Prof.Dumitru C.

Alina

PROIECT DIDACTIC
DATA: 16.03.2023
OBIECTUL: GEOGRAFIE
CLASA: a X-a
PROFESOR: Dumitru C Alina
UNITATEA DE INVATAMANT: Liceul Tehnologic Stefan Anghel
TEMA LECTIEI: RESURSELE NATURALE
TIPUL LECTIEI: recapitularea si sistematizarea cunoştinţelor
COMPETENŢE GENERALE:
 utilizarea adecvată a terminologiei şi a limbajelor specifice pentru explicarea mediului
geografic
 interpretarea corectă a hărţii
 prelucrarea datelor statistice şi interpretarea lor corectă
 localizarea, pe hartă, a fenomenelor şi proceselor geografice
 sesizarea unei anumite succesiuni de procese naturale şi antropice
 raportarea elementelor semnificative din societate,ştiinţă şi tehnologie la mediul
înconjurător ca întreg şi la sistemele sale componente
 manifestarea interesului pentru problema utilizarii resurselor naturale in mod raţional şi
eficient.

COMPETENTE SPECIFICE:

R.1. Prezentarea aspectelor definitorii referitoare la resursele naturale, utilizând corect şi

coerent terminologia specifică domeniului;
R.2. Interpretarea corectă a hărţii şi graficelor referitoare la resursele naturale
R.3. Explicarea relaţiilor observabile dintre ştiinţe, tehnologie, populaţie, resurse şi
dezvoltare, prin analiza unor sisteme şi structuri (teritoriale şi funcţionale) ;
R.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane (integrate) .

COMPETENTE DERIVATE:
C1.-elevii definesc resursele naturale
C2.-elevii clasifică resursele naturale după criteriile: repartiţiei geografice, modul de utiliyare
economica şi durabilitatea exploatării
C3. -elevii sesizează succesiunea între resursele naturale, modul de valorificare, produsele
obţinute, durabilitatea exploatării şi impactul exploatării lor asupra mediului înconjurător pentru
cel puţin trei resurse naturale
C4.-elevii identifică, pe harta lumii, cel puţin 5 zonele cu potenţial sau rezerve importante de
resurse naturale
C5.- elevii identifică, pe harta României, cel puţin 3 zonele cu potenţial sau rezerve importante
de resurse naturale
1
Prof.Dumitru C. Alina

C6.-elevii identifică, pe harta mută a lumii, primele 5 statele cu cele mai mari producţii de
resurse naturale,pe baza fişei de lucru.
C7. -elevii efectuează sarcina de lucru, pe baza fişei individuale, în timpul acordat.

STRATEGII DIDACTICE: expunerea, conversaţia euristică, lucrul cu harta, activitatea pe

grupe, metoda „ciorchinelui”, puzzle geografic,interpretarea hărţilor şi a diagramelor legate de
resursele naturale,aritmogrif geografic.

MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: harta lumii, atlase geografice,videoproiector , flipchart,fişe

de lucru.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC: -manuale alternative pentru clasa a X-a.

SCENARIUL LECŢIEI

1. Moment organizatoric : notarea absenţelor, verificarea materialului didactic

2. Pregătirea aperceptivă: pentru a destinde atmosfera , profesoara propune un exerciţiu de
spargere a gheţii: pronunţă numele unei geosfere şi elevul numit va
spune numele unei resurse ce poate fi exploatată din acel înveliş, apoi
elevul numit pronunţă numele unui coleg şi spune numele unei geosfere
urmând ca acel coleg numit să pronunţe numele unei resurse naturale...
exerciţiul continuă până când profesoara opreşte jocul.

3. Recapitularea cunoştinţelor :
Stimularea motivaţiei prin prezentarea decupajului din realitate şi conversaţia
euristică:
Elevii sunt împărţiţi pe trei grupe, pentru a lucra împreună. Metoda aleasă atrage după
sine cerinţa pentru educarea elevilor în vederea coordonării noţiunilor individuale cu cele ale
grupului, ale colaborării, formarea unei conduite individuale care să graviteze spre colectivitate.
Această metodă întăreşte deprinderile de colaboare şi dezvoltarea spiritului colectiv.
Profesoara anunţă elevii că vor lucra pe grupe şi va trebui să respecte anumite reguli:
- fiecare grupă să-şi aleagă un nume legat de tema lecţiei
-fiecare grupă să îşi aleagă un lider care să prezinte bine rezultatul final obţinut după rezolvarea
sarcinii de lucru
-să colaboreze între ei şi să lucreze eficient şi în linişte
-să-şi organizeze informaţiile pe foaie în colaborare cu ceilalţi, ţinând cont de părerea fiecărui
coleg (dacă aceasta este corectă)
-să se încadreze în timpul acordat sarcinii de lucru
-să-şi asculte cu atenţie şi ceilalţi colegi şi să-i evalueze, eventual să-i corecteze când este cazul

C1.- elevii definesc resursele naturale

Profesoara cere elevilor să definească resursele naturale şi să precizeze care este

importanţa lor pentru societate.

