PROIECT DIDACTIC

Data: 13.03.2013
Clasa: a X-a E
Unitatea de nvare: Geografie economica-Resursele naturale
Lecia: Resursele biosferei
Tipul leciei: mixt
Competente generale :
1-Utilizarea corecta a terminologiei specifice pentru eplicarea mediului geografic utilizand limbaje
diferite;
2-Raportarea elementelor semnificative din socetate, stiinta si tehnologie la mediul inconjurator ca
intreg si sistemele sale componente;
3-integrarea aspectelor din natura si socetate intr-o structura obiectiva si o disciplina de sinteza;
4-Relationarea elementelor si fenomenelor din realitate cu reprezentarile lor cartografice, grafice, pe
imagini satelitare sau modele;
Competene specifice:
1.1-Utilizarea terminologiei stiintifice si disciplinare specifce(concepte,notiuni) pentru
prezentarea unei informatii de geografie economica;
1.2.-Argumentarea unui demers explicativ;
3.2.-Sesizarea unor succesiuni de fenomene si procese social-economice;
4.1.-Citirea si interpretarea informatiei grafice si cartografice de geografie economice;
4.5.-Construirea unui text structurat utikizand o informatie cartografica sau grafica;
5.4.-Utilizarea unor metode si tehnici simple, specifice diferitelor discipline stiintifice, pentru
analiza unor elemente referitoare la resurse, agricultura,industrie si servicii.
Competente derivate
La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili sa:
C1- definireaa notiunii de biosfera;
C2- precizarea importantei biosferei referitor la resurse;
C3- identificarea resurselor biosferei;
C4- manifestarea interesului, curiozitatii tiinifice pentru problematica resurselor naturale oferite
de biosfera;
C5- aprecierea importanei resurselor oferite de biosfera;
Metode folosite:conversaia, analiza, comparaia, problematizarea, lucrul cu harta,
Mijloace de nvmnt: fie de lucru, manualul, Harta politica a lumii, anexa cu textul lectiei,
tabelul incomplet
Organizarea clasei: frontala, independent individuala, pe grupe
Strategia didactic:dirijat, cognitiv, euristic
Bibliografie
1. Ion Velcea, Claudia Popescu(2007)- Geografie, manual pentru clasa a X-a, ed.Didactica si
pedagogica, Bucuresti
1. Octavian Mandrut(2oo7)- Geografie, manual pentru clasa a X-a, ed. Corint, Bucuresti
2. Ilinca N., Mndru O.-(2006)- Elemente de didactic aplicat a geografiei,Ed. Cd. Press,
Bucureti

DESFASURAREA LECTIEI
Momentele
lectiei
1. Moment
organizatoric
2. Verificarea
cunotiinelor
predate
anterior

3. Captarea
ateniei
4. Anuntarea
lectiei noi

5. Dirijarea
invatarii

Activitati de predare
invatare
Activitatile profesorului
Notarea absenelor si pregatirea mijloacelor de
invatamant pentru lectie
Se adreseaz frontal elevilor mai multe ntrebri din
lecia anterioar:
,,RESURSELE HIDROSFEREI
-Care sunt resursele hidrosferei?
-Cat la suta din suprafata Pamantului este acoperita de
apa?
-Care sunt resursele Oceanului Planetar?
-Care sunt resursele apelor continentale?
Cere elevilor sa enumere invelisurile Pamantului.
-Se noteaza titlul lectiei pe tabla:
RESURSELE BIOSFEREI
Se expun oral obiectivele propuse ce se vor realiza
prin continutul lectiei
Se cere elevilor sa defineasca biosfera.
Clasificati resursele biosferei dupa mediul de existenta
Se noteaza in schema de pe tabla in mod sistematic
continutul
Se propune a se analiza pe rand aceste resurse
Enumerati tipurile de paduri.
Identificati suprafetele impadurite pe glob cu ajutorul
hartii din manual. Localizati-le la harta.
Elevii vor fi impartiti pe grupe de cate 4 elevi.Se
distribuie fise de lucru pe grupe impreuna cu material
suport.
Fiecare grupa va avea de analizat o anumita zona
biogeografica privind resursele biosferei, completand
intr-un tabel caracteristicile acestei zone.
Pentru fiecare zona analiza va viza: raspandirea
geografica, componenta vegetala si animala.
In fiecare grupa elevi vor avea sarcini diferite:
Elevul nr.1-scrie;
Nr.2 analizeaza raspandirea geografica;
Nr.3 prezinta raspandirea geografica;
Nr.4 precizeaza animalele componente si modul de
valorificare
Fiecare grupa va desemna un membru sa prezinte
zona analizata.

