PROIECT DE LECTIE

Data : 15.05.2012
UNITATEA SCOALARA: Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 Oituz/Bacau
CADRU DIDACTIC: prof.Ursache Maria
CLASA : a VIII – a
ARIA CURRICULARA: Matematica si stiintele naturii
DISCIPLINA : Biologie
UNITATEA DE INVATARE :Omul perturba echilibrele naturale
TITLUL LECTIEI : Supraexploatarea resurselor naturale
TIPUL LECTIEI : mixta ( predare-invatare-evaluare)
RESURSA DE TIMP : 1 h
Scopul lectiei:
Sa constientizeze principalele cai de deteriorarea a mediului, fiind capabili la sfarsitul
activitatii sa realizeze actiuni pe protectie si conservare a mediului;

II. COMPETENTE SPECIFICE :

1. Cunoasterea si intelegerea proceselor, terminologiei, conceptelor si metodelor
specifice.
2. Dezvoltarea capacitatii de explorare/investigare a mediului/lumii vii prin utilizarea
unor mijloace si procedee adecvate pentru rezolvarea situatiilor problema.
3. Dezvoltarea capacitatii de comunicare, utilizand corect limbajul specific biologiei.
4. Formarea unor atitudini si deprinderi referitoare la impactul biologiei asupra naturii
si societatii.
III. COMPETENTE OPERATIONALE :
La sfârşitul activităţii, elevii trebuie să fie capabili să realizeze următoarele:
C1:.-defineste termenii specifici – poluare, supraexploatare,defrisare,suprapasunat
C2 : - identifica/evidentiaza principalele cai de deteriorare a mediului inconjurator;
C3: - evalueaza metode de protectie si conservare a mediului in plan local ;
C4 :.- alege cele mai eficiente cai de protectie si conservare a mediului.

IV. STRATEGII DIDACTICE :

a) METODE ŞI PROCEDEE :
- problematizarea , conversatia euristica , explicatia , demonstratia ,
algoritmizarea,turul galeriei, etc.
b) MIJLOACE DE INVATAMANT :
- planese, manuale, prezentari pps, calculator, videoproiector,fise de lucru,coli
carton,markere,imagini si materiale scrise,lipici.
c) TIPUL DE ORGANIZARE A ACTIVITATII :
- activitate pe grupe;
V. BIBLIOGRAFIE :
1. Mihail A., Mohan Gh.,: Manual de biologie clasa a VIII-a; Edit. ALL
Education Bucuresti – 2000.
2. Macovei F., Dobran F. şi Marcu-Lapadat M.: „Ghidul profesorului”, Ed.Teora,
1999.
3. I.Iordache – Metodica predarii – invatarii biologiei , Iasi -2001
4. S.N.E.E. – Ghid de evaluare si examinare a biologiei , Bucuresti - 2001
 DESFASURAREA LECTIEI

Secvenţele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor

1. Moment - creează atmosfera de lucru - Se pregătesc pentru lecţie ; deschid cărţile, caietele
organizatoric - verifică prezenţa - se grupeaza
-pregăteşte materialele necesare
- anunţă elevii că lecţia se va
desfăşura sub forma unei cooperari
in cadrul grupei
2. Verificarea Profesorul adreseaza intrebari clasei: Elevii sunt atenti si răspund oral la întrebările adresate de profesor
cunostintelor Ce este poluarea?Cum se numesc
anterioare factorii care o produc si care sunt ei?
Care sunt efectele poluarii?
3. Captarea Profesorul solicita elevilor sa isi Elevii participa la discutii si raspund asa cum isi amintesc din presa,mass-
atentiei aminteasca despre ce s-a intamplat media :taierile excesive de paduri au dus la aparitia inundatiilor.
cu mai multi ani in urma cand a
plouat abundent si in zonele
montane au fost inundatii mari.Ii
intreaba daca stiu care a fost cauza
acestor inundatii.
4. Anuntarea Profesorul:
temei si -anunta titlul lectiei si il scrie pe
prezentarea tabla; Participă la discuţii,
competentelor - anunta competentele pe care le vor
dobandite dobandi elevii pana la finalul lectiei
Notează în caiete titlul lectiei;
5. Prezentarea Elevii organizati in 4 grupe vor
noilor primi materiale scrise cu teme
conţinuturi diferite din lectia ce urmeaza a fi
predata. Fiecare echipa citeste sarcina primita,discuta pe marginea temei date ;
Grupa I
Defrisarea padurilor
Grupa II
Suprapasunatul

Grupa III
Supraexploatarea faunei terestre
Grupa IV
Supraexploatarea resurselor
oceanice