C2.-elevii clasifică resursele naturale după mai multe criterii

2
Prof.Dumitru C. Alina

Profesoara propune elevilor să realizeze o clasificare a resurselor naturale după trei

criterii, folosind “metoda ciorchinelui”:
- prima grupă va clasifica resursele naturale după criteriul repartiţiei spaţiale (geografice)
- a doua grupă va clasifica resursele naturale după criteriul durabilităţii şi particularităţilor de
refacere
- a treia grupă va clasifica resursele naturale după modul de utilizare economică.
Fiecare grupă va primi câte o foaie de flipchart şi câte un plic în care sunt cartonaşele cu
ajutorul cărora elevii vor realiza un ciorchine care să repreyinte clasificarea resurselor după
criteriul dat.
Timpul acordat sarcinii de lucru este de 3 minute, după care liderul grupei va prezenta
rezultatul final.

C3.-elevii sesizează o anumită succesiune între resursele naturale, modul de valorificare,

produsele obţinute, durabilitatea exploatării şi impactul exploatarii lor asupra mediului
înconjurător

Profesoara le dă ca sarcină de lucru elevilor să rezolve un puzzle, fiecare piesă de puzzle

conţinând câte o informaţie , o imagine, o hartă, o noţiune astfel încât să rezulte, în final,
caracteristici legate de o resursă naturală, ţinându-se cont de următoarele aspecte:
- geosfera din care se exploatează- numele resursei (imaginea)- modul de utilizare economică-
produse obţinute- localizarea în lume-localizarea în România-durabilitatea exploatării -impactul
asupra mediului înconjurător.
În final, fiecare grupă va găsi 3 resurse naturale astfel:
- prima grupă va descoperi caracteristici legate de energia apelor curgătoare, păduri şi cărbuni;
- a doua grupă descoperi caracteristici legate de energia eoliana, aur şi energia mareelor;
- a treia grupă descoperi caracteristici legate de energia solară, petrol şi minereuri de fier.
Timpul acordat sarcinii de lucru este de 5 minute, după care liderul grupei va prezenta
rezultatul final.

C4.- elevii compară, după anumite criterii, diferite resurse naturale

Folosind Diagrama Venn, profesoara dă ca sarcina de lucru elevilor să compare câte

două resurse naturale ţinând cont de următoarele aspecte:
-localizare / potenţial de utilizare
-factori care influenţează utilizarea lor
-modul de utilizare economică şi produsele obţinute
-avantaje / dezavantaje
-ţări cu potenţial / producţii însemnate
-durabilitatea exploatării
-impactul asupra mediului înconjurător

În final, fiecare grupă va completa câte o Diagramă Venn astfel:

-prima grupă va compara energia solară cu energia eoliană
-a doua grupă va compara petrolul cu cărbunii
-a treia grupă va compara energia mareelor cu energia apelor curgătoare
Timpul acordat sarcinii de lucru este de 5 minute, după care liderul grupei va prezenta
rezultatul final.

3
Prof.Dumitru C. Alina

C5.-elevii localizează, pe hărţi, resursele naturale de pe teritoriul Romaniei şi din lume

Fiecare grupă îşi va desemna câte 2 reprezentanţi care să localizeze, atât pe harta lumii,
cât şi pe harta României, zone cu exploatări importante de resurse naturale.

Elevii vor lipi, pe harta lumii, bulinuţe colorate pentru:

- cele mai importante zone cu potenţial de folosire a energiei mareelor
- cele mai importante exploatări de petrol (offshore)
- fluvii cu potenţial hidroenergetic
- cele mai importante exploatări de cărbuni
- cele mai importante zone forestiere din lume şi din România

C6.-elevii identifică, pe harta mută a lumii, statele cu cele mai mari producţii de resurse
naturale

Pentru a completa cunoştinţele legate de resursele naturale, profesoara dă ca sarcină de

lucru elevilor să localizeze, pe hartă mută a lumii, ţările cu cele mai mari producţii de cupru,
uraniu şi platina , folosind datele statistice din tabel.
Elevii vor haşura, pe hărţile mute, primele 5 state mari producătoare de cupru, uraniu şi
platină. Fiecare grupă va primi câte un tabel cu date statistice pentru una dintre resursele
menţionate şi câte o hartă mută.