Activitatile elevului
Elevii pregtesc
manualele, caietele,
atlasele
Elevii ascult, analizeaz,
interpreteaz i formuleaz
rspunsuri corecte la
problemele puse n
discuie.

Elevii vor raspunde

Noteaza in caiete
Sunt atenti

Elevii vor scrie n caiete i

vor rspunde la ntrebrile
adresate de profesor.
Identifica la harta.
Primesc fisele.
Urmaresc textul primit
Identifica
Analizeaza
Lucreaza in grup
Completeaza tabelul
Completeaza tabelul de pe
tabla.

5.Evaluarea
cunostintelor

6. Precizarea
activitilor pe
care elevii le
vor desfura
acas

s-a facut pe parcursul lectiei

scrisa, printr-un eseu scurt de 5 minute: alcatuiti un
scurt eseu de 8 randuri despre impactul valorificarii
resurselor biosferei asupra mediului inconjurator
Se aprecieaza activitatea elevilor in timpul lectiei si se
noteaza elevii care au raspuns cel mai mult.
Elevii vor avea de pregtit lecia dupa notite si
facultativ din alte surse

Alcatuiesc eseul

Elevii ascult i noteaz

tema propus

Fisa de lucru
Grupa nr.1
Padurile din zona calda (ecuatoriala, musonica, paduri galerii, mangrove)
Aspecte analizate
Raspandirea geografica

Caracteristici

Componenta vegetala

Animale caracteristice
(specii, utilizare)

Sarcina:
Nr.1-scrie
Nr.2-analizeaza raspandirea geografica
Nr.3-prezinta componenta vegetala
Nr.4-precizeaza speciile de animale si modul lor de utilizare
Timp de lucru 8 minute
Elevii ce compun grupa:
Fisa de lucru
Grupa nr.2
Padurile de foioase
Aspecte analizate
Raspandirea geografica
Componenta vegetala
Animale caracteristice
(specii, utilizare)
Sarcina:
Nr.1-scrie
Nr.2-analizeaza raspandirea geografica
Nr.3-prezinta componenta vegetala
Nr.4-precizeaza speciile de animale si modul lor de utilizare
Timp de lucru 8 minute
Elevii ce compun grupa:
-

Caracteristici

Fisa de lucru
Grupa nr.3
Padurile de conifere
Aspecte analizate
Raspandirea geografica

Caracteristici

Componenta vegetala
Animale caracteristice
(specii, utilizare)
Sarcina:
Nr.1-scrie
Nr.2-analizeaza raspandirea geografica
Nr.3-prezinta componenta vegetala
Nr.4-precizeaza speciile de animale si modul lor de utilizare
Timp de lucru 8 minute
Elevii ce compun grupa

Fisa de lucru
Grupa nr.4
Padurile din zona mediteraneana
Aspecte analizate
Raspandirea geografica
Componenta vegetala
Animale caracteristice
(specii, utilizare)
Sarcina:
Nr.1-scrie
Nr.2-analizeaza raspandirea geografica
Nr.3-prezinta componenta vegetala
Nr.4-precizeaza speciile de animale si modul lor de utilizare
Timp de lucru 8 minute
Elevii ce compun grupa:

