PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ:
Profesor:
Clasa: a VIII – a
Data: 19.03.2019
Disciplina: Geografia României
Unitatea de învăţare: Aşezările omeneşti
Lecţia: Vechimea și evoluția așezărilor.Aşezările rurale.
Tipul de lecţie: dobândire de noi cunoștințe
Locul de desfăşurare: sala de clasă

Competenţe generale:
1. Utilizarea limbajului specific în prezentarea şi explicarea realităţii geografice;
3. Transferarea unor elemente din matematică, ştiinţe şi tehnologie în studierea mediului terestru;
4. Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic
5. Accesarea şi utilizarea conţinuturilor cu caracter geografic prin tehnologia informaţiei şi comunicării.

Competenţe specifice:
1.1. Utilizarea termenilor geografici în contexte cunoscute sau în contexte noi;
3.3. Prezentarea structurată a sistemului teritorial geografic al României;
4.4. Localizarea unor elemente din realitate pe reprezentări cartografice;
4.6. Interpretarea reprezentărilor cartografice şi grafice simple;
5.1. Identificarea informaţiilor cu caracter geografic în baza de date accesibile pe internet

Competențe derivate
-– definirea termenilor: vatră, moşie, cătun, crâng;
- cunoașterea elementelor componente ale satului;
- clasificarea satelor după diverse criterii;
- formularea unor opinii argumentate referitoare la legătura dintre aspectul exterior al localitãţilor rurale şi
activitãţile lor economice de bazã;

STRATEGII: conversativ- explicativă, dirijată, inductiv-deductivă,

FORME DE ORGANIZARE frontală, individuală;
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, observaţia, problematizarea, lucrul cu harta si
manualul, descoperirea, expunerea
RESURSE: manualul; fişe de lucru; harta fizică a Romaniei;
STRATEGIA DIDACTICĂ: dirijata,cognitiva, euristica
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII: frontală, individuală,
MATERIAL BIBLIOGRAFIC :
1. Nicolae Ilinca, Octavian Mândruţ, Elemente de didactică aplicată a geografiei, Ed. CD Press, Bucureşti,
2006.
2. Grigore Posea -Manual ” Geografia României” clasa a VIII a, Ed. All,
 DEMERSUL DIDACTIC

Secvenţele
Activitatea profesorului Activitatea elevului
didactice
Momentul Realizarea prezenţei; Organizarea clasei; Răspund cerinţelor;
organizatoric Organizarea materialelor; Pregătesc materialele
Crează un climat cooperant. solicitate.
Evocarea Realizează conexiuni cu achiziţiile dobândite Ascultă şi identifică aspecte
anterior de elevi. legate de evoluţia aşezărilor
Notează pe tablă titlul. umane pe teritoriul ţării
Precizează ce vor afla, ce vor şti să facă la noastre
sfârşitul lecţiei cu cele însuşite, de ce este
important să cunoaştem componentele satului,
clasificarea aşezărilor rurale, respectiv legătura Notează în caiete titlul lecţiei
dintre formele de relief şi tipurile de sate şi schiţa de pe tablă
Organizează învăţarea.
Dobândirea Anunţă elevii că activitatea de învăţare se va Se grupează corespunzător;
de noi desfăşura pe grupe. Împarte colectivul clasei în 6 fiecare grupă va primi câte un
cunoştinţe grupe, le oferă fişele de lucru şi informaţiile text despre aşezările rurale şi
necesare rezolvării sarcinilor. Stabileşte regulile tipologia acestora pe care îl
grupurilor formate: vor lectura din care vor extrage
Toată lumea participă. Nimeni nu domină. ideile esenţiale.
Textul este împărţit în 6 părţi:
- Grupa 1: Vechimea așezărilor.
- Grupa 2 Definiţia aşezărilor rurale şi elementele Notează schiţa lecţiei în caiete
componente ale unui sat Sunt atenţi şi pun întrebări
-Grupa 3:Clasificarea satelor după numărul de
locuitori
- Grupa 4: Clasificarea satelor după forma vetrei
satului
- Grupa 5:Clasificarea satelor după structură
-Grupa 6: Clasificarea satelor după funcţiile
economice
Circulă printre grupurile de lucru pentru a oferi
eventualele nelămuriri
Cere elevilor să prezinte ideile extrase din text şi
să le noteze pe tablă; oferă explicaţii suplimentare
Apreciază activitatea fiecărei grupe.
Atingerea Cum explicaţi marea varietate în ceea ce priveşte Reanalizează, explică marea
feedbackului tipurile de sate din ţara noastră? varietate a tipurilor de sate
Asigurarea Prin rezolvarea fişei de lucru propuse Selecteaza informatiile pentru
retenţiei şi a Completaţi ciorchinele cu informaţiile completarea ciorchinelui
transferului corespunzătoare
Tema pentru Aprofundarea cunoştinţelor asimilate.Realizaţi o Ascultă şi notează.
acasă scurtă descriere a unei aşezări rurale cunoscute
vouă (satul natal sau satul bunicilor) precizând
următoarele : poziţia geografică, mărimea, forma,
structura şi activităţile economice
 Schiţa lecţiei
Aşezările rurale şi tipologia lor

