Scoala de Limba Romana DACIA
PETRALONA, ATENA
Data: 15 ianuarie 2017
Obiectul: GEOGRAFIE
Subiectul: RELIEFUL ROMANIEI caracteristici generale
Clasa: a IV -a
Clasa: a IV-a
Invatator: Daniela Iuliana Popa Popescu
Tipul lectiei: predare - invatare
Motivatia:
Activitatea propusa este importanta deoarece in cadrul ei elevii descopera informatii despre relieful Romaniei, exerseaza deprinderile de a se orienta pe
harta si de a comunica utilizand elemente de limbaj specific geografiei. Abordarea predarii integrate faciliteaza transferul de informatii, ofera posibilitatea de
valorificare a cunostintelor anterioare ale copiilor si determina implicarea efectiva a acestora in actul invatarii.
Obiective de referinta:
GEOGRAFIE:
1.5. s localizeze corect elemente ale spaiului geografic (de la localitate la planet), ntr-un context dat;
2.3. s identifice n diferite surse de informare (texte, hri, imagini etc.) caracteristici ale realitii nconjurtoare;
LIMBA ROMANA:
3.2. s desprind idei principale i informaii de detaliu dintr-un text citit (literar-nonliterar);
MATEMATICA:
1.5.s efectueze operaii de adunare i scdere a numerelor naturale cu utilizarea algoritmilor de calcul i a proprietilor operaiilor;
EDUCATIE TEHNOLOGICA:
4.1.s rezolve probleme practice din realitatea cotidian, utiliznd tehnicile nvate;
Obiective operationale: Pe parcursul si la sfarsitul lectiei, elevii vor fi capabili:
O1 sa identifice caracteristicile generale ale reliefului Romaniei intr-un text dat si pe harta;
O2 sa localizeze formele de relief pe harta fizico-geografica a Romaniei;
O3 sa extraga din texte literare date caracteristici ale formelor de relief din tara noastra;
O4 sa reprezinte grafic formele de relief, utilizand culorile conventionale;
O5 sa localizeze formele de relief pe harta muta, realizand machete din plastilina si colaje cu hartie, frunze;
O6 sa formuleze mesaje ecologice in propozitii exclamative;
Conditii prealabile: Elevii trebuie sa fie familiarizati cu hartile geografice, sa poata indica punctele cardinale pe acestea, sa identifice formele
de relief dupa culorile conventionale, sa extraga informatii esentiale dintr-un text citit, sa aiba deprinderi de lucru in grup.
Evaluare: observarea sistematica, analiza produselor activitatii, evaluare scrisa.
Resurse:
Resurse procedurale: conversatia, explicatia, problematizarea, metoda predictiilor, Cartea mare, exercitiul, organizatorul grafic, cubul, lucrul cu
manualul si harta, metoda 3-2-1.
Resurse materiale: imagini cu diferite forme de relief, harta fizico-geografica a Romaniei, CD educational, ghicitori, plastilina, fise de lucru, cubul,
video-proiector, casetofon.
Resurse de timp:50 min.
Evaluare: evaluare orala, analiza produselor activitatii
Bibliografie:
Popescu, M, Pacearca, St. GEOGRAFIE, manual pentru clasa a IV-a , Bucuresti, Ed. Aramis, 2006;
Radu, D. GEOGRAFIE, Suport didactic, clasa a IV-a, Bucuresti, Ed. Aramis, 2004;
Tomescu, V, Popa, V, Alexandru, G, Stan, L Metodica predarii geografiei si stiintelor naturii in ciclul
primar Ed. Gheorghe Alexandru, Craiova, 1999;
Lecturi istorico geografice (antologie de texte), clasele III-IV Bucuresti, Ed. Aramis, 1999;
Negrici, M, Nechifor, L, Stefanica, T, Sugestii pentru abordarea transdisciplinara in invatamantul primar, Galati, Ed. Pax Aura Mundi, 2008.
I. EVOCAREA - 10 min.
Exercitiu de spargere a ghetii: ''Cheile"
Colectivul clasei este impartit in 4 echipe. Reprezentantii echipelor sunt chemati in fata clasei sa aleaga cate o cheie. din cele 4 de culori
diferite si sa motiveze alegerea facuta. In cadrul grupei, vor scrie pe post-it ce ar putea deschide/inchide cu cheia aleasa(1 min.). Fiecare echipa
citeste solutiile. Se sugereaza ca acele chei vor inchide emotiile si vor deschide imaginatia, gandirea, creativitatea.