Caracteristici

Fisa de lucru
Grupa nr.5
Pajisti din zonele montane alpine, dealuri si podisuri
Aspecte analizate
Raspandirea geografica

Caracteristici

Componenta vegetala
Animale caracteristice
(specii, utilizare)
Sarcina:
Nr.1-scrie
Nr.2-analizeaza raspandirea geografica
Nr.3-prezinta componenta vegetala
Nr.4-precizeaza speciile de animale si modul lor de utilizare
Timp de lucru 8 minute
Elevii ce compun grupa

Fisa de lucru
Grupa nr.6
Pajisti din stepe si silvostepe temperate
Aspecte analizate
Raspandirea geografica
Componenta vegetala
Animale caracteristice
(specii, utilizare)
Sarcina:
Nr.1-scrie
Nr.2-analizeaza raspandirea geografica
Nr.3-prezinta componenta vegetala
Nr.4-precizeaza speciile de animale si modul lor de utilizare
Timp de lucru 8 minute
Elevii ce compun grup

Caracteristici

Fisa de lucru
Grupa nr.7
Pajisti din regiuni semidesertice, savane
Aspecte analizate
Raspandirea geografica

Caracteristici

Componenta vegetala
Animale caracteristice
(specii, utilizare)
Sarcina:
Nr.1-scrie
Nr.2-analizeaza raspandirea geografica
Nr.3-prezinta componenta vegetala
Nr.4-precizeaza speciile de animale si modul lor de utilizare
Timp de lucru 8 minute
Elevii ce compun grupa

Fisa de lucru
Grupa nr.8
Resursele domeniului acvatic/oceanic- fitoplanctonul
Aspecte analizate
Raspandirea geografica
componenta vegetala
Utilizare
Sarcina:
Nr.1-scrie
Nr.2-analizeaza raspandirea geografica
Nr.3-prezinta componenta vegetala
Nr.4-precizeaza speciile de animale si modul lor de utilizare
Timp de lucru 8 minute
Elevii ce compun grupa

Caracteristici

Fisa de lucru
Grupa nr.9
Resursele domeniului acvatic/oceanic-zooplanctonul
Aspecte analizate
Raspandirea geografica
Fitoplancton(componenta)
Utilizare
Sarcina:
Nr.1-scrie
Nr.2-analizeaza raspandirea geografica
Nr.3-prezinta componenta vegetala
Nr.4-precizeaza speciile de animale si modul lor de utilizare
Timp de lucru 8 minute
Elevii ce compun grupa

Caracteristici

Schema lectiei
RESURSELE BIOSFEREI
Biosfera- invelisul de viata al Pamantului
Principalele resurse ale biosferei sunt: resursele forestiere, resursele fondului funciar, culturile
agricole , rsursele faunistice ale uscatului, resursele biotice marine.
Padurile(aurul verde):- functie economica-sociala (pentru combustibil, fructe, ciuperci, costructii,
refacerea fizica si psihica, plante folositoare)
- functie ecologica(oxigen, echilibreaza excesele de temperatura si
precipitatii, influente asupra climei, apelor, solurilor)

* Padurile de conifere acopera circa 1mild. ha(31% din paduri si 48% din masa lemnoasa)
economic, reprezinta o resursa insemnata de masa vegetala, intrucat se caracterizeaza prin numarul
restrans de specii, uniformitatea intinderilor cu paduri, trunchiurilor drepte, densitatea redusa si
pierderile de lemn in urma separarii ramurilor scurte si subtiri. Asigura cea mai mare parte a masei
lemnoase prelucrate industrial(mobila, materiale, incalzire, substante, instrumente muzicale, hartie).
Cele mai intinse paduri de rasinoase revin Emisferei nordice(Rusia, America de Nord, Suedia,
Finlanda).
Padurile de conifere sunt formate frecvent, din brad, molid, pin, zada, zambrul uneori in amestec cu
mesteacanul in Rusia(taigaua siberiana), Suedia, Finlanda, cedrul de Liban. In apropierea tarmului
vestic al Americii de Nord creste arborele mamut si arborele rosu(Sequoia), cu inaltimi de pana la
120 m, tuia gigantica (65 m), laricele, douglasul verde si chiparosul de California.
In emisfera Sudica ocupa suprafete restranse in m-tii Anzi, Podisul Braziliei- paduri de aracauria,
Australia, etajul montan al zonei intertropicale.
Fauna padurilor de conifere( elanul, cerbul, vulpea argintie, nevastuica, zibelina, hermelina, vizonul)
utilizata in special pentru carne si blanuri.