Vechimea așezărilor
Cele mai vechi urme de locuire datează din Paleolitic, în Neolitic, populațiile au creat culturi distincte ( Cucuteni,
Hamangia)
Antichitate- grecii din Milet au întemeiat pe litoralul Mării Negre =Histria, orașele Callatis, Tomis;
-în timpul dacilor apar davele (centre întărite) și cetăți ( Sarmisegetusa Regia, Argedava, Ziridava);
-romanii a condus la dezvoltarea fenomenului urban Appulum ( Alba Iulia), Napoca ( Cluj -Napoca), Dierna ( Orșova),
Potaissa ( Turda), Petrodava ( Piatra Neamț).
Evul mediu-apare o nouă generație de orașe feudale: Timișoara, Arad, Oradea, Curtea de Argeș, Câmpulung,
București, Târgoviște, Craiova, Ploiești, Suceava, Siret, Iași, Bacău, Sibiu, Brașov, Sighișoara etc.
Epoca modernă și contemporană- au apărut orașe pe locul unor foste târguri (Târgu Neamt, Târgu Frumos); în zone
miniere ( Petroșani); în zone agricole ( Alexandria); în zone indistriale ( Reșița)
Asezarile rurale(satele) = comunităţi umane care trăiesc în grupuri puțin numeroase, de regulă în gospodării
individuale și desfășoară predominant activităţi agricole.
Elementele componente ale unui sat
Vatra= locul de concentrare a locuinţelor
Moşia = locul activitătilor economice
Populaţia = locuitorii aşezării
Forma si structura localităţii = perimetrul vetrei si modul de grupare a gospodăriilor
Funcţiile economice = tipurile de activităţi dominante
Clasificarea satelor
a) numărul de locuitori
– foarte mici (sub100 loc.)
– mici (sub 500 loc.)
– mijlocii (500 - 1500 )
– mari (1500 - 4000 )
– foarte mari (peste 4000)
b) forma vetrei satului ( forma perimetrului construit )
- forma neregulată –cele mai multe sate au aceasta formă
- forma liniară – sunt satele care valorifică terenurile înguste dar alungite –o vale, un drum
- forma geometrică (dreptunghiulară, poligonală )- sunt sate care au primit loturi de teren paralele sau au fost
sistematizate dupa un plan
c) structură (modul de distribuţie a gospodăriilor în teritoriu)
- satul risipit – are gospodăriile foarte dispersate între ele la distanţe mari unele de altele, uneori chiar de km. Vatra şi
moşia se suprapun. Sunt valorificate păşunile, suprafeţele plane pentru culturi agricole si pădurile. Acet tip de sat se
întâlneşte în Munţii Apuseni unde se mai numeşte şi crâng, Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei şi în Carpaţii
Meridionali.
- satul răsfirat –are gospodăriile înşirate de-a lungul văilor sau a drumurilor, gospodăriile sunt despărţite de livadă sau
o plantaţie de vie, păşuni. Se întâlneşte în regiunile subcarpatice, podişul Sucevei, şi la marginea Depresiunii Colinare
a Transilvaniei
- satul adunat sau aglomerat -are vatra bine definită şi conturată clar de moşia satului (lipsită de gospodării); se
întâlneşte atât în câmpie, cât şi în zonele de podiş şi în unele depresiuni mari şi netede. Acest tip de sat poate avea mai
multe subtipuri :
 Satul compact –care ocupă spaţii mici cu case lipite perete de perete –satele săseşti din Transilvania şi cele şvabe
din Banat
 Satul liniar -în podişul Bârladului şi podişul Getic
 Sate geometrizate - în Câmpia de Vest şi Câmpia Română
d. după functiile (activităţile ) economice - prin tradiţie, în sate, activităţile economice sunt cele agricole cu diferenţieri în
funcţie de treapta de relief pe care o ocupă:
A .funcții predominant agricole - în zona de câmpie – sat cerealier și de plante tehnice
-în zona colinară şi de podiş – sat viticol, pomicol şi de crestere a animalelor
-în zona de munte –sate forestiere, creşterea animalelor
B. funcții complementare agriculturii – pescuit şi exploatarea lemnului
C. funcţii mixte: agro-industriale, agro-forestiere, agro-piscicole etc
D. funcţii speciale: exploatări miniere, turstice/balneoclimaterice, de transport, servicii etc.
 Fişă de lucru - Grupa nr.1
Vechimea așeză rilor.
Spațiul carpato-danubiano-pontic a avut condiții favorabile de locuire așa cum o dovedesc cele mai vechi urme
de locuire din Paleolitic și au vâ rsta de peste 1 milion de ani. În Neolitic, populațiile au creat culturi distincte
( Cucuteni, Hamangia). Epoca bronzului aduce procesul de instalare a populației indo-europene (tracii), iar
epoca fierului, o predominanta a acesteia și a așeză rilor întă rite, aproape circulare;
-Antichitate;
În sec. VII î. Hr., grecii din Milet au întemeiat prima localitate pe litoralul Mă rii Negre =Histria, în sec. VI î.Hr. se
orașele Callatis, Tomis;
În timpul dacilor apar davele (centre întă rite) și cetă ți ( Sarmisegetusa Regia, Argedava, Ziridava);
Cucerirea Daciei de că tre romani a condus la dezvoltarea fenomenului urban, astfel apar orașe precum Appulum
( Alba Iulia), Napoca ( Cluj -Napoca), Dierna ( Orșova), Potaissa ( Turda), Petrodava ( Piatra Neamț). După
plecarea romanilor acest proces decade ( anii 270-275). O rețea importantă de orașe se mai pă streaza și în
perioada bizantină .
Evul mediu.
Sec. VII-X, caracterul rural se pastrează și în urma pă trunderii altor popoare, dar se pă strează așeză rile
fortificate cu aspect urban. Secolele XI-XIII, și venirea maghiarilor și sașilor aduce noi forme de organizare
urbana și rurala
Secolele XIV-XV, apare o nouă generație de orașe feudale: Timișoara, Arad, Oradea, Curtea de Argeș, Câ mpulung,
București, Târgoviște, Craiova, Ploiești, Suceava, Siret, Iași, Bacă u, Sibiu, Brașov, Sighișoara etc.
Epoca modernă și contemporană . În această perioadă au aparut orașe pe: locul unor foste tâ rguri
( Târgu Neamt, Tâ rgu Frumos); în zone miniere ( Petroșani); în zone agricole ( Alexandria); în zone indistriale
( Reșița)

