Proiect didactic

Disciplina: Dezvoltarea Personală

Data :
Clasa: VI

Tema: Mediul înconjurător și sănătatea elevului.

Efectele poluării asupra sănătății
Tipul:mixtă

Obiectivele lecţiei:

O1- să identifice componentele naturale şi pe cele create de om , care alcătuiesc mediul

înconjurător;
O2-să denumească acţiuni care conduc la poluare şi consecinţele acestora;
O3- să prezinte aspecte legate de poluarea mediului;
O4-să argumenteze necesitatea acţiunilor cu caracter ecologic;

Competența:

-manifestarea comportamentului centrat pe modul de viață sănătos, prin implicare activă în

menținerea sănătății proprii;

Mijloace:caiet, pix, manualul,

Metode: explicația,prezentarea,lucrul în grup,jocul didactic.

 Desfăşurarea activităţii

Etapele Ob. Timp Activitatea profesorului Activitatea Metode

lecţiei Lecţ elevului Proced.
Moment - consemnează absenţele; - răspund
organizato - organizează materialele; cerinţelor
- organizează clasa, profesorului;
ric
- creează un climat cooperant. - îşi pregătesc
materialele
necesare
desfăşurării orei;
O1 Citesc legenda:
Omul, stăpânul lumii
Evocarea
“Cu mult timp în urmă, vieţuitoarele
au hotărât să-şi aleagă un împărat. Adunate
în apele mării, au zis:
-Cine va ajunge primul în vârful cel
înalt al munţilor, acela va fi stăpânul nostru!
La răsăritul soarelui, vieţuitoarele au
pornit spre muntele din depărtare. Multe au
rămas însă în apele mării: scoici, meduze,
căluţi de mare, peşti mai mari sau mai mici.. Notează
Altele au reuşit să iasă pe uscat: raci, crabi,
broaşte, şerpi. Mai harnici, şoarecii şi
şopârlele au ajuns în câmpii. Căprioarele,
lupii, mistreţii şi vulpile au ajuns în zona
dealurilor. Puternicii urşi, râşii cei iuţi, au
ajuns la poalele munţilor şi acolo au rămas.
Numai OMUL a reuşit să ajungă în
vârful munţilor, devenind stăpânul lumii.”

De ce credeţi că omul a fost singura

vieţuitoare care a reuşit sa fie deasupra
celorlalte şi să le domine?

Realizarea O2 Elevii identifică pe planşe, apoi completează

în schema de pe tablă componentele
sensului
mediului natural şi pe cele ale mediului creat -elevii raspund
de om, care împreună alcătuiesc mediul
înconjurător.

Omul foloseşte în interesul său, completează Notează în căiț

sau creează factorii de mediu care lipsesc. ele.
Pentru a cuprinde cât mai multe aspecte Conversaț
referitoare la acţiunile omului în mediul ia
înconjurător veţi lucra pe grupe. După ce
fiecare grupă va rezolva sarcinile primite, va
prezenta clasei rezultatul activităţii, după un Explică
plan primit. proverbul
Organizez echipele şi împart sarcinile de
lucru:
 Grupa detectivilor: va urmări să afle ce se
întâmplă cu tot ce rămâne în mediul
înconjurător după ce omul consumă sau
foloseşte ceea ce are nevoie pentru a putea
trăi.
Grupa cercetătorilor, după studierea
materialelor va elabora concluzii referitoare
la ce răspândeşte omul în mediul care îl
înconjoară.
Grupa ecologiştilor va explica care sunt
O4 consecinţele intervenţiei omului în mediul
înconjurător.
Grupa micilor artişti ne va transmite mesaje
prin intermediul cuvintelor şi al culorilor.
Membrii ehipelor studiază materialele
primite, îşi împart sarcinile, apoi pregătesc
expunerea, după planul primit.
Verific modul în care lucrează elevii, ajut,
corectez.
După ce toate echipele au terminat,
organizez elevii în semicerc pentru a urmări
prezentarea. Fiecare echipă va desemna un
membru care va expune, după plan,
informaţiile. Ceilalţi elevi din clasă, pot
interveni cu completări, după ce va fi gata
prezentarea.

După ce fiecare echipă va încheia

prezentarea, vom stabili câte un termen
cheie, pe care îl vom nota pe tablă, alcătuind
o listă:
deşeuri, sortare, reciclare, poluare, ecologie

Extindere Voi face aprecieri individuale şi asupra

modului în care au lucrat echipele.
Materialele expuse vor fi folosite în lecţiile
următoare despre modul de viaţă.