* Padurile de foioase din zona temperat-subtropicala sunt formate dintr-un amestec de specii,
precum: fagul, stejarul, mesteacanul, castanul, plopul, carpenul, frasinul, paltinul, artarul, aninul,
nucul, alunul. Economic, avand densitati mai mici, aceste paduri furnizeaza mai putina materie
lemnoasa (90 m3/ha in America de Nord si 75 m3/ha in Rusia). Raspandita in estul Americii de
Nord, vestul si centrul Europei, estul Asiei. Utilizate pentru foc, cherestea, mobila, materiale, fructe,
hartie.
n aceste pduri triesc: lupul, vulpea, ursul brun, cprioara, cerbul, mistreul, jderul, veveria, pisica
slbatic, sturzul, mierla, cucul, ciocnitoarea, sticletele. Se vaneaza pentru carne, coarne si blanuri.

*Padurile de foiase mediterane

Tinuturile cu vegetatie mediteraneana se extind intre 30 grade si 40-45 grade si cuprind teritoriile din
jurul Marii Mediterane, din peninsula California si din Australia de sud-vest. Au cel mai redus areal
datorita interventiei omului prin defrisarea masiva pentru a valorifica terenurile agricole cu soluri
foare fertile.
Vegetatia este compusa din arbori xerofiti, copacii find scunzi,cu coaja groasa si frunzele
mici si cerate pentru a rezista la uscaciune. Acest lucru se datoreaza capacitatii plantelor de a-si
inchide porii prin care vaporii de apa pot sa iasa. Dupa sezonul de seceta plantele isi reiau activitatea
de fotosinteza. Predomina stejarul de pluta, stejarul vesnic verde, pinul de Alep, pinul maritim,
fistic, laur, cimbrul, leandrul, dafin, maslinul salbatic eucalipt. Utilizarea lor este diversificata
precum stejarul de pluta folosit in constructia navelor maritime, constructii, plante aromatice,
alimentatie.
Mare parte din vegetatia bastinasa de stejari vesnic verzi si pini a fost alterata de interventia
omului. In locurile unde plantatiile de vita-de-vie si de maslini nu le inlocuiesc tufisurile dese
maquis (laur, mslin slbatic, mirt, mai rar, stejar de plut) sunt tipice si garriga(stejarul de kermes,
rosmarinul uneori apare palmierul pitic) tufisuri si mai mici, frigana(dafinul, leandrul, mslinul i
plante spinoase ). Ambele tipuri contin multe specii bogate in uleiuri aromatice. Intinderi de paduri
asemanatoare cu cele de maquis ocupa regiunea Capului Bunei Sperante in Africa de Sud numita
fynbos, aceasta ecoregiune cuprinde numeroase specii unice in lume. In centrul si sudul Californiei
dealurile de pe coasta sunt acoperite de manzanitas, ceanothus si alte plante care formeaza zona de
chaparral.
Fauna cuprinde numeroase specii de animale cum ar fi: broasca testoasa,vipera cu corn, numeroase
insecte, magotul, jderi, cameleonul si sacalul. Utilizate pentru hrana si blana.