Profesorul cere elevilor sa studieze

materialul scris in cadrul grupei si sa
raspunda in scris cerintelor scrise in  Noteaza raspunsurile in josul paginii
josul paginii.
In timpul lucrului  Prezinta informatiile
elevilor,profesorul trece pe la fiecare
grupa si le da indrumari daca este  Elevii intervin in prezentari si dezbat mai pe larg fiecare tema.
necesar.
La sfarsitul timpului de lucru  Completeaza noile informatii pe caiete,informatii prezentate de
profesorul cere fiecarei grupe sa colegii lor
prezinte colegilor concluziile la care
au ajuns dupa ce au terminat de
sudiat materialul.De asemenea daca
alti colegi au de adaugat ceva ,un
comentariu,o observatie sunt invitati
sa dezbata tema mai pe larg.
Cere elevilor sa noteze in caiete
 ideile principale prezentate de
fiecare grupa.

- defineste termenii cheie – poluare,

poluant
- adreseaza intrebari – Care sunt
tipurile de poluare?
- prezinta aspecte ale poluarii in plan
local

6. Obtinerea
performantei -grupelor de elevi le sunt distribuite
materiale scrise ,imagini cu care ei
trebuie sa realizeze un colaj pe o Elevii lucreaza pe grupe si realizeaza colajul cu tema data,astfel,unii elevi
tema din lectia predata deseneaza pe plansa,altii decupeaza si lipesc materialele pe plansa.

7. Evaluarea Se face un tur al galeriilor cu

plansele de tipcolaj realizate de
elevi.Face aprecieri verbale despre Grupele de elevi prezinta plansele lor de tip colaj intr-un tur al
fiecare plansa in parte,apoi apreciaza galeriilor.Fiecare grupa acorda o nota fiecarei planse.
asupra prestaţia elevilor din fiecare
grupă.
- se indica tema pentru acasa :
realizarea unui eseu cu
tema : »Exploatarea rationala a
resurselor marilor si oceanelor »
Grupa I
………………………………………………………………………

FISA DE ACTIVITATE

DEFRISAREA PADURILOR(TAIEREA MASIVA A PADURILOR)

Civilizaţia actuală foloseşte aproape toate resursele naturale pentru a le

transforma în bunuri care servesc la creşterea gradului de confort al oamenilor.
Omul trebuie să ţină seama de epuizarea acestor resurse şi să le utilizeze
chibzuit.
Folosirea abuzivă a acestor resurse se manifestă, prin:
 defrişarea pădurilor;
 suprapăşunatul;
 supraexploatarea resurselor oceanice;
Conform unor date, în anul 1975 producţia mondială de lemn a fost de 2,4
milioane m3.
Se aprecia că în anul 2000 consumul de lemn se va dubla, iar până la
sfârşitul secolului al XXI-lea pădurea tropicală virgină riscă să dispară.

Pădurile sunt principalele ecosisteme în măsură să ocrotească diversitatea

populaţiilor vegetale şi animale, precum şi să împiedice eroziunea
solului,sa asigure necesarul de oxigen pentru respiratie,sa consume
surplusul de dioxid de carbon din atmosfera prin fotosinteza,formeaza
perdele la marginea oraselor ce protejeaza fonic (de sunete)
Activitatea de exploatare şi industrializare a lemnului trebuie corelată
permanent cu acţiunea de împădurire şi cu potenţialul productiv al
fondului forestier.
Prin împăduriri se pot reduce mult suprafeţele deşertice.
O altă cale importantă ca resursele naturale să nu fie risipite este
reciclarea și găsirea unor surse similare de diverși înlocuitori.
Astfel, în multe țări se înregistrează reducerea consumului de combustibili
naturali (lemn, cărbuni, petrol) prin noi surse de energie provenite din
biodegradarea deșeurilor, forța vânturilor, a valurilor etc.

Sarcini de lucru:
1.definiti termenul de defrisare ,stabilind modul de realizarea a defrisarilor
padurilor si efectele sale:
2.cauzele:
3.masuri:
Observatii suplimentare :
Grupa II
………………………………………………………………………

FISA DE ACTIVITATE
SUPRAPASUNATUL

Civilizaţia actuală foloseşte aproape toate resursele naturale pentru a le

transforma în bunuri care servesc la creşterea gradului de confort al oamenilor.
Omul trebuie să ţină seama de epuizarea acestor resurse şi să le utilizeze
chibzuit.
Folosirea abuzivă a acestor resurse se manifestă, prin:
 defrişarea pădurilor;
 suprapăşunatul;
 supraexploatarea resurselor oceanice;
 supraexploatarea resurselor terestre;

Creșterea animalelor este o ramură a agriculturii foarte importantă pentru

omenire însă, prin pășunat, se produc grave degradări ale vegetației și ale
solului.
În prezent există o preocupare generală de salvare a vegetației distruse din
cauza pășunatului excesiv, mai ales în nordul Africii, prin plantarea de perdele
forestiere care să fixeze solul și să oprească procesul de degradare.
Supraexploatarea reprezintă valorificarea irațională a resurselor naturale de către
om.
Defrișările intensive, suprapășunatul, vânatul și pescuitul exagerat contribuie,la
instabilitatea ecosistemului, cu efecte negative asupra omului.