La finalul orei, profesoara îi provoacă pe elevi la o discuţie legată de resursele ce pot fi

utilizate în judeţul Galaţi. Elevii vor enumera resursele cu potenţial de folosire în judeţul nostru:
energia solară, energie eoliană ,resursele biosferei (plante, animale, lemnul pădurilor, păşuni un
foarte valoroase calitativ), peştele din Dunăre, râurile şi bălţile judeţului, apa (pentru consumul
populaţiei, irigaţii sau în industrie).

FEED BACK-UL (2-3 min)

La cererea profesoarei, elevii vor preciza, concluziile de la sfârşitul orei:
- 3 aspecte negative ale utilizării uraniului
- 2 resurse care vor fi utilizate în viitor la scară largă
- 1 resursă pe care o consideri cea mai importantă

APRECIEREA LECŢIEI ŞI NOTAREA

Se fac aprecieri, de către profesor, vizavi de participarea la lecţie a elevilor şi se justifică
notele acordate. Se anunţă temele viitoare. 2 – 3 min.

4
Prof.Dumitru C. Alina

SARCINA DE LUCRU

Comparaţi, folosind Diagrama Venn, cele două resurse

naturale ţinând cont de următoarele aspecte:

-localizare / potenţial de utilizare

-factori care influenţează utilizarea lor

-modul de utilizare economică şi produsele obţinute

-avantaje / dezavantaje

-ţări cu potenţial / producţii însemnate

-durabilitatea exploatării

-impactul asupra mediului înconjurător

5
Prof.Dumitru C. Alina

ARITMOGRIF GEOGRAFIC

ORIZONTAL:

1.Statul cu cele mai mari producţii de petrol

2.Statul european care obţine 100% energie electrică din valorificarea energiei apelor curgătoare
3.Statul cu cele mai mari mari suprafeţe forestiere din Europa
4.Statul cu cele mai mari producţii de energie electrică obţinută prin valorificarea energiei
eoliene
5.Statul care a construit prima centrala mareemotrică.
6.Continentul cu cel mai mare procent de împădurire
7. Statul cu cele mai mari producţii de cărbuni

VERTICAL:
Formă naturală de materie sau energie oferită omului de mediul natural, ce poate fi exploatată
din interiorul sau de la suprafaţa scoarţei terestre.

6
Prof.Dumitru C. Alina

PLAN DE RECAPITULARE

CAPITOLUL “RESURSELE NATURALE”

1.DEFINIŢIA ŞI IMPORTANŢA RESURSELOR NATURALE PENTRU ECONOMIE

2. CLASIFICAREA RESURSELOR NATURALE după :
-criteriul repartiţiei spaţiale
-modul de utilizare economică
-locul expoatării (posibilitatea de transport)
-durabilitatea exploatării (particularităţile de regenerarea).
3. RESURSELE EXTRAATMOSFERICE – energia solară
4. RESURSELE ATMOSFERICE: -energia eoliană
- gazele atmosferei
5. RESURSELE LITOSFEREI:
a.Resursele energetice: - combustibilii fosili – cărbuni
- petrol
- gaze naturale
- şisturi bituminoase
-energia geotermală
- substanţele radioactive
b.Resurse de materii prime : - minerale
- minereuri feroase
- minereuri neferoase
- roci de construcţie
c. Resurse alimentare: - sare
- plante şi animale
7
Prof.Dumitru C. Alina

6. RESURSELE HIDROSFEREI:
- energia apelor curgatoare

- energia apelor oceanice: - energia mareelor

- energia curenţilor oceanici
- energia valurilor
- diferenţa de temperatură dintre straturile de apă din zona
intertropicală
-resursele minerale
-resursele biotice: - peşti
- alge marine
- crustacee şi moluşte
7. RESURSELE BIOSFEREI: - păduri
- păşuni
- plante şi animale (terestre şi acvatice).

* Pentru fiecare dintre aceste resurse se va avea în vedere:

- zonele cu potenţial de exploatare
- modul de utilizare economică
- produse rezultate
- localizarea pe Glob şi în România
- durabilitatea exploatării (particularităţile de regenerare)
- avantajele şi dezavantajele
- impactul asupra mediului

8
Prof.Dumitru C. Alina