*Padurile intertropicale umede (cuatoriale, musonice, mangrovele, galerii) repartizate intre cele
doua tropice, se dezvolta intr-un mediu umed si cald, pe circa 2 miliarde ha (peste 50% din suprafata
forestiera a Terrei); in bazinul Amazonului, bazinul fluviului Congo/Zair, Arhipelagul Indonezian;
cu o mare varietate a speciilor si densitate variabila ajung la productia de masa lemnoasa de 190-370
m3/ha. Speciile de arbori cu valoare econonima deosebita sunt: arborele de cauciuc, mahonul,
arborele de cafea, abanosul, palisandrul, cedrul, palmierul, teckul, santalul, bambusul, arborele de
camfor, arborele de unt, castanul, indigetierul, cocotierul, arborele de chinina. Modul de valorificare
a lemnului padurii intertropicale ramane in mare masura primitiv doar 20% este
industrializat(mobila, aeronautica, latex, fructe, cafea, cacao, medicament arborele de chinina pentru
malarie), restul fiind folosit ca lemn de foc.
Fauna :gorila, cimpanzeul, pavianul si babuinul in Africa si gibonul in Asia de S-E ,elefantul indian,
jaguar, puma, tigrul, pantera.
Suprafete importante cu acest tip de padure se gasesc in Brazilia, R.D. Congo, Indonezia, Peru,
Sudan.

*Pajisti din zonele montane alpine, dealuri si podisuri au cunoscut o mare extindere in ultimul
timp in detrimetul parurilor, mai mult de jumatate se intalnesc in Eurasia( Rusia), Canada urmate de
cele din Anzi. Au caracter temporar dar calitate ridicata.
Reprezinta o insemnata sursa pentru cresterea animalelor inca din Antichitate, asigurand un pastorit
intensiv, iar vara se cosesc, valoare furajera, se adauga utilizarea medicinala.
Prezinta o varietate de specii in functie de localizarea geografica, incepand de la muschi si licheni in
tundra, (necesare cresterii renilor), ierburi scunde in zonele montane(teposica) si ierburi de talie
mijlocie in zonele de deal si podis( exemplu festuca, iarba vantului), apar arbusti(ienupar, jnepeni,
merisor, salcia pitica, afin) la care se adauga flori viu colorate. Vegetatia protejeaza terenul impotriva
alunecarilor, utilizarea fructelor. In zona alpina vietuiesc capra neagra, acvila de munte si marmota,
in zonele de deal si podis se adauga iepurele, caprioara, porci mistreti etc.

*Pajisti din stepe si silvostepe temperate

Pajistile de stepa sunt alcatuite din ierburi in general xerofile. Principalele specii dominante:
negara, piu, salvia, piciorul-cocoului, laptele-cinelui, albstria, scrntitoarea, brboasa, migdalul
pitic, festuca, paius stepic, colilie, firuta, graminee si unele dicotiledonate. In silvostepa pe langa
ierburi xerofile se intalnesc arbusti (paducel, porumbar, maces) dar si unele palcuri de foioase in
deosebi specii de stejar.
Pajistile de stepa si silvostepa: asigura nutret pentru cresterea animalelor; impiedica distrugerea
terenurilor si stricarea echilibrului natural si reprezinta un rezervor genetic pentru specile de plante
care nu se mai intalnesc in alte regiuni.
Animale de step : iepurele, istarul, orbetele, hrciogul, crtia, vulpea; psri-ciocrlia, fsa de cmp,
prepelia, potrnichea, acvila de step, dropia. Utilizare: carne, blana.