Se foloseste metoda Cubul pentru actualizarea cunostintelor anterioare. Fiecare echipa va primi sarcina scrisa pe fata cubului ce are aceeasi
culoare cu cheia aleasa anterior (Anexa 1). Se foloseste video-proiectorul pentru a verifica localizarea corecta a vecinilor Romaniei, pe un CD
educational.
II. REALIZAREA SENSULUI - 30 min.
Se impart fiecarei echipe fise pe care contin fragmente din texte literare, scrise de autori romani, care descriu frumusetea formelor de relief
din Romania (Anexa 2). Elevii au ca sarcini sa citeasca cu atentie, sa identifice forma de relief si sa extraga din text o caracteristica a acesteia.
Fiecare echipa completeaza o fisa, care se discuta si se afiseaza. Raspunsurile elevilor constituie tema lectiei care se va preda. Se anunta titlul Relieful Romaniei si obiectivele lectiei.
Cartea mare
Elevii sunt chemati in fata clasei, sa se aseze pe mocheta in jurul Cartii mari, care contine o poveste ale carei personaje sunt: Muntele,
Dealul, Podisul, Campia. Li se citeste tare, rar, cursiv cate un fragment din cartea mare, urmarind cu aratatorul fiecare cuvant, pentru a citi si copiii
in acelasi timp. Se aplica metoda predictiilor, la sfarsitul fiecarei pagini a cartii. Ultima pagina a cartii se citeste in cor de catre copii.
Individual, fiecare elev va primi o fisa care contine textul povestii (Anexa 3) de pe cartea mare, pentru a o folosi in completarea unui
organizator grafic (Anexa4). Organizatorul grafic se completeaza frontal la tabla si individual pe fise, constituind schema lectiei. Elevii vor lipi fisa
pe caiet. Sunt chemati elevii la harta sa localizeze formele de relief .
Se rezolva la tabla un exercitiu de aflare a termenului necunoscut (Anexa 5), pentru a descoperi inaltimea Vf. Moldoveanu, cel mai inalt
munte din tara noastra. Se localizeaza pe harta.
Fixarea cunostintelor se face prin realizarea unor machete / colaje / desene ce au ca suport harta muta a reliefului Romaniei. Fiecare grupa isi
va alege tehnica de lucru: modelarea, colajul (cu hartie sau frunze), desenul, apoi vor lucra in echipa, avand ca model harta din manual. Produsele se
expun, se evalueaza oral.
Cat timp lucreaza, elevii asculta cantecul Tara mea, interpretat de Tudor Gheorghe.
III. REFLECTIA - 10min.
Se poarta discutii despre frumusetea naturii tarii noastre si se cere elevilor sa alcatuiasca propozitii exclamative care sa contina indemnuri
ecologice.
Individual, elevii primesc o fisa de evaluare - metoda 3-2-1(Anexa 6). Se fac aprecieri asupra prestatiei elevilor la ora si se da ca tema pentru
acasa citirea lectiei din manual.
ANEXA 1 - CUBUL
1. Comparai grania de sud cu Bulgaria, cu grania de vest cu Ungaria.
2. Asociai, unind prin sgeti, cuvintele care au acelai neles:
est
zare
grania
hotar
nord
apus
vest
miazzi
orizont
rsrit
sud
harta
miaznoapte
3. Aplicai: Completai casetele cu numele rilor vecine Romniei, n funcie de punctele cardinale.
4. Argumentai: nvecinarea Romniei cu Marea Neagr este un avantaj pentru ara noastr.
ANEXA 2
1. ''Spre miazzi ncepe adevarata cmpie uscat, neted, cu puine vi i pduri. Este Brganul acoperit cu grne - marea cmpie a poporului
romn.''
I. Popovici - ''Ferestrele patriei''
2. ''Culmile domoale ale dealurilor sunt acoperite de livezi de pruni, de meri, de caii, de nuci i n april, cnd nflorirea le face vizibile de la
distan, e o uimire s vezi aceast ninsoare de flori.''