Cele mai vechi urme de locuire datează din. ...........................................................................................

Așezări întemeiate de greci ......................................................... ...............................................................................
Așezări întemeiate de romani .......................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................... .

Fişă de lucru - Grupa nr.2

Aspecte generale
Aşeză rile rurale reprezintă acele comunită ţi umane care tră iesc în grupuri relativ puţin
numeroase, de regulă în gospodă rii individuale (de regulă numai cu parter, cu anexe gospodă reşti,
curte şi gră dină ) şi desfă şoară în mod predominant activită ţi agricole sau asociate agriculturii.
Noţiunea de aşezare rurală este sinonimă cu cea de sat, fiind astfel echivalente.
Elementele componente ale unui sat sunt: vatra (locul de concentrare a locuinţelor), moşia
(locul unde se desfă şoară activită ţile economice), populaţia (locuitorii aşeză rii), forma şi structura
localităţii (perimetrul vetrei şi modul de grupare a gospodă riilor), funcţiile economice (tipul de
activită ţi predominante şi complementare).
Aceste elemente dau un anumit mod de viaţă şi se înscriu în peisaj prin caracteristici prorii.

Elementele componente ale satelor.

R..................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
 Fişă de lucru - Grupa nr.3

Numă rul de locuitori

Mă rimea demografică a aşeză rilor rurale constituie o particularitate importantă , întrucâ t
semnalează indirect raporturile reciproce dintre populaţie şi mediul înconjură tor.
Aşeză rile din spaţiul geografic româ nesc au fost grupate (conform grupelor de mă rime din literatura
de specialitate) în:
- aşezări mici şi foarte mici (sub 500 locuitori); foarte mici (sub 100 loc.) caracteristice zonelor
montane înalte, dar care se întâ lnesc şi în zonele colinare şi de podiş; în Munţii Apuseni, aceastea
poartă numele de crâ nguri.
- aşezări mijlocii (500 - 1500 locuitori) ră spâ ndite îndeosebi în zonele colinare şi de podiş
- aşezări mari (1500 – 4000 locuitori) prezente atâ t în zonele de câ mpie, câ t şi în unele areale
deluroase şi de podiş.
- aşezări foarte mari (peste 4000 locuitori) întâ lnite mai ales la câ mpie; uneori pot concentra un
mare numă r de locuitori, chiar de ordinul zecilor de mii, cum este cazul unor sate din apropierea
capitalei.
Predominanţa unei anumite grupe depinde de mai mulţi factori, cum ar fi: altitudinea şi configuraţia
reliefului, sporul natural al populaţiei, apropierea de oraşe.