Sarcini de lucru :
1.cauze :
2.efecte :
3.masuri :

Observatii suplimentare :
Grupa III …………………………………………
FISA DE ACTIVITATE
SUPRAEXPLOATREA FAUNEI TERESTRE

Civilizaţia actuală foloseşte aproape toate resursele naturale pentru a le

transforma în bunuri care servesc la creşterea gradului de confort al oamenilor.
Omul trebuie să ţină seama de epuizarea acestor resurse şi să le utilizeze
chibzuit.
Folosirea abuzivă a acestor resurse se manifestă, prin:
 defrişarea pădurilor;
 suprapăşunatul;
 supraexploatarea resurselor oceanice;
 supraexploatarea resurselor terestre;

Supraexploatarea faunei terestre.

Omul acționează asupra componentelor faunei terestre în mod direct prin
vânătoare, și indirect, prin defrișarea pădurilor, suprapășunat etc.
În ultimele secole, ca urmare a acțiunilor umane, au dispărut numeroase specii
de animale (bourul, zimbrul, tarpanul etc) și s-a redus mult numărul altor specii
care sunt pe cale de dispariție (capra neagră, dropia, vulturul pleșuv).

Bourul (Bos primigenius) a fost un mamifer ierbivor raspandit in Africa, Europa

si Asia in timpul Cuaternarului (Pleistocen) ultimele 2 milioane de ani.
Ultimul exemplar de bour din Europa a fost ucis in anul 1627, la o vanatoare
desfasurata in Polonia.
Bourul fost domesticit acum cca. 6.000 ani - el este considerat stramosul
bovinelor domestice actuale.

Dintre animale, cel mai mult au avut de suferit păsările și mamiferele.

În prezent, în majoritatea țărilor se iau măsuri în vederea interzicerii vânătorii
intensive și a braconajului.
Pentru protejarea unor specii s-au creat deja parcuri și rezervații naturale.

Sarcini de lucru :
1.Cauze :
2.Efecte :
3.Masuri :

Observatii suplimentare :
Grupa IV…………………………………………………………………………

FISA DE ACTIVITATE
Supraexploatarea resurselor oceanice.

Civilizaţia actuală foloseşte aproape toate resursele naturale pentru a le

transforma în bunuri care servesc la creşterea gradului de confort al oamenilor.
Omul trebuie să ţină seama de epuizarea acestor resurse şi să le utilizeze
chibzuit.
Folosirea abuzivă a acestor resurse se manifestă, prin:
 defrişarea pădurilor;
 suprapăşunatul;
 supraexploatarea resurselor oceanice;
supraexploatarea resurselor terestre;

Supraexploatarea resurselor oceanice.

Cu toată bogăția faunei pe care le dețin mările și oceanele, se constată că
rezervele lor sunt exploatate în mod intensiv, mai ales în apropierea țărmurilor
puternic populate de om.
Datorită pescuitului excesiv, în prezent s-a diminuat mult cantitatea de pește în
numeroase locuri de pe Glob.
De asemenea, se constată și o regresie a taliei peștilor capturați, ceea ce reflectă
scăderea numerică a indivizilor în vârstă datorită intensificării pescuitului
O situație similară se înregistrează și la alte grupe de animale marine: broaște
țestoase de mare, languste, stridii, foci, balene etc.
Pentru păstrarea echilibrului biocenotic al hidrosferei se impune o cunoaștere
precisă a ecologiei populațiilor de interes piscicol în vederea evaluării mai
exacte a acestora, de asemenea, creșterea în bazine amenajate a unor specii
marine de interes economic este un alt mijloc de a păstra echilibrul
ecosistemelor marine.
O altă cale importantă ca resursele naturale să nu fie risipite este reciclarea și
găsirea unor surse similare de diverși înlocuitori.
Astfel, în multe țări se înregistrează reducerea consumului de combustibili
naturali (lemn, cărbuni, petrol) prin noi surse de energie provenite din
biodegradarea deșeurilor, forța vânturilor, a valurilor etc.

Sarcini de lucru:
1.cauze:
2.efecte:
3.masuri:
Observatii suplimentare: