cei mai multi s-au infiltrat dinspre
Polonia, Podolia, Galitia. In secolul XIX majoritatea stabilindu-se in judetele Suceava,
Botosani, Iasi, dar si Maramures preluand functia comerciala exercitata pana atunci de
armeni si de romani. Dupa al doilea razboi mondial numarul lor s-a redus f mult prin
repatriere si ulterior prin emigrare. In prezent comunitati mai mare de evrei se intalnesc in
Bucuresti si in orasele mai mari din judetele Timis, Bihor, Cluj si Iasi.
Rromi/Tigani
Tiganii au migrat din NV Indiei incepand cu secolul IX spre Persia si Imperiul
Bizantin, patrunzand in Europa si N Africii in secolul XIV cand ajung si pe teritoriul
actual al Romaniei. Sunt raspanditi pe tot teritoriul tarii, vorbesc o limba indica, o parte
din ei au ramas nomazi, o parte semi-nomazi(tiganii caldarari, etc.) Cele mai numeroase
si compacte sate de rromi se afla in jurul fostelor manastiri, tiganii fiind recunoscuti ca
robi ai acestor manastiri. De asemenea, grupuri compacte de rromi s-au aseazat si in
continuarea unor sate de romani aflate la contactul dintre Subcarpati si campie, sau
Subcarpati - munte, precum si in Campia Romana. n prezent ponderi mai mari de ase i
chiar peste 6% din pop total caracterizeaz judeele Mure, Bihor, Slaj Clrai,
Ialomia, Giurgiu, Teleorman, Sibiu. nainte de al Doilea Rzboi Mondial s-au declarat
igani, apoi nu s-au mai declarat de fric i ponderea lor scade. Au nceput s se declare
12

din nou igani dup 1989.

Turcii i ttarii
Se ntlnesc predominant n Dobrogea, mai ales n judeul Constana, ca i
consecina a ocuprii i colonizrii acesteia de ctre Turcia n perioada sec. XV-XIX.
Muli dintre ei au prsit Romnia la sf rzboiul de independe.
Armenii - triesc n numr mai mare n judeul Constana i n Bucureti. Ei au
ptruns pe teritoriul rii n secolul XI stabilindu-se predominant n oraele Moldovei;
Iai, Botoani, Roman, Focani. Sec. XVII au ajuns i n Transilvania oraele :
Gheorgheni, Dumbrveni, Ghierla, etc. Prin funcia ndeplinit i tradiiile meteugreti
armenii i concurau pe evrei.
Structura populaiei dup religie / Structura confesional
Recensmntul din 1992 a nregistrat dup mai bine de 60 de ani structura
confesional a populaiei. Cu aceast ocazie 99,7% din locuitori i-au declarat religia,
doar 0,3% declarndu-se atei sau au refuzat s-i declare religia. n prezent statul romn
recunoate oficial 15 confesiuni religioase organizate/grupate n 5 mare religii: ortodoci,
catolici, protestani, musulmani, mozaici. n perioada dintre cele 2 recensminte 19301992 au intervenit o serie de schimbri, de modificri importante sub raport confesional:
- Reducerea considerabil a credincioilor de rit mozaic de la 3,4% la doar
0,04% - datorit emigrrii/repatrierii
- Reducerea numrului i ponderii adepilor catolicismului de la aprox. 18% la
doar la doar 5,6% - datorit plecrii masive a etniei germane jvabii
- Creterea ponderii ortodocilor de la aprox. 70% la peste 87%.
Confesiunea ortodox deine o pondere nsemnat nu numai n rndul
romnilor (circa 95%) ci i la rromi (85%) i ucraineni (80%).
La celelalte naionaliti situaia difer deoarece circa 51% dintre maghiari
sunt reformai i unitarieni i circa 41% catolici.
n cazul germanilor jvabii sunt romano-catolici, n timp ce saii sunt
evangheliti(protestani). Turcii i ttarii 98% - musulmani
Evreii 100% cultul mozaic
Ortodoxismul se contureaz pe teritoriul Romniei dup Marea Schism
din 1054 - Sec. XIX
Ponderile cele mai mari se nregistrez n zona Olteniei 99% din
populaie, Moldova 92% din populaie (dup 1989 muli au trecut la
protestantism) . n Vest valorile oscileaz n jurul valorilor de 80% - Banat, i
65% n Criana i Maramure.
n cadrul ortodoxismului pe teritoriul Romniei se ntlnesc i 2 culte cu
ponderi reduse: ortodocii de rit vechi reprezentai n principal de lipovenii din
Dobrogea i parial urmaii ortodocilor rui din Botoani, Suceava, Iai, ei sunt
urmaii celor refugiai din Rusia n sec. XVII nefiind de acord cu reformele
iniiate de patriahul Nikon. Ortodocii de stil vechi sunt fotii credincioi ai
bisericii ruse, singuri care mpreun cu ortodocii srbi nu au trecut n 1924 la
noul calendar gregorian.
Catolicismul este a doua ramur imp a cretinismului, a aprt n 1054
dup Marea Schism care a ptruns pe teritoriul Romniei n sec. XII i XIII,
odat cu colonitii germani adui n sudul Transilvaniei. Ulterior s-a extins i pe
13