Numărul locuitorilor caracteristic fiecărei categorii.

a. aşezări mici: ...........................................................................................................................................
b. aşezări mijlocii: ......................................................................................................................................
c. aşezări mari: ..........................................................................................................................................
d. aşezări foarte mari:.........................................................................................................................

Fişă de lucru - Grupa nr.4

Forma vetrei satului

Forma perimetrului construit (vatra satului) poate fi diversă .
Cele mai multe sate au o formă neregulată, deoarece nu a existat de la început un plan al
dezvoltă rii lor, iar evoluţia a avut un caracter spontan.
Satele cu o formă liniară, care valorifică terenurile înguste dar alungite (o vale, un grind etc.)
au dezvoltare în lungul unui drum principal. Mai mult decâ t aceasta, atâ t în ariile carpatice şi
subcarpatice, câ t şi în acelea de podişuri şi câ mpii, râ urile mai mari - Mureşul, Jiul, Oltul, Argeşul,
Buză ul, Siretul etc. - au creat în lungul vă ilor pe care le stră bat cadre geografice cu potenţial de habitat:
facilită ţi în practica agriculturii pe lunci şi terase, pe baza accesului la pâ nzele freatice, captate uşor cu
mijloace simple de să pare a puţurilor, folosirea deopotrivă a râ urilor ca surse de hrană şi că i de
comunicaţie, în folosirea drumurilor ce însoţeau cursurile de apă etc.
Satele cu o formă geometrică (dreptunghiulară , poligonală , rotundă etc.) sunt sate unde s-au
aşezat oameni care au primit terenuri parcelate sau sate care au fost supuse unor procese de
sistematizare după un plan.

Tipurile de forme ale vetrelor şi factorii/condiţiile care au determinat geneza acestora.

R.................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
 Fişă de lucru - Grupa nr.5

Modul de distribuţie a gospodă riilor în teritoriu (structura )

Caracteristicile reliefului, gradul de fragmentare pe verticală şi pe orizontală , ală turi de activită ţile
economice dominante, au imprimat satelor o anumită textură (dată de modul de organizare a reţelei stradale) şi
o anumită structură (dată de modul de grupare a gospodă riilor în vatra satelor). S-au conturat, astfel, tipuri
caracteristice de sate: risipite, ră sfirate, adunate cu o serie de variante.
- Satul risipit numite şi sate împră ştiate, constituie aşeză rile rurale cele mai simple, nă scute din simţul
practic deosebit al omului de la munte şi puterea sa de intuiţie şi de adaptare perfectă la mediul natural
characteristic.
Satele cu case izolate, uneori la distanţe foarte mari, de câ ţiva kilometri, sunt caracteristice zonei
fâ neţelor şi pă durilor. Suprafaţa satelor risipite este, de obicei, foarte mare, în numeroase cazuri vatra satului
suprapunâ ndu-se în totalitate moşiei. Alteori, gospodă riile sunt grupate în „că tune” izolate pe micile platforme
sau pe versanţii domoli. Comunicaţia între gospodă riile satului sau cu satele vecine este asigurată de o reţea de
poteci; rareori se întâ lnesc uliţe scurte şi neorganizate, mai ales în sectoarele cu crâ nguri.
Ocupaţia de bază a locuitorilor este creşterea animalelor pe baza fâ neţelor şi pă şunilor, cu toate că
satele risipite prezente nu s-au limitat numai la pă storit. Ele şi-au afirmat vigoarea şi viabilitatea prin adaptarea
agriculturii la condiţiile de relief înalt, gospodă riile făcâ nd loc, în perimetrul lor, şi peticelor de ară tură , pe care
se cultivă secară de primăvară , orz, ovă z, rar porumb şi chiar grâ u, legume şi zarzavaturi necesare consumului
familial etc.
Acest tip de sat este predominant în Munţii Apuseni (numite şi “crâ nguri”), Carpaţii Maramureşului şi ai
Bucovinei şi în Carpaţii Meridionali.
- Satele răsfirate constituie, din punct de vedere structural, un tip de tranziţie de la risipire excesivă la
cel adunat - în cadrul că ruia se observă o tendinţă evidentă de separare a vetrei de moşie. Este rezultatul unei
economii diversificate, unde îndeletnicirile specifice câmpiei se îmbină cu cele ale muntelui, iar gospodă riile
distanţate între ele prin terenuri cultivate cu viţă de vie, livezi şi pă şuni prezintă o împră ştiere mult mai redusă
faţă de satele risipite.
Creşterea, extensiunea satului se face prin construcţii noi plasate periferic, că tre margini.
Se întâ lnesc în Subcarpaţi, Podişul Sucevei şi la marginile Depresiunii Colinare a Transilvaniei.
- Satele adunate
Tendinţa de grupare, de adunare a gospodă riilor între limitele unor vetre bine conturate, detaşâ ndu-se net
de teritoriul moşiei, apare în mod obişnuit în câ mpie, dar şi în partea joasă a depresiunilor intramontane,
submontane sau intracolinare sau în podişuri. Satele adunate caracterizează, în general, zonele cu o economie
agricolă intensivă , de cultura cerealelor şi fragmentare redusă a reliefului, fiind adesea lipsite de vegetaţie
interioară.
Fenomenul de adunare a gospodă riilor a fost fie spontan, din nevoia de a economisi spaţiul agricol.
Satele cu structură adunată au, de regulă ,un numă r relativ mare de locuitori, în cadrul lor distingâ ndu-se
mai multe subtipuri:
– satul compact, care ocupă spaţii mici cu case lipite perete de perete –satele săseşti din Transilvania şi
cele şvabe din Banat
- Satul liniar -în podişul Bâ rladului şi podişul Getic
- Sate geometrizate - în Câmpia de Vest şi Câmpia Română
Principalele caracteristici ale celor trei tipuri de sate.
 Fişă de lucru - Grupa nr.6

Funcţiile sau activită ţile economice

Criteriile de bază în stabilirea tipurilor de activită ti sunt cele ale structurii socio-profesionale
ale populatiei active în strâ nsă corelare cu valoarea productiei, pozitia geografică a aseză rilor rurale
(care justifică în parte existenta unor anumite activită ti economice). Pe baza lor, au fost delimitate
câ teva tipuri funcţionale de aşeză ri rurale:
Aşeză ri rurale cu funcţii predominant agricole, cu dieferenţiei în funcţie de treapta de relief pe care
sunt amplasate:
- în zona de câmpie predomină caracterul cerealier (grâ u şi porumb) şi de plante tehnice
(sfeclă de zahă r, floarea soarelui etc.)
-în zona colinară şi de podiş sunt predominante, după caz, activită ţile viticole, pomicole şi de
creştere a animalelor
-în zona de munte principalele activită ţi sunt exploatarea forestieră , creşterea animalelor etc.
Aşeză ri rurale cu funcţii complementare agriculturii: pescuit, exploatarea şi prelucrarea lemnului
Tot mai multe sate îndeplinesc funcţii mixte: (agro-industriale, agro-forestiere, agro-piscicole etc.)
Aşeză ri rurale cu funcţii speciale: exploată ri miniere, turstice/balneoclimaterice, de transport, servicii
etc.

Tipurile de aşezări rurale după principalele ocupaţii economice ale locuitorilor.

R.................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
 Completaţi ciorchinele cu informaţiile corespunzătoare

Fişă de lucru
I Completaţi spaţiile libere din afirmaţiile de mai jos cu informaţia corectă:
1. Populaţia rurală este localizată în unităţile administrative denumite……
 2. Satele mici au un număr de locuitori situat sub valoarea de………
3. După structură, în câmpie predomină tipul de sat………
4. În Munţii Apuseni predomină satele cu gospodării foarte risipite numite……………
5. După modul de grupare a gospodăriilor (forma vetrei), cele mai multe sate din zonele de munte sunt
de tip………….

II. Completaţi textul de mai jos cu termenii potriviţi din lista oferită:
Satul are următoarele componente: …..1….-locul unde sunt amplasate locuinţele; …..2…..-locul de
desfăşurare a activităţilor economice şi populaţia – locuitorii aşezării. În zonele montane gospodăriile
sunt foarte dispersate (depărtate unele de altele) formând sate ……3…… În zonele de câmpie şi podiş,
acolo unde relieful este neted, gospodăriile sunt grupate (vatra fiind delimitată clar de moşie) formând
sate …..4…. Majoritatea aşezărilor rurale au din punct de vedere economic un caracter …….5……
Listă de termeni: rural, industrial, vatra, agricol, moşia, răsfirate, risipite, compacte, adunate