G. Vlsan - ''Revederea''
3.''Dar ce frumoas i vesel privelite ni se deschide la ieirea din chei! Deodat valea se largete, desfurnd n dreapta podiuri ntinse,
verzi, acoperite de livezi, pduri i porumb.''
Al. Vlahu - ''Romnia pitoreasc''
4. Cine-a vzut vreodat munii,
Mai vine iari s-i mai vad,
Le scapr deasupra frunii
Cununi de venic zpad.
nvemntai n codrii falnici,
Ei i trimit o crruie
i te cheam s-i cutreieri,
Cci vor povestea lor s-i spuie.
ANEXA 3 - CARTEA MARE
(prima pagina)
A fost odat ca niciodat o zn bun ce cltorea prin lume pe aripi de vnt. Zbura cercetnd pmntul n lung i-n lat. Observndu-i
cltoria obositoare, psrile cerului au ntrebat-o:
Nu-i fie cu suprare, Zn bun, ce caui nentrerupt i nu gseti?
Oprindu-i cutarea, Zna a rspuns:
Caut o ar mndr i frumoas n care s-mi construiesc un palat. inutul meu trebuie s aib, n egal msur, munte, deal, podi i
cmpie, deci, o imens grdin cu relief variat. Visul meu este s cobor din muni, n trepte, pe dealuri, podiuri i cmpii. Voi, fiicele cerului, m
putei ajuta?
Cu mare plcere! Privete i ascult!
(a doua pagina)
Zn bun, noi suntem munii crunii! Vino n ara noastr! Ne-am aezat n inima ei, ca un zid de ndejde. Avem pante abrupte, vrfuri
stncoase, depresiuni rcoroase i nlimi de peste 800 de metri.
Suntei foarte frumoi i mi-ar plcea s triesc n inima voastr! Dar eu mai caut ceva.
Deodat...
(a treia pagina)
Stai, Zn bun, privete spre noi! Suntem dealurile cu pante line i culmi rotunjite. Suntem aici, la poalele munilor. Nu suntem inali,
avem intre 300 si 800 de metri, dar pdurile, livezile i podgoriile noastre i-ar nfrumusea grdina! i, ca s te convingem, iti prezentm i pe fraii
notri, podiurile. Sunt la fel de nalte i de bogate ca i noi, doar c sunt mai netede, ca s te plimbi linistit. Ei, ce spui, rmi pe aceste meleaguri?
(a patra pagina)
Este minunat acest inut! Dar...
Noi te vom convinge , strigar ntr-un glas cmpiile. Suntem mai pitice, nu depim 300 de metri, dar suntem netede, bogate n grne.
Coboar de pe culmile dealurilor i cerceteaz-ne!
(a cincea pagina)
M-ati convins, dragi forme de relief! Aceasta este ara pe care o caut! Cum se numete ea?
ntreab-i pe oamenii minunai care triesc aici! Te vor primi tare bine!
Romnii i-au rspuns:
Trim ntr-o ar de rotunjimea pinii! Spaiu pitoresc deal-vale-munte-cmpie-mare numit Romnia. E locul n care cmpiile ne-au fost
leagn, munii - ceti, iar Dunrea- ap vie.
ANEXA 4
RELIEFUL
RELIEFUL
ROMANIEI
ROMANIEI
................................
................................
.................................
.................................
..................................
..................................
DEALURI
DEALURI
MUNI
MUNI
....................................
....................................
.....................................
.....................................
.....................................
.....................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
....
PODIURI
PODIURI
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
CMPII
CMPII
....................................
....................................
....................................
....................................
....................................
....................................
....................................
....................................
....................................
....................................
ANEXA 5
Dragi copii, printre noi, Carpaii Romneti, avem un uria. El se numete Moldoveanu. Putei descoperi nlimea lui, aflnd
termenul necunoscut din exerciiul urmtor:
( X + 2 456 ) - 2 500 = 2 500
ANEXA 6
a) Scrie denumirea a trei forme de relief din ara noastr.
......................................................,
.................................................,
..............................................
b) Identific o asemanare i o deosebire ntre dealuri i podiuri.
..............................................................................,
c) Scrie o nsuire a reliefului Romniei.
............................................................................
........................................