Tema
pentru
acasă

Anexe
GRUPA DETECTIVILOR
Ce sunt deşeurile ?

 Hârtii, cartoane, sticle, metale, plastic, jucării, îmbrăcăminte intactă, ustensile

gospodăreşti încă folosibile şi alimente.

Ce se întâmplă cu deşeurile produse?

 Deşeurile se strâng în depozite speciale, pentru a împiedica împrăştierea de către

vânt a hârtiilor, plasticelor şi a altor materiale, precum şi de a reduce mirosul produs
de deşeuri, în special vegetale.

 În mod normal, un depozit poate funcţiona timp de 20 de ani, dar dacă această
cantitate de deşeuri adusă creşte pe zi ce trece, el îşi scurtează viaţa, fiind necesară
construirea unui alt depozit;

 În prezent, construirea unui depozit ecologic costă un milion de euro pentru un

hectar.

 Reducerea cantităţii de deşeuri este foarte necesară!

Unele deşeuri se descompun relativ repede, altele se descompun mult mai greu:

 cojile de banană – 4 săptămâni; cârpa de bumbac – 5 luni; punga de hârtie – 1 lună;

mucuri de ţigări – 2 ani; batista de hârtie- 3 luni; guma de mestecat- 5 ani;
bocanci piele –50 ani; cutii de aluminiu – 200 de ani; cutie de conservă –100 ani; talpa de
cauciuc –80 ani; punga de plastic – 450 ani; recipient de plastic – 1000 ani

Reciclarea deşeurilor
Trebuie să învăţăm să folosim mereu lucrurile. Astfel nu va mai fi atât de mult
gunoi. O cale pentru a face aceasta este reciclarea. Prin reciclare se obţine un lucru nou,
ce este iar folosit.

CE SE POATE RECICLA?

Hârtia
-poate fi reciclată de maximum 4 ori; Reciclând hârtia şi cartonul putem salva de la tăiere
mulţi copaci.
Pentru a produce o tonă de hârtie sunt necesari 5 arbori cu vechime între 80 şi 100
de ani. Aceştia produc în fiecare oră oxigenul pentru 320 de oameni

Stiaţi că….?
Un singur hectar de conifere reţine anual 40 mii de kg de praf din natură!
Dintr-o tonă de hârtie se pot produce 2500 caiete şcolare sau 12500 de ziare.
Sticla/recipiente de sticlă (sticle, borcane)
-cele mai valoroase sunt cele transparente. În general, e bine să fie sortate după culoare.

Ambalaje de plastic - Pet-uri ("sticlele" din plastic), pungi de

plastic, recipienţi de detergenţi
-Aceste materiale trebuie triate, întrucât au metode diferite de reciclare.

Cutii de metal
- de la băuturile răcoritoare, bere, conserve. Metalul poate fi reciclat la nesfârşit.

GRUPA ECOLOGISTILOR

Planeta noastră este în pericol!

Din cauza creşterii numărului de locuitori, planeta riscă să fie distrusă de noi înşine.
Iată câteva din pericolele care ne ameninţă:

* Resursele subsolului sunt epuizabile. Asta înseamnă că zăcămintele de petrol,

gaze naturale, metale se vor termina.

* Arderea combustibililor duce la poluarea atmosferei. Aerul marilor oraşe

devine irespirabil. Oamenii se îmbolnăvesc de plămâni. Temperatura mediului
înconjurător creşte.

* Tăierea masivă a pădurilor echivalează cu distrugerea plămânilor unei fiinţe vii.

An de an tot mai multe zone împădurite dispar de pe harta globului. Rămâne un loc gol,
supus alunecărilor de teren şi degradării prin eroziune. Calitatea aerului scade.

* Apa este tot mai poluată. La robinete curge o apă din ce în ce mai murdară.
Peştii mor în lacuri, mări şi oceane. Oceanul este un coş de gunoi uriaş şi fără fund.
Consumul de apă este tot mai crescut.

* Munţii de gunoaie sunt surse de îmbolnăvire. Ei strică, de asemenea, frumuseţea

şi curăţenia peisajului.

* Dispariţia, în fiecare zi, a unui număr de specii de plante şi animale. Trebuie

să ştim că unele plante şi animale dispar înainte de a fi cunoscute şi studiate. Putem pierde
nenumărate surse de hrană şi medicamente. Fără organismele vii, planeta ar fi un deşert.

* Alimentele sunt contaminate. Din cauza folosirii intense a substanţelor chimice

în agricultură, multe din vegetalele pe care le consumăm aduc în corpul animalelor şi al
omului substanţe otrăvitoare.