latura vestic a Moldovei, mai exact n Neam, Bacu, Iai. Catolicismul este
reprezentat n Romnia prin biserica romano-catolic care polarizeaz 4,7% din
numrul total al populaiei i biserica greco-catolic cu doar 0,9% din totalul
populaiei.
Cultul romano-catolic a fost i este mbriat n principal de germani,
maghiari, cehi, slovaci i parial romni. Teritorial conturndu-se 4 zone
principale: Zona axat pe estul Transilvaniei (jud. Braov, Covasna, Harghita,
Mure), a 2-a zon : Banat i Criana, a 3-a zon include vestul Moldovei (Neam,
Bacu i Iai), a 4-a zon de sectorul vestic al Transilvaniei: Cluj, Alba, BistriaNsud,
Greco-catolicismul dateaz de a sf secolului XVII cnd Transilvania a fost
ocupat de habsburgi i o mare parte a romnilor au trecut la greco-catolicism. n
1948, biserica greco-catolic a fost desfiinat. Dup revoluie are loc renfiinarea
bisericii, dar ponderea credincioilor a sczut foarte mult 0,9% din popula ia
total a Romniei. Teritorial, comuniti mai nsemnate de greco-catolici se gsesc
n Satu-Mare, Maramure, Cluj, Slaj, Bistria-Nsud, Mure, Alba.
Protestantismul este o religie cretin desprins din catolicism n prima
jumtate a secolului XVI prin micarea reformei. Ptrunde pe teritoriul rii nostre
sec. XVI-XVIII prin confesiunile iniiale reformat, lutheran, unitarian, baptist
i mai ales n cadrul etniei maghiare, germane, cehe i slovace din vestul i centrul
rii. n secolul XX se extinde i n zonele extracarpatice mai ales prin
confesiunile neoprotestante adventist i penticostal. Din cele 20 de confesiuni
protestante recunoscute pe glob pe teritoriul Romniei activeaz 8. De remarcat
creterea deosebit a numrului adepilor n ultimele decenii, protestantismul
devenind al doilea cult religios cu 6,6% din populaia total a Romniei.
Predomin ca pondere n Banat i Transilvania, unde sunt prezeni reformaii i
lutheranii, apoi n Moldova Botoani, Suceava, Iai unde predomin
penticostalii, adventitii i cretinii dup Evanghelie i n Muntenia cu ponderi
mai ridicate n Arge, Dmbovia, Prahova, Municipiul Bucureti i judeul
Giurgiu adventiti i penticostali.
Musulmanii reprezint doar 0,3% din populaia Romniei i sunt
concentrai aproape n totalitate n Dobrogea, judeul Constana.
Mozaicii sunt cei mai puini 0,04% din pop. Romniei acest cult este
propriu n exclusivitate evreilor cei mai muli fiind concentrai n Bucureti, dar i
n oraele mai mare din Criana, Maramure, Transilvania, Moldova.
Structura economic, structura pe ramurile economiei naionale
n ultimele decenii, structura economic i structura pe ramuri ale
economiei au suferit modificri continue datorit colectivizrii agriculturii i
industrializrii accentuate, iar ulterior, dup 1989, datorit legii 18/1991 (legea
fondului funciar), restructurarea industriei i nchiderea unor uniti industriale i
dezvoltarea comerului i a serviciilor n general.
Dpdv economic populaia se clasific n populaia activ i populaia
inactiv. Populaia activ ocupat i populaia activ neocupat/omerii (6-7%
pondere), iar populaia inactiv cuprinde n general precolari, elevi, studeni,
pensionari i persoanele casnice.
14

n perioada 1956-1992, dei numrul populaiei active s-a meninut relativ

constant la peste 10 milioane de persoane, totui ponderea acesteia n populaia
total a sczut n mod constant de la aproape 60% n 1956 la 46% n 1992 i la
sub 40% n prezent. n consecin, a crescut indicele de dependen unei persoane
active ocupate revenindu-i 0,6 persoane inactive n 1956, 1,2 persoane inactive n
1992 i circa 1,7 persoane inactive n prezent. Gradul de ocupare al populaiei este
mai mare n mediul urban i de asemenea este mai mare n rndul populaiei
masculine.

15