*Pajisti din regiuni semidesertice, savane

Pajistile de savana si de semidesert 1,3 mld. ha. (800 mil. ha in Africa, 400 mil. ha in America de
Sud, 90 mil. ha in Australia). Savana alcatuita din ierburi inalte ce depasesc 1m inaltime(iarba
elefantilor, graminee) arbori (baobabul, acacia, specii de pamieri), cele mai productive sunt savanele
sud-americane, cea din Sahel fiind o savana uscata.Animale: antilopa, gazela, zebra, girafa,
elefantul, leul, hiena, leopardul, ghepardul, babuinul, reptile(crocodilul), insecte(lacuste, termite).
Fauna semideertului este destul de variat, cuprinznd mai multe specii: puma american, linxul,
coiotul, vulpe cenuie, sconcsul; ratonul, oposumul. Utilizare: fildes, blana, carne.

*Resursele domeniului acvatic/oceanic

*Resursele vegetale reprezentate indeosebi prin fitoplancton (plante plutitoare), constituie
cele mai importante forme de viata din domeniul marin, ele transformand, prin fotosinteza, apa si
bioxidul de carbon in material organic ce formeaza baza lantului trofic (de hranire) a organismelor
din ocean.
Dintre vegetale cele mai intrebuintate sunt algele: algele verzi apar in zonele de amestec intre
apele dulci si sarate, in zone putin adanci. Un exemplu il constituie alga Ulva sau salata de mare.
Algele brune formeaza adevarate "covoare", foarte bogate in iod si potasiu. Algele rosii se extind in
largul marii mai mult decat alte forme, fiind distribuite in tot spatiul oceanic, dar cu precadere in
apele calde. Se adauga si iarba de mare utilizata in tapiterie, stuful folosit in papetarie.
Utilizare: furaj pentru animale, ingrasamant agricol, medicina, extragerea iodului, hrana pentru om.
Bromura de potasiu, alcool, parfumerie, industria farmaceutica, polizaharide etc.
Se intalnesc la diferite adancimi, recunoscute pentru cresterea si productia de alge fiind: Filipine,
Irlanda, Marea Britanie, China, Japonia, Franta.

*Resursele faunistice Aceste resurse sunt si mai bogate si mai diverse, oceanul reprezentand
zone in care acestea ating cea mai mare dezvoltare ca numar de specii si chiar dimensiuni, uscatul
rezervand acest privilegiu pentru plante.
Principalul mijloc de valorificare a resurselor alimentare din ocean il reprezinta pescuitul
pesti - peste 25.000 de specii(codul, tonul, heringul, macroul, somonul, hamsiile), moluste,
crustacee(crabi, creveti, homari, languste), stridii, midii, indeosebi in vestul Americii de Sud si
Oceanul Atlantic
-vanarea mamiferelor marine (balene, delfini, foci, morse), s-a diminuat in ultimele decenii
pentru a se pastra biodiversitatea marina, devenind o sursa turistica (Norvegia, Noua Zeelanda,
Australia), vanarea reptilelor marine (broaste testoase),
-extragerea scoicilor perlifere (Marea Arabiei, Golful Persic, Marea Rosie, India, Indonezia,
JaponiaMexic)
Unele state obtin venituri importante (Kiribati, Tuvalu, Micronezia)din licentele de pescuit
acordate unor mari flote de pescuit din alte tarii preum Japonia, Coreea de Sud, SUA; altele impun
restrictii de a patrunde in zona lor economica exclusiva ca masura de protective precum Islanda
Biologii au estimat la circa 18 miliarde tone pestele existent in mediul marin.
In ultimele decenii s-a dezvoltat acvacultura in spatii marine amenajate(Japonia, China, Filipine,
India, Spania, Franta), ostreicultura (cresterea scoicilor in Franta), somoni ( SUA, Canada).

Tabelul incomplet
Zonarea biogeografica a resurselor biosferei

Aspecte
analizate

Raspandirea
geografica
Componenta
vegetala
Animale
caracteristice
(specii,
utilizare)

paduri
Din zona calda

De
foioase

De
conifer
e

Medite
raneen
e

Pajisti
Din
zonele
monta
ne

Din
stepe
silvost
epe

Din
regiun
i
semide
sertice
si
savane

Domeniul acvatic
Vegetale
Animale